[CT] PMUD Constanta

[UserCT]

Daca tot vor sa faca noduri noi pentru autostrazile existente, dpmdv, pentru A2/A4 cel mai folositor ar fi sa prelungeasca A2 cu un drum expres pana la Soseaua Industriala/Strada Cumpenei, in apropiere de intersectia cu Bulevardul Aurel Vlaicu (fosta sosea de centura a Constantei):



Cred ca exista suficient de mult spatiu pentru ca razele bretelelor sa respecte normativele din domeniu.
Proiectul acesta presupune construirea unui drum expres 2X2 de 3 km prin camp (deci, exproprierile nu ar trebui sa coste prea mult), doua bretele cu 2 benzi fiecare si 2 supratraversari, si eventual un sens giratoriu pentru intersectia drumului expres cu Soseaua Industriala din Constanta.



Prelungirea aceasta se poate termina intr-un sens giratoriu , pe Soseaua Industriala, pentru a crea un acces usor si  tirurilor din aceasta zona:



Pana cand autostrada A4 nu va fi prelungita, si in conditiile in care nodul de la Poiana va fi finalizat pana la urma, dpmdv nu mai este nevoie de alte noduri pe A4. Prelungirea A2 propusa mai sus nu are nevoie de nicio legatura cu A4, ea fiind construita strict pentru masinile care vor sa intre si sa iasa din orasul Constanta direct pe autostrada A2, asemenea legaturii directe dintre Autostrada A2 si Bulevardul Theodor Pallady din Bucuresti (Google Maps: https://goo.gl/fFe6Tp).

[Dan027]

O idee buna, cu 20-25 mil euro se rezolva treaba.

[vancouver]

Care sunt ambuteiajele pe care le rezolva aceasta noua legatura?

[AlexxC]

Constanta e destul de bine conectata la autostrada pe dn3 si dn39 ,nu vad prea multe avantaje cu aceasta conexiune propusa de tine. Doar pasajul peste calea ferata costa 10-15mil euro.
Mai degraba sa se faca un pod simplu peste canal la Cumpana spre Movilita,in felul asta scurtezi distanta dintre localitatile din sud si Constanta cu vreo 4km,traseul fiind mai drept economia de timp e de 7-8minute.

[vancouver]

^^ destul de bine ? ? ?  Este cazul IDEAL. Cand nici o autostrada radiala nu intra direct in oras, ci exista o alta autostrada de distribuire. Mai bine de atat nu se poate. Infigerea A2 pana in Constanta ar fi o mare mare greseala, care va duce la probleme in trafic in locul in care se va varsa, cu nervii de rigoare.

Avem in schimb MEGA AMBUTEIAJE la sud de Constanta in sezon: Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud. Chiar si cu ambele poduri peste canal acum gata, tot vom avea cozi de masini. Dar, nu, noi nu vrem sa rezolvam mega-ambuteiaje, noi vrem sa facem o autostrada acolo unde niciodata nu au existat probleme

[Harry]

Mai degraba as face o desprindere din nodul cu DN3. Despridnerea respectiva sa aiba doar o banda pe sens si sa urmeze traseul vaii Saligny, apoi prin tunelul existent sa iasa in port la Poarta 4. si drumul asta sa fie folosit exclusiv de autocamioane.

[UserCT]

CNAIR derulează contractul de servicii ,,Elaborarea Studiu de Prefezabilitate privind realizarea de noi noduri rutiere de autostrada (A1, A2, A3, A4)", obiectivul acestui studiu fiind identificarea unor noi legături rutiere cu autostrăzile în exploatare.

De la acest anunt a plecat de fapt discutia, si de la faptul ca Primaria Cumpana, in urma acestui anunt al CNAIR, a propus ca un nou nod pe A4 sa fie facut in dreptul localitatii lor.

Propunerea de mai sus am facut-o in ideea de a prezenta o alternativa mai buna pentru aceasta zona (in crearea de noi noduri pe autostrazile existente) decat construirea unui nod la Cumpana. In mod evident, niciuna dintre aceste doua propuneri nu este facuta in ideea de a elimina anumite ambuteiaje, ci vin ca un raspuns la studiul demarat de CNAIR, cu obiectivul de "identificare a unor noi legături rutiere cu autostrăzile în exploatare". Deci, din start cei de la CNAIR au anuntat ca studiul acesta este facut cu scopul de a identifica noi legaturi care sa mareasca accesibilitatea autostrazilor deja construite pentru localitatile care se afla in apropierea acestora, nu neaparat de a rezolva anumite blocaje din trafic.

Evident ca pentru zona din jurul Constantei cel mai important proiect rutier (de departe) este continuarea autostrazii A4 spre sudul litoralului (cu un nou pod prin Vestul localitatii Agigea, nu prin Port), dar nu despre asta era vorba aici. Din pacate, o prelungire a autostrazii A4 nu apare in niciun document oficial si, chiar mai rau decat atat, nu se afla nici macar in stadiul de propunere politica, in ciuda faptului ca in timpul verii mii de masini stau blocate pe DN39 chiar si timp de cateva ore.

[Harry]

Acum ceva timp era publicat pe site-ul primariei PMUD-ul. L-am luat atunci la puricat si i-am gasit multe hibe.

Trebuie mentionat ca documentul contine o serie intreaga de inadvertente si erori, se ia in calcul atat populatia raportatat de INS cat si cea de la recensamant, mai apoi aflam ca la Constanta avem autostrazile 3, 22, 2A, 3C etc. Aici cel mai probabil s-a realizat o traducere cuvant cu cuvant a legendei hartilor atasate, harti realizate in british english unde termenul de "highway" se refera si la alte drumuri in afara de autostrazile propriu zise. In cazul de fata ar fi fost recomandat sa se foloseasca indicativele locale precum DN si DJ.
In mod bizar din harta privind zonele industriale, logistice si comerciale lipseste cu desavarsire zona centrala a Portului Constanta ce leaga Constanta Nord de Constanta Sud. De asemenea sunt mentionate 9 zone de acces in port, cand in realitate sunt 13.
Sondajul privind monilitatea populatiei , sondaj care este una din bazele acestui PMU a fost realizat pe un esantion de 4.450 de persoane ce locuiesc in municipiu. Un esantion complet irelevant dn trei puncte de vedere: 1-PMU se adreseaza si ia in calcul inclusiv suburbiile (sondajul s-a efectuat doar in municipiu), 2-populatia municipiului este de aproximativ 320.000 locuitori (4.450 de persoane sunt total irelevante), populatia impreuna cu suburbiile Ovidiu, Lumina, Navodari, Cumpana si Agigea este de aproximativ 410.000 locuitori (cei 4.450 devin si mai irelevanti).

O privire generala asupra stuatiei infrastructurii conform PMU:

-lipsa unui sistem CCTV
-lipsa unui centrul de control al traficului.
-ambuteiajele ce se creeaza pe bulevardul Tomis intre Dacia si Soveja, insa nu se spune nimic despre tronsonul cuprins intre Soveja si Boema unde la fel se creeaza ambuteiaje foarte mari
-se mentioneaza trecerile la nivel cu calea ferata de pe strazile Nicolae Filimon si Justitiei dar nu se spune nimic despre strada Caraiman si bulevardul Aurel Vlaicu
-bulevardul Aurel Vlaicu este privint in continuare ca centura ocolitoare a orasului desi avem deja autostrada de centura, de asemenea este privit doar ca zona de retail si parcuri auto, fara a se lua in calcul dezvoltarea rezidentiala puternica ce are loc in zona. Parcurile auto la care se face referire sunt doar niste  loturi de teren imprejmuite cu gard unde se vand masini, (nu exista decat vreo 2-3 show-room-uri auto in adevaratul sens al cuvantului), o destinatie temporara, pentru ca in viitorul mai mult sau mai putin apropiat acestea vor fi inlocuite de retail si / sau rezidential
-se prezinta corect oportunitatea amenajarii de sensuri unice. (intr-un oras precum e Constanta cu o retea de tip grid se recomanda folosirea a cat mai multor sensuri unice pentru a avea un trafic fluid -n.n.)
-superioritatea sensurilor giratorii fata de intersectiile semaforizate cand vine vorba de fluxul auto, se mentioneaza insa un mare dezavantaj al sensurilor giratorii si anume lispa sigurantei pentru pietoni si biciclisti
-aproximativ 13.500 de locuri de parcare pentru aproximativ 175.000 de masini personale
-desi in documentatie sunt trecute si parcarile subterane/supraterane/etajate, existente sau in constructie publice si private , din lista lipsesc: parcarea etajata de pe strada Stefan cel Mare , realizata in anii '30, parcarea subterana de la Cora Bratianu, roof-top parking-ul tot de la Cora Bratianu, parcarea etajata de la Rose del Lago si parcarea etajata Summerland
-traficul rutier foarte mare de pe strada Baba Novac
-se precizeaza ca suprafata carosabilului in intersectia de la Abator este prea mare fata de fluxul de trafic si trebuie redimensionata. Din nou nu se ia in calcul dezvoltarea viitoare a zonei unde sunt prevazute investitii pe rezidential, retail, logistica, asadar o ingustare a intersectiei va fi o grava eroare ce se va rasfrange puternic si negativ in viitor. Aici din punctul nostru de vedere ideal ar fi un semafor
-se precizeaza ca transporturile judetene au cap de linie cele doua autogari de langa Gara CFR, insa tehnic si fizic exista o signura autogara langa Gara, ceea ce documentul numeste a doua autogara este de fapt o simpla statie de autobuze marcata pe un stalp si care deserveste rutele spre sudul judetului. De asemenea se precizeaza de statia de autobuz din zona Tomis, in realitate este vorba de fosta autogara Tomis 3 si zona City Park unde au statii autobuzele ce fac legatura cu zona de nord a judetului.
-suprapunerea liniilor de maxi-taxi cu traseele RATC influenteaza negativ regia de transport
-numarul autobuzelor RATC  este mai mare decat necesarul de functionare
-vechimea si starea de functionare a flotei de autobuze se prezinta satisfacator
-datorita numarului mare de autobuze, kilometrii parcursi anual si orele per vehicol sunt cu 40% mai mici raportat la alte orase din tara
-viteza medie de deplasare a autobuzelor este scazuta comparativ cu restul oraselor din tara
-numarul soferilor RATC 349 este mediu, in timp ce numarul de 179 de mecanici este  mult peste necesar, RATC avand o flota de 196 autobuze (106 MAZ 103-041, 14 MAZ 103-065, 1 MAZ 103-H65, 15 MAZ 103-076, 50 MAZ 107-468, 10 Volvo B7l pentru transport turistic).
-numarul mult prea mare al salariatilor indirecti care este 46% din numarul total al salariatilor , comparativ cu 15-30% in Europa de vest
-incasarile de la pasageri acopera doar aproape 50% din costurile regiei
-un numar foarte mare de taxiuri ilegale ce functioneaza in principal seara
-referitor la cursele exterioare se remarca numarul foarte mare de curse directe catre aeroportul Otopeni - 25 curse/zi (se genereaza anual aproximativ 225.000 de pasageri pentru Otopeni - n.n).
-necesitatea unui contract de servicii publice intre municipaltiate si RATC (acest contract a existat in mandatul primarului Mazare, insa primarul Fagadau refuza sa semneze un astfel de contract - n.n)
-reproiectarea zonei garii este vazuta ca o necesitate
-lipsa unui sistem BRT (bus rapid transit) si a unui sistem park and ride
-inlocuirea integrala a sistemului de bilete cu e-ticketing
-infiintarea unui GLR (ground light rail) pe traseul nord - sud pe liniile ferate existente mai putin sau deloc utilizate. (desi este o propunere interesanta este complet nesustenabila din punct de vedere al investitiilor necesare in functionalizarea acestei linii plus infrastructura conexa, statii, infrastructura aeriana etc. -n.n)
-lipsa unor terminale intermodale si a unor parcuri logistice moderne (desi este corecta observatia, realizarea unor astfel de terminale este doar apanajul privatilor)
-volumul de pietoni la nivelul orasului este mult mai mic fata de alte orase cu o populatie asemanatoare (un lucru oarecum normal tinand cont de numarul foarte mare de autoturisme personale, la care se adauga si reteaua extinsa de transport a RATC si maxi taxi -n.n)
-strada Stefan cel Mare desi pietonala nu este atractiva din cauza infrastructurii degradate
-existenta unei singure piste de biciclete
-conformatia strazilor principale nu este propice amenajarii de piste pentru biciclete, tinand cont si de numarul foarte redus de biciclisti
-bulevarde foarte largi cu treceri de pietoni care nu dispun de refugii la mijloc
-pasaje pietonale subterane degradate
-o cerere crescuta de locuri de parcare in zona centrala a orasului (aici problema este generata si de blocurile construite in perioada comunsta si care nu dispun de parcari subterane -n.n.)
-prea putine intersectii semaforizate comparat cu marimea orasului
-in PMU centrul istoric este privit gresit ca avand limita bulevardul Ferdinand, cand in realitate limita zonei istorice este bulevardul Mamaia
-integrarea portului vechi in cadrul orauslui vechi este o prioritate
-se recomanda inchiderea accesului auto catre centrul orasului pe la Poarta 1 si redirectionarea catre Poarta 3, (din punctul nostru de vedere o decizie gresita care nu ar face altceva decat sa congestioneze fara rost strada Traian -n.n.)
-se recomanda largirea la 4 benzi a drumurilor principale dintre Poarta 7 si Poarta 10 bis
-conform datelor din PMU 46% din locuitorii municipiului detin un autoturism, iar alti 7% detin doua sau mai multe
-de asemenea la orele de varf dinspre suburbii spre oras circula aproximativ 8.500 autoturisme/ora
-conform raportului PMU accesibilitate statiilor de autobuz este buna, media de mers pana la cea mai apropiata statie fiind de 5.4 minute

[Harry]

Cum am finalizat privirea generala asupra acestuia, de acum ne vom concentra asupra proiectelor propuse in acest plan.


1. Imbunatatirea calitatii retelei pietonale inclusiv reabilitarea trotuarelor in zona care este deja in curs de reabilitare in zona centrala din jurul orasului vechi, a primariei, si pana la strada Stefan cel Mare la Nord si I. Gh. Duca la vest.

Deci se propune reabilitarea tortuarelor intr-o zona deja aflata in reabilitare. De asemenea desi de aceasta data se extinde centrul vechi pana la Stefan cel Mare , fapt ce contrazice o alta afirmatie anterioara din documentatie conform careia centrul vechi se termina in bulevardul Ferdinand, insa ambele situatii sunt contrazise de realitatea din teren. Orasul vechi este delimitat la nord de bulevardul Mamaia. Poate cei care au realizat documentatia ar fi trebuit sa consulte o harta a orasului dn 1940 pentru a intelege limitele zonei vechi.


2. Conectarea localitatilor importante si atractiilor turistice la reteaua de biciclete prin amenajarea a 33 de km de pista.

Destul de ambitios numarul 33. Dar ne intrebam pe unde sa se faca aceste piste daca asa cum reiese din documentatie bulevardele principale nu sunt indicate, iar pe strazile secundare realitatea din teren ne arata mii de masini parcate. Pentru ca sa nu uitam avem aproximativ 14.000 de locuri de parcare la un numar de peste 175.000 de masini.

3. Noi indicatoare de orientare

4. Noi treceri de pietoni in zonele rurale - locatiile trebuie confirmate de studii detaliate

Acum ne intrebam daca nu se precizeaza locatiile, ce rost mai are acest paragraf in documentatie?

5. Extinderea punctelor de inchiriere a bicicletelor in conformitate cu schema Black Sea Bike

6. Infiintarea de treceri de pietoni semaforizate: Tomis Mall, Piata Tomis 3 si I. Gh. Duca intersectia cu Stefan cel Mare.

La Tomis Mall nu ar mai fi nevoie de trecerea de pietoni daca pasajul pietonal ar fi modernizat ca la carte si dotat cu scari rulante si lift pentru persoanele cu dizabilitati. In zona Tomsi 3 inca un semafor pe Soveja ar crea si mai multa congestie. Acolo este necesara regandirea intregului flux rutier. Iar la Stefan cel Mare  nu stim daca traficul pietonal justifica acum sau in viitorul apropiat un semafor.

7. Reabilitarea pasajelor supraterane, subterane, a podurilor

8. Introducerea unei Zone de Parcare Controlata in zona centrala a orasului si montarea de stalpi/plantarea de copaci pentru a opri accesul auto pe trotuare

9. Construirea unei parcari subterane cu 250 de locuri sub parcul teatrului

Desi teoretic suna bine, in practica sunt mai multe probleme. Doua tin de partea istorica: demolarea unui parc istoric fie ea si temporara urmata de o reconstructie identica, tot nu suna bine, mai apoi sapaturile vor scoate la suprafata vestigii antice lucru ce va duce la o crestere mare a costurilor si o durata lunga de executie. O alta problema este legata de prezenta unui izvor. In perioada '50 -'60 comunistii au inceput in zona lucrarile la un buncar de protectie civila. Acesta nu a mai fost dat in folosinta din cauza prezentei unui izvor care inunda constructia. In perioada interbelica in zona se dorea printre altele si construirea unui strand care sa foloseasca apa izvorului respectiv, insa din lipsa de fonduri constructia a fost sistata , in prezent pe locul respectiv se afla cafeneaua Crazy si clubul T-shirt. Asadar pentu captarea si devierea izvorului si alte lucrari hidrotehnice ce se vor impune costul lucrarilor va creste facand proiectul nesustenabil. Mult mai usor ar fi preluarea terenului dintre Marco Polo si Sala Sporturilor si construirea unei parcari cu 4-5 etaje.

10. Realizarea de locuri de parcare in afara carosabilului pentru a elibera spatiul stradal pentru alte utilizari cum ar fii linii de autobuz, trotuare, piste de biciclete. Locatiile propuse: stadionul de fotbal din complexul Badea Cartan , vechi teren industrial in zona Pietei Chiliei, Stadionul Portul, teren in zona Baba Novac, langa cimitir. in intersectia de la CET.

Intrebarea este unde se pot face astfel de locuri de parcare? Blocurile au densitate foarte mare si asa cum mentionam in articolul anterior, cladirile realizate in comunism nu au parcari subterane. Si revenim la problema centrala. 14.000 de locuri de parcare la peste 175.000 de masini. Nici macar 10% din necesar nu e acoperit. Intradevar oricate locuri de parcare ai creea numarul masinilor va fi n crestere, insa in Europa de Vest, USA si Canada se reuseste sa se mentina un procent de 50-60% din necesar acoperit. O alta problema la noi este si in zona locuintelor individuale. Multi dintre cei care detin o casa prefera sa parcheze masina afara in loc sa o bage in curte. Mai mult locatiile acestor parcari sunt total nefericite. Transformarea a doua baze sportive in parcari este un proiect neinspirat si contrar evolutiei occidentale unde se investeste mult in bazele sportive. Nu mai e nevoie sa adugam ca stadionul Portul este in proprietatea administratiei portuare. In plus in ambele zone sunt parcari la sol cu suprafete destul de mari pentru a permite etajarea. In zona Baba Novac, prioritara ar fi largirea strazii la 4 sau 6 benzi intre Soveja si Aurel Vlaicu, ambuteiajele fiind la ordinea zilei. Iar parcarea de la CET este pozitionata mult prea departe de blocurile de locuinte asa ca utilitatea ei nu va fi foarte mare. Insa si aici exista deja o parcare lipita de gardul CET, mult mai aproape de blocuri si care poate fi etajata fara probleme.

11. Construirea unei parcari ecologice in spatele Pietei Tomis 3

Aici este vorba de parcarea existenta langa supermarketul Alfa Beta. Daca este vorba de o parcare etajata asa cum se prevedea in proiectul initiat in 2008 de primarul Mazare, este benefica o astfel de investitie. Daca prin ecologica se intelege doar turnarea de pamant peste actuala parcare si apoi pavarea cu dale fagure ce permit cresterea ierbii, atunci investitia nu isi are rostul. Acum apare o prima inadvertenta/greseala destul de grosolana. Conform documentatiei scrise parcarea este amplasata in spatele Pietei Tomis 3 si ANAF. Conform plansei desenate aceasta este pe terenul fostei UM de graniceri, lipita de campusul social "Henri Coanda".



HOME
TALES
EDITORIALE
RECENZII
TECH-IT
RETAIL
REZIDENTIAL
ECONOMIE
INFRASTRUCTURA
TURISM
SEDINTE
WORLD
NATIONAL
News
Codul portocaliu revine. Pana marti transportul cu RATC este gratuit. Galerie Foto
Nu parasiti localitatile s-au reinchis drumurile
Lectia americana de deszapezit caile ferate. Imagini spectaculoase. CFR sa ia notite
Penti a deschis al doilea magazin din Constanta
S-a reusit aducerea de alimente in Seimeni
Senilatele Regiei judetene de Drumuri au salvat 20 de vieti
Bloc cu 6 etaje pe strada General Manu
Heliportul din Dana 0 poate fi folosit in caz de urgente
Din aceasta seara intra in vigoare cod portocaliu
Cum au luptat portuarii cu nametii
Imagini spectaculoase de pe calea ferata. Zapada a depasit 2 metri
Voluntarii Zip Escort alaturi de echipajele ISU Dobrogea
Licitatii pentru reabilitarea a doua drumuri judetene
Vezi cum si-a petrecut vacanta de iarna Kim Kardashian de Romania!
Vita la cuptor in sos de vin rosu, un deliciu dupa sarbatorile de iarna!
Premiera in aviatie. Dupa 10 ani de la pensionarea Concorde se reia in calcul introducerea zborurilor supersonice
Penny continua expasiunea si pregateste un nou magazin
Lidl si Carrefour au inceput angajarile pentru noile magazine din Constanta
S-a redeschis drumul spre Dropia
Video. Cum deszapezesc americanii fara sa arunce zapada pe trotuare sau in curtile oamenilor.
Home / Administratie locala / Planul de mobilitate urbana partea 2: parcari, pietoni si biciclisti
Planul de mobilitate urbana partea 2: parcari, pietoni si biciclisti

02:31:00   Administratie locala


Continuam sa disecam planul de mobilitate urbana supus dezbaterii publice de catre primarie. Cum am finalizat privirea generala asupra acestuia, de acum ne vom concentra asupra proiectelor propuse in acest plan.


1. Imbunatatirea calitatii retelei pietonale inclusiv reabilitarea trotuarelor in zona care este deja in curs de reabilitare in zona centrala din jurul orasului vechi, a primariei, si pana la strada Stefan cel Mare la Nord si I. Gh. Duca la vest.

Deci se propune reabilitarea tortuarelor intr-o zona deja aflata in reabilitare. De asemenea desi de aceasta data se extinde centrul vechi pana la Stefan cel Mare , fapt ce contrazice o alta afirmatie anterioara din documentatie conform careia centrul vechi se termina in bulevardul Ferdinand, insa ambele situatii sunt contrazise de realitatea din teren. Orasul vechi este delimitat la nord de bulevardul Mamaia. Poate cei care au realizat documentatia ar fi trebuit sa consulte o harta a orasului dn 1940 pentru a intelege limitele zonei vechi.


2. Conectarea localitatilor importante si atractiilor turistice la reteaua de biciclete prin amenajarea a 33 de km de pista.

Destul de ambitios numarul 33. Dar ne intrebam pe unde sa se faca aceste piste daca asa cum reiese din documentatie bulevardele principale nu sunt indicate, iar pe strazile secundare realitatea din teren ne arata mii de masini parcate. Pentru ca sa nu uitam avem aproximativ 14.000 de locuri de parcare la un numar de peste 175.000 de masini.

3. Noi indicatoare de orientare

4. Noi treceri de pietoni in zonele rurale - locatiile trebuie confirmate de studii detaliate

Acum ne intrebam daca nu se precizeaza locatiile, ce rost mai are acest paragraf in documentatie?

5. Extinderea punctelor de inchiriere a bicicletelor in conformitate cu schema Black Sea Bike

6. Infiintarea de treceri de pietoni semaforizate: Tomis Mall, Piata Tomis 3 si I. Gh. Duca intersectia cu Stefan cel Mare.

La Tomis Mall nu ar mai fi nevoie de trecerea de pietoni daca pasajul pietonal ar fi modernizat ca la carte si dotat cu scari rulante si lift pentru persoanele cu dizabilitati. In zona Tomsi 3 inca un semafor pe Soveja ar crea si mai multa congestie. Acolo este necesara regandirea intregului flux rutier. Iar la Stefan cel Mare  nu stim daca traficul pietonal justifica acum sau in viitorul apropiat un semafor.

7. Reabilitarea pasajelor supraterane, subterane, a podurilor

8. Introducerea unei Zone de Parcare Controlata in zona centrala a orasului si montarea de stalpi/plantarea de copaci pentru a opri accesul auto pe trotuare

9. Construirea unei parcari subterane cu 250 de locuri sub parcul teatrului

Desi teoretic suna bine, in practica sunt mai multe probleme. Doua tin de partea istorica: demolarea unui parc istoric fie ea si temporara urmata de o reconstructie identica, tot nu suna bine, mai apoi sapaturile vor scoate la suprafata vestigii antice lucru ce va duce la o crestere mare a costurilor si o durata lunga de executie. O alta problema este legata de prezenta unui izvor. In perioada '50 -'60 comunistii au inceput in zona lucrarile la un buncar de protectie civila. Acesta nu a mai fost dat in folosinta din cauza prezentei unui izvor care inunda constructia. In perioada interbelica in zona se dorea printre altele si construirea unui strand care sa foloseasca apa izvorului respectiv, insa din lipsa de fonduri constructia a fost sistata , in prezent pe locul respectiv se afla cafeneaua Crazy si clubul T-shirt. Asadar pentu captarea si devierea izvorului si alte lucrari hidrotehnice ce se vor impune costul lucrarilor va creste facand proiectul nesustenabil. Mult mai usor ar fi preluarea terenului dintre Marco Polo si Sala Sporturilor si construirea unei parcari cu 4-5 etaje.

10. Realizarea de locuri de parcare in afara carosabilului pentru a elibera spatiul stradal pentru alte utilizari cum ar fii linii de autobuz, trotuare, piste de biciclete. Locatiile propuse: stadionul de fotbal din complexul Badea Cartan , vechi teren industrial in zona Pietei Chiliei, Stadionul Portul, teren in zona Baba Novac, langa cimitir. in intersectia de la CET.

Intrebarea este unde se pot face astfel de locuri de parcare? Blocurile au densitate foarte mare si asa cum mentionam in articolul anterior, cladirile realizate in comunism nu au parcari subterane. Si revenim la problema centrala. 14.000 de locuri de parcare la peste 175.000 de masini. Nici macar 10% din necesar nu e acoperit. Intradevar oricate locuri de parcare ai creea numarul masinilor va fi n crestere, insa in Europa de Vest, USA si Canada se reuseste sa se mentina un procent de 50-60% din necesar acoperit. O alta problema la noi este si in zona locuintelor individuale. Multi dintre cei care detin o casa prefera sa parcheze masina afara in loc sa o bage in curte. Mai mult locatiile acestor parcari sunt total nefericite. Transformarea a doua baze sportive in parcari este un proiect neinspirat si contrar evolutiei occidentale unde se investeste mult in bazele sportive. Nu mai e nevoie sa adugam ca stadionul Portul este in proprietatea administratiei portuare. In plus in ambele zone sunt parcari la sol cu suprafete destul de mari pentru a permite etajarea. In zona Baba Novac, prioritara ar fi largirea strazii la 4 sau 6 benzi intre Soveja si Aurel Vlaicu, ambuteiajele fiind la ordinea zilei. Iar parcarea de la CET este pozitionata mult prea departe de blocurile de locuinte asa ca utilitatea ei nu va fi foarte mare. Insa si aici exista deja o parcare lipita de gardul CET, mult mai aproape de blocuri si care poate fi etajata fara probleme.

11. Construirea unei parcari ecologice in spatele Pietei Tomis 3

Aici este vorba de parcarea existenta langa supermarketul Alfa Beta. Daca este vorba de o parcare etajata asa cum se prevedea in proiectul initiat in 2008 de primarul Mazare, este benefica o astfel de investitie. Daca prin ecologica se intelege doar turnarea de pamant peste actuala parcare si apoi pavarea cu dale fagure ce permit cresterea ierbii, atunci investitia nu isi are rostul. Acum apare o prima inadvertenta/greseala destul de grosolana. Conform documentatiei scrise parcarea este amplasata in spatele Pietei Tomis 3 si ANAF. Conform plansei desenate aceasta este pe terenul fostei UM de graniceri, lipita de campusul social "Henri Coanda".




12. Reconversia hotelului din portul Tomis in parcare etajata.

In primul rand ne punem intrebarea cum poti face o astfel de investitie pe o proprietate privata? Daca e vorba de achizitionarea ei, investitia nu se justifica, din banii respectivi se mai poate construi o etajata. Mult mai indicata este etajarea parcarilor existente in zona vilei Sutu si a teraselor.In al doiela rand o parcare cu 10 etaje chiar la intrarea in portul turistic nu e cea mai placuta priveliste, ideal ar fi ca un investitor sa finalizeze hotelul.
Interesant este ca plansa desenata atasata documentatei nu are nici o treaba cu denumirea si locatia proiectului. Desi propunerea se refera la hotelul din Portul Tomis, strada Lebedei, in plansa desenata apare terenul parte a World Trade Center pe care trebuia sa se ridice hotelul Park Inn. Discutam de o inadvertenta de vreo 2 kilometri.



13. Introducerea unui sistem care sa afiseze numarul locurilor de parcare in Mamaia, in paralel cu realizarea unei parcari de 400 de locuri in zona de nord si a uneia cu 800 de locuri in zona de sud.

14. Introducerea taxei pe parcare la locul de munca in zona centrala.

Problema parcarilor in zona centrala poate fi rezolvata fara a fi necesara aceasta taxa. Sutn nuemroase parcari la sol, cu dimensiuni suficiente pentru a fi etajate.

Trebuie sa precizam ca din documentatie a disparut proiectul parcarii etajate de la Ciresica, mult mai necesara decat multe din parcarile propuse in aceasta documentatie.

[Harry]

1. Riviera Tomis
-proiectul are o vechime de aproape 100 de ani. O astfel de sosea costiera este mai mult decat binevenita daca indeplineste 2 conditii: 4 sau 6 benzi, consolidarea falezei fie prin terasare fie prin imbracare in beton (precum la fincogero)

2. Sosea noua intre A4 si bulevardul Tomis.
-daca proiectul se refera la soseaua dintre nodul Poaian si bulevardul Tomis, ideal ar fi ca aceasta sa fie amenajata la 4 sau 6 benzi, eventual cu un pasaj rutier peste calea ferata.

3. Strada intre TOM si Maritimo doar pentru trafic greu
-ideea in sine nu e rea si porneste de la proiectul fostului primar Mazare care prevedea un bulevard care sa vina dinspre Ovidiu sa treaca prin spatele ansamblurilor rezidentiale, pe langa calea ferata, mai apoi sa treaca pe langa TOM si sa iasa in Stefanita Voda. Era vorba de un bulevard cu 4 benzi. Din pacate in planurile prezentate de primarul Fagadau este vorba doar de asfaltarea unor strazi de pamant dintre TOM si Aurel Vlaicu. O alta parte negativa este propunerea de folosire a acestei strazi de catre traficul greu. Discutam de o zona rezidentiala si comerciala premium. Aducerea treficului greu aici ar insemna omorarea dezvoltarilor imobiliare din zona.

4. Modernizarea strazii Barcu Stefanescu Delavrancea
-proiectul va fi fezabil doar daca se face o strada cu 4-6 benzi care sa preia traficul foarte mare ce va fi generat de dezvotlarile rezidentiale ce vor avea loc in zona

5. Amenajarea unor noi iesiri de pe A4
-amenajarea unor iesiri de pe A4 nu va face decat sa creeze ambuteiaje pe autostrada si va readuce mult trafic in oras. Scopul unei autostrazi este acela de sosea de mare viteza. Toate iesirile existente pe A4 sunt proiectate pentru capacitati mari de trafic, nu are rost sa se investeasca in altele noi

6. Largirea DN3
-un proiect foarte buna, insa pentru siguranta rutiera pe mijloc trebuiesc montati parapeti

7. Montarea unui semafor la intersectia Tomis cu Badea Cartan

8. Inlocuirea giratoriului de la Cora Bratianu cu un semafor


Minusuri multe pentru ca proiecte extrem de importante nu au fost mentionate:

-bulevardul Alexandria
-largirea la minim 4 benzi a soselei Constanta - Cumpana
-largirea soselei dintre Constanta si Lazu
-centura zonei comerciale Constanta Sud
-largirea strazii Baba Novac
-sosea spre port pe traseul fostei linii CF Saligny
-un nou pasaj peste valea Saligny
-pasaj rutier care sa lege Poarta 6 de Soseaua Mangaliei
-largirea strazii Haiducului la minim 4 benzi
-largirea Stefanita Voda la 4 benzi intre Delavrancea si Aurel Vlaicu
-largirea bulevardului Tomis intre Aurel Vlaicu si Dacia
-pasaj rutier la intersectia Tomis cu Aurel Vlaicu
-nici in documentatie si nici in anexe nu se precizeaza numarul benzilor strazilor propuse spre amenajare/largire


^^Cu nota ca primaria a anulat proiectul sos de coasta desi exista constructor...

[Harry]

n partea a 4-a vom analiza propunerile PMU referitoare la viitorul transportului in comun:

-extinderea retelei de maxi - taxi in zone unde in prezent nu exista linii de transport in comun
-infiintarea a doua linii Tranzit Rapid pentru Autobuze - TRA (este vorba de implementarea sistemului BRT dar in buna traditie instalata de comunisti se simte nevoia reinventarii rotii redenumind concepte preluate din strainatate). Ruta 1 pe axa vest-est-nord si ruta 2: nord-sud, in paralel se propune introducerea sistemului park & ride
-dezvoltarea retelei feroviare prin modernizarea liniei spre Mangalia
-dezvoltarea optiunii de tren usor (aici este cel mai probabil vorba de ELR sau GLR - elevated light rail sau ground light rail -adica de un metrou de suprafata) spre Cumpana si pe linia ferata spre Navodari
-redezvoltarera garii centrale
-reducerea numarului de autobuze de pe rutele extraurbane care circula prin oras
-inlocuirea flotei RATC
-introducerea unui serviciu de transport public pe lacul Mamaia

Sa le luam pe rand. Extinderea retelei de maxi taxi ar insemna omorarea RATC. Mult mai bine ar fi transformarea regiei in societate pe actiuni cu capital mixt si suspendarea licentelor pentru maxi taxi.

Sistemul BRT ar insemna ca din fiecare bulevard pe care vor circula aceste autobuze sa dispara doua benzi. Acest lucru nu ar face altceva decat sa mareasca aglomeratia si timpii de parcurs pentru autoturisme. Iar pentru park and ride este nevoie de construirea la capetele liniilor BRT a unor parcari la sol sau etajate de dimensiuni foarte mari. Investitii care momentan nu se justifica financiar, mai ales ca o alta problema este stringenta, lipsa locurilor de parcare din cartierele de blocuri din perioada comunista.

Costurile construirii unui metrou usor nu se justifica pentru ca orasul Constanta nu e o metropola de peste 1 milion de locuitori cu suburbii in care sa locuiasca sute de mii de oameni. Cumpana are vreo 15.000 de locuitori. De asemenea implementarea unui GLR pe trasuel caii ferate spre Navodari e imposibila pentru ca respectiva linie feroviara este folosita de trenuri de marfa si este detinuta de un operator privat.

Reducerea numarului de autobuze extraurbane care sa circule in oras va crea o dificultate foarte mare pentru  miile de oameni din suburbii care muncesc si invata in oras. Mult mai bine ar fi ca RATC sa creeze linii de autobuz catre suburbii. Asa se dezolta si localitatile din jur, pentru ca intotdeauna o infrastructura de transport eficienta aduce cu sine dezvoltarea unei zone. Iar referitor la liniile judetene, nationale sau internationale ideal ar fi realizarea celor doua terminale conform proiectului din 2008-2009. Unul era prevazut langa Tiriac Auto, iar celalalt langa podul IPMC pe Aurel Vlaicu. Din pacate in proiectul Planului de Mobilitate Urbana aceste doua terminale nu mai sunt mentionate.

Introducerea unui transport in comun pe lacul Mamaia nu se justifica nici financiar si nici din punct de vedere al numarului de calatori. Cel mult putem discuta de un traseu turistic sezonier care sa fie operat de un privat.

La final zona garii are nevoie de ceea ce in vest se numeste urban redevelopment. Adica o reconstructie a intregii zone, nu doar redesenarea alveolelor pentru autobuze. Este nevoie de un masterplan pentru tot perimetrul cuprins intre 1 Mai- Gara - Autogara.

[SIC39]

O idee buna, cu 20-25 mil euro se rezolva treaba.

frumoasa propunere. cred ca ar merge nod pentru cumpana cu conectare la ce spui tu cu zona industriala.

ma gandesc acum cu viscolul cum se descurca cei din cumpana cu o singura straduţă amărată cu câte o bandă pe sens.

acolo de mult trebuia facută incă o legatură cu oraşul iar zona dintre strada industrială si cumpăna a inceput să se construiască

.
mai spunea cineva de un pod de la cumpana spre topraisar si ala ar fi bun.

[dr4qul4]

Am propus eu pe A4 mai de mult:


Ai si seminod Cumpana, ai si continuare spre Mangalia si legatura directa spre Constanta

[UserCT]

Tinand cont ca la Cumpana exista deja un drum care supratraverseaza autostrada, daca se va face vreodata un nod pe A4 in aceasta zona, aproape sigur va arata cam asa:



Acesta este cel mai simplu si cel mai ieftin mod de a crea un nod la Cumpana, sau in orice alta zona in care exista deja un drum care supratraverseaza autostrada.

dr4qul4, nodul pentru continuarea autostrazii A4 spre Sud, peste canal, este un proiect separat fata de un eventual nod amenajat la Cumpana.