În parcare

[yetiman]

Incearca viamichelin.com.

[stangabriel]

Buna sa va fie ziua!

Aveti ideea ce avem in aceasta locatie? Pista de incercari langa Mihai Bravu?

https://www.google.ro/maps/@44.1096196,26.0835535,2313m/data=!3m1!1e3?hl=ro

[miahi]

^
Un Poligon de Tancuri:

http://wikimapia.org/19048550/ro/Poligonul-de-tancuri-Mihai-Bravu .

[Cristi N]

Un poligon militar iar peste drum este o unitate militara.

http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=44.113195&lon=26.094503&z=14&m=b

[stefan_viziru]

De Pasti am petrecut cateva zile prin tara.

Am ramas ingrozit de cate pet-uri sunt in santurile de scurgere de pe marginea DN7 intre Calimanesti si Brezoi
si pe DN7A intre Brezoi si Voineasa.

Chiar nu putem face nimic!??

Este strigator la cer cum aceasta tara piere sub o avalansa de gunoaie.

Oare CNADNR are vreu contract de curatenie, macar pentru unele DN-uri? In general, stiu ca dincolo de corpul drumului, o fasie de cativa metri apartine tot CNADNR - trebuie sa faca aceasta curatenie!!!

Oameni buni, poluarea mediului inconjurator este un lucru esential, pierdem vremea discutand fleacuri!
Iar in cazul DN7 este vorba de un drum european! Faceti ceva!!!!

P.S. Eu personal am strans cateva zeci de pet-uri din zona barajului Turnu

[TibiV]

Eu de câte ori merg la iarbă verde mă întorc cu un sac de PET-uri.
Din păcate nu reuşesc să merg decât de 3-4 ori.

Acasă am un ţarc special unde le pun, şi le ia un nene care trece de 2-3 ori pe săptămână - din asta trăiește...

[north]

+1 TibiV

Dacă cineva nu cunoaște, poate dorește să:
http://letsdoitromania.ro/
https://www.facebook.com/LetsDoItRO/

... nu cu mulți ani în urmă, într-un septembrie, m-am ambiționat să culeg tot ce era lăsat pe un traseu cu marcaj triunghi roșu (credeam că îl pot acoperi pe tot) (pe lângă vârful Peana). După câteva sute de metri nu mai puteam trage sacii.

[clau]

Bine ar fi sa fim toti ca tine TibiV

[AkaManah]

Eu am vazut la Lidl asa ceva. Nu era nimic automat, era o ghereta cu o tanti. Am dus de cateva ori pet-uri, sticle...le-a luat cu o fata destul de acra si asta a fost. Dupa cateva luni a disparut si tanti si ghereta. De ce nu se fac ca in Germania? Nu este rentabil, nu ne considera suficient de civilizati? Nu poti cere oamenilor sa recicleze daca nu ai infrastructura. Toate`s cu capul in jos la noi.

[neobluenet]

La nemti, pe langa pretul de la bautura mai dai inca 20-25 de centi pe un fel de taxa de mediu. Banii respectivi ii vei recupera cand mergi data viitoare sa iti cumperi ce ai de luat si duci sticla respectiva la reciclat. Primesti un bon care poate fi incasat sau poti plati cu el. La fel e si in Olanda. Aveam colegi care din cand in cand veneau cu cate o plasa de doze si le schimbau la supermarket in pauza de masa. Am vazut oameni cu 6 sticle de apa goale intrand in supermarket.

Masura asta ar trebui introdusa si la noi, desi exista deja SIGUREC, insa fara interventia statului prin taxarea obligatorie a recipientelor nu se poate face mare lucru. Degeaba primesti 2 bani pe un pet, daca apa cost de 100 de ori mai putin. Daca ar fi 50 bani pe sticla, pe care trebuie sa ii recuperezi, alta ar fi situatia.

[aditd]

Acu 3-4 ani era in Auchan Titan automat: bagai sticla ... dadea ceva (cred ca un bon care sa il cheltui doar in Auchan, dar nu stiu exact ca l-am vazut doar).

[myid]

Prostie in stare pura

DN7A in mintea autorului Mihaelei Ochiana este autostrada !!! Si tot articolul este legat de constructia de autostrazi ))))))
Sa caste " ochii " mai bine data viitoare . 

http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/transalpina-autostrada-dn7a-deblocat-23928.html

Pacat ca nu avem un thread dedicat prostiei din presa si  un clasament aferent , ca asta ar fi in top 5 cu siguranta !

Alți 23 de kilometri de autostradă se pregătesc pentru a fi construiți: drumul care va lega Petroșani de Transalpina..... Raportat la ritmul în care se construiesc autostrăzi la noi, cei 23 de kilometri resprezintă o suprafață impresionantă, însumând chiar o treime din totalul kilometrilor de autostradă construiți anul trecut.

[Morosanu]

Pentru o asa jurnalista autostrada inseamna drum pe care mergi cu auto (masina). 
Of, of mare-i gradina Domnului...

[Europiu]

La nemti, pe langa pretul de la bautura mai dai inca 20-25 de centi pe un fel de taxa de mediu. Banii respectivi ii vei recupera cand mergi data viitoare

No, not quite... Haideti sa nu exageram. Din moment ce ii recuperezi, nu e niciun fel de taxa. Este doar o garantie pe sticla (fie 15, fie 25 de centi), cu rostul, intr-adevar, de a te forta sa o aduci inapoi. Ca mai sunt unii care, chiar in conditiile astea, le arunca la gunoi sau le lasa pe banci in parc, e iarasi adevarat. In acest fel, sunt o sursa de venit pentru oamenii strazii. Fara gluma.

Pe de alta parte, cei de-o varsta cu mine (sau mai mari) sigur isi amintesc cum duceam sticlele de 2 lei la alimentara. Nu se mai poarta obiceiul?

[TibiV]

Asta este cel mai enervant...
NU se mai recupereaza buteliile din sticla (denumirea corecta este butelii, care pot fi din sticla sau din plastic).
Pe vremuri nu iti dadea aproape nimic fara sticla la schimb, si orasele erau pline de centre de colectare sticle, borcane, hartie...
Si in scoli in fiecare an erau doua campanii de colectare, ai mei puneau ziarele de-o parte juma'de an...

Acum nici sa vrei nu iti mai ia nimeni sticlele... Nici macar cele de bere !...
(Despre PET-uri si doze ce sa mai vorbim...   )
Am vorbit cu cineva de la ONG de mediu si mi-a zis ca daca legea nu ii obliga, producatorii de bere nu o fac, pentru ca i-ar costa mai mult ( transport, manipulare, spalare).
Desi teoretic sunt obligati.
Ia cititi aici:

http://www.romaniacurata.ro/s-au-predat-21-de-companii-s-au-inteles-cu-procurorii-si-au-platit-taxe-de-13-milioane-de-euro-ca-sa-scape-de-raspundere-penala/

21 de companii româneşti şi multinaţionale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim (vezi mai jos lista completă) s-au înţeles cu procurorii ca să scape de răspunderea penală. Corporaţiile au achitat taxă de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deşeuri pe care au pretins că le-au reciclat. Pet-urile, cutiile şi cartoanele există în realitate şi, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea. Sunt gunoaiele pe care le vedem peste tot în ţară.

Decizia companiilor de a se înțelege cu procurorii este efectul unui dosar penal deschis de Parchetul General care a intrat în forţă în piaţa reciclării deşeurilor de ambalaje. În noiembrie şi martie, procurorii au făcut 63 de percheziţii iar 50 de suspecţi, persoane fizice şi juridice, sunt cercetați. În aprilie, procurorii au inculpat reprezentanţii unor firme de reciclare a deşeurilor pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi fals. Prejudiciul este estimat la 54 milioane de euro.

Ce este taxa de ambalaje
Potrivit legii, companiile generatoare de deşeuri au obligaţia să plătească o taxă pentru ambalaje sau să le recicleze.
Companiile româneşti şi străine din acest dosar au optat pentru a doua variantă. De regulă, multinaţionalele externalizează acest serviciu şi apelează la firme specializate, prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje şi operatori licențiaţi.
În cazul de faţă, potrivit procurorilor, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje au apelat la firme de reciclare şi operatori licențiaţi ca să scape de tonele de gunoaie, însă au trecut pe hârtie cantităţi de deşeuri reciclate mult mai mari decât în realitate. Adică au "reciclat" fictiv deşeuri de ambalaje în loc să plătească taxa de 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. Cu alte cuvinte, companiile au susţinut că reciclează deşeurile şi nu au plătit taxa de ambalaje.
"Operaţiuni şi tranzacţii fictive au fost evidenţiate şi de o parte dintre societăţile cu care cei nouă operatori licențiaţi au încheiat contracte de prestări servicii, care au facturat acestor operatori licenţiaţi servicii de reciclare ce nu s-au realizat în fapt, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale", se arată în documentele Parchetului General din acest caz.
Şi nu vorbim de cantităţi mici. Potrivit Parchetului General, "numai în anul 2014, una dintre societăţile prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje (Green Session SRL – n.r.) ce face obiectul cercetărilor a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie şi reciclare a unei cantităţi de 113.131.060 kg deşeuri de ambalaje, care au fost raportate unui număr de 6 operatori economici licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de îndeplinit de operatorii economici care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere", a arătat Parchetul General într-un comunicat de presă.
Înţelegere cu procurorii
Prin urmare, strânse cu uşa, companiile generatoare de deşeuri de ambalaje, suspecte în dosar, au decis să evite inculparea şi au plătit taxa de ambalaje pentru cantităţile de deşeuri pe care au pretins în mod fictiv că le-au reciclat.
Iată lista companiilor care au încheiat deal-uri cu Parchetul şi au achitat taxa de ambalaje ca să scape de acuzaţii. Toate companiile au plătit la sfârşitul lunii ianuarie, după percheziţiile din noiembrie, potrivit unor documente ale Parchetului General puse la dispoziţia României Curate de surse apropiate anchetei:
    Kaufland România a achitat taxă de ambalaje de 12.453.043  lei, adică aproape 2,77 milioane de euro.
    Coca-Cola HBC Romania a achitat 12.382.554 lei, adică 2,75 milioane de euro.
    Heineken România a plătit taxa de ambalaje în valoare de 10.329.198 lei, adică aproape 2,3 milioane de euro.
    Quadrant – Amroq Beverages a plătit 8.144.081, adică peste 1,8 milioane de euro.
    Nestle România a achitat 2.424.050 lei, adică aproape 540 de mii de euro.
    Bergenbier SA a plătit 2.180.924 lei, adică aproape 485.000 euro
    Autoliv Romania a achitat 1.800.263 lei, adică puțin peste 400.000 euro.
    Holcim România a plătit 1.518.909 lei, peste 337.000 de euro.
    Reckitt Benckiser România a achitat 1.070.485 lei, adică aproape 238.000 euro.
    Mars România a plătit 950.476 lei, adică peste 211.000 de euro.
    Carmeuse Holding a plătit 807.135 lei.
    Wienerberger – Sisteme de cărămizi – 774.889 lei.
    Saint-Gobain Glass România – 652.093 lei.
    Jacobs Douwe Egberts Ro – 505.778 lei.
    Farmec SA – 420.443 lei
    Rockwool România – 399.566 lei
    Romstal Impex – 383.349 lei.
    Parmalat România – 319.370 lei.
    Greiner Packaging – 314.870 lei.
    Negro 2000 – 309.253 lei.
    Agrana România – 307.181 lei
TOTAL: 58.448.010 lei, adică aproape 13 milioane de euro plătite de aceste companii drept taxă de ambalaje.

Ce s-a întâmplat în realitate cu ambalajele reciclate fictiv?
"Le-au aruncat", a explicat sec o sursă din Parchetul General. Practic, sunt acele peturi, cutii şi cartoane care umplu gropile de gunoi sau pe care le vedem aruncate peste tot în ţară.
Care sunt firmele "prestatoare de servicii de reciclare a deşeurilor de ambalaje" la care au apelat "generatorii de deşeuri"
În acest dosar este vorba de firmele Session Recycle şi Green Session. În perioada vizată de anchetă, firma Session Recycle l-a avut ca administrator pe Cătălin Grozavu (27 ani), iar Green Session pe Cătălin Grozavu în perioada aprilie 2013 – iunie 2014 şi pe Doru George Roşca după 30 iunie 2014.
"Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că, în fapt, activitatea infracţională a fost derulată prin intermediul celor două societăţi, respectiv Session Recycle SRL şi Green Session SRL, de numiţii Grozavu Cătălin, Roşca Doru George şi Moloiu Iuliu Claudiu, care au fost sprijiniţi de numiţii Şolea Florin Mihai, Necula Mihai Alexandru şi Gheorghe Meri, toţi aceştia fiind beneficiari direcţi ai sumelor de bani rezultate din săvârşirea infracţiunilor", se arată într-o ordonanţă a Parchetului General.
Pe 11 aprilie, Cătălin Grozavu a fost inculpat pentru evaziune, spălare de bani şi fals.
Care sunt "operatorii licenţiaţi" la care au apelat firmele de reciclare  contractate de companiile generatoare de deşeuri de ambalaje
Este vorba de 9 firme:
    Intersemat SA
    Eco-Rom Ambalaje
    Ecologic 3R
    Sota Grup 21
    Respo Waste
    Eco Pack Management
    Eco-X
    Rom Pack Management
    Ecopim Recycling
"În urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei nouă operatori licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, care au desfăşurat activitate în perioada 2011 – 2015, au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje", se arată în documentele Parchetului.
"Aceşti operatori licenţiaţi au raportat Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei pentru Fondul de Mediu cantităţile de deşeuri de ambalaje înregistrate ca fiind reciclate de societatea Session Recycle şi Green Session, în scopul demonstrării îndeplinirii obligaţiilor de reciclare preluate de la operatorii economici responsabili care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere şi pentru sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale stabilite prin actele normative în domeniu, respectiv o contribuţie de 2 lei/kg la Fondul de mediu datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime prevăzute în anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 196/2005  şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare", arată procurorii.

Ancheta în acest caz continuă. România Curată va reveni cu detalii.

Iata de ce avem o tara atat de "curata"...