Comunicare oficiala cu MT/CNIR/CNAIR si alte institutii

[NGC]

Stati linistiti ca nu e chiar asa cum zic ei.
O sa scriu zilele astea mai mult in fiecare topic.

[NGC]

Se pare ca au reactionat la reclamatia administrativa. Dar au reactionat exact in stilul lor...

Sibiu-Pitesti:

O sa le raspund.

Am facut o scurta analiza si aici sunt cateva concluzii.

1. Intalnirea trebuie sa fie inregistrata audio si video.

2. Intalnirea trebuie sa aiba loc pana cel tarziu in 9 Februarie, pentru a ramane cateva zile pentru furnizarea informatiilor de la toate punctele pana in 16 Februarie si pentru a ramane timp apoi pentru procedurii de trimitere in judecata.

3. Documentele solicitate la punctul 2 din solicitarea initiala trebuie sa fie predate pana in 16 Februarie, din acelasi motiv ca si mai sus.

4. Daca pana in 16 Februarie nu toate informatiile au fost furnizate sau daca informatiile solicitate nu au fost furnizate in forma solicitata, trebuie inceputa procedura de trimitere in judecata.

5. Informatiile "generale" trebuie furnizate in scris.

[TibiV]

Format binar criptat cu doua chei...

[NGC]

Si dealul liliecilor. Vom analiza daca ii vom da in judecata.

Am facut o scurta analiza si aici sunt cateva concluzii.

1. Informatiile (plansele) solicitate sunt clare, asa ca se poate ignora pacaleala cu "sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public".

2. Nu trebuie luat in seama argumentul cu "planurile si profilele solicitate nu se incadreaza ca si informatii de interes public" din urmatoarele motive:
a) Conform Legii 544 / 2001 pot fi solicitate atat informatii cat si documente, dupa cum rezulta din art. 9 alin. (1).
b) Chiar modelul de solicitare de informatii din HG 123 / 2002 (normele de aplicare a Legii 544 / 2001) si HG 478 / 2016 (care actualizeaza HG 123 / 2002) contine alineatul "Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret instantei sau informaţiile solicitate)"
c) Decizia CAB 3762 / 30.06.2016 prin care CNAIR a fost obligata sa furnizeze documente, adica ",,raportul de început" si ,,raportul intermediar nr.1",precum si raportul intermediar nr.2 daca exista" pentru LD4.
d) Ei interpreteaza cum vor anumite articole de lege. Este problema instantei sa dea sau nu dreptate solicitantului de informatii si nu trebuie bagata in seama incercarea de intimidare a celor de la CNAIR.

3. Referitor la paragraful cu "un document poate contine deopotriva si informatii de interes public si informatii care nu sunt de interes public", avem 2 elemente de partea noastra.
a) Art. 22, alin. (2-1) din HG 123 / 2002 actualizata prin HG 478 / 2016, care prevede ca "în situația în care informația publică solicitată se află pe un înscris care conține atât informații la care accesul este liber, cât și informații exceptate de la liberul acces, informația publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informațiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare".
b) Decizia CAB mentionata mai sus care spune clar ca "Prin urmare, câtă vreme nu s-a făcut dovada informațiile solicitate de intimatul-reclamant aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, ori principiului concurenței loiale, Curtea constată că recurenta-pârâtă este obligată să răspundă pozitiv la cererea nr. 92/9647/13.02.2015, așa cum corect a apreciat și instanța de fond."

Nu trebuie luat in seama ce zic ei. Sa decida instanta cine are dreptate !!!

[NGC]

Sa vedem ce au desenat baietii la Sebes...

Nu am primit raspuns, deci am trimis RECLAMATIE ADMINISTRATIVA. Urmatorul pas, actionarea in judecata.

De data asta au reactionat imediat. Insa degeaba, ca au refuzat sa ne dea PT-ul, desi nu este nicio miza acolo. Doar voiam sa vedem ce s-a desenat. Au pierdut inca o sansa de a fi decenti si a da dovada de transparenta.

Am facut o scurta analiza si aici sunt cateva concluzii.

1. Informatiile (plansele) solicitate sunt clare, asa ca se poate ignora pacaleala cu "sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public".

2. Nu trebuie luat in seama argumentul cu "planurile si profilele solicitate nu se incadreaza ca si informatii de interes public" din urmatoarele motive:
a) Conform Legii 544 / 2001 pot fi solicitate atat informatii cat si documente, dupa cum rezulta din art. 9 alin. (1).
b) Chiar modelul de solicitare de informatii din HG 123 / 2002 (normele de aplicare a Legii 544 / 2001) si HG 478 / 2016 (care actualizeaza HG 123 / 2002) contine alineatul "Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informaţiile solicitate)"
c) Decizia CAB 3762 / 30.06.2016 prin care CNAIR a fost obligata sa furnizeze documente, adica ",,raportul de început" si ,,raportul intermediar nr.1",precum si raportul intermediar nr.2 daca exista" pentru LD4.
d) Ei interpreteaza cum vor anumite articole de lege. Este problema instantei sa dea sau nu dreptate solicitantului de informatii si nu trebuie bagata in seama incercarea de intimidare a celor de la CNAIR.

3. Referitor la paragraful cu "un document poate contine deopotriva si informatii de interes public si informatii care nu sunt de interes public", avem 2 elemente de partea noastra.
a) Art. 22, alin. (2-1) din HG 123 / 2002 actualizata prin HG 478 / 2016, care prevede ca "în situația în care informația publică solicitată se află pe un înscris care conține atât informații la care accesul este liber, cât și informații exceptate de la liberul acces, informația publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informațiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare".
b) Decizia CAB mentionata mai sus care spune clar ca "Prin urmare, câtă vreme nu s-a făcut dovada informațiile solicitate de intimatul-reclamant aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, ori principiului concurenței loiale, Curtea constată că recurenta-pârâtă este obligată să răspundă pozitiv la cererea nr. 92/9647/13.02.2015, așa cum corect a apreciat și instanța de fond."

Nu trebuie luat in seama ce zic ei. Sa decida instanta cine are dreptate !!!

[mastereve]

Nu cumva aceste planuri cad sub incidenta drepturilor de autor pentru compania care le-a realizat?

Nu de alta, dar ar fi fost un raspuns mult mai simplu si incontestabil.


Sent from my iPhone using Tapatalk

[Ionut]

Nu. Daca sunt platite pot fi facute publice. Vedeti studiile de fezabilitate si proiectele tehnice puse pe SEAP la licitatiile de executie lucrari (oricine le poate lua). Mai mult, tu ai vazut ce a pus NGC mai sus?

c) Decizia CAB 3762 / 30.06.2016 prin care CNAIR a fost obligata sa furnizeze documente, adica ",,raportul de început" si ,,raportul intermediar nr.1",precum si raportul intermediar nr.2 daca exista" pentru LD4.

[realfanady]

Nu cumva aceste planuri cad sub incidenta drepturilor de autor pentru compania care le-a realizat?

Nu de alta, dar ar fi fost un raspuns mult mai simplu si incontestabil.

Daca beneficiarul a platit proiectul, a intrat in posesia "dreptului de autor". Acest lucru de obicei este mentionat in contractul de prestari servicii pentru proiectare.

Concluzie ... Ionut are dreptate.

[rizzuh]

Ionut, da-i in judecata. Trebuie doar pus ce a scris NGC in cererea de chemare in judecata, trimisa prin posta si gata.

Poate nu ar strica si o plangere pentru abuz in serviciu.

[Allex]

Exista posibilitatea ca actiunea in judecata sa fie indreptata si impotriva angajatului responsabil? Nu e ok ca despagubirile plus cheltuielile de judecata sa fie platite din bugetul CNAIR (adica tot din banul nostru), ci mai degraba din buzunarul angajatului/angajatilor care nu au binevoit a pune la dispozitie informatiile solicitate.

[adi]

Offtopic: pai nu vezi cine semneaza? ce mai conteaza cine l-a intocmit daca nu este trecut in document?

[Vice33]

@ALEXALEX

Dau ca exemplu ce spune Legea 215/2001 actualizată (Legea administratiei publice locale) legat de plata despăgubirilor ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive:

"Art. 21
....

(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

(2^1) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.

(5) Despăgubirile primite de unităţile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local. "

Asta înseamnă că NU persoana fizică (Primar, Președinte Consiliu Județean) plătește din buzunarul ei întrucât despăgubirile sunt pe instituție și NU pe persoană fizică.

Atât timp cât acțiunea în proces este deschisă împotriva unei entități juridice (societate, regie, companie de stat, etc) răspunde entitatea juridică prin reprezentantul ei, la proces cel care reprezintă stând în numele companiei și NU în nume personal.

Prin extrapolare deducem că dacă cineva va da în judecată CNAIR, o companie de stat, în proces reprezentarea ei îl va face directorul general, dar care va ava calitate de reprezentant al societății/companiei și nu în nume personal. Deci despăgubirile pe care vor trebui să le onoreze CNAIR către persoana/instituția vizată în urma hotărârilor definitive și irevocabile se vor face din bugetul companiei, și nu din cel an angajaților.

Pentru ca un angajat să plătească personal despăbubiri, va trebui proces separat pe numele lui.

Sunt multe cazuri unde un abuz al unui functionar, director de instituie/companie se pedepsește de instanță prin plata despăgubirilor de la bugetele locale/centrale/companiilor respective...Procese care durează ani...unde caracatița mafiei este bine înfiptă și printre judecătorii care dau aceste verdicte. Sunt de asemenea multe exemple unde pedeapsa e prea blândă sau unde cu bună știință nu se ocoloște posibilitatea ca angajatul să plătească din banii lui o greșeală. De obicei instanța în mare parte din cazuri procedează la a stabili plata dezpăgubirilor de la bugetele instituțiilor și nu de la angajatul care a cauzat această pagubă.

Angajatul va fi tras la răspundere prin regulamentul intern al firmei/companiei și va da socoteală în fața superiorilor acestuia, dacă va da socoteală...

[__dir]

Concret despre ce despagubiri vorbim aici? Nu exista nici un prejudiciu in cazul asta, poate doar cheltuielile de judecata.

[Vice33]

Dacă o institutie refuză fără motive intemeiate/legale să prezinte documente de interes public si in acest fel este obligată de instanță să o facă, se pot cere și daune morale/despăgubiri pentru nefurnizarea acestor documente solicitate conform legii. Oricum, dacă pârâtul pierde procesul plătește și cheltuielile de judecată pe care reclamantul i le va cere din start...

AM dat exemplu ca să se înțeleagă în cazul în care se vor cere și daune (morale, de alt fel), în caz favorabil dat reclamantului, pârâtul (în speță CNAIR) va plăti din bugetul companiei aceste daune și nu pe persoană fizică.

Obstrucționarea libertății de informare, refuzul cu bună știință de a pune la dispoziție documentele publice conform legii, ș.a. sunt fapte care normal se pedepsesc cu plata unor daune către reclamant...se pot cere daune morale, rămând la latitudinea instanței să hotărască dacă sunt veridice sau nu.

[mihaimai]

Dacă o institutie refuză fără motive intemeiate/legale să prezinte documente de interes public si in acest fel este obligată de instanță să o facă, se pot cere și daune morale/despăgubiri pentru nefurnizarea acestor documente solicitate conform legii. Oricum, dacă pârâtul pierde procesul plătește și cheltuielile de judecată pe care reclamantul i le va cere din start...

AM dat exemplu ca să se înțeleagă în cazul în care se vor cere și daune (morale, de alt fel), în caz favorabil dat reclamantului, pârâtul (în speță CNAIR) va plăti din bugetul companiei aceste daune și nu pe persoană fizică.

Obstrucționarea libertății de informare, refuzul cu bună știință de a pune la dispoziție documentele publice conform legii, ș.a. sunt fapte care normal se pedepsesc cu plata unor daune către reclamant...se pot cere daune morale, rămând la latitudinea instanței să hotărască dacă sunt veridice sau nu.

Hm... Asta nu este abuz in serviciu? 2-7 ani de pârnaie?