[TM] Centrul Istoric

Started by Chagall, October 14, 2012, 01:28:27 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 5 Guests are viewing this topic.

myid

poate e un pic off-topic, dar cand naiba se apuca Timisoara de reabilitat (sau macar vopsit ) cladirile din centrul istoric ?
Cred ca nici un oras mare din Romania nu arata in halul in care arata Timisoara la reabilitat cladiri vechi? 

In plus vine si Capitala Culturala in 2021, si reabilitarile sunt 0 (ZERO !!!),
Comparatiile cu ce s-a facut la Sibiu intainte de capitala culturala nici nu are rost sa vorbim....

elphax

#136
nu stiu ce zici tu, dar in zona centrala ( si nu numai)  s-au reabilitat foarte multe cladiri si sunt destule santiere pe care se lucreaza

































https://www.youtube.com/watch?time_continue=122&v=C1nJcdUtdjo

myid

eu am fost in Iunie si impactul vizual de cladiri nereabiliate a fost urias !

De exemplu aproape toate cladirile din Piata Victoriei, probabil unul din punctele centrale pentru Capitala Culturala 2021, sunt nereabilitate.
Daca te uiti pe fotografiile postate de madsnowman pe toata strada Dragalina cladirile arata jalnic.  De palatul Gemeinhardt in prim plan nici nu mai discut. Ce capodopera lasata de izbeliste. De fapt toata zona inclusiv Strada Vacarescu, B-dul 16 Decembrie, Piata Sf. Maria pana la Parcul Central arata groaznic...

mircea

Spre deosebire de alte orașe, Timișoare are foarte multe clădiri istorice, peste 10.000 din ce-mi amintesc, și de aici vine, probabil, lentoarea cu care renovează clădirile. În plus, multe sunt apartamentate cu proprietari privați ( toată Piața Victoriei e așa) și nu poți să le reabilitezi cu forța.

vasile.silion

Aceeași impresie mi-a lăsat-o și mie Timișoara, ca și lui @myid. Eu am vizitat-o în august. Într-adevăr, centrul vechi al  Timișoarei e mult mai întins decât la alte orașe echivalente ca mărime. Dar foarte multe clădiri sunt într-o stare groaznică de degradare, iar dacă nu se face un efort mare de reabilitare, în 2021 acest oraș frumos va fi o mare dezamăgire la aspectul clădirilor de patrimoniu!
,,România are un sens întrucât o începem. Trebuie s-o creăm lăuntric, pentru a putea renaște în ea. Plăsmuirea acestei țări să ne fie singura obsesie." Emil Cioran

Cuneo

Domul din Piața Unirii ar putea fi zugrăvit în altă culoare. Va fi redeschis anul viitor, înainte de Crăciun



Închis publicului pentru restaurare, Domul din Piața Unirii ar trebui să fie redeschis cândva înainte de Crăciunul din 2020, speră reprezentanții Episcopiei Romano-Catolice. Se lucrează de zor la reabilitarea acestuia, cu o echipă de zeci de persoane. Munca este enormă, migăloasă, dar experții care se ocupă de proiectul desfășurat cu bani de la UE sunt optimiști și spun că va arăta spectaculos. În interior, Domul va fi adus mai aproape de stilul baroc, iar pentru exterior se pregătește altă zugrăveală, albă.
Domul din Piața Unirii este un monument istoric de Clasa A, cel mai mare edificiu religios de factură barocă de inspirație vieneză din această parte a Europei. Este reședința episcopului de Timișoara și a Capitoliului Catedral. Construcția lui a început în 1736, iar lucrările ar fi fost încheiate în 1772, conform scrierilor pe această temă. Planurile clădirii monument istoric îi sunt atribuite lui Josef Emmanuel Fischer von Erlach, arhitect austriac, director al Oficiului Imperial de Construcții din Viena.
Catedrala ,,Sfântul Gheorghe" din Timișoara a intrat de câteva luni în proces de restaurare, cu bani europeni. 4,5 milioane de euro se investesc pentru ca una dintre cele mai fotografiate clădiri din Timișoara să nu se mai degradeze pe zi ce trece. Imobilul monument a mai trecut prin lucrări parțiale de renovare, însă este pentru prima dată când biserica va fi restaurată integral.
Podul, o provocare
Proiectul a fost realizat de Episcopia Romano-Catolică din Timișoara și cuprinde refacerea pardoselilor și a tencuielilor interioare, curățirea, renovarea și restaurarea elementelor sculpturale și decorative, repararea și înlocuirea ferestrelor deteriorate, restaurarea vitraliilor, refacerea instalațiilor de încălzire și electrice, iluminat decorativ, reparații de mobilier, refaceri tencuieli și rezugrăvire a fațadelor, refacerea învelitorii din tablă zincată, înlocuirea de jgheaburi și burlane, dar și executarea unui iluminat nocturn ambiental, în scopul punerii în valoare a arhitecturii clădirii.
Se lucrează de zor încă de la începutul anului. Constructim are partea de construcție, iar SC Danart Import Export SRL se ocupă de treburile artistice. Domul a fost golit, accesul este interzis, picturile și statuile au fost date jos de pe pereți pentru restaurare, se fac teste de culoare, se curăță ramele picturilor și se reface și șarpanta. E o muncă destul de grea, povestesc cei implicați, care văd proiectul ca o adevărată provocare. A fost realizată deja noua încălzire în pardoseală, iar operele de artă sunt în curs de restaurare. Dulgherii reabilitează șarpanta, pentru că grinzile de lemn din pod au fost destul de rău afectate de intemperii.
Gata cu Domul galben?
Inclusiv pilaștri deschiși la culoare din Dom ar trebui să aibă altă nuanță, consideră specialistul. Planul este să fie lustruiți și să devină, de fapt, o marmură albă, pentru a fi pusă în valoare ideea lui von Erlach, aceea de a duce privire spre înălțime. Marea surpriză ar putea fi reprezentată de culoarea fațadelor, pentru că restauratorul susține că are o altă propunere: să le facă albe, așa cum sunt multe din bisericile arhitectului austriac.
Mai e mult de muncă, dar șantierul ar trebui să fie închis prin noiembrie 2020, estimează reprezentanții episcopiei, chiar înainte de Crăciun. Rămâne de văzut cât de repede vor veni și aprobările de la București pentru modificările la nivel de culoare, inclusiv pentru zugrăvirea exterioară.
Șantierul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Valoarea totală este de 21,7 milioane de lei, din care 21,3 milioane de lei bani nerambursabili de la UE. Proiectul are o durată de implementare de 38 de luni.

http://www.tion.ro/domul-din-piata-unirii-ar-putea-fi-zugravit-in-alta-culoare-va-fi-redeschis-anul-viitor-inainte-de-craciun/2355962

Cuneo

O splendoare! Casa cu Atlanti isi dezvaluie superba fatada refacuta, de pe care titanii de 8 metri, complet reconstruiti, par niste strajeri la poarta Pietei Libertatii din Timisoara. Foto

TIMISOARA. Chipurile impietrite ale atlantilor strajuiesc din nou una dintre principalele piete din centrul Timisoarei. S-a dezvelit partial de schele Casa cu Atlanti, una din superbele cladiri din Piata Libertatii, dupa o munca titanica ce a durat mai bine de un an. Insa, ce a fost greu a trecut, iar cladirea de poveste si-a recapatat stralucirea de odinioara.
Dupa ce a stat in litigiu vreme de mai multi ani, timp in care nu se puteau face nici macar lucrari de urgenta, iata ca in cele din urma, ceea ce parea ca se va transforma intr-o ruina in plin centrul orasului a renascut intr-o adevarata desfatare pentru ochi si suflet.
Daca la inceput parea a fi o lucrare relativ usoara, imediat dupa ce au fost montate schelele pe fatada Casei cu Atlanti, specialistii si-au dat seama ca vor avea de parcurs luni intregi de provocari.

,,Nu a fost o lucrare simpla. A pornit de la ideea ca vor fi o fatada si un acoperis de reparat, insa in Timisoara este foarte greu sa gasesti specialisti care sa stie sa lucreze cu materiale adaptate cladirilor istorice. Toate materiale sunt italiene, iar italienii sunt recunoscuti in calitatea materialelor pentru cladirile cu vechime indelungata. Fiecare strat de tencuiala se putea da de cel mult 2-3 centimetri grosime, apoi se astepta doua sau chiar trei saptamani sa se usuce, iar procedura a trebuit reluata si de 7-8 ori. Cladirea a fost decopertata pana la caramida, apoi a inceput reconstructia elementelor decorative. Am avut poze vechi, am luat si mulaje, iar figurile finale ale atlantilor au fost refacute dupa un mulaj. Impreuna cu cei de la Directia de Monumente, s-a stabilit cum sa arate in final,,, a explicat pentru opiniatimisoarei.ro, managerul de proiect, Paula Ana Romocean.
Din pacate, vechii atlanti care strajuiau cladirea de pe strada Alba Iulia, colt cu Piata Libertatii, si care au dat numele casei, nu au mai putut fi salvati. Erau intr-o stare prea avansata de degradare. In plus, si materialul din care au fost facuti a trecut cu greu testul timpului.
,,Atlantii au fost facuti din ciment si aveau mai multe straturi de culoare. Din pacate, cimentul s-a degradat atat de mult, incat, daca puneai mana, ramaneai cu nisip intre degete. De obicei, elementele decorative de pe cladiri sunt facute din ipsos cu straturi de tencuiala ori ciment. In aceste cazuri, se indeparteaza straturile de ciment sau tencuiala, iar de pe elementul din ipsos de face mulajul pentru reconstructia exacta a elementului decorativ. Noi am facut fotografii si cu mulaje confectionate de pe un atlant care era intr-o stare mai buna, am reusit sa reconstituim vechii atlanti,,, a mai explicat Paula Ana Romocean.
Acum, atlantii sunt turnati in ciment alb, cu mult mai rezistent decat ipsosul imbracat sau alte materiale.
Fiecare dintre cei 12 atlanti are 8 metri inaltime, din care doar bustul si capul au 1,5 metri. Restul reprezinta asa numitii 'solzi' care continua ,,corpul" fiecarui titan. O singura persoana a lucrat la reconstituirea acestora si realizarea fiecaruia a durat in medie aproximativ doua saptamani.
Cozile sau solzii atlantilor au fost, de asemenea, lucrati manual, cu straturi de tencuiala.
Mai trebuie spus ca si tamplaria ferestrelor a fost schimbata cu una din lemn, respectand modelul initial al geamurilor de odinioara.
Constructorii au identificat si cateva probleme la acoperis, in timpul lucrarii, structura acestuia fiind grav afectata, iar inauntru ploua. A fost decopertat in intregime si s-au inlocuit toate elementele care erau in stare proasta si nu prezentau siguranta. De asemenea, s-a montat tigla noua.
Mai ramane parterul de reparat si chiar in aceasta saptamana va incepe schimbarea tuturor vitrinelor. Apoi, cel mai probabil, lucrarile se vor opri pana anul viitor, cand vremea va permite finalizarea lor completa.
Oricum, ce a fost greu a trecut, iar cladirea isi arata stralucirea din nou. Si spunem asta mai ales ca niciun cablu nu mai atarna pe peretii acesteia, iar proprietarii promit ca nu vor mai permite montarea altora vreodata.
Casa cu Atlanti a fost construita intre anii 1812 si 1816, in stil neoclasic, in Cetatea Timisoarei, iar numele i se trage de la titanii reprezentati pe coloanele care alcatuiesc fatada cladirii. Intrarea principala a imobilului este strajuita de doua tunuri turcesti ingropate cu ,,gura" in jos.
Proprietarul imobilului a fost bogatul negustor timisorean de origine aromana Toma Naum Makri (1791 – 1849). Cladirea era destinata inchirierii, avand 40 de camere. Dupa moartea lui Makri, Casa cu Atlanţi a fost mostenita de fiica acestuia, Persida, care era casatorita cu un sarb. Dupa decesul ei, a fost înfiintata Fundatia ,,Makri – Stoicovici", care a devenit administrator al cladirii. Ulterior, Casa cu Atlanti a fost donata si intra in proprietatea Parohiei Ortodoxe Sarbe, dar isi pastreaza destinatia de imobil pentru inchiriat.
Din 1968, pentru ca n-au mai fost bani pentru intretinere, in vremuri tulburi pentru biserici, in general, cladirea a fost trecuta in proprietatea statului roman. In acelasi an, in urma unor lucrari gresite, o aripa a Casei cu Atlanti s-a prabusit, imediat dupa aceea trecandu-se la operatiuni de consolidare in subsol, coordonate de un trust de constructii care era locatar in cladire.
Dupa Revolutia din 1989, lucrarile de consolidare sunt abandonate si Casa cu Atlanti intra in proprietate privata, schimband mai multi proprietari, intre care si controversatul om de afaceri, Mujea Marcelini, condamnat pentru contrabanda cu tigari. La iesirea din inchisoare, acesta vinde cladirea unei firme. Imobilul era revendicat de Parohia Ortodoxa Sarba de ani buni, iar la capatul unor procese ce au durat mai bine de 20 de ani, Casa cu Atlanti a ramas la ultimul proprietar.
Si dupa renovarea completa a cladirii, la etaj vor ramane birouri, iar la parter spatii comerciale.













https://www.opiniatimisoarei.ro/o-splendoare-casa-cu-atlanti-isi-dezvaluie-superba-fatada-refacuta

Cuneo

Un mormant cu 7 schelete, fortificatii si ceramica, scoase la lumina de arheologi la Timisoara, in santierul viitorului campus ca-n filme al liceului Lenau. Cand incep lucrarile la cea mai moderna scoala din oras. Foto



TIMISOARA. In primavara vor incepe lucrarile la noua constructie a liceului Nikolaus Lenau din Timisoara, scoala care a dat doi castigatori de premiu Nobel.
Pana atunci insa pe amplasamentul viitorului campus, intre strazile Popa Sapca si Oituz, lucreaza arheologii. De luni bune acestia cerceteaza terenul si au facut deja si cateva descoperiri insemnate.,,S-a descoperit o cladire administrativa, o parte din fundatie si podeaua. Apoi doua ziduri ale Contragardei nr. 9, un zid aflat in fata Bastionului. Bastionul avea mai multe randuri de fortificatii, iar pentru a le intari au fost construite aceste cladiri.
S-au mai descoperit complexe care apartin de Timisoara medievala, de la locuinte si fantani pana la gropi de provizii.
De asemenea, s-a descoperit un mormant colectiv cu 7 schelete in aceeasi groapa. Mormantul este din perioada moderna, secolul al XVIII-lea. Un schelet apartine unui copil, restul sunt ramasite de adulti.
Au mai fost descoperite vase intregi din perioada otomana, dar si un capac de vas cu ceramica importata din Turcia. Au mai fost cateva vase intregi si pipe din ceramica.
Am gasit multe ghiulele, ceea ce arata ca, intr-adevar, primele atacuri si bombardamentele mari au venit din partea nordica a orasului. Sunt 15 ghiulele de fier intregi sau afectate,,, a explicat pentru opiniatimisoarei.ro Andrei Stavila, coordonatorul echipei de arheologi care lucreaza in santierul de la campusul scolar Lenau.
Specialistii estimeaza ca vor incheia cercetarea chiar la inceputul primaverii.
,,Asteptam sa se intruneasca acea Comisie Nationala de Arheologie care va da propunerea de conservare a zidurilor gasite. Apoi trebuie facut un raport final. Noi mai avem de sapat, inca, intr-o parte, dar speram ca toate acestea sa se finalizeze undeva la finalul lunii februarie – inceput de martie,,, a mai spus arheologul Andrei Stavila pentru opiniatimisoarei.ro.

Cuneo

Centrul Cultural Mărășești și Muzeul Cetății costă aproape 5 milioane de euro. PMT caută constructor

Transformarea fostei clinici de dermatologie de pe strada Mărășești costă aproximativ 5 milioane de euro. Renovarea clădirii pentru Centrul Cultural Mărășești și Muzeul Cetății a fost scoasă în sfârșit la licitație de primărie. Este una dintre investițiile pentru TM2021.

Reprezentanții Primăriei Timișoara au lansat, în sfârșit, licitația pentru lucrări de execuție aferente obiectivului ,,refuncționalizare clădire din funcțiune de spital de dermatologie în clădire cu funcțiune de spațiu multicultural". Este, de fapt, viitorul centru cultural de pe str. Mărășești 5, o renovare a clădirii în care a funcționat clinica de dermatologie a Spitalului Municipal, care a fost mutată prin 2016 pe str. Daliei din Complexul Studențesc.
Potrivit anunțului publicat pe SEAP, ,,în principiu este vorba despre lucrări din sfera restaurării ansamblului construit aferent Centrului Multicultural la nivelul fațadelor interioare și exterioare, dar și la nivelul spațiilor interioare ale acestuia".
Primăria Timișoara pune la bătaie 22,5 milioane de lei cu tot cu TVA, echivalentul a 4,7 milioane de euro, doar pentru construcții și montaj. Ofertele se pot depune până în 3 martie, iar termenul de execuție va fi de 24 de luni. Cu siguranță viitorul centru cultural nu va fi gata până în 2021, când Timișoara este Capitală Culturală Europeană. De altfel, investiția este unul dintre obiectivele de infrastructură prevăzute în dosarul de candidatură pentru acest titlu.

Jumătate din bani trebuie să vină de la Guvern
Banii ar trebui să vină din fonduri bugetare, însă și Ministerul Culturii și-a asumat o parte din investiție. Centrul Cultural Mărășești este inclus în Ordonanța 42/2019 pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană. Jumătate din suma estimată pentru lucrări, 11,5 milioane de lei, ar trebui să vină de la București pentru această investiție.
Primăria a vrut fonduri europene, însă proiectul a fost respins în 2017, pentru că într-o parte a clădirii încă funcționează Clinica de Radioterapie a Spitalului Municipal.
Clădirea despre care vorbim are 4.300 metri pătrați și a fost ridicată în perioada 1754-1757, cu destinația de spital municipal, refăcută mai apoi prin sec. XIX. Inițial, primarul Nicolae Robu anunța că dorește acolo un centru pentru tineret și sediu pentru centrele diplomatice străine din oraș, destinația finală fiind până la urmă de centru cultural.
Conform documentației adoptată de consiliul local încă din 2015, vor fi amenajate spații pentru birouri, săli de clasă și o sală de conferințe, iar jumătate din clădire va deveni Muzeul Cetății. Dotările pentru centrul cultural vor fi scoase și ele la licitație în perioada următoare, valoarea totală a lucrărilor (construcții și dotări – n.r.) fiind estimată la aproape 28 de milioane de lei cu TVA.



https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/centrul-cultural-marasesti

Cuneo

Vizita importanta la Castelul Huniade din Timisoara. Incep lucrarile de proiectare pentru reabilitare. Foto



TIMISOARA. Starea in care se afla Castelul Huniade din Timisoara este atent monitorizata de reprezentantii Institutului National al Patrimoniului care face si proiectarea in vederea realizarii lucrarilor de reparatii, atat de necesare imobilului.
Echipa de proiectare a sosit la Timisoara si a vizitat Castelul Huniade.
"Am inceput saptamana cu o vizita la Castelul Huniade, obiectiv care asteapta de multi ani vesti bune. Starea in care se afla imobilul a fost atent analizata de reprezentantii Institutului National al Patrimoniului, impreuna cu echipa de proiectare. Doar asa putem gasi cele mai bune solutii pentru reabilitarea si punerea in valoare a cladirii de patrimoniu.
Inspectia de la Castelul Huniade vine la doua saptamani dupa ce am anuntat ca s-a semnat contractul pentru serviciile de proiectare! Totul trebuie sa fie gata in 5 luni. Urmatorul pas important va fi licitatia pentru proiectul tehnic si pentru lucrarile de executie.
Proiectul este inclus in Programul national de restaurare a monumentelor istorice (PNR), finantat de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii si gestionat de Institutul National al Patrimoniului", a declarat Calin Dobra, presedintele Consiliului Judetean Timis.
La mijlocul lunii mai a fost semnat contractul de proiectare pentru Castelul Huniade din Timisoara, urmand ca in toamna acestui an sa demareze si licitatia pentru proiectul tehnic si executia propriu-zisa a lucrarilor de reabilitare a cladirii.
Recent, liderul CJ Timis anunta ca a fost identificata, cu sprijinul Institutului National al Patrimoniului, o posibilitate de finantare cu fonduri europene ce depasesc 5 milioane de euro, pentru acest obiectiv.
"Am observat o posibilitate interesanta pe urmat, un ciclu de finantare. Ei ne-au dat posibilitatea sa obtinem fonduri europene ce depasesc 5 milionae de euro pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, ceea ce ne da incerdere ca vom gasi finantare. Cand se va deschide axa de finantare pe patrimoniu cultural vom depune cererea de finantare pentru executia ramasa pentru restul de castel si pentru deschiderea lui spre public", a declarat Calin Dobra.
Lucrarile de consolidare la Castelul Huniade din Timisoara, care gazduieste Muzeul National al Banatului, au inceput in anul 2006. Banii pentru consolidare, 12 milioane de lei, au fost alocati de Consiliul Judetean Timis.
Constructorul a gasit, de-a lungul vremii, mai multe probleme, inclusiv crapaturi mult mai adanci decat estimase proiectantul, astfel incat a fost necesara refacerea unei bucati de zid.
Pentru aceasta a fost necesara si refacerea documentatiei, constructorul a cerut o reevaluare a costurilor, iar cei de la Consiliul Judetean Timis nu au fost de acord cu aceasta solicitare. Santierul a fost oprit pana in anul 2010 cand au fost reluate lucrarile.

https://www.opiniatimisoarei.ro/vizita-importanta-la-castelul-huniade-din-timisoara

Cuneo

Operatie laparoscopica' pe fatada Operei din Timisoara, in cautarea statuilor pierdute ale orasului

TIMISOARA. Refacerea fatadei Palatului Culturii ar putea scoate la lumina doua opere de arta, teoretic, pierdute ale Timisoarei.
De ani buni se vorbeste despre asta, iar specialistii presupun ca de o parte si de alta a balconului Operei din Timisoara, sub placile de travertin, s-ar afla doua statui superbe care au inzestrat vechea fatada a imobilului simbol al orasului.
Potrivit unora dintre istorici, este posibil ca aceste statui sa fie doua dintre cele 4 prevazute in planurile initiale ale constructiei. Reprezentand muze, acestea ar avea cam 3 metri inaltime si aproximativ 900 de kilograme fiecare.
Lucrarile la fatada au inceput in noiembrie anul trecut, iar constructorii au indepartat deja travertinul in cea mai mare parte si au ajuns la caramida.
Acum urmeaza sa execute o operatiune de verificare in ziduri pentru a vedea daca statuile sunt in nisele unde se presupune ca au fost ingropate si le-ar putea scoate la lumina pentru prima data dupa mai bine de un secol.
Pentru cercetare se vor face orificii pentru introducerea unor camere video de mici dimensiuni.
,,Am discutat acest subiect cu firma Alex Dia SRL, le-am cerut categoric ca, in momentul potrivit din punct de vedere al stadiului tehnologic, sa lamurim acest aspect al statuilor. Probabil se va practica un orificiu si se va introduce o camera, sa clarificam daca acele statui sunt acolo sau nu,,, a spus primarul Timisoarei.
Cum infatisarea Palatului Culturii dinspre Piata Victoriei nu va fi schimbata, va trebui gasit un loc pentru ca statuile sa fie puse in valoare. Cea care va decide unde vor putea fi asezate pentru a completa ansamblul arhitectural este Comisia de Monumente de la Bucuresti.
,,Daca sunt, vom stabili ce vom face, unde le vom pune, presupun ca va trebui sa avem avizul de la Monumente de la Bucuresti. E si o chestiune ce intra si in zona arheologilor, pentru ca se intervine la o cladire monument,,, a explicat edilul.
Lucrarile pentru reabilitarea fatadei Operei au inceput in 30 octombrie anul trecut la Palatul Culturii din Timisoara. Intreaga operatiune, executata de firma Alex Dia SRL va costa 3.919.405 lei +TVA, bani de la bugetul local, si ar trebui sa fie gata pana in toamna lui 2020.
Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa), si a fost terminata in 1875. A adapostit initial Teatrul Comunal.
Reprezentatiile inaugurale au avut loc in 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).
La inceputuri, palatul a purtat numele imparatului Franz Josef. Aripa laterala a cladirii, care da catre actuala strada Alba Iulia, a adapostit hotelul Kronplatz Rudolf si o sala de dansuri, unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.
Doua incendii de proportii au devastat imobilul. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, in stil ,,Renaissance". Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.

https://www.opiniatimisoarei.ro/operatie-laparoscopica-pe-fatada-operei-din-timisoara-in-cautarea-statuilor-pierdute




Cuneo

FOTO Restaurare spectaculoasă la Timişoara. Vechea clădire a Cancelariei de Război, înălţată şi transformată într-un modern centru cultural



O veche clădire de pe strada V.Alecsandri, construită în 1727, ajunsă în paragină, a fost transformată într-un frumos centru cultural.
Imobilul de pe strada Vasile Alecsandri nr.1, unde au avut sedii în ultimii ani partidele PPDD şi PDL, a fost transformat de Primărie, cu peste un milion de euro. Este vorba de una dintre puţinele clădiri ale Municipalităţii din centrul istoric. În ultimii ani, aici au primit spaţiu partidele PPDD şi PDL, dar clădirea a ajuns într-o avansată stare de degradare.    Construcţia figurează pe hărţile vremii din 1723. Din 1732, aici a funcţionat hanul "La cele două chei de aur".   În 1752, proprietarul imobilului era Stephan Clallinovich.   Între 1828-1859, găzduia Comisariatul de Război, iar din 1876 aparţinea clădirii Primăriei Oraşului. După 1920, în urma renovărilor, casa şi-a pierdut decoraţiunile.
Primăria a realizat un proiect complex de consolidare, reabilitare şi înălţare a imobilului, astfel încât aceasta să ajungă la nivelul celorlalte clădiri de pe strada Vasile Alecsandri. Mai exact, area aceaşi formă cu Primăria Veche.
Au fost demolate unele corpuri parazitare şi a fost amenajată şi o curte spaţioasă. S-a amplasat şi un lift exterior. Există spaţii la subsol, parter, la cele două etaje şi la mansardă.
După aproximativ trei ani de la începerea lucrărilor, clădirea a fost inaugurată de primarul Nicolae Robu.   ,,Când s-au făcut studii asupra clădirii, pentru a se vedea ce e de făcut, să o putem pune în valoare, a rezultat destul de limpede că o mare parte din cea rămas din clădirea iniţială este compromisă. O parte se poate consolida şi păstra, o alte parte nu mai putea fi salvat. Pe cale de consecinţă, s-a propus consolidarea subsolului. În acelaş timp, s-a adâncit cu aproximativ 1,80 de metri. În final, s-a păstrat o parte din planşeu, a fost consolidat cu stâlpi de beton, apoi clădirea s-a ridicat foarte frumos. Iată acum clădirea făcută. Este minunată. Spaţiile interioare sunt foarte generoase. Clădirea este multifuncţională, o curtea aşa frumoasă eu nu am văzut în zona Cetate", a explicat Nicolae Robu.
,,Vrem să păstrăm clădirea ca bun public"   Mulţi se aşteaptă ca Primăria să scoată la licitaţie spaţiile din clădire. Primarul Robu a anunţat că nu se va întâmpla acest lucru.    ,,Vrem să păstrăm clădirea ca bun public, ca spaţiu preponderent cultural. Vă găzdui expoziţii, evenimente muzicale, de teatru, de orice se potriveşte din spectrul celor şapte arte. Desigur, poate să găzduiască şi evenimente ştiinţifice, workshopuri, conferinţe, o păstrăm, aşadar, în spaţiul public. În curte avem o scenă
şi vom putea realiza evenimente".
Clădirea de lângă, Primăria Veche, care acum găzduieşte Facultatea de Muzică, va intra şi ea în reabilitare şi restaurare, a anunţat Nicolae Robu.
Cu ocazia inaugurării imobilului, a fost organizată şi o expoziţie pusă la cale de Galeria Jecza.

https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-restaurare-spectaculoasala-timisoara

Cuneo

Se pregătește șantierul de la Liceul Ungureanu. Reabilitarea de 5 milioane de euro, scoasă la licitație

Clădirea Grupului Școlar ,,Emanuil Ungureanu" va intra, în sfârșit, în șantier. Primăria Timișoara a scos la licitație proiectarea și execuția pentru reabilitarea imobilului ultracentral aflat acum într-o stare foarte proastă. Banii vin de la UE și ar trebui să dureze mai puțin de doi ani.
Clădirea Grupului Școlar ,,Emanuil Ungureanu" este o pată urâtă pe obrazul Timișoarei. Imobilul de dimensiuni impunătoare e, de mult timp, pericol pentru trecători. Afișele pe care scrie ,,Atenție, cade tencuiala", lipite pe ziduri, sunt la ordinea zilei. În clădire a plouat de multe ori și nu o dată elevii au înghețat în sălile de clasă. S-au făcut reparații minore, însă clădirea n-a avut parte de zeci de ani de o reabilitare ca la carte.
La finele anului 2019 a fost semnat, în sfârșit, contractul de finanțare dintre PMT și ADR Vest. Valoarea eligibilă a proiectului este de 29,3 milioane de lei, din care cea nerambursabilă, 4,7 milioane de lei. Banii provin din Programul Operaţional Regional, Axa 4. ,,Sunt lucrări complexe și la interior, și la exterior (...) E jale în interior. Noi mereu am sperăt că vom ajunge la o finanțare ca să facem o treabă cum scrie la carte. De aceea nu am intervenit pe parcurs. Dacă am fi făcut anumite reparații nu aveam voie, o anumită perioadă, să facem alte intervenții, mai ales pe fonduri europene. Ăsta a fost pretul plătit, a avansat starea de degradare, dar am acceptat acest risc pentru a ajunge la fonduri europene consistente", declara fostul primar Nicolae Robu.
A pornit licitația
La mai bine de un an de la semnarea contractului de finanțare, noua administrație dă drumul licitației de proiectare și execuție. Suma maximă oferită este de 24,2 milioane de lei, cu TVA, iar durata contractului este de 21 luni. Ofertele pot fi depuse până în 9 martie. Va fi vorba de intervenții prin realizarea de noi compartimentări, înlocuirea finisajelor interioare și exterioare, reabilitare termică și consolidare a unei părți din clădire.
Construcția clădirii de la ,,Emanuil Ungureanu" a început în 1899, după planurile lui Albert Vigh, și a fost inaugurată în septembrie 1900. Imobilul are o faţadă în stil clasic şi o intrare marcată de trei arcade. Între cele două războaie mondiale, aici a funcționat singura școală de arte și meserii din Banat.

http://stiridetimisoara.ro/se-pregateste-santierul-de-la-liceul-ungureanu

Cuneo

Va fi acoperita curtea interioara a castelului Huniade din Timisoara. Va deveni spatiu pentru expozitii

TIMISOARA. Anunt al presedintelui Consiliului Judetean Timis legat de Castelul Huniade, cea mai veche cladire a Timisoarei, apartinand Muzeului National al Banatului, unde lucrarile de reabilitare treneaza de aproape 15 ani, iar acum se asteapta proiectul pentru reluarea lor, intocmit de Institutul National al Patrimoniului.
In Evul Mediu, lui Carol Robert de Anjou i-au trebuit doar 7 ani pentru a ridica acest castel.
Alin Nica spune ca pe viitor va fi acoperita curtea interioara a castelului pentru ca aceasta sa poata deveni un generos spatiu expozitional, fara a oferi insa detalii legate de felul in care se va face aceasta amenajare care are nevoie de o multime de aprobari.
Deocamdata, pentru a fi obtinute finantari pentru continuarea reabilitarii e nevoie de acel proiect al INP, fara de care nu ar putea fi accesate fonduri europene ce depasesc 5 milioane de euro pentru acest obiectiv din plin centrul Timisoarei.
,,Curtea interioară de la Castelul Huniade va fi acoperită, spațiul expozițional devenind astfel mult mai generos.
Am discutat zilele trecute această soluție tehnică, detaliile pentru finalizarea lucrarilor precum și continuarea lucrărilor la Palatul Baroc cu directorii celor două muzee, directorul Institutului Național pentru Patrimoniu, proiectantul pentru lucrarea de la Castelul Huniade și directoarea Direcției pentru Cultură și Artă Timiș.
Am fost nevoit și să mediez disputele între proiectant și INP, respectiv Comisia pentru monumente istorice de la nivelul Ministerului Culturii deoarece avem nevoie de obținerea cât mai rapidă a avizelor pentru a putea accesa finanțări europene, astfel încât aceste două monumente istorice să redevină un motiv de mândrie pentru timișeni,,, a notat Alin Nica, presedintele CJT pe pagina sa de Facebook.
Va reamintim, lucrarile de consolidare la Castelul Huniade din Timisoara, care gazduieste Muzeul National al Banatului, au inceput in anul 2006. Primii bani pentru consolidare, 12 milioane de lei, au fost alocati de Consiliul Judetean Timis.
Constructorul a gasit, de-a lungul vremii, mai multe probleme, inclusiv crapaturi mult mai adanci decat estimase proiectantul, astfel incat a fost necesara refacerea unei bucati uriase de zid.
Pentru aceasta a fost nevoie si de innoirea documentatiei, constructorul a cerut o reevaluare a costurilor, iar cei de la Consiliul Judetean Timis nu au fost de acord cu aceasta solicitare. Santierul a fost oprit pana in anul 2010 cand au fost reluate lucrarile.
In 2016 in spatiul public a izbucnit un scandal, dupa ce in Sala Cavalerilor a plouat si s-au produs infiltratii. Atunci s-a luat decizia de a fi mutate exponatele intr-un depozit, la Giroc.
Intre timp, dincolo de consolidare, Consiliul Judetean Timis a incercat sa obtina finantare din fonduri europene pentru continuarea lucrarilor cu reabilitarea. Din pacate, s-a incadrat la o suma prea mica, astfel ca s-a renuntat la aceasta idee. Apoi, fostul secretar de stat in Ministerul Culturii Ion Ardeal Ieremia anunta ca este posibil ca acest obiectiv sa primeasca banii necesari de la Institutul National al Patrimoniului. Zis și facut primul pas, iar INP a demarat licitatia pentru documentatia necesara. Contractul pentru proiectare a fost iscalit in mai 2020.
Odata realizata consolidarea, a fost prevazut inca din 2008 si un proiect de renovare, insa acesta necesita o actualizare, pentru ca cel vechi n-a mai fost pe placul celor care s-au succedat la sefia Consiliului Judetean Timis. Potrivit acelui proiect, suma necesara reabilitarii acestei cladiri simbol din Timisoara se ridica la 8 milioane de euro.
Castelul Huniade este socotit drept cea mai veche cladire din Timisoara, inca in picioare. A fost construit intre 1308 si 1315, in vremea lui Carol Robert de Anjou, si reconstruit in timpul lui Iancu de Hunedoara, intre 1443 si 1447. Castelul medieval a fost distrus in asediul Timisoarei din 1849 și refacut in forma sa actuala in 1856.


https://www.opiniatimisoarei.ro/va-fi-acoperita-curtea



Harry