Discutii despre trenurile marfare din Romania.
Marfar al CFR Marfa in trecere, Blaj.
(https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t34.0-12/14938044_1726198481032215_1607059039_n.jpg?oh=1bcd73ee0783f2d85a86b18239fee175&oe=581EAE08)
Poate resuscitam putin acest thread.
Un nou serviciu de transport feroviar de marfa pe ruta Romania-Suedia
(http://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2016/12/Rail-Cargo.jpg)
Samskip si compania austriaca Rail Cargo Group au anuntat ca intentioneaza sa conecteze retelele lor de transport multimodal prin lansarea unei legaturi feroviare intre Curtici, Romania si centre logistice majore din Suedia. Incepand cu 1 ianuarie 2017, cele doua companii vor lansa servicii feroviare neintrerupte care sa lege Romania de Suedia. Noul serviciu va lega eficient doua rute existente, complet operationale pentru a forma prima conexiune feroviara unitara intre tara est-europeana si Scandinavia, profitand de hubul feroviar Samskip din Duisburg, Germania. Aflat la granita vestica din Romania, Curtici este un centru important al retelei feroviare din Europa Centrala conectat la capitala tarii, Bucuresti.
Noul serviciu de transport de marfa multimodal va oferi timpi de tranzit competitivi comparativ cu transportul rutier, permitand transportatorilor sa transporte marfa din Curtici catre Stockholm in patru-cinci zile lucratoare. In prezent, serviciul Duisburg-Curtici are patru curse dus-intors pe saptamana, insa, punandu-se la dispozitie o alternativa mai atractiva la transportul rutier, partenerii sunt increzatori ca noua ruta va stimula un flux ridicat de marfuri intre cele doua regiuni. Samskip si Rail Cargo estimeaza cresterea frecventei transporturilor la 5 curse dus-intors spre sfarsitul anului viitor.
Noua ruta din Curtici va prelungi patrunderea retelei intermodale a Samskip in Europa Centrala si de Est prin terminalul sau din Germania, conectand Suedia si Danemarca in nord de Italia si Turcia in sud.
ClubFeroviar.ro (http://clubferoviar.ro/un-nou-serviciu-de-transport-feroviar-de-marfa-pe-ruta-romania-suedia/)
^ Inca un articol pe aceeasi tema.
Două companii au lansat o legătură feroviară între România şi Suedia pentru transportul de marfă
(http://mediartv1.freenode.ro/image/201701/full/obb_10715300.jpg)
Companiile Samskip (Olanda) și Rail Cargo Group, parte din grupul austriac de transport feroviar de călători OBB, au lansat de la 1 ianuarie 2017 un serviciu de transport feroviar de marfă care leagă Curtici, judeţul Arad, de centrele logistice importate din Suedia. Noua rută se va alătura altor două rute de transport de marfă pentru a forma ceea ce companiile spun că va fi "prima conexiune feroviară unificată" între România și Scandinavia, profitând de hub-ul companiei Samskip de la Duisburg, Germania, informează pubicaţia specializată Railway Gazette.
Transporturile de marfă din România vor ajunge la Stockholm între patru şi cinci zile lucrătoare pe calea ferată. Vor fi patru curse dus-întors pe săptămână între Curtici şi Duisburg, frecvenţă care va creşte la cinci curse până la sfârşitul acestui an. Transportatorul Samskip va acționa ca punct unic de contact, oferind clienților un portal online pentru a gestiona rezervările, de a monitoriza transporturile şi de a primi notificări automate de plecare și de sosire.
"Până în prezent, expeditorii care doreau să transporte marfă între cele două regiuni aveau puţine opţiuni de transport. Se folosea transportul rutier, cu riscul congestionării traficului rutier, cu întârzieri şi timpii de livrare imprevizibili", a declarat Frank Gielen, rail development manager în cadrul Samskip. "Conexiunea feroviară le va oferi transportatorilor o alternativă, mai sigură", mai spune oficialul Samskip citat de Railway Gazette. În plus, conexiunea de la Curtici la Duisburg va oferi posibilitatea transportului de marfă din Turcia până în Scandinavia, datorită combinaţiei dintre legăturile pe care Rail Cargo Group le are între Turcia şi România, cu cele ale reţelei Samskip din Duisburg.
Economica.net (http://www.economica.net/doua-companii-au-lansat-o-legatura-feroviara-intre-romania-si-suedia-pentru-transportul-de-marfa_131044.html)
TX Logistik introduce o noua ruta intre Germania si Romania
Un tren poate transporta pana la 36 de containere sau unitati mobile, de tipul camioanelor. TX Logistik, una dintre cele mai mari companii de transport feroviar de marfa din Europa, anunta ca pe noua ruta catre Romania vor fi transportate in principal mega-trailere ce vor fi contine, printre altele, componente pentru industria auto. Inapoi catre Germania, trenul va transporta armaturi, mobilier si piese metalice, precum si o serie de alte bunuri de consum. Printre clientii ce vor utiliza aceasta ruta se numara compania italiana de logistica, Arcese dar si casa de expeditii din Romania, Dunca Expeditii.
Trenul va porni de la Terminalul de Containere CTS din Niehl/ Köln via Würzburg si Passau, apoi va tranzita Austria si Ungaria catre Terminalul Trade Trans de la Curtici, Romania. TX Logistik este responsabila pentru si de controlul intregului lant al transportului pe aceasta ruta.
"Ruta dintre Köln si Curtici va crea un nou coridor pentru reteaua TX Logistik intre Europa de Vest si cea de Est", a punctat Berit Börke, Director de Vanzari in cadrul companiei. Aceasta este prima ruta a TX Logistik desfasurata intre Germania si Romania, iar Berit Börke intrevede oportunitati de dezvoltare considerabile pe viitor, pe relatia vest-est. "Avand la dispozitie ruta Köln – Curtici, analizam posibilitatea prelungirii acesteia catre piata din Turcia", a adaugat Börke.
ClubFeroviar.ro (https://clubferoviar.ro/tx-logistik-introduce-o-noua-ruta-intre-germania-si-romania/)
^
De buna ce e reteaua romaneasca, ruta se opreste la 8 km dupa ce-a intrat in Romania.
De ce trenurile de marfă pot face chiar și trei zile de la Constanța până la granița ungară
În România trenurile de marfă au o viteză medie de 15 km/h și, în aceste condiții, nu e de mirare că uneori poate dura trei zile până când o garnitură traversează țara de la un capăt la celălalt. De ce am ajuns atât de rău? Nu doar infrastructura feroviară este de vină, ci și faptul că vagoanele sunt vechi, este criză de mecanici și trenurile staționează cu orele, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro un oficial al GEFCO România, companie care anul trecut a transportat 120.000 de mașini cu trenurile și 100.000 pe șosele. Dacă în țările unde totul este bine pus la punct, un tren de marfă parcurge și 1.000 km/zi, la noi fac și sub 400 km.
În România viteza medie a trenurilor de marfă este de 15 km/h, în timp ce în Franța media este pe undeva pe la 40-50 km/h, spune Dan Artenii, director de marketing la GEFCO România. În aceste condiții, un tren de marfă poate face, în cel mai rău caz, două zile de la Mioveni la granița ungară sau trei zile de la Constanța, până la Curtici, la granița ungară, spune reprezentantul GEFCO.
Atât oficialii Dacia, cât și cei de la Ford, s-au plâns în multe rânduri de infrastructura jalnică a țării. La capitolul autostrăzi stăm foarte rău, cu doar 15 km inaugurați în ultimii doi ani, în timp ce rețeaua feroviară, deși are peste 10.000 km, se prezintă într-o stare deloc bună, fiindcă modernizările se fac greu.
Recent, Ian Pearson, actualul director al fabricii Ford din Craiova, spunea că trenurile de marfă au o viteză de numai 13 km/h. El spunea că trenurile sunt ținute și 24 de ore la granița româno-ungară și că din Craiova, până în Austria trenurile cu mașini fac 36 de ore, din care 24 până la ieșirea din țară. Imediat după ieșirea din țară viteza medie a trenurilor ajunge să fie de patru ori mai mare, adaugă reprezentantul Ford.
De ce merg trenurile de marfă atât de încet? Sunt mulți factori care influențează viteza: infrastructura, sistemele IT, vagoanele vechi, lipsa de mecanici, de resurse și locomotive, explică reprezentantul GEFCO. Nu doar în industria transportului auto este criză de personal, ci și la capitolul mecanici de locomotivă, fiindcă mulți au plecat din țară, la salarii mai bune. Mai este un motiv. Vagoanele vechi de transport de bunuri se strică des și tot trenul trebuie să se oprească, este nevoie de reparații, de echipe de intervenție și, ca urmare, apar întârzieri. Și sistemul IT de management al traficului este învechit și, deși s-au mai făcut modernizări, nu este suficient.
Producătorii auto locali, Dacia și Ford, duc mașinile cu trenul mai ales datorită capacității mare de transport, pe un tren putând fi duse 200 de mașini.
GEFCO este printre companiile care au lansat trenuri directe cu mărfuri între Europa de Vest și China, anunțând în toamna anului trecut un tren Franța - China, tren care a parcurs 11.000 km cu o medie de 600 km/zi. Interesant este că, deși nu există trenuri China - Europa care traversează România, GEFCO poate duce din România marfă destinată Chinei, aceasta fiind transportată din țară până în Polonia, unde este pusă în vagoanele ce formează trenul către China.
GEFCO a aparținut de PSA Peugeot-Citroen, dar acum șase ani a fost cumpărată de RZD (Căile Ferate Ruse). În Rusia viteza trenurilor de marfă este mult mai mare și, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acestea pot parcurge și peste 1.000 km/zi.
Dan Artenii spune că rețeaua feroviară rusă este bine dezvoltată, mai ales că țara este atât de mare, încât trenurile au un rol esențial. Infrastructura rusă permite și formarea unor trenuri foarte lungi și asta înseamnă eficiență, pentru că mai multă marfă poate fi transportată.
Hotnews (https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22471092-trenurile-marf-pot-face-chiar-trei-zile-constan-grani-ungar.htm)
VIDEO, FOTO Trenurile de marfă merg cu 15 km/h în România. Alte țări plănuiesc să transporte produsele cu trenuri de mare viteză
Trenurile de marfă românești rar prind 60 km/h, iar viteza medie este undeva pe la 13-15 km/h. În acest timp alte țări discută dacă are rost să lanseze trenuri marfare de mare viteză care să ruleze chiar și cu peste 200 km/h. SUA, Franța și China sunt printre țările cu cele mai rapide trenuri de marfă și discuțiile sunt dacă merită ca produsele mai scumpe să fie duse la super-viteză pe calea ferată, în condițiile în care costurile de tranport sunt mari când viteza este ridicată.
Multe detalii pe Hotnews (https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22521629-video-foto-timp-noi-trenurile-marf-merg-15-alte-nuiesc-transporte-produsele-trenuri-mare-vitez.htm)
Tren cu Duster-uri, locomotiva DB Cargo, vagoane GEFCO
https://youtu.be/XD0Y5fMyllo
RO-LA Dornesti-Suceava-Giurgiu-Ruse a mers azi
https://www.youtube.com/watch?v=x0mJVy5kYDg
Vizionati de la 0:36, pana acolo e o introducere de gen pornografie feroviara
Si inca un video la Dornesti
https://www.youtube.com/watch?v=ITPwtAZSIWo
Sa fie intr-un ceas bun!
Dar, cum zicea frunzaverde, cu 10% din banii pentru recontructii din temelii ar fi putut sa refaca cu RK traseul acestui tren astfel incat sa nu le para rau ca au pierdut N-shpe ore pe CFR.
Relevant va fi sa discutam peste 6 luni.
Daca atunci RO-LA Dornesti-Suceava-Giurgiu-Ruse va mai functiona, va fi "de bine".
Daca insa se va inchide din lipsa de clienti... :(
Dupa filmari se pare ca a parcurs drumul in cca 12 ore. Stie cineva exact care era mersul lui si cand a ajuns in realitate la destinatie?
Dornesti 00:40 - Giurgiu Nord 17:54.
Dornesti-Giurgiu pe rutier imi arata 545 km. Trenul a facut 17 ore si 15 minute, adica 17,25 ore, adica viteza medie de 31,6 km/h. Da, stiu, am luat in considerare km de pe rutier ca nu stiu care e distanta pe feroviar. Dar ne facem o idee. Acum nu stiu daca 32 km/h este o viteza buna sau proasta pentru un tran de marfa.
Pe calea ferata sunt 582 km, trenul oricum a circulat mai bine fata de altele care stau cu orele prin gari aiurea, oricum se putea si mai bine daca aveam linia modernizata.
Bun, deci 33,7 km/h viteza medie. O fi bine, o fi rau? Pe rutier camioanele scot medie orara mult mai bună.
Daca ar fi autostrada, sigur da. (media mult mai buna ca pe CFR)
Pe nationalele noastre, discutabil. :D
Si sa nu uitam ca trebuie sa mearga dupa "program". Trebuie sa faca niste pauze impuse, dupa un anumit timp.
Iar cu RO-LA, dupa decsrcare, pot continua imediat, pentru ca timpul parcurs pe tren este considerat "stationare" (pauza).
Asa incat, cumulat, ar putea sa fie rezonabil.
Iar daca linia ar fi modernizata si ar creste viteza medie pe calea ferata, sigur ar deveni interesant.
Pentru a fi considerat timp de repaus zilnic, șoferul are nevoie de cuseta altfel nu se considera repaus zilnic, intr-un interval de 24 de ore trebuie efectuat un repaus de minim 9 ore continuat. Fără cuseta nu se considera repaus zilnic obligatoriu, asta înseamnă ca șoferul a început munca, sa zicem, la ora 8 dimineața, seara se urca pe tren și după 17 ore pe o bancheta coboară și începe un nou program de 13/15 ore, adică la un control rezulta ca omul a muncit 40 de ore continuat. Salariul plus diurna și alte sporuri pe o luna nu o sa îi ajungă pentru amenda, fără sa mai consideram oboseala .
Poate ca gresesc, dar:
1: Primele 2 vagoane ale trenului sunt vagoane de calatori, si par a fi cu cuseta, nu open-space.
2.: Din cate stiu eu, controlul se face pe baza inregistrarilor de pe tahograf. Daca camionul este stationar, si tahograful inregistreaza pauza.
Nu sunt in domeniu, asa ca e posibil sa nu am dreptate. Dar poate sunt colegi care stiu exact cum functioneaza sistemul.
LE: Iata ce scrie in articolul din Capital (https://www.capital.ro/premiera-cfr-marfa-organizeaza-primul-tren-ro-la-ucraina-catre-bu.html):
QuoteTransporturile tip Ro-La vor fi efectuate în trenuri complete formate din maxim 20 de vagoane specializate pe care vor fi încărcate 20 de autovehicule rutiere (TIR). Autovehiculele vor fi expediate dinspre Ucraina către Bulgaria, Grecia sau Turcia, pe durata transportului feroviar şoferii acestora vor însoţi camioanele şi vor fi transportaţi în vagoane cuşetă aparţinand CFR Marfă. "După eforturile depuse în obţinerea de subvenţii destinate transporturilor Ro-La ne impunem continuitate în oferirea acestui serviciu şi relaţii de afaceri stabile cu partenerii noştri, atat din punct de vedere economic cat şi al aportului pe care îl aducem la mai buna protecţie a mediului înconjurător şi la decongestionarea drumurilor", a declarat Marinică Voicu, director general al CFR Marfă.
Conteaza doar tahograful. Masina porneste doar daca are cardul in el. Majoritatea soferilor stationeaza in parcari si dorm in cabina tirului. Au pat in spatele scaunului..
@bbk, ce zici tu acolo incepe sa fie regula din vestul Europei. Am inteles ca prin Olanda sau Belgia ii obliga sa faca repausul la hotel. Dar la noi nu se aplica.
Quote from: bbk on July 28, 2018, 05:12:07 PM
Fără cuseta nu se considera repaus zilnic obligatoriu.
Trenul a avut 2 cusete seria 85-30 proprietatea CFR marfa. Vagoanele sunt cuseta clasa a 2-a (6 paturi pe compartiment), climatizate. Interiorul vagoanelor arata asa, adica absolut decent pentru un serviciu RO-LA:
https://www.youtube.com/watch?v=_4znP8pWWrg
Regulamentele de odihna si repaus difera in functie de tari. In multe tari dormitul in cabina sau in vehicul in miscare nu se considera odihna, ci timp normal de mers. In altele, RO-LA se considera odihna.
Quote from: Ionut on July 28, 2018, 01:16:16 PM
Bun, deci 33,7 km/h viteza medie. O fi bine, o fi rau? Pe rutier camioanele scot medie orara mult mai bună.
Extraordinar de prost. La timpii astia se adauga timpii de asteptat pentru check-in si incarcare/descarcare - minimum 1h30, timpii de rezerva pentru ajuns la tren in timp util, schimbatul programului pentru sincronizat cu trenul etc. etc.
Chestia e ca timpul de mers este foarte, foarte prost si comparand cu ce poate linia. Trenul e format din 20 x vagoane Saadkms + 2 x cusete 80-53. Viteza maxima a trenului este deci de 100 km/h (Saadkm
s= 100 km/h, 80-
53 = 140 km/h). Greutatea trenului nu e foarte diferita de cea a unui tren de calatori cu 22 de vagoane, deci 1100-1200 tone.
La 100 km/h, folosind 2x15 minute pentru schimbari de locomotive la Suceava N. si la Videle si 1x30 minute control frontiera la Giurgiu - Ruse, si circuland cu o singura oprire pentru schimbarea partidei la electrica (5 minute la Focsani, de ex.), se pot scoate cam 12h in mers. Pe orare curente, trase curente etc. etc.. Asta daca ar fi prioritizat ca un tren de calatori rapid (rang 3) cum e si normal pentru un serviciu de acest gen, nu ca un marfar.
8-10 ore ar fi ideal. Perfect fezabil daca podul Gradistea ar fi functional si pe Ploiesti - Focsani - Adjud s-ar circula "normal la cap", adica cu 120, ca in anii '30, '70 sau '90, nu cu 80 ca acum.
@yetima răspund cu întârziere(probleme cu Tapatalk )
O sa răspund doar la pct 2 dar parțial altfel trebuie scris un roman și o dam în OT
Luam ex un camion ca încarcă la Chisinau cu destinația Viena: conduce 3 ore pana la frontiera română, aici se urca pe tren, tahograful rămâne pe pauza (conform procedurii șoferul setează tahograful pe "ferry" și nu pe pauza sau pat) și face 15 ore pana la Nădlac unde coboară și își continua drumul, ajunge după 2 ore la keskemet unde este oprit și controlat. În urma controlului rezulta ca a condus 5 ore, pana aici toate bune și frumoase. Dar conform documentului de transport și a graficelor lor (trust me sunt mai dotati decât CIA) cu timpii minimi de condus, intre Chisinau și punctul de control trebuia minim 17 ore conduse. Tahograful arata 5 ore și restul pauza. Concluzia va fi ca șoferul a alterat datele din tahograf . În cazul în care ar fi avut tahograful pe ferry trebuia documentat cu biletul de îmbarcare pe care trebuie specificat ca avea și cuseta
.
@dr4qul4 și @frunzaverde: e din regulamentul CE aplicabil pe tot teritoriul UE plus Ch.
este degeaba, daca nu e in legislatie. Nu este legal, dar nu poate fi sanctionat pentru ca nu poate fi dovedit.
In Romania, 99% din soferii de tir isi fac timpii de odihna in camion. Imi vine cel putin 1 tir pe luna cu marfa din spatiul UE. Foarte multidintre ei innopteaza in parcarea de la depozit. Unul a ramas odata in parcarea de la AFI Cotroceni.
E în legislație. E corect și legal exemplul tău. Eu vorbeam strict de repausul zilnic în tren. Repausul zilnic presupune ca șoferul e liber sa facă ce vrea în timpul lui liber (se uita la un film, la meci etc.).
Revenind la ro-la, șoferul nu are voie sa rămână în cabina când trenul e în miscare
@frunzaverde: ar fi oportuna schimbarea instructiei in sensul incadrarii trenurilor RO-LA in rangul 3 sau 4? Este vreun precedent si care a fost concluzia?
Traficul feroviar in Ro de astazi oricum nu este asa de mare incat acesta masura sa genereze vreo problema.
Quote from: Phenol on July 29, 2018, 07:50:27 PM
@frunzaverde: ar fi oportuna schimbarea instructiei in sensul incadrarii trenurilor RO-LA in rangul 3 sau 4? Este vreun precedent si care a fost concluzia?
In Germania, Elvetia si Austria sunt incadrate la aceiasi prioritate cu trenurile de pasageri; pana la urma cara pasageri alaturi de marfa. Acolo a crescut predictibilitatea si a scazut timpii de parcurs
Quote from: Phenol on July 29, 2018, 07:50:27 PM
Traficul feroviar in Ro de astazi oricum nu este asa de mare incat acesta masura sa genereze vreo problema.
Corect, pana la urma nu avem prea multe sectii la capacitate. Sunt insa curios de o chestie - de ce a facut trenul 17 ore jumatate?
CFR Marfă poate transporta anual 4.000 de camioane pe calea ferată cu banii din programul Ro-La
CFR Marfă poate transporta 4.000 de camioane pe an cu fondurile de 14 milioane de lei puse la dispoziţie în sesiunea actuală de finanţare a programului Ro-La, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Luna trecută a efectuat primul transport ce a inclus 20 de camioane.
Potrivit reprezentanţilor CFR Marfă, tehnologia necesară acestui tip de transport este scumpă, motiv pentru care necesită subvenţii de aproximativ 60% pentru a acoperi diferenţele dintre costurile feroviare şi cele rutiere.
Ei precizează că finanţarea pentru transportul Ro-La este asigurată numai pe relaţia Dorneşti-Giurgiu Nord Fr. "Punerea în circulaţie de trenuri pe alte relaţii este condiţionată de interesul pieţei dar şi de punerea la dispoziţie de fonduri accesate în alte sesiuni de finanţare", explică oficialii CFR Marfă.
economica.net (http://www.economica.net/cfr-marfa-poate-transporta-anual-4-000-de-camioane-pe-calea-ferata-cu-banii-din-programul-ro-la_157253.html)
4000 de camioane pe an e foarte putin, partea proasta este ca nu avem trenuri nici pe jumatate, desi sunt convins ca am putea umple si 2 garnituri de tren in 24 h pe sens (vorbesc de ruta Ucraina - Bulgaria).
Tren CFR Marfa cu containere iesind din tunelul Danes spre Sighisoara remorcat de EA 572.
(https://farm2.staticflickr.com/1911/44858669571_61d70b522e_b.jpg) (https://flic.kr/p/2bm1pBr)
România, printre cele mai mari creșteri din UE la transportul feroviar de mărfuri. Nivelul se apropie de cel de dinaintea crizei
România a avut, în 2017 printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană la transpotul feroviar de mărfuri, ocupând locul 4 în funcție de evoluția acestor transporturi, potrivit unei analize a biroului european de statistică Eurostat bazat pe ultimele date disponibile. Transporturile de mărfuri pe cale ferată au urcat, în România, cu 1,5 miliarde de tone-kilometri față de 2016. Pentru România, acesta este al doilea an consecutiv de creștere, iar nivelul transporturilor feroviare de mărfuri începe să se apropie de cel din 2008, anterior crizei financiare globale. În 2008, aceste transporturi cumulau 14,15 miliarde de tone-kilometri, însă s-au prăbușit, în 2009, la 9,83 tone-kilometri. În 2017, transporturile de mărfuri pe cale ferată au ajuns la 13,78 miliarde tone-kilometri, depășind 13 miliarde de tone-kilometri pentru prima dată în 8 ani.
Profit.ro (https://www.profit.ro/insider/macro/romania-printre-cele-mai-mari-cresteri-din-ue-la-transportul-feroviar-de-marfuri-nivelul-se-apropie-de-cel-de-dinaintea-crizei-18816655)
Airborne Global Services a lansat primul tren logistic spre Cluj Napoca, cu plecare din Constanța
Pe 23 mai, primul tren din terminalul Life Logistics din Agigea-Sud a plecat către destinația finală, terminalul intermodal din Cluj-Napoca Est, informează Intermodal & Logistics. Airborne Global Services a reunit la masă toți ceilalți actori implicați: CFR Marfă – proprietarul terminalului, Rocombi – administratorul și operatorul terminalului, clienți și alți factori implicați. ,,Este important să menționăm rolul vital al clientului ancoră, compania Pehart, una dintre cele mai mari companii din industria hârtiei, în punerea în operă a acestui proiect.De asemenea, un rol cheie revine și companiei de transport maritim Cosco Shipping Romania, care nu numai că susține, dar și depune diligențele necesare dezvoltării transportului intermodal în România", a declarat Adrian Istrate Scrădeanu, directorul Silk Group Romania.
Trenul este operat în terminalul din proprietatea CFR Marfă. Terminalul are o capacitate de până la 3.000 TEU, dispune de o platformă de peste 6.000 mp și este servit de două linii de cale ferată a câte 400 m lunigme fiecare. În Constanța, operațiunile de încărcare și descprcare se desfășoară în terminalul Life Logistics din Constanța Sud Agigea, care are acces de la două linii ferate cu o lungime de 600 m, o suprafață de 30.000 mp și trei echipamente specializate de ridicat și manipulat containere. Trenul constă într-un mix de containere din flota proprie Airborne Global Services de 45', dar și containere uzuale de 20' și 40'. Gama de servicii oferite cuprinde și livrarea door-to-door cu remorci specializate de containere, servicii de comisionariat vamal, încărcare/descărcare containere în terminal, depozitare containere, efectuarea documentației și planificarea expediției.
Plecarea din Constanța se face joi seara cu sosirea duminică seara în Cluj Napoca, iar din Cluj către Constanța plecarea se face luni seară cu sosirea joi dimineață.
ClubFeroviar.ro (https://clubferoviar.ro/tren-logistic-spre-cluj/)
72 de ore de la Cluj la Constanta?
O fi inclusa in asta si timpul de incarcare si descarcare a trenului?
Nu, fara checkin si fara incarcare-descarcare. E timpul de mers - astia sunt timpii de mers la marfa in Romania!
Trenuri de marfă pe M200 la km477+100, zona aerodrom Săulești Deva...
https://www.youtube.com/watch?v=7ACN_QJ_2gw
https://www.youtube.com/watch?v=qdwQvsYWjSU
...și o izolată CFR Marfă la km477+400, pod Cerna.
Mecanicii și-au dat seama că-i filmez abia după ce au trecut de mine și au dat goarne...
https://www.youtube.com/watch?v=e67MMXYdyKw
Ce caută trenul cu Pume pe la Episcopia Bihor? E prea aglomerat la Curtici?
https://www.youtube.com/watch?v=jWZzIyaP7sQ
De cand cu lucrarile pe Simeria - km 614, a crescut simtitor traficul de marfa pe Cluj - Oradea. Trenul cu pumele de ce iese din tara la Oradea, asta nu stiu (poate ca a luat pe ruta celor trei mari sau care or fi denumirea :D ).
Din moment ce M900 este praf iar Koridorul este in (vesnice) lucrari, alternativa catre vest este Craiova - Tg. Jiu - Simeria - Cluj - Oradea.
Consiliul Concurenţei: Un tren de marfă ajunge de la Constanţa la Curtici în 7-12 zile
,,Gradul redus de automatizare şi numărul ridicat al restricţiilor de viteză se reflectă negativ asupra vitezei medii comerciale a trenurilor de marfă, care se situează în jurul valorii de 16 km/h. (...) În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa şi Curtici durează între 7 – 12 zile, în funcţie de greutatea cantităţii transportate", se arată în studiul Consiliului Concurenţei.
Principalele mărfuri transportate pe calea ferată sunt produsele petroliere şi derivate, cerealele, materialele de construcţii şi materiile prime (minereu, cărbune, buşteni, îngrăşăminte).
Ponderea transportului feroviar de marfă din România, în total moduri de transport, a fost de 12%, în timp ce transportul rutier a deţinut o pondere de 68%, scrie Agerpres.
economica.net (https://www.economica.net/consiliul-concurentei-un-tren-de-marfa-ajunge-de-la-constanta-la-curtici-in-7-12-zile_529014.html)
Patronatele feroviare îi cer sprijinul lui Drulă: 40% din trenurile de marfă au întârzieri
Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România i-a adresat luni o scrisoare deschisă ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin care îi semnalează faptul că 30-40% din trenurile de marfă au întârzieri. Organizația patronală îi cere sprijin ministrului în rezolvarea unor probleme legate de închiderile de linii pentru reînnoire și de dispariția multor linii din stații, după încheierea proiectelor de modernizare.
https://clubferoviar.ro/trenurile-de-marfa-au-intarzieri/
Stiu ca urmeaza sa reiau o discutie veche de aproape 4 ani, dar urmeaza sa clarific situatia si sper ca Ionut sa aiba clementa (si sa inteleaga ca daca nu se prea lucreaza pe santiere trebuie sa ne umplem timpul cumva).
Regulamentul 561 / 2006 prevede niste derogari de la timpii de condus / repaus.
Articolul 9
(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoțește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală, această perioadă poate fi întreruptă de două ori cel mult de alte activități a căror durată nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normală, conducătorul auto are acces la o cușetă.
In anul 2020 a aparut Regulamentul UE 1054 / 2020 (cunoscut ca si pachetul de mobilitate)
8. Articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
,,(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoțește un vehicul transportat cu
feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de
repaus săptămânal redusă, această perioadă poate fi întreruptă cel mult de două ori de alte activități a căror durată
totală nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normale sau perioade de repaus
săptămânal reduse, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit sau la o cușetă aflată la dispoziția sa.
În ceea ce privește perioadele de repaus săptămânal normale, derogarea respectivă se aplică deplasărilor cu
feribotul sau cu trenul numai în cazul în care:
(a) durata programată a deplasării este de minimum opt ore; și
(b) conducătorul auto care acces la o cabină de dormit pe feribot sau în tren."
Concluzii:
Se poate efectua atat repaus zilnic (redus sau normal), cat si repaus saptamanal (redus sau normal) la bordul unui tren daca soferul are acces la cuseta. Trenurile din Suceava la Giurgiu au cuseta si durata depaseste 8 ore, deci soferii incep de la Giurgiu program normal de lucru de pana la 9/10 ore de condus zilnic.
Tren cu Forduri Puma, Craiova -> Constanța. 26 vagoane x 12 mașini.
Ce capacitate are un astfel de vagon pentru cereale? In mc si tone?
are un volum de 80 mc. tonajul depinde.
https://ro.dbcargo.com/resource/blob/5568472/2afd73ea08813647d1b05653511aa91b/wagon-catalog-pdf-en-ro-data.pdf