News:

Tur de forță API 27-28 iunie, DEx12 și A7.
A7 Focșani-Buzău și Dumbrava-Mizil. DEx12 Pitești-Colonești și Balș-Craiova.

Main Menu

[B] Infrastructura feroviara urbana Bucuresti

Started by Ionut, October 24, 2012, 07:46:56 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

AndreiB

Gara Obor nu deserveste ruta spre Oltenita. Deserveste doar rute regio (3 pana la Fetesti, 1 pana la Constanta) de pe M800 spre Constanta, rute care imho ar putea la fel de bine sa fie mutate in Gara de Nord. Original cand a fost construita gara, exista legatura Baneasa > Obor > Titan Sud > Oltenita, insa legatura a fost intrerupta in perioada comunista.

Toate trenurile spre Oltenita au terminus la Titan Sud, care desi e o gara periferica, e mult mai bine legata la reteaua de transport din Bucuresti, avand legatura direct cu M3, in statia Republica.

dr4qul4

Nu e din alt film, e din acelasi film cu nicusor. tot SF e si ala.
Nu ar putea ca toate trenurile care ajung la Gara Obor sa fie mutate la Titan sud?
Si in locul liniilor CF de la Obor sa facem un bulevard cu tramvai care sa mearga de la Ferdinand pana la Dragonul Rosu? Nu stiu cum s-ar face trecerea peste Raul Colentina..


Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Deschideri 2024: Intaia Cocoasa + L3, Lotul Coni , T1DX12, A0L3,

AndreiB

#332
Tehnic orice e posibil, insa in caz de inchidere a Garii Obor mult mai natural e sa prelungesti trenurile actuale pana in Gara de Nord. Coridorul ipotetic lasat liber de desfiintarea liniei nu cred ca permite mai mult decat o linie de tramvai.

Sunt mai multe variante, inclusiv pastrarea liniei ca o naveta frecventa Obor-Fundeni (statie noua, e un cartier nou de blocuri acolo cu lipsa transport public rapid)- Dragonul Rosu - Pantelimon. Acum se fac 18min Obor - Pantelimon, insa sunt sigur ca cu un RK se poate scadea dramatic timpul. Daca reusesti sa reduci calatoria la 7min (60 km/h viteza comerciala) poti opera o pendula la 20min cu o singura rama electrica. Linia nu incurca deloc traficul de pe M800 (sunt 3 fire pe sectie). Daca pastrezi doar o naveta, nu ai nevoie de mai mult de un peron in Gara Obor.

dr4qul4

Intrarea in Gdn e mult mai greoaie si deja e supraaglomerata.
Bine, pana la Titan Sud e linie simpla si sunt doar 2 linii in gara.. Ar fi fost altceva cu linie dubla si 4 linii in gara.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Deschideri 2024: Intaia Cocoasa + L3, Lotul Coni , T1DX12, A0L3,

AndreiB

#334
Sunt 8 trenuri pe zi care circula pe sectia Bucuresti Nord - Baneasa. Sunt extrem de putine fata de capacitatea liniei. Sectia cu linie simpla se parcurge in c9min, care iti permite sa operezi o frecventa de 3tph (45 de trenuri pe zi in orarul actual). Sunt 4 trenuri pe zi in Obor.

Si nu e deloc greoaie intrarea. Pantelimon - Bucuresti Nord se parcurge in 19min vs Pantelimon - Bucuresti Obor in 16min. Cred ca accesul la metrou pentru calatori e mult mai valoros decat cele 3min in plus.

Apropo de capacitatea liniei si frecventele extrem de slabe ale CFR Calatori. In Titan Sud sunt 11 trenuri pe zi, desi linia e simpla.

Iar Gara de Nord in sine (i.e. peroanele) opereaza si ea sub capacitate, ai loc berechet sa cresti frecventa pe M800, mai ales ca poate folosi direct peroanele 11-14 (cred).

frunzaverde

Nu poti opera 3 trenuri pe ora pe directie pe Bucuresti Nord - Bucuresti Baneasa. Adevarat, sunt 9 minute intre Nord si Baneasa, dar la asta trebuie sa adaugi timpii tehnologici necesari sistemului de centralizare si de macazuri. Nu poti pleca pe rosu, cu trenul care soseste inca ocupand un blocul urmator, in speranta ca va fi eliberat blocul "just in time". Nu asa functioneaza calea ferata. Tehnic s-ar putea opera un maximum de 2 trenuri pe directie, pe ora; dar si aici e mai complicat.

Dar da, e perfect posibila mutarea tuturor trenurilor din Obor in Nord. Sunt 4 trenuri pe directie-zi total, nu e nici macar echivalentul "trenurilor de Dragon" care circulau de mult.

Apropo, gara Obor nu a fost construita pentru a servi linia de Constanta, ci linia de Oltenita, si a servi "Targul Mosilor" sau "Oborul Mare", cel mai mare targ (permanent) in aer liber din Romania. Gara a fost la inceput gara de trecere pe o linie care se rupea din actuala 800 imediat dupa podul Herastrau (la Gara Baneasa), trecea prin spatele actualului Bd. Stefan cel Mare (servind Moara lui Assan), apoi ajungea la Obor, unde erau tot felul de fabricute si magazii asociate targului, apoi continua inspre sud-est, ajungand la Halta Titan si de-acolo la Oltenita. Racordul spre Pantelimon - 800 a fost construit in anii '30; linia Herastrau - Obor a fost taiata la inceputul anilor '50, apoi a fost intrerupt si racordul Obor - Titan la fel...
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

AndreiB

#336
Fair point. Am presupus ca se poate 3tph pentru ca segmentul dublu incepe imediat dupa ramificatia Pajura, deci mai scuteai cateva minute. Acum nu sunt nici macar 0.5tph, oricum deci mai e loc lejer de crestere. Presupun ca ar putea face artificii de crestere a capacitatii - e.g. sa trimita un tren Regio la un singur bloc de linie in spatele unui IR pe directie?

In opinia ta, care ar fi solutia de crestere a capacitatii pe M800 daca vreodata vor opera trenuri suburbane/frecvente mai mari pe IR? Dublarea prin renuntarea la o linie din revizia de Vagoane Grivita sau alta solutie?

Mi se pare ca au ratat sansa sa faca linia future proof cand au modernizat M800 insa.

TibiV

https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/posts/3867676509933855

Quote
București, 27 octombrie 2020
CFR SA a obținut finanțare europeană de 4.275.864 euro pentru modernizarea Complexului Feroviar București (605,7 km)

CFR SA și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) au semnat acordul de finanțare, în valoare de 4.275.864 euro, pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru Modernizarea liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București (605,7 km), obiectiv care implică realizarea studiului de fezabilitate, precum și elaborarea documentațiilor de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, exproprieri, pregătirea caietelor de sarcini, a documentației de achiziție pentru lucrări de proiectare și servicii de consultanță.
♦ Valoarea totală a proiectului este de 5.030.428 euro, din care 4.275.864 euro (85%) valoarea eligibilă acordată de Fondul de Coeziune prin Mecanismul pentru Interconectare a Europei - CEF Transport, iar 15 % de la Bugetul de Stat.
Strategia CFR SA pentru modernizarea Complexului Feroviar București cuprinde următoarele zone de analiză/dezvoltare:
✅ Complexul Feroviar București Nord - 156,055 km
✅ Inelul Feroviar al Municipiului București - 316,323 km
✅ Conexiunile cu Inelul Feroviar București - 133,348 km.
Proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare aferente Complexului Feroviar București reprezintă o oportunitate pentru a regândi funcțiunile unui spaţiu dinamic, legat atât cu oraşul şi locuitorii săi, dar şi cu marile oraşe din ţară şi Europa şi a-l valoriza ca unul din cele mai importante noduri feroviare din regiunea de sud-est a Europei. Obiectivul principal al lucrărilor de modernizare este creşterea atractivităţii/competitivităţii transportului feroviar, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători şi pentru marfă, concomitent cu îmbunătăţirea siguranţei în exploatare.
‼ Complexul Feroviar București face legătura între ramura nordică a Coridorului Rin-Dunăre (Constanța - București - Brașov - Sighișoara - Simeria - Arad - Curtici - Lokoshaza), ramura sudică a Coridorului Rin-Dunăre (Arad - Craiova - București) și alte secțiuni ale rețelei centrale TEN-T (București - Giurgiu, București - Ploiești - Focșani - Pașcani - Ungheni/Vadu Siret).
♦ O atenție specială se va acorda Complexului Feroviar București Nord care deservește cea mai mare parte a traficului feroviar actual. Restul infrastucturii feroviare din cadrul Complexului Feroviar București va fi, de asemenea, analizată pentru a identifica cererea potențială de trafic și funcționalitățile viitoare (noile servicii sub-urbane/peri-urbane de călători sau ca by-pass pentru traficul de marfă pe Inelul Feroviar București etc.) pentru fiecare linie/stație care face parte din Nodul Feroviar București, precum și strategia optimă de funcționare  și exploatare a rețelei feroviare a Complexului Feroviar București, atât pentru trenurile de pasageri, cât și pentru cele de marfă.
♦ Modernizarea infrastructurii feroviare și implementarea unui Centru de Management al Traficului la nivelul Nodului Feroviar București vor reduce considerabil durata de traversare a Centurii Feroviare a Bucureștiului de către trenurile de transport marfă, asigurând un timp de parcurs mult mai redus și fără opriri, precum și un volum de mărfuri crescut față de situația actuală.
♦ Studiul de fezabilitate va identifica și prezenta opțiunea investițională optimă atât din punct de vedere tehnic, economic, cât și operațional pentru modernizarea liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București, ținând cont de conformarea în relație cu standardele europene și cerințele tehnice de interoperabilitate la nivelul rețelei feroviare românești.

Mama proștilor este mereu gravidă... :)

Dragosdimitrescu

Cat de mult ar incurca renuntarea la o linie din remiza de vagoane Grivita si construirea unei duble la M800 din GdN pana in Pajura?
E posibil in contextul dorintei cresterii frecventei pe relatia GdN - Buc. Baneasa - Pantelimon - poate si mai departe?

carutasul

apropo de o discuție anterioară, un articol despre evoluția unor orașe:
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24518132-orasele-care-sting-cele-care-infloresc-cum-schimbat-topul-primelor-20-orase-ultimii-20-ani.htm
Deci nu e doar impresia mea, Bragadiru a crescut cu 240% în ultimii 10 ani, Popești-Leordeni cu 170% iar Pantelimon cu 70%
Probabil cifrele reale sunt mai mari, însă perspectiva e oricum clară, orașul tinde să se mute spre orașele satelit și chiar mai departe (inclusiv Fundulea e în creștere, din cauza autostrăzii), localități care de acum au toată infrastructura necesară (apă, gaze, electricitate, asfalt) . Deci poate nu e încă momentul critic pentru feroviar dar cred că  va veni în curând.

BalaurDâmbovița

Știe cineva ce se mai întâmplă cu calea ferată dintre Plaza și Cora?

Sunt conștient că orice s-ar face pe acel teren, nu se va face curând.

Însă aș vrea măcar să știu care e planul actual, că am auzit ba bulevard, ba parc, ba parcare.

Mulțumesc

rt25

Depinde pe cine intrebi. Problema acolo e ca terenul e al CFR, nu al primariei S6, iar CFR nu are nici interes nici fonduri sa faca vreo imbunatatire.
Plus ca Strada Liniei e foarte lunga. Momentan o mare parcare pe ambele parti ale ei. Ironic, desi pare ca ar fi multe spatii de parcare, nu gasesti niciodata niciunul liber...

Acum, Nicusor vrea tren pe acolo... Primarul Ciucu a promis zona de promenada...

oc7avian

Din ce îmi aduc aminte, ultimul update e că s-a încercat transferul de la CFR la PMB printr-o lege. Președintele a contestat la CCR (16 iulie 2020). Și se pare că legea a fost declarată neconstituțională (30 septembrie), deci ne-am întors de unde am plecat

Din contestație înțeleg ca nu s-a urmat procedura legală în care Consiliul General al Municipiului București să solicite terenul, apoi ulterior să se aprobe ori respingă cererea. Li s-a transferat pur și simplu.
Quote
În data de 29 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. – S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București.

La alin. (1) al art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se prevede că: ,,(1) Se aprobă transmiterea unui bun imobil-teren, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate ,,C.F.R." – S.A., având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București".
[...]
Or, bunul vizat de legea criticată – imobil-teren aferent liniei Cale Ferată București Progresu - București Cotroceni – nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă. Astfel, bunul al cărui transfer din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. – S.A. este nominalizat generic în categoria cuprinsă în Anexa 2 pct. 10 la Codul administrativ, intitulată ,,Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului", cu următorul cuprins: ,,10. infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele și lucrările de artă;".

În privința acestei categorii de bunuri - similar raționamentului realizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 384/2019 par. 57 referitor la reglementarea anterioară a proprietății publice a statului - nominalizarea în anexa Codului administrativ nu are semnificația declarării acestora ca obiect exclusiv al proprietății publice. Tot instanța constituțională, prin aceeași decizie, a stabilit că enumerarea din anexă are caracter exemplificativ, iar prin aceasta s-a încercat o delimitare, în principiu, a domeniului public al statului, a domeniului public județean și a domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor.

În aceste condiții, având în vedere că bunul supus transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului General al Municipiului București, potrivit art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.

Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul Civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție.

Mai mult, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului General al Municipiului București atrag și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție ce consacră principiul autonomiei locale.

Respingerea (n-am găsit motivația încă):
Quote
A admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor două sesizări cu același obiect, formulate de Președintele României și, respectiv, de Guvernul României) și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București;

punktnet

Trenul metropolitan, soluție pentru rezolvarea problemei traficului în București

Primarul General, Nicuşor Dan:
"Pentru realizarea trenului metropolitan pe infrastructura existentă a CFR, am propus finanțarea prin PNRR a 9 proiecte complementare, 8 dintre ele dedicate modernizării celor 8 linii de cale ferată și unul dedicat achiziției de trenuri.
Lucrările de modernizare a căilor ferate includ reparații capitale ale șinelor, reabilitarea stațiilor existente și construirea de noi stații, modernizarea trecerilor la nivel, pasaje rutiere, electrificarea liniilor, iar în privința mijloacelor de transport avem în vedere achiziția a 50 de trenuri electrice.

        Vom avea în final 8 tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei:
Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (primul tronson).
Gara de Nord/Basarab – Gara de Vest – Progresul (al doilea tronson).
Gara de Vest – Stația Vasile Milea (al treilea tronson).
Gara de Nord – Chitila – Scroviștea (al patrulea tronson).
Gara Obor – Brănești – Islaz (al cincilea tronson).
Gara de Nord – Chiajna – Grădinari (al șaselea tronson).
Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea (al șaptelea tronson)
Gara de Nord – Săbăreni (al optulea tronson)".

          Nicuşor Dan a explicat că valoarea totală a acestor 9 proiecte este de circa 530 de milioane de euro, iar pentru realizarea trenului metropolitan Primăria Capitalei va colabora cu toate autorităţile care au atribuţii în domeniu: Ministerul Transporturilor, Consiliului Județean Ilfov și primăriile mai multor localități învecinate Capitalei:
"Este o investiție de mare anvergură, care va avea un impact pozitiv atât asupra mobilității în București și Ilfov, cât și asupra calității mediului".

Sursa :  https://www.facebook.com/750349898436390/posts/1976425085828859/
Just kidding.

voicul

Daca imi aduc aminte era un baiat care la fel facea autostrazi suspendate si tuneluri pe sub Herastrau.

Daca face Nicuor si 2% din harta aia ... mare realizare.