Secundare feroviare in Romania: discutii diverse si proiecte

[rizzuh]

Un sumar cu situatia liniei Deva - Brad:

Linia spre Deva a fost condamnata din ziua 1 de operare - a fost o improvizatie primitiva, pe care se circula cu 30-40 km/h viteza constructiva a liniei - asa ceva n-avea cum rezista, cand chiar si in ziua PIF ajungeai mai repede pe sosea, cu autobuzul

Limitarile de viteza erau din cauza sinei sau a traseului? Ce viteza s-ar putea obtine cu o ramasa usoara tilt pe traseul curent?

In momentul asta 0 km/h, ca nu mai exista linia, ca, de cat de bine a fost facuta, a cam luat-o la vale la cativa ani (o caracteristica comuna a liniilor construite in programul de constructie cai ferate inutile din "ceausismul tarziu")...

Problema e ca linia e construita cu o geometrie absolut minimala - a fost inceputa ca linie "de razboi" in timpul celui de-al doilea razboi Mondial - in parte pentru a asigura ca transportul de minereu dinspre Brad nu e nevoit sa ocoleasca pe la Arad (unde existau riscuri cu "inamicul"). N-a fost terminata, a fost abandonata. In anii '80 a fost finalizata, dar multe solutii au fost economie la extrem - printre care folosirea liniei industriale spre fabrica de ciment din Chiscadaga ca legatura la Deva, si geometria extrem de nasoala (e o insiruire lunga de curbe foarte "din scurt", cu declivitati mizerabile). Un tren cu tilt n-o sa ajute la mare lucru, razele de curbura sunt foarte mici si serpuiala este foarte intensa - la viteza mare, chiar si cu cele mai avansate tehnologii n-o sa obtii prea mult.

Cel mai rapid tren pe ruta asta era acceleratul motor care a circulat in anii '90. Era o Malaxa 1000 usoara,  si cu motor destul de puternic. Si totusi, fara oprire, facea cei 36 km in 1h si 4 minute, deci o viteza comerciala de 33 km/h fara oprire, o singura data pe zi. Trenurile locale ("cursa muncitoreasca" cum ii zicea), care erau ori locomotiva diesel cu 3-4 vagoane (ori Dimitroave ori 20-47-uri) ori Malaxe simple (900) facea drumul in 1h20-1h30. Si tineti cont ca din cei 36 km, 6 erau pe magistrala 200, unde se circula cu 100+ km/h. Intre Paulis Lunca si Dealu Fetii, pe sectiunea montana, construita in anii '80, viteza de circulatie scadea sub 20 km/h...

Material rulant mai modern poate ar putea scoate o ora, dar mai bine, nu - nu fara risc de deraiere... Fata de 45-50 minute cu autobuzul. Iar refacerea pentru marfa e inutila - minele au inceput sa se epuizeze inca din anii '60, si ultima s-a inchis in anii 2000. Daca se va vrea vreodata redeschiderea (desi in momentul asta nu stiu cui ar folosi, pentru 10.000 locuitori cat are Brad, calea ferata nu e foarte utila; pentru o populatie atat de mica, rutierul ofera capacitati mult mai adecvate), va fi pe un alt traseu, unul mai putin "economicos", dar pe care viteza nu va fi de mocanita.

[Cuneo]

Linia 213 la Alioș, prin august culegem mure! 

[frunzaverde]

213 e temporar inchisa (necirculabila) la nord de Remetea Mica, nu are macaz in Radna si linia e intrerupta din cauza reconstructiei garii. Bagatul de utilaje pe-acolo e foarte dificil momentan (doar de la Timisoara, mai e si sectie cu conducere centralizata, deci blocheaza toata linia cat timp e utilajul pe sectie), asa ca probabil asteapta pana e gata macazul din Radna sa "reimprospateze" un pic sectia.

[Cuneo]

213 Radna - Timișoara Nord e închisă pe relația Radna - Remetea Mică de câțiva ani.

Tocmai asta spuneam acum un an.

[JohannDB]

..........................,din ce stiu eu din teren linia merge pana pe la Flamanzi,si dupa ....o lunga pauza de 30 -40 de km pana in Botosani

  Un mic adagio, la starea liniei Hârlău - Botoșani !!
  Linia Botoșani - Hârlău se termină la Hârlău; tunelul de la Hârlău este străpuns și atât.
  La Maxut este, deja din vremi imemorabile, un pod peste DN 28B, pod cu care traseul liniei spre Botoșani trece pe stânga DN28B și urmează traseul șoselei aproximativ paralel.
  La ieșirea din Maxut spre Flămânzi/Botoșani unde pe drepta șoselei sunt patru lacuri (primul cu restaurant și zona de recreere)(cu prima curbă mai accentuată la dreapta a șoselei) se văd bine și azi elementele unui pod peste o vale de aici (de aprox. 100-150m) la care se văd structuri de pile și elemente metalice de grinzi (care grinzi, acum vreo 5 ani au fost în centrul unei anchete pentru furt).
  După al 4-lea ochi de lac, șoseaua DN 28B face o curbă destul de strânsă spre stânga (în dreptul unei ferme de pe partea stângă) și începe o urcare de deal spre limita jud. IS/BT, loc în care traseul liniei (vizibil bine și azi, prin terasament cu rol de drum de câmp) trece prin spatele fermei apropiindu-se din nou de șosea (tot pe stânga).
Aproape de limita dintre județe linia se apropie bine de drum printr-o livadă cu o întrerupere de terasament unde ar fi trebuit un pod scurt (totul vizibil din drum pe stânga) și continua cu o coborâre , ca și șoseaua (însă aici este o porțiune instabilă, unde șoseaua are veșnice alunecări, totuși terasamentul este destul de fix în ciuda timpului) și "în vale" întretaie DC 154 ce duce la stânga în satele Slobozia și Feredeni.
Cu 3-400 m înainte de limita de județe, terasamentul trece mai jos ca șoseaua , paralel cu ea și de la limită, începe să intre într-un debleu de cca. 6 -7 m adâncime pe la întretăierea cu DC 48 ce iese din stânga din satul Rădeni în DN 28A pe vreo 600m.... Șoseaua rămâne mai sus, pentru că înainte de intrare în Frumușica DN 28A face o curbă la dreapta, chiar înainte de curbă fiind un pod pe care șoseaua supratracesează traseul liniei și linia rămâne de acumpe drepta șoselei.
  Aici la intrarea în Frumușica, terasamentul o ia N-E și ocolește satul Frumușica pe la Est (dreapta satului) și cam de la "mijlocul satului" își reia traseul spre nord, cu o ușoară curbă stânga/dreapta, pierzându-se în zona DJ 282B la intrarea în Flămânzi (capătul estic aprox. al str. Bazei).

     DN 28B ieșirea din Hârlău, coborârea pantei în Maxut spre pod...,  Ianuarie 2010.


    Podul din Maxut peste DN 28B al liniei Hârlău - Flămânzi - Botoșani..., Ianuarie 2010.


   Terasament spre tunelul de la Hârlău..., Ianuarie 2010.


    Podul de la Maxut, spre Flămânzi..., Ianuarie 2010.

Powered by API/PUM imgur uploader

  Din gara Hârlău nu este un metru de linie mai departe.

    Pod între Dealul Hârlăului și Dealul Delenilor..., Ianuarie 2010.


   Terasament nelegat aici stâng, poza de mai jos terasament drepta în zona cubei șoselei spre dreapta la lacuri, Ianuarie 2010.


   Explicație în poza de deasupra, Ianuarie 2010.


  Traversare de văioagă la cca. 1 km îninte de limita de județe, "la livadă", Ianuarie 2010.


   Din dreptul "livezii", legată de poza de sus, Ianuarie 2010.


    Traseu de terasament aproape de întretăierea cu DC 154 ce duce la stânga în satele Slobozia și Feredeni

Powered by API/PUM imgur uploader

   Traseu de terasament  foarte aproape de întretăierea cu DC 154 ce duce la stânga în satele Slobozia și Feredeni. Șoseaua s-a depărtat puțin de terasament prin tr-o curbă scurtă stânga/dreapta peste o mică vale, Ianuarie 2010.


   Terasament în mica vale, după întretăirerea cu DJ 154 ce duce în satele Slobozia și Feredeni, Ianuarie 2010.


  Paralel cu DN 28B în urcare ușoară, mai sunt 400-500 m până la limita dintre IS și BT, Ianuarie 2010.


   Zona de debleu din dreptul satului Rădeni și DC 48, ianuarie 2010.


   Puțin debleu după trecerea pe sub DN 28A la întrarea în Frumușica, pe dreapta șoselei, Ianuarie 2010.


   În curba spre stânga a șoselei, imediat la intrarea în Frumușica, terasament incomplet; de aici începe să se piardă pe după casele din drepta șoselei ca la Flămânzi să dispară....., Ianuarie 2010.

Powered by API/PUM imgur uploader

[Rodeo]

     DN 28B ieșirea din Hârlău, coborârea pantei în Maxut spre pod...,  Ianuarie 2010.

Ehe, eram mic si inca imi amintesc tablierul metalic ansamblat si abandonat pe terasamentul din dreapta pozei... era vopsit albastru pe atunci. Mai tarziu l-au translat si rezemat pe cele doua culee. Pe atunci inca speram ca in o zi sa vad un LDH tragand cateva vagoane pe acolo...

[tom_sawyer]

Ploiești - Slănic ar putea deveni următorul tronson pe care trenul va pierde lupta cu microbuzul

Compania privată care operează trenurile dintre Ploiești și Slănic spune că trenurile pe această rută de 44 km vor avea întârzieri de 40 de minute din cauza restricțiilor de viteză introduse luni. Din cauza acestei măsuri, compania nu mai poate circula cu toate trenurile din grafic și a anulat două trenuri luni și șase trenuri marți. Cele mai rapide trenuri făceau o oră și 15 minute între Ploiești Sud și Slănic, cu 12 opriri intermediare. Dacă întârzierile vor persista, trenul nu va mai fi viabil pentru navetiști. Între cele două localități circulau zilnic între 8 și 10 trenuri pe sens.

Cei de la Transferoviar au explicat pentru HotNews.ro că administratorul secției, CNCF CFR SA prin Regionala CF București, Secția Linii Câmpina, a introdus restricție de viteză permanentă de 30 km/h pe toată distanța de circulație, de la stația Buda și până la Slănic Prahova, ceea ce înseamnă 34 dintre cei 44 km ai secției.

Secția a fost în administrarea Transferoviar din septembrie 2012 și până la sfârșitul lunii iulie 2020. Compania privată spune că nu a mai dorit prelungirea contractului de închiriere pe încă patru ani din cauza pierderilor financiare înregistrate pe această secție. Chiria secției a crescut permanent, salariile personalului au crescut constant prin majorarea salariului minim, iar cheltuielile de întreținere s-au majorat, spun cei de la companie.

Transferoviar spune că a întreținut secția pentru a putea opera trenuri de călători cu viteza de 50 km/h, dar că a aflat abia azi de la impiegații de pe secție, că începând cu ora 12, viteza va scădea de la 50 km/h, la 30 km/h.

Transferoviar spune că alte trenuri vor fi anulate și este necesară trasarea graficului de circulatie în funcție de noua viteză de circulație.

Iată ce spune Transferoviar pe site-ul companiei

Începând cu data de 31.08.2020, trenurile de pe ruta Ploiești Sud - Slănic și retur vor avea întârzieri de aproximativ 40 minute din cauza restricțiilor de viteză.
De asemenea trenurile 15134 și 15131 sunt anulate în decursul zilei de 31.08.2020.

În funcție de impactul asupra circulației vor avea loc modificări în circulația trenurilor și pentru zilele următoare.

hotnews.ro

[Stancosti]

In rest, asteptam sa vedem ce contine raportul.

Salut,

Au mai comunicat cei de la ARF despre raport, către cei care au luat parte la întâlnirea din iunie?
Sunt curios de liniile suburbane, Timișoara în special, ce propuneri sunt pentru creat de așa sisteme.

Mersi!

[Sorinus]

E clar combinatie la Slanic, am vazut ca trenul e destul de utilizat acolo, saracii dubari fiind pe janta.

[Phenol]

@Stancosti: eu nu am primit nimic, din pacate

Poate @Ionut sau @frunzaverde au fost mai norocosi ca mine .

[Ionut]

Am eu documentația dar am tot amânat să o procesez și să o dau public pe-aici.

[tom_sawyer]

În sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) a fost postat anunțul de licitație ce are ca obiect achiziționarea de "Traverse din lemn impregnate cu creozot ecologic tip C pentru poduri de cale ferată".

Produsele ce vor fi achiziționate sunt necesare ȋn cadrul lucrărilor de înlocuire a traverselor speciale necorespunzătoare pe pod, în vederea readucerii căii în toleranțele impuse de instrucțiile de serviciu, respectiv redeschiderea circulației pe podul de la km 227+359 linia 602, conform cerințelor caietului de sarcini, se arată în anunț.

https://clubferoviar.ro/licitatie-pentru-traverse-din-lemn-2/


Știe cineva care e linia 602 (nu apare în lista de secundare de la începutul topicului) și care e podul la care se face referire mai sus?

[dan tm]

Oare participa si firmele care au dat traversele de la Dej Calatori si de la podul din Radauti?

[frunzaverde]

602 e Tecuci - Marasesti, deci ar trebui mutate posturile astea la magistrale. Pozitia kilometrica este podul peste Siret, rutier+feroviar, de la Cosmesti, care e praf si pulbere.

[Cuneo]

Semmeringul banatean a repornit. Se circula din nou pe cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania, Oravita – Anina



Trenul care circula pe ruta Oravita – Anina a revenit pe traseu de sarbatori.
Garnitura a fost repusa in circulatie dupa ce echipele CFR Infrastructura au reparat terasamentul intre Oravita si Lisava, acolo unde acesta s-a surpat la inceputul lunii decembrie.
,,Trenul a fost repus in circulatie sambata, 19 decembrie, si acum circula dupa programul normal: plecarea este zilnic, la ora 11.15, din Gara Oravita, iar sosirea este la ora 16.40", a declarat Remus Cherla, sef de gara la Oravita pentru colegii de la expressdebanat.ro.
Construit de administratia habsburgica, traseul Oravita – Anina este cea mai veche linie de cale ferata de pe actualul teritoriu al Romaniei. Ea a fost data in folosinta la data de 25 noiembrie 1863.
Traseul, datorita razelor de curbura mici, unele chiar de numai 104 m, si a rampelor mari cu declivitate maxima de 21 la mie, se aseamana foarte mult cu celebra cale ferata Semmering (Austria), motiv pentru care a fost supranumit ,,Semmeringul Banatean". Traseul traverseaza peisaje montane deosebite, fiind vizibil platoul Muntilor Semenic.
Trenul parcurge o distanta de 33 km, pleaca din Oravita, aflata la o altitudine de 218,7 m si ajunge la Anina la o altitudine de 556,4 m, rampa maxima de pe traseu inregistrandu-se intre Lisava si Garliste. De-a lungul traseului se pot descoperi nu mai putin de 14 tunele cu o lungime totala de 2,1 km si 10 viaducte cu inaltimi de peste 25 de metri.

https://www.opiniatimisoarei.ro/semmeringul-banatean-a-repornit