News:

Hristos a Înviat!

Main Menu

Drumurile Europei

Started by iuli, August 27, 2013, 07:23:53 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

reed

#885
Astea-s de prin China.Odata ce vezi infrastructura lor nu prea te mai mira nimic.Pozele din zona Shenzen prin Decembrie.Bonus coperta de film romaneasca pe Netflix chinezesc :lol:Si acord de mediu?ce ar insemna asta pentru ei?taie jungla si muta muntii.Si apropo nu exista insecte si pasari.Nu am vazut nici o pasare intr-o luna de zile.
















Powered by API/PUM imgur uploader

dr4qul4

Nu se merita ocolul de 170 de km si tranzitul prin 2 tari non-UE, ca sa ajungi tot intr-una UE.
Acum 3 ani am mers in Croatia si am stat 5 ore la vama intre Serbia si Croatia si inca 3,5 ore la intoarcere. Intre noi si sarbi am stat maxim 5 minute. Era si valul de imigranti dar totusi....
La vara ma duc in Italia si o sa ocolesc prin Ungaria.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

Dominik

Ha ha  :lol:...eu am stat 11 ore vara trecuta in drum spre Croatia la granita sarbo-croata  >:(....anul asta merg frumos peste Ungaria, desi e un ocol de aproape 200 km, se merita !!!
You're in Steelers Country

voicul

Am zis sa nu fiu primul: de ce sa faci 1h in plus (pe maps) ca sa treci prin 3 vami non-UE?
Si daca nu ai noroc si stai la vami non-UE.

Eu in Croatia am ajuns prin H.

Ca fapt divers, informatie de acum 2 ani: la 144 km/h nu te opreste radarul in H.

kitsune

#889
Uite că eu am trecut spre Dubrovnik prin Serbia şi Bosnia (şi Republica Srpska). Fără stat mai mult de 20 minute în nicio vamă.
Am trecut pe la Porțile de Fier II, apoi Zajecar, Krusevac, Cacak, Uzice, Visegrad, Foca, Trebinje, Dubrovnik. Drum ok in Serbia (cu toate ca m-au exasperat sarbii cu 79km/h ai lor), apoi in Bosnia numai poduri si tuneluri, dar iarasi, drum ok. Un tunel nou, de vreo 2 km la Cemerno, gps-ul nu stia de el, ma urca prin munti.
10 zile de stat in Dubrovnik am beneficiat de prezenta unui coleg localnic, care m-a dus in zona pe drumuri ne-turistice, folosite doar de localnici. Gen Dubrovnik - Mostar, prin Staro Slano si Stolac, drum complet gol, in timp ce la Neum era coada de kilometri
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

dr4qul4

Pentru ca vamile prin care ai trecut nu sunt pe vreun coridor principal.
In schimb traseul Zagreb-Belgrad- Skopje-Salonic este traseul principal de ajuns din Europa Centrala/Vesti si Nord in Grecia. Era plin de masini de Elvetia/Germania/Danemarca si Austria.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

kitsune

Da, stiu, autostrada lor Belgrad - Nis. Doar ca eu aveam treaba perfect perpendicular pe ea. Am prins-o cativa km, la intoarcere, mi-a scos ficatii de "netedă" ce e
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

pasadia

Din cate stiu nici podul ala nou de la croati nu are standard de autostrada si nici nu se doreste constructia unei autostrazi doar prin partea croata. Vor exista imbunatatiri punctuale ale actualului DN si zone noi de drum la diverse standarde (1+1 sau DX, functie de nevoile reale), dar nu cred ca va exista autostrada pana la Dubrovnic exclusiv prin teritoriul croat).

In schimb probabil va exista o autostrada care se va continua prin Bosnia si din care va fi legat si Dubrovnic-ul. Dar asta depinde de o normalizare si mai mare a relatiilor dintre Croatia si Srpska. Nu de alta dar nodul va trebui facut in teritoriul sarbesc, de acolo ar trebui sa plece tunelul spre Dubrovnic.

kitsune

E puțin impropriu să spui "teritoriu sârbesc". Acolo e Bosnia, chiar dacă sârbii bosniaci s-au autoproclamat Republika Srpska, au steagul lor, au chiar si insemnele pe masinile de poliție în sârbă (cu chirilice), dar totuşi, acolo e Bosnia.
Pe partea bosniacă nu stiu ce autostradă se poate face, zona aia e minată în draci, peste tot pe marginea drumului sunt semne cu "atenție mine!", doamne fere' să te taie vreo nevoie şi să vrei în pădure.
Dorința croaților (care sunt foarte naționalişti) e să ocolească Neum, să aibă o "continuitate" a teritoriului, de la Istria până în Dalmația. E drept, în bucățica aia de Bosnie de la Neum şi cam tot coridorul până la Mostar, inclusiv jumătate din oraş sunt etnici croați.
Când am posibilitatea am să mă interesez de la colegii mei din zonă ce se mai zvoneşte. Ce e sigur deocamdată e că o eventuală autostradă pe la Dubrovnik nu se va continua şi în Muntenegru, un coleg din Tivat (Kotor) mi-a spus că nu se are în vedere asta deocamdată,  se investeşte in Podgorica, nu aici.
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

florin74

#894
Quote from: mariansb on April 25, 2018, 03:36:42 PM
Cât ar mai fi prin Macedonia de parcurs fără autostradă în drum spre Grecia?
În august o sa merg în Sithonia și nu știu dacă e mai convenabil de la Sibiu prin Bulgaria sau Serbia-Macedonia.

Cred ca e inchis coridorul in Macedonia. Mai este bucata aia de DN cu sens unic  (2 benzi pe sens, una sus pe deal, alta mai jos). In rest este autostrada continua. Anul trecut au modernizat si bucata dinainte de segmentul inaugurat acum, cea mai rea (plina de denivelari)

La sarbi a mai ramas bucata din defileu, de la Predanije. Slabe sanse sa o termine anul asta, cred ca la anul e cel mai probabil. Au avut ceva probleme cu alunecarile de teren (inclusiv la un tunel) si i-a intarziat un pic.

Depinde de perioada, si de zi, cat de aglomerat prinzi. Eu cel mai mult am stat 1 ora, la trecerea dintre Serbia-Macedonia. In rest nu mai mult de 10-15 min. Si de 5 ani merg in fiecare an pe acolo

Tinand cont de destinatie , cred ca e mai OK sa mergi pe Bulgaria. ( din Sibiu pleci, nu?) Nu stiu daca se merita ocolul.

Plus tine cont de asta  :lol:

Beginning with Friday, April 27, 2018, the monitoring of average driving speed on all highway sections in Serbia begins. The traffic police will begin penalizing all those who drive over 120 km/h by even one kilometer.
The Roads of Serbia has installed cameras in all designated locations, and the speed will be measured based on the time needed to go from one toll booth to another.
Drivers of vehicles registered in Serbia will be sent tickets to their home addresses, but each driver will also be able to see their average speed on the slip at the toll booth. On the other hand, foreigners will be stopped by the traffic police immediately at the toll booth and will have to pay the speeding ticket at the nearest court authority.
Also, drivers will no longer be able to avoid the speeding ticket by stopping in the middle of the section – at a resting spot or a gas station – as the number of "intercepting" vehicles will also increase on all highway sections in Serbia.

For example, the shortest amount of travel time allowed on the 423-km Subotica – Nis section is three hours 31 minutes, whereas, on the Belgrade – Nis section, it is one hour 58 minutes. The minimum time needed not to exceed the limit of 120 km/h on the road from Belgrade to Subotica is one hour 34 minutes, and, on the Belgrade – Sid route, it is 54 minutes.
From Horgos to Presevo, on the 537-km route, one mustn't travel under four hours 16 minutes, and the minimum travel time proscribed for the section from the Vrcin toll booth to the Presevo toll booth is three hours.

The tickets are as follows – RSD 3,000 for driving at 120 to 140 km/h, RSD 5,000 for driving at 141 to 150 km/h and RSD 10,000 for driving at 151 to 160 km/h. The ticket of 10,000 to 20,000 dinars is issued for driving at 161 to 180 km/h, and it also entails three negative points and one to 12 months without a driving license.
The ticket for driving at 181 to 200 km/h is 20,000 to 40,000 dinars, along with one to 30 days in jail, six negative points and three to 12 months without a driving license. Those who drive at 201 to 220 km/h will need to pay 100,000 to 120,000 dinars, spend 15 to 60 days in jail, incur 14 negative points and spend eight to 12 months without a driving license.
Finally, there is no fine for driving over 221 km/h, but the perpetrator is looking at 30 to 60 days in jail, 15 negative points and nine to 12 months without a license.

mariansb

Da, pare mai convenabil sa traversez Bulgaria. Iau in calcul sa plec din Sibiu si sa innoptez la niste cunoscuți în Drobeta, de unde sa plec a doua zi dimineata, ieșind pe la Calafat. Asa nici nu voi resimți oboseala.
"Un popor care alege politicieni corupti, impostori, hoti, tradatori , nu este victima, ci complice." - George Orwell

floval

Atentie, ca si bulgarii au inceput sa trimita amenzile in Romania! Eu tocmai am primit una din februarie 2017, tradusa de ei in limba romana, cu toate indicatiile, ca sa nu am dificultati la plata! Foto ca la fotograf... pentru viteza 117 in loc de 90 (pe centura Pleven) - 100 leva, sau 70 de leva platibili in 14 zile

reed

Viaduct Marktbreit Pe A7 Germania
(GPS)


(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader

Horațiu 87

Cum și-au mărit polonezii de patru ori rețeaua de autostrăzi în câțiva ani

În 2004, când a aderat la Uniunea Europeană, nevoia de infrastructură rutieră era uriașă în Polonia. Și-au dat seama că asta le blochează dezvoltarea și atragerea investițiilor, așa că au deschis șantiere uriașe, folosind din plin fondurile europene.

Lipsa autostrăzilor este cea mai gravă și rușinoasă problemă a României, care se sufocă în doar 748 kilometri de auto-
stradă, împărțiți în bucățele izolate. Deși am avut la dispoziție fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, fix la acest capitol România a stat cel mai prost la absorbție. În schimb, cheltuim bani de la bugetul și așa sufocat de sarcinile sociale, iar banii puțini alocați se duc în lucrări scumpe și de proastă calitate.

În schimb, Polonia, care se afla în aceeași situație ca a noastră, cu secțiuni foarte mici, dispersate, construite în ani întregi, a știut să profite de aderarea la UE și de fondurile europene care i-au fost alocate. De la momentul aderării, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a explodat în Polonia, ajungând în prezent la circa 3.200 de kilometri, de peste patru ori mai mult ca în 2004, când lungimea lor totaliza 759 km. Cum au reușit? În vizita noastră în Polonia, ,,România liberă" a aflat detalii direct de la Michal Perlinski, șeful Departamentului de Drumuri Publice din Ministerul Infrastructurii.

Programare multianuală

Ca să rezolve problema finanțării, dat fiind că sursele de la buget erau insuficiente, au creat un instrument independent, dar care oferă investițiilor de acest tip stabilitate și viziune multianuală. ,,A fost o uriașă nevoie de investiții în infrastructură în 2004, când am aderat. Infrastructura nu era adecvată la cerere. Guvernul a luat decizia de a construi autostrăzi și drumuri expres, pe un program multianual, cu surse diferite de finanțare. Așa că am creat un vehicul flexibil multianual, independent de alocările anuale de la buget, care să ne ajute să absorbim fondurile UE. Trebuie să admitem că am reușit", a declarat acesta. Crearea acestui cadru multianual a constituit o garanție că investițiile se vor realiza și nu se vor opri după un an, dacă nu mai sunt bani la buget. În 2004 au înființat Fondul Național de Drumuri, administrat de Banca Poloneză de Dezvoltare - BGK, alimentat de surse de finanțare independente de bugetul de stat. Acest fond este alimentat din taxe diferite, precum cea pe importul de carburanți, rovinieta pentru camioane percepută pe drumurile expres, autostrăzi și porțiuni selectate din drumurile naționale. Fondurile europene sunt a treia sursă importantă (circa o treime), dar cea mai importantă o reprezintă obligațiunile. ,,A fost înființat acest fond pentru a finanța pe datorii (principala sursă) construcția de drumuri. BGK emite obligațiuni și ia credite pe termen lung, în principal de la băncile europene. Aceasta este sursa financiară cheie", a explicat Perlinski. Astfel, datoria curentă este de peste 60 de miliarde de zloți (peste 14 miliarde de euro), după ce, doar în perioada 2011-2015, au cheltuit pentru infrastructură 82 de miliarde de zloți (19,2 mld. euro).

Plan pentru dublarea rețelei

Investițiile în infrastructura rutieră nu se opresc aici. Guvernul Poloniei a elaborat, pentru perioada 2014-2023, un program ambițios în valoare de 135 miliarde zloți (circa 32 miliarde euro), pentru a extinde rețeaua cu încă 3.000 km, dublând astfel lungimea existentă. Programul este rezultatul documentului strategic pentru remodelarea rețelei de transport, pentru perioada 2014-2023, actualizat în 2017. Această perioadă a fost luată în calcul având ca reper actualul cadru financiar al UE 2014-2020, plus alți trei ani de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. La finele lui 2023, când se va încheia actualul program de construcții de drumuri expres, autostrăzi și inele ocolitoare, datoria este estimată să ajungă la 100 de miliarde de zloți.

Legislația, adaptată nevoilor

În paralel cu gândirea acestui vehicul financiar, Polonia a modificat legislația care îi bloca dezvoltarea rețelei de drumuri. ,,Am adoptat toate reglementările legale posibile pentru a facilita și simplifica investițiile în drumuri", a explicat șeful Departamentului de Drumuri. De pildă, Polonia a adoptat un act normativ pentru exproprieri în ,,scopuri speciale" (,,Special Purpose Act"), care a simplificat procedurile și a modificat regulile referitoare la exproprieri și cumpărarea terenurilor. ,,Când decizia e luată și e finală, constructorul are acces la teren, nu trebuie să aștepte finalizarea contractului (de vânzare-cumpărare, n.r.). Trebuie totuși o reglementare bună, pentru că nu vrei să fie discriminat proprietarul", a precizat Perlinski. Totodată, a fost elaborat un program multianual pentru achiziția de terenuri, ceea ce ,,a redus timpul de investiții foarte tare, iar lucrările au fost accelerate semnificativ". Înainte de adoptarea acestui act, pregătirea unui proiect de investiții dura circa 5 ani.

Probleme cu constructorii

Din cauza volumului uriaș de investiții, problemele au fost inevitabile. Una majoră a fost capacitatea pieței de a absorbi aceste sume mari de bani, fiindcă investițiile de acest tip necesită companii cu experiență și cu tehnologie foarte performantă. Având rolul de gazdă a Campionatului European de fotbal – Euro 2012, Polonia și-a dezvoltat atunci foarte mult rețeaua rutieră. ,,Datorită Euro 2012, a fost o presiune uriașă de a maximiza rezultatele. Au fost cereri uriașe și mulți jucători care au apărut pe piață", a explicat șeful Departamentului de Drumuri. Astfel, nu toate companiile au fost capabile să satisfacă cererea, având mai multe contracte în paralel și personal insuficient. ,,Aveam întârzieri din partea contractorilor, uneori a trebuit să reziliem contracte, unii au dat faliment, iar unii nu au furnizat ceea ce doream", a spus Michal Perlinski. Cazul extrem a fost cel al unei companii chineze, care a câștigat o licitație cu un preț foarte mic, apoi s-a dovedit că a fost incapabilă să se încadreze în acești bani.

https://romanialibera.ro/economie/cum-si-au-marit-polonezii-de-patru-ori-reteaua-de-autostrazi-727097

horatiu.cosma