Trenuri de ecartament îngust

Started by nenea_hartia, September 02, 2012, 08:29:51 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

GDPR

Drezina de la Sinaia e pe ecartament normal si nu pare sa fie in stare de functionare. Cica ar fi fost folosita de Ana Pauker.

Ionut

Cum are de suferit unul dintre cele mai de succes proiecte turistice din Bucovina din cauza neînțelegerilor dintre autorități

​Mocăniţa Huţulca de la Moldoviţa, din Bucovina, are de câteva zile punctul de plecare într-o veche gară ce nu are toalete, curent sau locuri de parcare, fiindcă administratorul mocăniţei ar fi efectuat modificări la noua gară, fără acceptul CFR, scrie presa locală. Este vorba despre unul dintre proiectele turistice de succes din Bucovina, o linie de 12 km pe care în trecut se transporta lemn.  Subiectul a fost relatat de Obiectiv de Suceava și de Monitorul de Suceava. Administratorul mocăniței a fost acuzat de distrugere și construcție fără autorizație, pentru că a modernizat gara CFR Moldovița. Administratorul susține însă că i s-a spus de către primărie că poate face modernizări și că nu are nevoie de autorizație.

Detalii pe Hotnews

Horațiu 87


cristi5

#63
Stiati ca vestita linie de pe valea Vaserului (Wassertalbahn) provine din... pasul Prislop? Construita de armata germana cu prizonieri rusi in primul razboi mondial (1915), facea legatura intre Borsa si Iacobeni. Mutata pe valea Vaserului de primarul Viseului in anii 1933.

https://teofil-ivanciuc.weebly.com/trenu355ul-de-pe-vacircrful-muntelui.html



Quote
Pasul Prislop (1.416 m) este una dintre cele mai înalte trecători româneşti. Înainte de secolul XV, pasul folosit pe ruta de legătură cu Moldova era Tarniţa Bălăsânii (aflată mai la nord, între văile Cisla şi Ţibău). Pasul acela era mai înalt (1.451 m), dar mai domol. Treptat, s-a trecut la folosirea Prislopului, mai scurt şi fără ocolişuri, care astfel a devenit unica trecătoare importantă a estului maramureşean. Armata de ocupaţie germană din primul război mondial a construit, în jurul anului 1915, o cale ferată de legătură între Borşa şi Iacobeni, peste Prislop, lucrare genistică de importanţă majoră. Acolo a stat frontul vreme de patru ani, iar domolul podiş al trecătorii adăpostea pe atunci un adevărat orăşel de barăci, iluminat chiar electric. Drumul de creastă mergea până în Tarniţa Bălăsânii (existent şi astăzi şi numit "drumul lui Mackensen") şi mai departe, pe culmea masivului, tocmai până la Trecătoarea Copilaşu. Toate lucrările de construcţie, de o dificultate inimaginabilă, s-au săvârşit cu prizonierii de război ruşi. Apoi, războiul a luat sfârşit. Masivele lucrări cu caracter strategic din Munţii Maramureşului (funicularele Poienile de sub Munte-Vârful Copilaşu şi Borşa Complex-creasta munţilor Rodnei-valea Anieş din Năsăud, şoselele montane din acele locuri ori cea dintre Petrova şi Bârsana precum şi calea ferată Borşa-Iacobeni) au fost abandonate după preluarea administraţiei regiunii de către guvernul României şi s-au distrus într-un răstimp foarte scurt.

Salvată miraculos

În anii 1928-1934, primarul Vişeului de Sus, Maftei Tomoiagă (care a trăit între anii 1898-2000), a construit calea ferată de pe Vaser, aducându-i elementele de bază de pe Prislop (unde şinele fostei linii de legătură Moldova - Maramureş rugineau inutil), elemente de suprastructură de la Gyor (Ungaria), iar locomotivele, de la Reşiţa. Finalizată în 1933, cu ecartament îngust (760 mm) şi o lungime de 43 km, noua linie a înlocuit cu succes vechea metodă de transport a buştenilor exploataţi pe Vaser, plutăritul. Salvată miraculos de la distrugere în "epoca de aur", refăcută de nenumărate ori în urma inundaţiilor, linia "Mocăniţei" sau CFF (cale ferată forestieră) este folosită şi azi, spre deliciul vizitatorilor şi spre beneficiul butinarilor. Drezine, locomotive diesel şi cu aburi (printre care cea cu indicativul "Cozia 1", ultima produsă în România, în anul 1986), urcă şi coboară, într-o plăcută neorânduială, sălbatica şi pitoreasca vale. Puţini ştiu că şinele drumului de fier (unele turnate în anul 1890), provin de la dezafectata cale ferată ce traversa Prislopul în anii primului război mondial.

nenea_hartia

^ Habar n-aveam, mulțumesc. Întâmplarea face că și azi tot un primar din Vișeul de Sus a salvat-o pentru că, sub masca unui tren turistic, îi trebuie să defrișeze ce se mai poate defrișa pe acolo.






Redox

Nu departe de Orăștie, la Cugir, de asemenea a existat o CFF, de mult demontată.
Câteva detalii și poze am găsit pe următorul forum:
http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?f=89&t=5975

Astăzi mai există doar câteva clădiri de pe traseu și în unele locuri încă se mai vede locul pe unde a fost calea ferată.

RaduC

Din câte am înțeles eu, se pare că o aburoasă funcțională va fi mutată pentru a fi expusă in fața gării Târgu Mureș. Totuși, cred ca mai bine s-ar "conserva" funcțională, pe șine.

"ADIO Aburoaso de la Teaca.

Ne-am străduit cu toate puterile să-i convingem pe reprezentanții Statului Român că locul locomotivei cu abur 764.053 este în proiectul mocăniței de la Teaca, însă fără succes. Deocamdată suntem prea mici pentru a conta.

Regionala CFR Brașov, Secția L7 a decis că este mai bine ca locomotiva să fie expusă în parcarea din fața gării din Târgu Mureș.

Duminică începând cu ora 14 ne întâlnim în Gara Teaca, să o celebrăm pe aburoasă."

https://www.facebook.com/1499269420311323/posts/2424862414418681/

JohannDB

#68
ADIO Aburoaso de la Teaca.
   Stai așa că nu-i chiar așa !! În 23.03.2020, venind de la Vatra Dornei, mi-am scurtat drumul pe Reghin-Tg.Mureș cu haltă la Teaca.... La fiecare trecere prin zonă, "iau o pauză" în gara Teaca !!
   Deocamdată, locomotiva cu abur și cele două vagoane sunt pe loc în gara Teaca și sub ochii celui ce locuiește în gară și a lucrat aici, până în 1997/8 când un fatidic ordin de ministru al unor transporturi a glăsuit "stop cadru la liniile înguste" și după care moment, ce i-a descumpănit pe cei ce lucrau în branșă, a început devalizarea patrimoniului de linie îngustă....
Așa dar, TEACA, 23.03 2020.....



      O mică remiză, care  la momentul pozei era gata ; la o vizită anterioară, remiza nu era completă.........












Powered by API/PUM imgur uploader

JohannDB



cristi5

#71
Stiti celebrul nod de autostrada Margina?

De la Margina spre sud-est, spre localitatile Pietroasa si Crivina, a existat o mocanita construita incepand cu 1911.

Mai multe amanunte si un mic istoric al locurilor (remarcabila industria!)

https://mocanitahunedoara.wordpress.com/2010/08/01/cff-margina/amp/

Aici se vede traversand Bega in 1994 (via Toralf Schöniger)


Ii invit pe pasionatii de mocanite pe acest grup Fb:

https://www.facebook.com/groups/697883354106179/

Powered by API/PUM imgur uploader


cristi5

#72


O mocanita pleca din fata castelului Huniazilor spre o cariera de dolomita (Craciuneasa via Zlasti, Govajdia). Nu cred ca mai exista desi dat fiind peisajul si apropierea de castel, nu parea imposibil de valorificat

Fotografie realizata in 1998 de fotograful suedez Bo Gyllenberg, care a fotografiat multe trenuri si alte vehicule in Romania in anii 1980-2000

https://digitaltmuseum.se/search/

Cautati Rumänien Gyllenberg

Interesanta si pagina Fb Mocanita Hunedoara :)

cristi5

#73
https://www.turnulsfatului.ro/2021/04/15/dupa-20-de-ani-mocanita-se-apropie-iar-de-sibiu-liniile-de-cale-ferata-au-fost-scoase-de-sub-asfaltul-de-la-casolt-181491

După 20 de ani, Mocănița se apropie iar de Sibiu: liniile de cale ferată au fost scoase de sub asfaltul de la Cașolț (15 aprilie 2021)




cristi5

#74
Destupare tunel la Mocanita de la Hunedoara. A fost ingropat sub o halda de steril

https://www.facebook.com/364423066943463/posts/4108076719244727