nu am gasit un thread dedicat, aceasta sectie in curs de "reinnoire"(vezi clarificarile lui @frunzaverde legate de quick wins/reinnoire/modernizare) ar merita unul.
Incepem cu o interpelare a unui senator de Arges catre @grindeanu:
"Patru întrebări legate de modernizarea căii ferate București-Pitești
Având în vedere faptul că investițiile finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie pregătite și finalizate relativ rapid, până la 31 august 2026, senatorul îi cere ministrului să răspundă la patru întrebări:
Care sunt termenele pe care vi le propuneți pentru demararea, respectiv finalizarea efectivă a lucrărilor de modernizare și electrificare a magistralei feroviare București-Pitești?
Care sunt lucrările ce fac obiectul proiectului?
Pe lângă modernizarea și electrificarea căii de rulare a trenurilor, va fi realizată și reabilitarea stațiilor de cale ferată, ținând cont că majoritatea se află într-un stadiu avansat de degradare?
Ce regim de viteză va fi permis pentru trenurile de călători și pentru cele de mărfuri după finalizarea lucrărilor de modernizare și electrificare pe această magistrală feroviară care reprezintă o componentă importantă a Coridorului IV Pan-European Feroviar?"
raspunsurile la aceste intrebari sunt, probabil, evidente ptr forumistii cf, sa asteptam reactia oficiala a ministrului.
Nu, nu este in curs de reinnoire acum, ci in curs de "quick wins" pe fonduri bugetare pe 13 km. E prinsa pe reinnoire cu hidrogeneala, dar nu a inceput nimic. De electrificare nici nu se pune problema, in PNRR scrie hidrogeneala.
oui :) in PNRR e prins cu finantare ptr reinnoire, quick wins e preludiul pe care si-l ofera CFR.
sectie e (doar) pe harta Comprehensive, to be completed pana in...2050. Mai jos Standardele Comisiei EU in noul Regulament TEN-T revizuit, destul de modeste vis-a-vis Core&ExtendedCore (btw, la ExtendedCore, Ro nu a reusit sa upgradeze decat Oradea-Arad, as fi incercat sa imping si alte sectii din Comprehensive la negocieri, totul se negociaza la Bruxelles):
======================================================================================================
Member States shall ensure that the railway infrastructure of the comprehensive network, including connections referred to in Article 14(1), point (d), by 31 December 2050:
(a) is fully electrified as regards line tracks and, to the extent necessary for electric train operations, as regards sidings;
(b) provides for a nominal track gauge for new railway lines of 1435 mm, except where the new line is an extension on a network the track gauge of which is different and detached from the main rail lines in the Union;
(c) enables, without special permission, an axle load of at least 22.5 tons;
(d) enables, without special permission, the operation of freight trains with a train length of at least 740 m (including the locomotive(s)). This requirement is met if at least the following conditions are complied with:
(i) on double track lines, at least 50% of the train paths for freight trains, and not less than two train paths per hour and direction, can be allocated to freight trains with a length of at least 740 m;
(ii) on single track lines, at least one train path per two hours and direction can be allocated to freight trains with a length of at least 740 m;
(e) provides a standard of at least P400 in accordance with item 1.1.1.1.3.5 of Table 1 in the Annex to Commission Implementing Regulation (EU) 2019/77748, without any additional requirement for special permission to operate services.
============================================================================================================
Faza cu "core" si "extended core" e bullshit de-al Comisiei. Planuri peste planuri care suna bine pe hartie, dar finantari la 5%-10% fata de necesar... E aceiasi poveste din 1996 incoace, la fel si cu ERTMS-ul. A comentat si curtea europeana de conturi -- wishlist-uri fara acoperire. Daca toate cariocelile alea ar fi construite, la standardele cariocite, ar fi nevoie de 5x-10x bugetele existente de investitii la nivel european. In Romania vorbim probabil de 100x...
In PNRR romanesc, e prinsa explicit cu "fara electrificare, hidrogen". Vezi DNSH-ul, care are si o descriere a proiectului.
Quote from: frunzaverde on January 25, 2022, 06:02:17 PM
In PNRR romanesc, e prinsa explicit cu "fara electrificare, hidrogen".
Trebuie renegociat / modificat / completat / whatever PNRR-ul. E aberant sa lasi hidrogeneala, cand trebuie electrificare maine.
Pt electrificare tb daramate cateva pasaje... Si probabil nimeni nu vrea sa-ti asume
Is numai trei care ar putea avea probleme de gabarit : calea 1 din DN1A, DN7 si Gaesti. Toate trei sunt rezolvabile rapid. Podul peste Arges, care ar fi fost cel mai scump impediment, e deja electrificabil. In rest, linia e banala de electrificat. Nici o structura problematica, nici o gara mare de reconfigurat (toate sunt pregatite de electrificare), nici un racord complex...
Nu am spus ca sunt greu de modificat fizic, ci greu de modificat birocratic.
Pasajul de la Gaesti se repara chiar in timp ce vorbim. Cine crezi ca isi va recunoaste greseala si il va baga din nou in santier pt inaltare?
Deci vom avea o linie dubla dar neelectrificata pana la Pitesti?!?
Oh dear, Comisia ar tb sa fie mult mai dura cu propriile standarde cand aloca finantare prin pnrr/pot ptr reinnoiri si modernizari.
Ochiometric cred ca se pot face lucrari si fara gabarit. Am vazut electrificari sub poduri in UK la limita minima posibila - cu aproape zero spatiu intre firul purtator si catenara. Chiar daca nu ok pentru structura noua, ca legacy infrastructure poate ar trebui sa fim un pic mai flexibili.
Lucrarile de gabarit la un pod sunt absolut banale, inclusiv dpdv birocratic - in conditiile in care la coridoreala se fac zeci si zeci de asemenea lucrari, si nimeni nu se plange, sa ne plangem ca nu putem face nimic din cauza a doua poduri e un pic absurd. Mai ales ca unul a fost ridicat acum vreo 15 ani, la reabilitare rutiera...
@shift2rail : ai inteles corect.
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunțat miercuri dimineață că marți, 27 decembrie 2022, la ora 15:00, Sucursala Regională de Căi Ferate București a deschis ofertele depuse la procedura de licitație publică pentru ''Lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linia București – Pitești, pentru ridicarea restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii – Lot 1 și Lot 2''.
Valoarea totală estimată a contractelor este de 690.885.026,82 lei, iar procedura este împărțită în două loturi, după cum urmează:
Lot 1 – Linia 101 București – Pitești, tronson Chitila – Ciocănești, fir II și Ciocănești – Titu fir I și II, de la km 10+600 la km 49+780, linii curente și directe și linii din stații (primire – expediere, rest linii); Valoare estimată de 304.257.778,46 lei.
Lot 2 – Linia 101 București – Pitești, tronson Titu – Călinești – Golești, fir I și II de la km 49+980 la km 95+000, linii curente și directe și linii din stații (primire – expediere, rest linii). Valoare estimată de 386.627.248,36 lei.
În cadrul procedurii, au fost depuse următoarele oferte:
Aktor SocietateTehnică S.A. (compania mamă din Grecia). SC Europan Prod SRL subcontractant;
Bedamiro Holding Parcări Construct, asociere cu S.C. Rotary Construcții Mentenanță S.A., SC Euroconstruct Trading 98 SRL și SC Proiect Construct SRL (toate companii românești);
Strabag (Austria). Strabag Rail (Austria) – terț susținător și SC Rothermit – subcontractant;
Yapi Merkezi Insaat ve Sanayi (Turcia). SC Infra System Proiect SRL – subcontractant.
Sursa de finanțare este asigurată din fonduri nerambursabile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Durata de implementare a contractelor este 36 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor.
În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linia CF București-Pitești.
https://clubferoviar.ro/contracte-pe-calea-ferata-bucuresti-pitesti/
[CN1046149 (https://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100154065)] ,,Lucrări de inlocuire la rand a elementelor componente ale suprastructurii caii" (pret inclus materiale, manopera) fara utilaje grele de cale
Lucrari de inlocuire la rand a elementelor componente ale suprastructurii caii (pret inclus materiale, manopera) fara utilaje grele de cale, respectiv : inlocuiri de sina, aparate de cale montate pe traverse de beton, piese pentru aparate de cale, JIL-uri , cupoane de tranziție, traverse normale si speciale din lemn pentru aparate de cale si poduri, contrașine pod, platelaj metalic ambutisat și neambutisat pentru poduri, traverse de beton complet echipate, dale elastice pentru treceri la nivel, material marunt, piatră spartă, realizarea caii fara joante si inglobarea aparatelor de cale în C.F.J.
In ce stadiu se mai găsește aceasta licitație?
@matei_vasilescu (https://i.imgur.com/aRPEOKs.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
S-a renuntat si pe aceasta sectie la trenul cu H2?
Nu, e altă licitație. De ce?
Problema acolo e ca ce vrea ARF nu exista nici macar in stadiu de prototip. Pe urma, conditiile puse de ARF nu sunt acceptabile (dpdv al riscului comercial) pentru vreun agent economic dat fiind natura extrem de "early development" a tehnologiei si lantului de productie combustibil.
ARF vrea ca "contractorul" sa le faca statiile de incarcare H2 (pe banii lor) si sa asigure fluxul de combustibil, la pret fix garantat. Ceea ce, in momentul asta e imposibil. ARF vrea trenuri cu un MTBF urias fata de ce se poate in practica, utilizabile pe rute inter-regionale de medie-distanta. Ceea ce iar, nu exista, ce exista azi sunt prototipuri in uz comercial (proiecte de cercetare industriale cu pasageri) pe linii low-density, low-stake, low-usage regionale. Si cum costul H2 e incredibil de volatil si dat de interactiunea intre pretul gazului natural si electricitatii, a-ti asuma preturi pe 20 de ani in avans e imposibil.
E aproape sigur ca H2 will not happen. Si chiar daca trenurile vor fi livrate, la costul curent al H2 (in DE e 13,85 euro pe kg la pompa, pret subventionat), nimeni nu va putea opera trenurile respective la costul curent de exploatare. Iar estimarile curente, chiar si alea hiper-optimiste, spun ca H2 va fi la 3 euro / kg nu mai devreme de 2035, iar cel verde undeva la 2050...). Electrificarea pe Bucuresti - Pitesti era singura solutie logica, mai ales dat fiind simplitatea liniei.
^^speram ca au decis sa ingroape proiectul hidrogen la cale ferata si sa electrifice masiv reteaua.
De multe ori am impresia ca multe din ideile ARF sunt regurgitate și nu gândite, proiectul H2 fiind un prim exemplu în acest sens. O fantasmagorie care mulți speră să fie dată uitării cât mai curând.
În mintea mea e la concurență cu CSP-ul pe feroviar si/sau modernizarea a 55 de electrice.
Premiul Pulitzer (scris altfel) ar trebui decernat și în Românistan.
Quote from: tom_sawyer on December 31, 2022, 02:54:17 PMCompania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunțat miercuri dimineață că marți, 27 decembrie 2022, la ora 15:00, Sucursala Regională de Căi Ferate București a deschis ofertele depuse la procedura de licitație publică pentru ''Lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linia București – Pitești, pentru ridicarea restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii – Lot 1 și Lot 2''.
Valoarea totală estimată a contractelor este de 690.885.026,82 lei, iar procedura este împărțită în două loturi, după cum urmează:
Lot 1 – Linia 101 București – Pitești, tronson Chitila – Ciocănești, fir II și Ciocănești – Titu fir I și II, de la km 10+600 la km 49+780, linii curente și directe și linii din stații (primire – expediere, rest linii); Valoare estimată de 304.257.778,46 lei.
Lot 2 – Linia 101 București – Pitești, tronson Titu – Călinești – Golești, fir I și II de la km 49+980 la km 95+000, linii curente și directe și linii din stații (primire – expediere, rest linii). Valoare estimată de 386.627.248,36 lei.
În cadrul procedurii, au fost depuse următoarele oferte:
Aktor SocietateTehnică S.A. (compania mamă din Grecia). SC Europan Prod SRL subcontractant;
Bedamiro Holding Parcări Construct, asociere cu S.C. Rotary Construcții Mentenanță S.A., SC Euroconstruct Trading 98 SRL și SC Proiect Construct SRL (toate companii românești);
Strabag (Austria). Strabag Rail (Austria) – terț susținător și SC Rothermit – subcontractant;
Yapi Merkezi Insaat ve Sanayi (Turcia). SC Infra System Proiect SRL – subcontractant.
Sursa de finanțare este asigurată din fonduri nerambursabile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Durata de implementare a contractelor este 36 de luni de la data ordinului de începere a lucrărilor.
În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe linia CF București-Pitești.
https://clubferoviar.ro/contracte-pe-calea-ferata-bucuresti-pitesti/
[CN1046149 (https://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100154065)] ,,Lucrări de inlocuire la rand a elementelor componente ale suprastructurii caii" (pret inclus materiale, manopera) fara utilaje grele de cale
Lucrari de inlocuire la rand a elementelor componente ale suprastructurii caii (pret inclus materiale, manopera) fara utilaje grele de cale, respectiv : inlocuiri de sina, aparate de cale montate pe traverse de beton, piese pentru aparate de cale, JIL-uri , cupoane de tranziție, traverse normale si speciale din lemn pentru aparate de cale si poduri, contrașine pod, platelaj metalic ambutisat și neambutisat pentru poduri, traverse de beton complet echipate, dale elastice pentru treceri la nivel, material marunt, piatră spartă, realizarea caii fara joante si inglobarea aparatelor de cale în calea ferată fără joante.
Bucureşti, 3 octombrie 2023
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA vă informează că SRCF București a desemnat ofertele câștigătoare la procedura de licitaţie publică pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii pe linia CF 101 București – Pitești, investiție finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ofertele depuse de
Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş pentru cele 2 loturi de pe intervalul CF CHITILA – GOLEȘTI, aferent liniei București – Pitești, au fost desemnate câștigătoare, contractele de achiziţie publică urmând a fi semnate de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.
► Lotul 1: Chitila – Ciocănești (firul II) și Ciocănești – Titu (fir I și II), de la km 10+600 la km 49+780 (linii curente și directe din stațiile Săbăreni, Ciocănești și Ghergani)
Oferta financiară desemnată câștigătoare: 257.322.902,95 lei (fără TVA)
Valoarea estimată: 304.257.778,46 lei (fără TVA)
► Lotul 2: Titu – Călinești – Golesti (fir I și II), de la km 49+980 la km 95+000 (linii curente și directe din stațiile Fusea, Mătăsaru, Găești, Leordeni și Călinești).
Oferta financiară desemnată câștigătoare: 326.550.492,37 lei (fără TVA)
Valoarea estimată: 386.627.248,36 lei lei (fără TVA)
Lucrările de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe cei 196,7 km CF au drept scop aducerea liniei în parametrii proiectați, creşterea vitezei maxime de circulaţie a trenurilor de călători la 120 km/h, eliminarea costurilor cauzate de restricții, creșterea eficienței activității de operare și maximizarea gradului de siguranță.
cfr.ro (https://cfr.ro/3-octombrie-2023-oferte-castigatoare-pentru-inlocuirea-la-rand-a-elementelor-suprastructurii-caii-intre-chitila-si-golesti-pnrr/)
Calea ferată București – Pitești: Studiul de fezabilitate necesar electrificării liniei urmează să fie lansat la licitație
Anemona Andone
02 10. 2023
Electrificarea secției București – Pitești urmează să se facă pe o porțiune de 84,95 kilometri, între Chitila (km 10+050) și Călinești (km 95+000).
Contractul pentru studiul de fezabilitate urmează să fie finanțat din fonduri bugetare.
Din pachetul de opt secții, CFR Infrastructură a lansat deja licitație pentru studiul de fezabilitate al tronsonului Podu Olt – Sibiu – Vințu de Jos.
De asemenea, administratorul rețelei naționale de cale ferată are semnate contracte pentru electrificarea liniei Cluj – Oradea – Episcopia Bihor.
CFR Infrastructură intenționează să mai electrifice prin Fondul de Modernizare liniile Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu.
Mai trebuie menționat că, pentru secția București – Pitești, urmează să fie achiziționate prin PNRR trenuri pe hidrogen. Amintim că la licitația ARF a depus ofertă un singur producător, respectiv Alstom.
Tot pentru linia de cale ferată București – Pitești, CFR Infrastructură a primit patru oferte pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii, estimate la peste 660 de milioane de lei. În prezent procedura se află în etapa de evaluare finaciară, ce ar urma să se încheie pe 16 octombrie, potrivit datelor din SEAP.
sincer, pot înțelege și că se electrifică, pot înțelege și că se trece pe hidrogen, dar nu le pot înțelege în aceeași frază :)
Din câte înțeleg, reparația e încadrată împreună cu h2, deci sunt legate. Iar după aia cineva s-a prins ca e o tâmpenie și se face și electrificarea. Exista șansă ca vom vedea rame cu hidrogen și diesel tot sub catenara.
PS. Dealtfel, în lucru care ma uimeste: dacă unul dintre ținte acestui proiect a fost sa reducă emisiunii, h2 pe linia aia a fost și mai ineficient decât electrificarea. Sau se presupunea ca operatori de marfa ar trece la locomotive cu hidrogen pe care ar putea sa opereze numai pana în București (pentru ca altundeva deja ar apărea problema cu raza de operare)?
în principiu hidrogenul ar fi fost o soluție să nu mai electrifici. Electrificarea presupune investiții în linie, cu un tren pe hidrogen poți să operezi de mâine pe linia existentă (nu cred că există limitări practice de distanță pentru hidrogen, vorbim de trenuri, nu de mașini personale, îi pui cinci vagoane cu hidrogen dacă nu ajunge rezervorul :) ) . Deci dacă tehnologia ar fi fost viabilă așa cum se prezenta acum câțiva ani chiar ar fi meritat. Între timp însă nemții cu tronsonul experimental au renunțat, deci avem o problemă, tehnologia nu s-a dovedit viabilă, dacă nu au reușit nemții nu văd de ce am reuși noi ( nu că suntem mai proști, dar nu avem altă tehnologie, în principiu o cumpăram pe aceeași, de la francezi, deci nu poți avea rezultate diferite cu același tren...) . În cazul ăsta electrificarea rămâne singura soluție viabilă, și ecologică dar și economică, doar că cineva trebuie să își asume decizia și acest tip de oameni sunt rari...
^problema a fost acolo de la inceput. Pitești-București nu-i linia numai de pasageri, ci și de multa marfa, care e interesata sa opereze ieftin și cu putere suficienta. Hidrogenul nu promite asta, încât puteri sunt relativ mici sau comparabile cu diesel, dar necesita investiții majore în material rulant. Operatorii nu au nimic de câștigat, iar sunt mai constrânși de infrastructura de h2, deci scade flexibilitate. Deci, ar rămâne oricum marfa cu diesel. În cazul de electrificare, ar avea multe motive sa treacă pe varianta nepoluanta. Dacă ar fi vrut sa experimenteze cu H2, soluția ar fi trebuit sa fie o linie relativ secundara, cu marfa putina (Tulcea?). Dar Piteștiul a fost alegerea de neînțeles.
Și da, ai putea sa pui cinci vagoane, dar cu sacrificiu de tonaj și lungimea. La tren de marfa.
nu știu de ce au ales tocmai linia asta. Nici nu am urmărit subiectul cu mare atenție, nu îmi e clar dacă de pildă nu era mai convenabil un motor termic pe hidrogen (unde există mai multă experiență, sunt mașini de multă vreme) și au ales varianta cu pilele, care implică două faze: hidrogen-electricitate-lucru mecanic în loc de una singură... Cu cinci vagoane era o glumă care voia să spună că nu rezervorul era problema- mai ales că hidrogenul e mai ușor decât aerul. Nu cred că puterea în sine ar fi fost o problemă pe termen lung, poate și prețul s-ar fi rezolvat, problema principală e ca sistemul să fie stabil și sigur în exploatare, să nu ai pene din trei în trei zile sau alt gen de probleme/dificultăți sistemice. În fine, ideea e că dacă atunci părea rezonabilă din afară, după ce au renunțat nemții nu mai văd sensul, câtă vreme noi nu putem face un alt sistem...
Electrificarea a fost întotdeauna în plan. Idem pe București - Giurgiu, unde deja există finanțare asigurată. Până acum se scria p-aici că nu vor să electrifice, că amână, că etc. CFR continuă planul început, apare o nouă explicație îmbârligată că s-au prins că e prostie :lol: Numai adevărul banal nu-l vedem.
Ramele alea pe hidrogen pot fi mutate pe alte rute. Scrie și în CS. Evident, o să existe constrângeri: tot în zona Bucureștiului, că trebuie mentenanță, alimentare etc.
Quote from: carutasul on October 04, 2023, 10:52:28 PMdupă ce au renunțat nemții
Poate sunt contracte începute înainte să renunțe, da' Siemens și DB se laudă cu activitățile lor în domeniu.
https://www.mobility.siemens.com/global/en/portfolio/references/h2goesrail.html
Ultimele vești sunt că testele s-au terminat și de la anul băga un traseu pilot in Bavaria.
https://press.siemens.com/global/en/pressrelease/siemens-mobility-completes-first-test-runs-hydrogen-train-bavaria
@oc7avian - Electrificarea
nu a fost niciodata in plan pana acum, cel putin nu din 1981, cand a fost scoasa. Dovada clara este ca exact asta scrie, negru pe alb, in PNRR, documentul trimis comisiei si datat 30/05/2021, si purtand numele RRP.I4/09.DNSH - Reinnoire Bucuresti - Pitesti (I2). Subilinierile imi apartin:
(https://i.imgur.com/IL0Gu8W.png)
Asta s-a trimis Comisiei - ca electrficarea nu este necesara si nu este viabila. Am vazut un document in care era facuta o "analiza" de cost, care ducea electrificarea cu reinnoire a unei linii la campie, fara vreo problema de traseu, cu un singur pod mai mare, dar cu gabarit, la vreo 12 milioane de euro/km, o absurditate, comparativ inclusiv cu coridoreala. Doar ca sa nu iasa electrificare, sa iasa H2. Stiu ca proiectele de electrificare au revenit "pe tapet" practic anul trecut.
Faptul ca au zis ca una din principalele rute de marfa ale tarii este este o ruta care are "trafic[...] aferent este de pasageri" arata incompetenta crasa a celor care au facut documentul numit PNRR, cel putin pe feroviar. Nu mai zic, volume de pasageri pe serviciu de aeroport la nivel Desiro, cu 10% din capacitate (pe ruta de AEROPORT) ocupata cu... biciclete (cand olandezii calculeaza 1.5% din capacitate la biciclete pe servicii urbane si 2% pe rurale).
Cat de mutare a trenurilor cu H2 pe alta ruta, iar nu se poate, conform jaloanelor fixate:
(https://i.imgur.com/QBoP7xk.png)
Adica jalonul e clar, si e baza de evaluare...
P.S. Electrificarea a reaparut odata cu profesionalizarea TPBI pe probleme feroviare in 2022, si impinsa dinspre TPBI, nu dinspre MT. Pana atunci, nu stiu sa fi existat nicaieri (in afara de cerintele recurente Dacia). Deci
adevarul banal este fix asta - s-a facut lobby pentru H2, si ca
nu vor să electrifice, că amână a fost
politica de stat scrisa negru pe alb in PNRR si trimisa la Bruxelles.
@Liviu M - LNVG, adica Landesnahverkehrsgesellschaft Niedersachsen, cei care au cumparat primele trenuri cu H2 in exploatare comerciala, cele 14 iLint-uri, primii si singurii, si cu care Alstom s-a laudat in toata Europa, au renuntat la tehnologie dupa doar un an in exploatare. Este extrem, extrem de scumpa exploatarea (combustibilul), mult peste electrificare sau automotoare cu baterii (sursa: https://www.hydrogeninsight.com/transport/no-more-hydrogen-trains-rail-company-that-launched-worlds-first-h2-line-last-year-opts-for-all-electric-future/2-1-1495801). Au cumparat o comanda uriasa de automotoare cu baterii, si incepand cu 2029 trec totul pe baterii.
Baden-Württemberg, cel de-al doilea cel mai avansat land in introducerea H2, a renuntat complet, costurile fiind astronomice in operare - H2 fiind mai scump cu 70-80% ca electrificarea completa sau bateriile: https://www.hydrogeninsight.com/transport/will-no-longer-be-considered-hydrogen-trains-up-to-80-more-expensive-than-electric-options-german-state-finds/2-1-1338438.
Si da, Siemens + Bavaria lucreaza la un proiect de cercetare-dezvoltare, cu probe cu calatori pentru viabilizare comerciala de la mijlocul lui 2024. Un vehicul, teste, si evaluari de cost. Nu aruncat inainte la o ruta intreaga, si la 14 bucati achizitionate, si la renuntat de electrificare...
Observa ca pun linkuri de la o sursa relativ pro-H2, cu articole generate de o sursa respectabila, Dagens Næringsliv, cel mai respectat cotidian de afaceri din Norvegia - o tara care a fost si este relativ pro-H2, din ratiuni lesne de inteles (au un excedent ca reziduu din productia de gaz off-shore).
@carutasul - motoarele conventionale pe H2 (combustie) sunt inca si mai putin dezvoltate decat cele cu pila de combustie. Intelegerea mea e ca ai nevoie de materiale destul de exotice sa previi scurgerile explozive, si sa previi oboseala metalului de la permeabilizarea metalului de H2. Mai departe, randamentul la Otto/Diesel este mult mai mic, crescand costurile de operare masiv (H2 fiind foarte scump, transportul si stocarea la presiune si criogenie foarte scumpa, facand ca ca tancurile de stocare sa fie la randul lor foarte scumpe, voluminoase si grele, cu preturi care cresc mai repede de liniar cu volumul necesar).
Da, între timp mi-am dat seama de o problemă în lumea feroviară, dacă ai motor electric elimini necesitatea cutiei de viteze. Plus că teoretic ai putea face și un hibrid care să se alimenteze din catenară atunci când există. Însă despre mașini cu hidrogen am tot citit (parcă Toyota face de multă vreme) pe când de pila de combustie am citit la un moment dat acum mulți ani după care nu am mai auzit nimic de ea până la episodul cu trenurile cu hidrogen. În fine.
Pare că e ca la noi când s-a implementat "colectarea separată", în prima etapă doar colectarea era separată pentru că la groapa de gunoi le aruncau la grămadă :) Câtă vreme nu faci mult-discutatele electrolizoare care să producă hidrogen ieftin nu are cum să fie rentabil, dar dacă nu ai cerere nimeni nu o să facă electrolizoarele. Iar dacă ne apucăm să le subvenționăm și pe alea tocmai am transformat economia de piață într-o minunată economie dirijată în care în final probabil va trebui să introducem cartelă la ulei, că doar s-a mai experimentat :)
Nu, au scris că electrificarea nu e necesară în acest moment (părere personală: fals). Iar dacă abia acum pornesc SF-ul de electrificare, nu s-au contrazis :lol: Deci oricum nu aveau nimic pregătit, adică în afară de reînnoire nu aveai ce să faci până în 2026 cu birocrația actuală. Constanța - Mangalia sau Rădulești - Girugiu sunt la risc, proiecte mult mai avansate. Oricum, parcă nu ar fi fost strategie până acum că nu facem nimic până nu vine marea modernizare. E foarte bine că am ieșit din mentalitatea asta.
În rest se argumentează că proiectele se susțin reciproc și că de fapt s-ar scădea poluarea. Mna, joc de cuvinte. Da, nu e profesionist documentul, dar nici nu încerca să scoți prea multe certitudini din el.
Apropo, DNSH-ul e doar o analiză suplimentară necesară pentru a aplica pentru finanțări. E și pe PT. Schimbări de rute evident că pot apărea, dar nu vor fi din primul an că nici n-ai de ce. Da, trebuie să respecți investiția asumată, dar justificat poți ajusta. După electrificare logic că discutăm altfel.
@frunzaverde Dupa cum se prezinta situatia cineva ,, a facut un loby puternic pentru trenurile cu H2 in PNRR probabil din naivitate s-au o pasiune demasurata pentru o technoloie noua dar deficitara.''
Adica au dat cu pisica de gard ! :lol:
Intrebarile care rezulta ar fi:
1/ Foarte IMPORTANT ar fi sa stim daca banii din PNRR care sint programati a fi irositi in trenuri cu H2 provin din: banii gratos s-au din bani din imprumuturi cu dobanzi mai mici ?
2/ De ce francezi nu sint interesati de utilizarea acestor trenuri pe H2 ?
3/ Sint obligati sa semneze contractul pentru a cumpara aceste trenuri ?
4/ Nu exista posibilitate ca banii acestia sa fie redirectionati pe alte proiecte ?
Merci
Naivitate sau plain old white colar ...coruptie.
In alta ordine de idei, un RK cu/fara electrificare ar face un munte de bine INAINTE sa intre M900 Bucuresti-Craiova in reparatii. Sansa asta nu a existat pe Bucuresti-Brasov sau Bucuresti-Constanta (unde, prin 2008, la 'apogeul' reconstructiei, era UN tren pe zi ce facea 5h).
Linia are , pe langa beneficiile evidente la marfa (Dacia, Pirelli, fabrica de ciment de la Fieni indirect), marele avantaj ca, chiar leaga niste resedinte de judet maricele (Pitesti, Slatina) si cateva orase (Titu, Gaesti, Bals).
Deci, sa ridici standardul liniei asteia ACUM ar aduce beneficii gramada oricum o vezi. In momentul de fata, de la Pitesti la Craiova, linia e destul de rudimentara, cu semnalizare mecanica, cel putin dupa Piatra-Olt.
la vitezele de acum București-Craiova e chiar comparabil :) Dacă ne gândim că trebuie reparat viaductul de la Cârcea, chiar ar fi utilă linia asta. Parcă s-a mai reparat și podul de peste Olt când lucra UMB la DX12 tronson 2...
Quote from: carutasul on October 06, 2023, 05:46:03 PMParcă s-a mai reparat și podul de peste Olt
Oh, da, se merge super.
@carutasul - e constructie nou, tablier nou. E din programul de poduri, echivalentul "quick wins" pentru poduri. Problema e ca linia are mari, mari, mari bube mai ales intre Piatra Olt si Craiova - practic linia e impietrita (inclusiv ca semnalizare) in vremea Regelui...
Da, e o linie neglijată, dar dacă e cât de cât folosibilă poți asigura trei ore și ceva până la Craiova pe durata în care se va întrerupe traficul, că la Cârcea bănuiesc că se va întrerupe măcar câteva zile, chiar dacă vin cu podul asamblat și doar îl ridică...
( în vremea studenției aveam "practica în producție" la Curtea de Argeș, un fel de vacanță neoficială, la fabrica de acolo făceau și condensatori și rezistențe. Când am mers cu trenul - că în anii '80 nu aveai alte variante ca student, singura dată când am făcut blatul cu seria, șeful de an strângea banii - era un nene în tren care spunea că a comparat timpul din '80, vremuri bune pentru CFR - cu cel din schița lui Caragiale, aia cu Mița care plecase cu șeful cu trenul, și rezulta că trenul mergea mai repede în vremea Regelui :) )
Dupa terminarea Quick Wins se va putea permite 2h15m Craiova - Pitesti si 1h20m intre Pitesti si Bucuresti (cu opririle standard de IR).
La un moment dat trebuie sa le schimbe si centralizarea + semnalizarea.
Trebuie sa tineti cont ca si pe magistrale mai mari tot aceeasi situatie o regasiti (pe portiuni neelectrificate din M300, M400, M600, M700).
O completare. Pe lanta eliminarea restrictiilor, garile de pe Buc-Pitesti sunt in general plasate astfel incat se pot repara usor si chiar adauga abatute. Totul e larg, plat si fara vegetatie. Fara restrictii,cu semnalizare BLA si abatute ok si suficiente, s-a putea merge mai la limita, poate chiar un 1h si 10.
da, având în vedere că în ultima vreme nici pe Roșiori nu a fost mai rapid o să fie acceptabil pentru o scurtă perioadă :)
1h10m poate ar fi o durata mai realista la un mers fara opriri pe 108 km si cu trenuri mai noi, zdravene, care sa nu doarma pe drum.
Totodata asemenea conditii de mers s-ar preta la rangul IC. Asa ca putin probabil sa se intample in viitorul apropiat.
Nu mai zic ca trenurile actuale (diesel) nu sunt multe capabile de viteze > 100 km/h.
Plus ca in Pitesti se face rebrusare. Mai adaugi 10-20 minute (in functie de tipul de tren).
Sau Pitesti - Golesti fiind linie simpla atrage niste conditii de mers / trafic mai nefavorabile.
Pitesti - Golesti e banal de simplu de dublat. Imho, tinta post dublare ar trebui sa fie 1h Pitesti - Bucuresti.
Dublarea implica un nou pod peste Arges. Si cam trebuia facuta demult.
1h ar fi realizabil poate dupa eventuala electrificare si sa se permita si 140 la ora. In rest, depinde de opriri si material rulant.
Asa strict cu RK-ul pentru 120 din PNRR nu cred ca va scadea sub 1h20m cu tot cu opririle de IR. Si musai cu trenuri noi (daca vor veni cele cu H2).
Cu opriri de R-E sigur tot vor tinde la 1h30m.
Diferenta cea mai sesizabila va fi ca pe ambele sensuri vor scapa de media de 1h50m de acum.
Si acum in actualul Mers sunt niste R-E-uri cu durata de 1h35m, dar va spun eu ca nici macar o data la 3 luni n-au facut durata aia. R-E 9203 sau R-E 9213, trenurile vizate. Ori ai niste Sageti chinuite cu o mie si una de probleme, ori se formeaza / gareaza tarziu la plecare.
Da, necesita pod nou peste Arges. Dar e o deschidere mica - podul standard e unul cu zabrele cu deschideri mici, nimic rocket science.
Exista si trenuri Diesel apte de 160km/h, nu e mare filozofie. Si alianamentul e bun. Dar 100% de acord ca electrificarea e cheie.
din documentatia oficiala prezentata, inteleg ca electrificarea va fi pana la Calinesti. de acolo ce facem? schimbam locomotive intr-o gara de sat? aceasta electrificare trebuie facuta nu doar pana la piresti, ci si pana la mioveni, pana la terminalul unde se incarca marfa de export.
Normal ca electrificarea va fi facuta integral. Poate ca intre Pitesti si Calinesti e alt "lot" ce nu s-a marcat pe harta aia de pe infofer. Acolo e pe raza regionalei Craiova. Iar pana la Calinesti e limita regionalei Bucuresti.
Chiar si reinnoirea din PNRR pentru 120 km/h e atribuita turcilor pe raza regionalei Bucuresti, iar pe raza regionalei Craiova la austrieci + Metabet (Pitesti - Golesti / Calinesti). Limitele sunt intre statiile Calinesti si Golesti. Dar posibil ca regionala Craiova se va rezuma pana la Golesti, nu prea vad 2 firme batandu-se cap in cap la jumatatea traseului intre statii.
Chiar daca exista trenuri Diesel de 160 km/h ele nu sunt in parcul CFR Calatori. Si ipotetic daca se baga Regio Calatori cu ramele lor Alstom ce ne face sa credem ca vor circula ei cu 160 la ora si nu tot cu 120? Si cate trenuri ar baga? Oricum baza lor tot Valea Prahovei e pe sub catenara.
In teorie, trenurile cu H2 ar fi apte de 140 km/h. Vom vedea. Ca asta a fost trucul din PNRR, reinnoirea + operarea cu aceste trenuri.
RK-ul din PNRR isi propune ca obiectiv sa reduca durata trenurilor de la 2h la 1h30m. De aici se pleaca. De la 2h.
Da, s-ar putea obtine si 1h20m, poate si mai putin, dar nu e o garantie decat la o parte din trenuri (cu opriri cat mai putine). V-am zis, pana si acum avem cateva trenuri in Mers pentru 1h35m, dar tot acestea sunt si mai predispuse la intarzieri. La momentul actual trenurile CFR Calatori contribuie cel mai mult la intarzieri. Iar pe viitor trebuie sa ai si trenurile pe masura pentru a garanta duratele mai mici.
In rest, da, multe lucruri ar fi simple in reabilitarea sau modernizarea acestei zone, de inchipuit doar. Mai intai sa vedem cand si cat se va investi in acest sens.
Aktor contestă atribuirea unui contract de peste 600 de milioane de lei unei firme turcești
De
Cireasa Doru
14 Octombrie 2023
Firma Aktor, asociată cu Europan Prod, contestă atribuirea contractelor pe două loturi de cale ferată între București și Pitești companiei turcești Yapi Merkezi Inșaat. Aktor contestă atribuirea contractului către o firmă turcească.
Cele două firme au depus vineri o contestație la CNSC împotriva deciziei Regionalei București a CFR SA.
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, a anunțat recent SRCF București, a desemnat ofertele câștigătoare la procedura de licitaţie publică pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii pe linia CF 101 București-Pitești, investiție finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aktor contestă oferta Yapi
Ofertele depuse de Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş pentru cele două loturi de pe intervalul CF Chitila-Golești, aferent liniei București-Pitești, au fost desemnate câștigătoare, contractele de achiziţie publică urmând a fi semnate de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.
Ce prevede proiectul
– Lotul 1: Chitila – Ciocănești (firul II) și Ciocănești – Titu (fir I și II), de la km 10+600 la km 49+780 (linii curente și directe din stațiile Săbăreni, Ciocănești și Ghergani)
Oferta financiară desemnată câștigătoare: 257.322.902,95 lei (fără TVA)
Valoarea estimată: 304.257.778,46 lei (fără TVA)
– Lotul 2: Titu – Călinești – Golesti (fir I și II), de la km 49+980 la km 95+000 (linii curente si directe din stațiile Fusea, Mătăsaru, Găești, Leordeni și Călinești).
Oferta financiară desemnată câștigătoare: 326.550.492,37 lei (fără TVA)
Valoarea estimată: 386.627.248,36 lei (fără TVA)
Atat de frustrant e faptul ca lucrarile de RK pe Chitila-Titu nu acopera si firul I care a fost "reparat" anul trecut. Ala pe care se circula cu 80 la ora pe sine interbelice reciclate. Nu inteleg cum declara CFR ca vor obtine timpi mai buni, daca improvizatia asta ramane in teren fara alte modificari...
Ceea ce spui tu e doar un singur fir de pe Chitila-Ciocanesti, adică o mică parte din distanta Chitila-Titu. Deci e de asteptat totusi timpii sa se modifice semnificativ după RK.
^^
Nu este adevarat, am mers cu 120 km/h chiar sambata ...
Dar in rest depinde si de tren. Am tot spus asta anterior. Trenurile CFR Calatori sunt zdrente cele mai multe.
Electrificare pe liniile de tren București – Pitești – Craiova și Râmnicu Vâlcea – Turnu Roșu (Valea Oltului): CFR Infrastructură a scos la licitație studiile de fezabilitate
Mădălina Podaru NOV. 2, 2023 1 comentarii
CFR Infrastructură, prin Regionala Căi Ferate Craiova a scos la licitație studiile de fezabilitate pentru electrificarea liniilor de tren București – Pitești – Craiova și Râmnicu Vâlcea – Turnu Roșu (pe Valea Oltului). Electrificarea va permite creșterea vitezelor medii, reducerea poluării, creșterea volumelor transportate, scăderea consumului de energie și posibilitatea de a circula cu material rulant nou achiziționat din fonduri europene. (ARF așteaptă primele 37 de trenuri de trenuri de lung parcurs de la Alstom și a desemnat PESA pentru 62 de trenuri, Regio de scurt parcurs).
Proiectul de electrificare pe cele două linii face parte din strategia de modernizare și electrificare în lungul coridoarelor pentru București-Giurgiu, Dărmănești – Vicșani, Timișoara – Stamora Moravița, Craiova – Calafat, Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu, potrivit CFR Infrastructură.
Sunt două contracte pentru Studii de Fezabilitate cu o valoare de 19 milioane lei și o durată de 24 de luni. Pentru Linia București – Pitești – Slatina – Craiova electrificarea este propusă pentru traseul Titu – Craiova (155 km), iar pentru linia Râmnicu Vâlcea – Podu Olt de pe Valea Oltului între stațiile Râmnicu Vâlcea și Turnu Roșu (75 km). Licitațiile sunt lansate cu clauză suspensivă, semnarea contractului fiind posibilă doar dacă se asigură finanțarea.
,,Serviciul care se va achiziţiona constă în elaborarea studiului de fezabilitate pentru: Lot 1 Bucuresti (Chitila) – Titu – Pitesti – Slatina – Craiova km 95+000/250+052 intre statiile Titu – Craiova Lot 2 Ramnicu Valcea – Podu Olt km 292+015/367+577 intre statiile Ramnicu Valcea – Turnu Rosu. Pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Contractantul va respecta actele normative şi de reglementare specifice infrastructurii feroviare, construcții, aplicabile, în vigoare, în vederea prezentării unui proiect ˮmaturˮ, care să corespundă celei mai eficiente soluții din punct de vedere tehnico-economic, pentru care să se aprobe asigurarea sursei de finanțare pentru implementarea obiectivului de investiție, cu asigurarea specificațiilor tehnice de interoperabilitate pe teritoriul României și respectarea conformității standardelor impuse pentru Coridoarele Europene și Coridoarele TEN-T. Studiul de Fezabilitate va identifica și prezenta opțiunea investițională optimă atât din punct de vedere tehnic, economic cât și operațional pentru atingerea obiectivelor generale și specifice, ținând cont de conformarea acesteia la cerințele tehnice de interoperabilitate prevăzute de regulamentele UE și naționale", arată documentația din SEAP.
Ofertele pot fi depuse până pe 7 decembrie, iar prețul ofertei are 40% din punctaj.
Electrificarea va permite creșterea vitezelor medii, reducerea poluării, creșterea volumelor transportate, scăderea consumului de energie și posibilitatea de a circula cu material rulant nou achiziționat din fonduri europene.
Ramnicu Valcea - Turnu Rosu? Nu inteleg sincer sa fiu... Nici unul dintre capete nu se continua printr-o linie electrificata, din cate stiu tunelurile nu au gabaritul necesar (deci ar fi nevoie de lucrari complexe), traficul potential de marfa oricum e atras spre est si vest de cele 2 traversari ale Carpatilor executate ca linii electrificate duble (plus Drobeta - Caransebes aflata in lucru).
Tunelurile sînt noi cred ca au gabarit. Linia are portiuni duble si mai ales e cea mai usoara traversare a Carpatilor.
^^Ai separat SF electrificare până la Vințu de Jos
@pasadia acum ramai tu sanatos la ce stii ca nu se poate si nici nu trebuie. :lol:
Cat de naiv sa fii sa crezi ca toata electrificarea asta nu va avea cap si coada eventual?
Iar acum sunt doar studii de fezabilitate, cand va fi executia propriu-zisa n-o sa se opreasca la Turnu Rosu.
Posibil sa fie si cateva tuneluri mai vechi sau cel de sub manastirea Cornet fara gabarit, dar de aia e studiu de fezabilitate, trebuie gasite variante.
De parca la restul de cai ferate electrificate din tara o fi fost stas.
Am mai vazut si anterior tot la acest topic pe altii care cascau gura ca se opreste electrificarea pe 101 la Calinesti, ca nu se face electrificarea pana la Pitesti.
Haideti sa mai si gandim un pic, nu e atat de complicat.
Si cand se face ceva va gasiti unii sa cautati nod in papura si sa inventati si promovati absurdul complet de nicaieri ... asa e romanul, altfel nu se simte bine.
Iar Valea Oltului cel mai probabil va fi legata la final de Pitesti sau Curtea de Arges, ori pe linia abandonata Valcele - Rm Valcea, ori pe alt traseu usor modificat cine stie, vom vedea. Mai sustin unii ca trebuie scoasa CF 219 din plan si se va electrifica si Rm Valcea - Caracal, insa ar fi doar un downgrade masiv. Asemenea artera directa intre Pitesti si Sibiu a fost imaginata de vreo 150 de ani. Ca n-am fost in stare de atata timp e alta poveste (de regula si asta plina de conflict).
Probabil ca se vor tine de harta coridorului TEN-T Comprehensive & masterplan. Adica sa se vrea electrificat tot ansamblul Bucuresti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Sibiu - Vintu de Jos. Acum o sa incepeti sa inventati ca se va electrifica o linie cu 50 km/h. Potoliti-va ca se va face modernizare + electrificare cand va fi sa fie, la fel ca pe Cluj - Oradea si unde se va mai face, dar nu neaparat pentru standard de 160, ci mai jos, 140 / 120. Dar e ok, puteti sa aberati cu sine interbelice si alte bazaconii si inversunari.
Traiasca atitudinea ignoranta cu "nu se poate" si "ce mai trebuie si aia". Toata Europa ne invidiaza pentru calea ferata.
^ Nu imi dau seama daca esti postac platit sau doar arunci cu noroi fara sa citesti ce debitezi tu. Dovedeste tu ca ideea ta e cea corecta si nu veni cu "probabil", "parca" si alte prosteli de politician. Orice om cu mai mult de doi neuroni ar vedea greselile care s-au facut si se fac in continuare la CFR, nu inseamna ca trebuie sa aplaudam toti ca tine cand incompetentii pusi politic doresc sa faca ceva, mai ales cand sunt atatea cazuri de studii de fezabilitate facute pe genunchi de firme prietene cu politicienii aplaudati mai sus.
Cum ai spus si tu, hai sa gandim putin mai mult, mai ales critic, nu sa aplaudam orice intentie de zici ca e inainte de 89.
E alta maculatura scoasa degeaba la studii... In conditiile in care nu au bani de un cupon nou sau de un macaz, sunt santiere pe buget la care se lucreaza din anii '90, cu finantari ultra-anemice si au antamat practic tot bugetul UE pana prin 2035 pe coridoreli si reconstructii totale, SF-urile astea sunt fix un mod confortabil de a toca bani pe hartii.
Aceste sectii se vor electrifica prin Fondul de Modernizare (Min Energiei, alimentat prin cesiunea certificatelor CO2 pe piata ETS) nu prin programul op transport.
Geniala gasesnita, daca va trece de cerberii Comisiei.
ARF a anulat procedura de achiziţie a 12 trenuri ,,pe hidrogen". Motivul – depunerea unei singure oferte neconforme
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anulat procedura de achiziţie a 12 trenuri "pe hidrogen", în condiţiile existenţei depunerii unei singure oferte neconforme, potrivit informaţiilor transmise marţi de către instituţie.
AGERPRES - mar, 07 nov. 2023, 09:16
ARF a anulat procedura de achiziţie a 12 trenuri
Potrivit sursei citate, ARF a transmis în SICAP raportul procedurii privind anularea licitaţiei, pe motivul depunerii unei singure oferte neconforme (componenta tehnică). Conform procedurilor legale, oferta financiară nu a mai fost consultată de comisia de evaluare a ARF.
Comisia de evaluare, împreună cu echipa de experţi cooptaţi ai Băncii Europene de Investiţii (BEI-PASSA), a constatat o serie de neconformităţi semnificative care nu au putut fi clarificate de ofertant, respectiv Asocierea SC Alstom Transport SA (lider) şi Linde Gaz România SRL (asociat). De exemplu, au fost propuse: o disponibilitate a trenurilor mult mai redusă, atât din punct de vedere al zilelor de utilizare anuală, cât şi din cel al numărului de kilometri posibil parcurşi pe an; calendarul de livrare a primului tren şi cel de livrare a seriei mult mai mari decât cele solicitate, în contextul constrângerilor temporale ale PNRR; caracteristici ale cabinelor de conducere mai slabe decât cele solicitate (din punct de vedere al ergonomiei postului de lucru al mecanicului de tren).
Procedura de achiziţii a fost aferentă proiectului de achiziţii a 12 trenuri electrice pe pile de combustie cu hidrogen, a serviciilor de mentenanţă a trenurilor şi de asigurare a alimentării cu hidrogen pe o perioadă corelată cu durata de viaţă a vehiculelor, introdus la finanţare prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în 2021.
,,Proiectul de achiziţie a celor 12 automotoare a fost selectat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ca proiect PNRR în prima jumătate a anului 2021, luând în considerare caracteristicile verzi ale vehiculelor (menite să contrabalanseze proiectele poluante de autostrăzi din PNRR) şi preluat spre implementare la ARF la sfârşitul anului 2021, studiul de fezabilitate fiind finalizat în aprilie 2022. Tehnologia trenurilor pe hidrogen este încă una tânără, cu o gamă redusă de trenuri autorizate a fi introduse pe piaţă, dar cu o serie de contracte comerciale de mici dimensiuni în diverse ţări europene (Germania, Italia şi Franţa). De exemplu, trenurile care corespund exact nevoilor identificate în documentul guvernamental PNRR 2021 şi preluate în analizele ARF, deşi se regăsesc în ofertele comerciale ale producătorilor, nu sunt încă autorizate ca tip şi pentru introducerea pe piaţă (proceduri care pot dura peste 3 ani, înainte de începerea producţiei). ARF va actualiza în perioada următoare, în baza clarificărilor şi observaţiilor primite în cadrul procedurii eşuate, caietul de sarcini şi restul documentaţiei de achiziţii privind achiziţia celor 12 automotoare pentru a relansa licitaţia în termenul cel mai scurt şi a oferi o şansă de încadrare în termenele legale ale PNRR", dau asigurări reprezentanţii ARF.
În condiţiile în care peste 50% din reţeaua României este neelectrificată şi ritmul de electrificare este unul relativ lent, ARF consideră că implementarea acestui proiect pilot de achiziţie trenuri pe hidrogen reprezintă o soluţie tehnică corectă pentru decarbonizarea transporturilor feroviare şi va continuă eforturile de implementare.
Rutele pe care vor fi utilizate iniţial trenurile sunt cele neelectrificate din zona de nord a municipiului Bucureşti (Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă, Gara de Nord – Piteşti – Craiova, Gara de Nord – Târgovişte şi Piteşti – Curtea de Argeş). După electrificarea acestor linii, trenurile vor fi relocalizate pe alte rute neelectrificate.
În baza rezultatelor acestui proiect pilot, se va decide extinderea flotei şi pentru alte regiuni ale ţării, precum şi achiziţia de trenuri pe acumulatori.
Reparații rapide cu bani din PNRR pe linia de tren București-Pitești : CFR Infrastructură semnează cu Yapi (Turcia) contractul de 580 de milioane lei/Contestația Aktor a fost respinsă la CNSC
Mădălina Podaru NOV. 28, 2023
CFR Infrastructură și Yapi (Turcia) pot semna contractul de 580 de milioane de lei cu bani din PNRR pentru reparații rapide pe linia de tren București-Pitești, contestația grecilor de la Aktor fiind respinsă la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC)
Contractul din PNRR pentru ridicarea restricțiilor de viteză pe linia neelectrificată București – Pitești a fost lansat în licitație în august 2022, iar CFR Infrastructură a desemnat pe 3 octombrie constructorul turc Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş cu o ofertă de 584 milioane lei, estimarea Companiei de căi ferate fiind de 660 milioane lei. Încă din mai 2021, Compania a început lucrări pentru creșterea vitezei trenurilor de la 50 km/h. la 120 km/h, intervenții necesare pentru pregătirea infrastructurii feroviare înainte de achiziția trenurilor cu hidrogen, după cum explica fostul secretar de stat în ministerul Transporturilor Adrian Covăsnianu (detalii aici).
Contestația Aktor a fost respinsă pe fond, luni 27 noiembrie după o lună și jumătate de analiză :
SRCF București a desemnat ofertele câștigătoare la procedura de licitaţie publică pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii pe linia CF 101 București – Pitești, investiție finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ofertele depuse de Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş pentru cele 2 loturi de pe intervalul CF CHITILA – GOLEȘTI, aferent liniei București – Pitești, au fost desemnate câștigătoare.
– Lotul 1: Chitila – Ciocănești (firul II) și Ciocănești – Titu (fir I și II), de la km 10+600 la km 49+780 (linii curente și directe din statiile Săbăreni, Ciocănești și Ghergani). Oferta financiară desemnată câștigătoare: 257.322.902,95 lei (fără TVA). Valoarea estimată: 304.257.778,46 lei (fără TVA)
– Lotul 2: Titu – Călinești – Golesti (fir I și II), de la km 49+980 la km 95+000 (linii curente si directe din statiile Fusea, Mătăsaru, Găești, Leordeni și Călinești). Oferta financiară desemnată câștigătoare: 326.550.492,37 lei (fără TVA). Valoarea estimată: 386.627.248,36 lei (fără TVA).
Lucrările de înlocuire la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii pe cei 196,7 km CF au drept scop aducerea liniei în parametrii proiectați, creşterea vitezei maxime de circulaţie a trenurilor de călători la 120 km/h, eliminarea costurilor cauzate de restricții, creșterea eficienței activității de operare și maximizarea gradului de siguranță.
În cadrul celor două contracte se vor executa lucrări pe o lungime totală de 196,7 km CF, pe intervalul CF CHITILA – GOLEȘTI, prin înlocuirea la rând a următoarelor elemente componente ale suprastructurii căii: șină, aparate de cale, piese pentru aparate de cale, cupoane de tranziție, traverse normale și speciale din lemn (pentru aparate de cale și poduri), contrașine pod, platelaj metalic, ambutisat și neambutisat pentru poduri, traverse de beton complet echipate, dale elastice pentru treceri la nivel, material mărunt, piatră spartă, inclusiv lucrări pentru realizarea căii fără joante", a transmis CFR Infrastructura.
Bine că nu au ieșit iar ,,prietenii" noștri din peninsulă.
Una pe săptămână. A treia regională a CFR SA cu licitația de electrificare a căii ferate anulată
De Adrian Bărbulescu
8 Decembrie 2023
După Brașov și Iași, acum a venit rândul Regionalei Craiova a CNCF CFR SA să anuleze licitația de electrificare a căii ferate pe care o lansase.
La începutul lunii trecute, în sistemul electronic de achiziții publice a fost publicat anunțul de licitație cu titlul "Electrificarea a 8 secții de circulație ale sistemului feroviar din România – SRCF Craiova, elaborare Studiu de Fezabilitate – 2 loturi". Valoarea totală estimată era de 19.255.300 de lei, echivalentul a aproape patru milioane de euro.
Loturile vizate erau următoarele:
București (Chitila)-Titu-Pitești-Slatina-Craiova km 95+000/250+052 între stațiile Titu-Craiova (202 km)
Valoarea estimată fără TVA:10.683.450 de lei
Râmnicu Vâlcea-Podu Olt km 292+015/367+577 între stațiile Râmnicu Vâlcea-Turnu Roșu (74 km)
Valoarea estimată fără TVA: 8.571.850 de lei.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost data de 7 decembrie 2023, ora 15:00.
Însă, potrivit anunțului din SEAP, procedura a fost anulată, deoarece nu au fost depuse oferte pentru niciunul dintre cele două loturi.
Nu ai cum sa depui o oferta in termen asa scurt. Plus firme care sa indeplineasca conditiile cerute,cred ca le numeri pe degetele de la o mana...
Linia de tren București – Pitești: CFR Infrastructură a semnat contractul pentru reparații rapide cu Yapi (Turcia). Contracte PNRR de 17 miliarde lei pentru lucrări pe 970 de kilometri de cale ferată
Mădălina Podaru DEC. 19, 2023 2 comentarii
CFR Infrastructură a semnat contractul pentru reparații rapide pe linia de tren București – Pitești, ultimul contract din PNRR la calea ferată. Astfel, CFR Infrastructură a finalizat atribuirea tuturor contractelor pentru modernizare și electrificare pe Magistralele M 100 și M 300, respectiv toate cele 134 de contracte pentru lucrări quick wins/reparații rapide sau reînnoiri. Directorul general CFR Infrastructură, Ion Simu, a transmis că în total au fost semnate 142 de contracte cu o valoare de 17,5 miliarde lei pentru lucrări pe 970 km.
Contractul pentru linia București – Pitești a fost semnat cu Yapi Merkezei pentru aproape 600 de milioane lei.
,,Astăzi, la sediul SRCF București, au fost semnat contractele, în valoare totală de 583,87 MILIOANE lei, fără TVA, pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii pe linia CF BUCUREȘTI – PITEȘTI, ultimele două loturi din programul de REÎNNOIRE pentru viteza maximă de 120 km/h, finanțat prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR). Cele două contracte au fost semnate între Sucursala Regională CF București și compania Yapi Merkezi ve Sanayi A.S (Turcia) pentru lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii pe linia CF BUCUREȘTI – PITEȘTI, ultimele 2 loturi, în lungime totală de 196,7 km, aferente acestui tronson:
Lotul 1: Chitila – Ciocănești (firul II) și Ciocănești – Titu (firul I si II), de la km 10+600 la km 49+780 (linii curente și directe din statiile Săbăreni, Ciocănești și Ghergani)
Lotul 2: Titu – Călinești – Golesti (firul I și II), de la km 49+980 la km 95+000 (linii curente si directe din statiile Fusea, Mătăsaru, Găești, Leordeni și Călinești).
În cadrul celor două contracte, cu o durată de 36 de luni fiecare contract, se vor executa lucrări de reînnoire pe o lungime de 196,7 km CF, pe intervalul CF CHITILA – GOLEȘTI, prin înlocuirea la rând a următoarelor componente ale suprastructurii căii: sină – traverse (196,7 km), 149 de aparate de cale, piese pentru aparate de cale, cupoane de tranziție, traverse normale si speciale din lemn (pentru aparate de cale, poduri/podețe), contrașine pod/podețe, platelaj metalic, ambutisat și neambutisat pentru podețe, traverse de beton complet echipate, dale elastice la 23 de treceri la nivel, material mărunt, piatră spartă, inclusiv lucrări pentru realizarea căii fără joante.
Tot în cadrul programului de REÎNNOIRE pe linia CF București – Pitești sunt deja în execuție lucrările de înlocuire la rând a suprastructurii căii pe intervalul Călinești – Golești – Pitești (21 km), de la km 95+000 la km 107+575, inclusiv liniile 1a, 1b, 5 și 6 din stația CF Golești, contract în valoare de 82,13 MILIOANE lei, fără TVA, încheiat, în luna martie 2023, între SRCF Craiova și Asocierea Strabag – Metabet CF SA", a transmis CFR.
CFR SA informează că se deschide primul șantier pentru lucrări de reînnoire a căii ferate pe intervalul Călinești - Golești - Pitești, lucrări în valoare de 82,13 milioane lei, fără TVA, finanțate din fonduri nerambursabile PNRR.
Pe raza Sucursalei Regionale CF Craiova se desfășoară în perioada 8 februarie 2024 - 27 martie 2024 prima etapă a programului de reînnoire a căii ferate pe intervalul Călinești - Golești - Pitești (21 km), cu lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii între stațiile Călinești - Golești (firul II) și pe două linii din stația CF Golești, între km 95+000-99+300.
Astfel, până pe data de 27 martie 2024, între stațiile Călinești și Golești (firul II) și pe două linii din stația CF Golești, constructorul deschide, în zona km 95+000 - 99+300, primul șantier de lucrări pentru înlocuirea la rând a tuturor componentelor suprastructurii căii - șină, aparate de cale, piese pentru aparate de cale, cupoane de tranziție, traverse normale și speciale din lemn, traverse de beton complet echipate, material mărunt, piatră spartă etc. - cu materiale noi achiziționate de constructor.
În perioada desfășurării lucrărilor între stațiile Călinești - Golești (firul II) și pe cele două linii din stația CF Golești trenurile vor circula doar pe firul I între stațiile Călinești și Golești și pe celelalte linii din stația Golești, cu restricție de viteză, pentru protecția muncitorilor, în zona șantierelor.
Programul de reînnoire a suprastructurii căii pe linia CF București - Pitești (217,7 km) se derulează în baza a trei contracte semnate anul trecut de Sucursalele Regionale de Căi Ferate Craiova (un lot) și București (două loturi), cu finanțare asigurată prin PNRR în valoare de 666 milioane lei, fără TVA, și are drept scop ridicarea restricțiilor de viteză, creșterea gradului de siguranță și atingerea vitezei maxime de circulație de 120 km/h, pe o lungime cât mai mare a traseului.
hotnews.ro (https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-26883759-deschide-prim-santier-feroviar-linia-bucuresti-pitesti.htm)
Calea ferată București – Pitești: Imagini de pe primul șantier pentru lucrări de reînnoire
CFR Infrastructură a postat miercuri imagini de pe primul șantier pentru lucrări de reînnoire a căii ferate București - Pitești, deschis anul acesta. Mai exact, este vorba de lucrările derulate de Strabag pe intervalul CĂLINEȘTI - GOLEȘTI - PITEȘTI, în valoare de 82,13 milioane de lei, fără TVA, finanțate din fonduri nerambursabile PNRR.
Anemona Andone - mie, 14 feb. 2024, 13:22
Până pe 27 martie 2024, pe raza Sucursalei Regionale CF Craiova, se desfășoară lucrările de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii între stațiile Călinești – Golești (FIRUL II) și pe două linii din stația CF Golești, între km 95+000-99+300, lucrări incluse în prima etapă a programului de REÎNNOIRE a căii ferate pe intervalul CĂLINEȘTI – GOLEȘTI – PITEȘTI (21 km).
Constructorul execută în zona km 95+000 – 99+300 lucrări la suprastructura căii ferate prin înlocuirea la rând a tuturor componentelor aferente – sină, aparate de cale, piese pentru aparate de cale, cupoane de tranziție, traverse normale și speciale din lemn, traverse de beton complet echipate, material mărunt, piatră spartă etc. – cu MATERIALE NOI achiziționate de antreprenor.
IMPLICAȚII ÎN CIRCULAȚIA TRENURILOR DE CĂLĂTORI
În perioada desfășurării lucrărilor între stațiile CĂLINEȘTI și GOLEȘTI (FIRUL II) și pe cele două linii din STAȚIA CF GOLEȘTI, trenurile vor circula doar pe FIRUL I între stațiile CĂLINEȘTI și GOLEȘTI și pe celelalte linii din stația GOLEȘTI, cu restricție de viteză, pentru protecția muncitorilor, în zona șantierelor.
,,Adresăm scuzele necesare călătorilor pentru disconfortul creat și pentru minutele de întârziere înregistrate din cauza retrasării circulației doar pe un singur fir și îi asigurăm că lucrările de REÎNNOIRE a suprastructurii căii pe linia CF BUCUREȘTI – PITEȘTI (217,7 km) vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de transport, prin reducerea duratei de călătorie, și la creșterea gradului de siguranță feroviară", au mai spus cei de la CFR Infrastructură.
Potrivit lor, programul REÎNNOIRE a suprastructurii căii pe linia CF BUCUREȘTI – PITEȘTI (217,7 km) se derulează în baza a trei contracte, cu o valoare totală de 666 milioane de lei, fără TVA, semnate anul trecut de Sucursalele Regionale de Căi Ferate Craiova (1 LOT) și București (2 LOTURI).
Pe intervalul Călinești – Golești – Pitești (21 km), contractul în valoare de 82,13 MILIOANE lei, fără TVA, a fost semnat în luna martie 2023, între SRCF Craiova și Asocierea Strabag – Metabet CF SA.
Finanțarea lucrărilor este asigurată din fonduri nerambursbile prin programul PNRR, lucrări care au are drept scop ridicarea restricțiilor de viteză, creșterea gradului de siguranță și atingerea vitezei maxime de circulație de 120 km/h, pe o lungime cât mai mare a traseului.
https://www.economica.net/calea-ferata-bucuresti-pitesti-imagini-de-pe-primul-santier-pentru-lucrari-de-reinnoire_725045.html
Să punem și link (https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/posts/pfbid02asZNBR8jbxg4exBQAbjAhSK4Pkrw7uzncDH3K4dQH81mu6vSt8UG7r1enaAr67HWl) dacă tot se vorbește de imagini :D
O lună de întârzieri pe ruta feroviară Bucureşti Nord – Piteşti. CFR face lucrări de infrastructură
ADIANA BRĂILEANU
12/04/2024
CFR Călători face modificări în circulația trenurilor de călători în perioada 15 aprilie‑14 iunie și 16 aprilie‑14 iunie. Compania face lucrări de infrastructură pe tronsonul Pitești – Golești, iar asta va afecta mersul trenurilor.
Administratorul căii ferate anunță că durata de parcurs va crește cu 10 până la 35 de minute, iar din stația Pitești trenurile vor pleca mai devreme cu 10 – 40 de minute, astfel:
În perioada 15 aprilie – 14 iunie:
trenul R 9021 Bucureşti Nord – Piteşti va circula cu orar modificat ca tren R 13021 pe ruta București Nord (pl.ora 06:35) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 09:25);
trenul R 9201 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13001 pe ruta București Nord (pl. ora 07:30) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 09:42);
trenul R 9205 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13245 pe ruta București Nord (pl. ora 11:04) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 13:19);
trenul R 9207 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13247 pe ruta București Nord (pl. ora 12:30) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 14:40);
trenul R 9253 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13053 pe ruta București Nord (pl. ora 13:44) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 15:47);
trenul R 9211 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13911 pe ruta București Nord (pl. ora 16:26) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 18:35);
trenul R 9257 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13257 pe ruta București Nord (pl. ora 17:31) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 19:39);
trenul R 9213 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13913 pe ruta București Nord (pl. ora 18:28) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 20:14);
trenul R 9215 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13215 pe ruta București Nord (pl. ora 19:21) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 21:32);
trenul R 9217 București Nord – Pitești va circula cu orar modicat ca tren R 13217 pe ruta București Nord (pl. ora 20:28) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 22:44);
trenul R 9023 Bucureşti Basarab – Piteşti va circula cu orar modificat ca tren R 13023 pe ruta București Basarab (pl. ora 07:53) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 10.48).
trenul R 9025 Bucureşti Basarab – Piteşti va circula cu orar modificat ca tren R 13925 pe ruta București Basarab (pl. ora 15:10) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 18:08):
trenul R 9027 Bucureşti Basarab – Piteşti va circula cu orar modificat ca tren R 13027 pe ruta București Basarab (pl. ora 20:20) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos. ora 23:10):
trenul R 9208 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13009 pe ruta Pitești (pl. ora 12:21) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 14:40):
trenul R 9210 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13211 pe ruta Pitești (pl. ora 13:26) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 15:41);
trenul R 9212 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13043 pe ruta Pitești (pl. ora 15:32) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 17:50);
trenul R 9214 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13425 pe ruta Pitești (pl. ora 16:38) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 18:41);
trenul R 9258 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13959 pe ruta Pitești (pl. ora 19:25) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 21:30);
trenul R 9028 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13099 pe ruta Pitești (pl. ora 19:45) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 22:34).
trenul R 9026 Piteşti – Bucureşti Basarab va circula cu orar modificat ca tren R 13025 pe ruta Pitești (pl. ora 16:08) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Basarab (sos. ora 19:05);
trenul R 13952 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren 13051 pe ruta Pitești (pl. ora 09:50) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos. ora 11:39);
trenurile R 9206 și R 9256 Pitești – București Nord vor fi anulate.
trenurile R 9203 și R 9209 București Nord – Pitești vor fi anulate.
În perioada 16 aprilie – 14 iunie:
trenul R 9251 București Nord – Pitești va circula cu orar modificat ca tren R 13251 pe ruta București Nord (pl. ora 05:53) – Golești – Ram. Golești – Bradu de Sus – Pitești (sos.ora 07:54);
trenul R 9200 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13121 pe ruta Pitești (pl. ora 04:35) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 06:45);
trenul R 9202 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13923 pe ruta Pitești (pl. ora 05:36) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 07:36);
trenul R 9024 Piteşti – Bucureşti Basarab va circula cu orar modificat ca tren R 13905 pe ruta Pitești (pl. ora 06:14) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Basarab (sos.ora 09:07);
trenul R 9204 Pitești – București Nord va circula cu orar modificat ca tren R 13041 pe ruta Pitești (pl. ora 08:11) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord (sos.ora 10:06);
trenul R 9022 Piteşti – Bucureşti Basarab va circula cu orar modificat ca tren R 13221 pe ruta Pitești (pl. ora 03:10) – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Basarab (sos.ora 06:00).
În perioada 01–14 iunie 2024, trenul R 9254 va circula cu orar modificat ca tren 13051 pe ruta Pitești cu plecare la ora 09:50 – Bradu de Sus – Ram. Golești – Golești – București Nord și sosire la ora 11:39.
În perioada 1–14 iunie 2024, trenurile R 9255 şi R 9252 pe ruta București Nord – Pitești si retur vor fi anulate.
https://buletin.de/bucuresti/o-luna-de-intarzieri-pe-ruta-feroviara-bucuresti-nord-pitesti-cfr-face-lucrari-de-infrastructura/