News:

.

Main Menu

În parcare

Started by bogdymol, April 07, 2012, 02:19:49 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 4 Guests are viewing this topic.

frunzaverde

Quote from: cristi5 on February 25, 2016, 07:31:35 PM
In recentul raport SAR se arata o legatura intre coruptie si cheltuielile publice de infrastructura

In stiintele sociale noi numim chestia aia garbage can regression sau data dredging sau kitchen sinking.

Lantul cauzal pe care il propun indivizii este ca coruptia face ca costurile de constructie a infrastructurii de transport sunt prea mari in Romania din cauza coruptiei. Regresia aia indica puternic chestia asta. Dar e stupid. Pentru ca:

1. Nivelul coruptiei se coreleaza foarte bine cu PIB pe capita si PIB global. Asta inseamna ca tarile cu nivel mare de coruptie (variabila independenta) vor avea automat un nivel redus de PIB/capita si PIB, care e o componenta a variabilei dependente. Deci, avem probleme imense de autocorelatie.
2. Pe langa asta, indivizii de la SAR folosesc rate procentuale. Ceea ce e foarte problematic pentru ca 2% din PIB-ul Romaniei este mult mai putin in valori absolute decat 0.9% din PIB-ul Suediei. De asta, ratele procentuale se folosesc DOAR daca numitorul din rata este comparabil across the board. Ceea ce aici nu este.
3. Costurile de mentenanta si constructie ale unei autostrazi sunt, indiferent de tara, aproape identice. Un kilometru de cale ferata nou construit pentru 160 este cam cu 20% mai scump in SE fata de RO sau BG.

Ce-mi spune mie raportul:

1. tarile necorupte sunt tari bogate, care au fost bogate de foarte mult timp. Mare parte din ele si-au construit infrastructura de foarte multa vreme, si acum au cheltuieli aproape exclusiv pe partea de mentenanta.
2. tarile corupte sunt tari sarace, care nu au fost bogate, dar au cheltuieli in valori fixe similare cu tarile bogate ($ pe kilometru de retea desfasurata s $ pei kilometru patrat)

Datele OECD sunt, culmea culmilor, date cu serie de timp, la fel si datele WGI. Dar, in loc sa faca o analiza de serii de timp, mult mai corecta si cuprinzatoare (de exemplu ANOVA), regresii autocorelative sau macar control pentru puncte anterioare din serie (lag-uri temporale), cu care chiar poti face o analiza de cauzalitate, iau un singur punct de timp, si trag concluzii de cauzalitate dintr-un singur punct pe linie (date sectionale)...

Daca argumentul SAR s-ar proba, atunci daca o tara a devenit mai corupta, atunci asteptarile sunt ca % din PIB cheltuit pe infrastructura sa creasca. Dar, culmea, scade.

Campionul la combaterea coruptiei in lume este Georgia care a plecat de la un nivel al coruptiei in 2000-2003 care o plasa undeva pe ultimele locuri in lume, si a ajuns undeva la nivelul Slovaciei sau Cehiei (in WGI, ce foloseste SAR, pe o scara de la -2.5 la +2.5, cu -2.5 insemnand ultra-corupt si +2.5 insemnand ultra-curat, Georgia a trecut de la -1.14 in 2002 la +0.74, pe cand Romania de la -0.38 la -0.14, Suedia fiind +2.1, UK +1.72). Campionul (pt. care avem date de infrastructura) la murdarire este Grecia, care de la 0.76 a scazut la -0.22. Italia, la fel, de la 0.51 a scazut la -0.11.

Hai sa vedem cum au evoluat bivariat chestiile astea in timp: in Grecia, care se murdareste, cheltuielile de infrastructura au scazut de la 1.6%-1.9% la 0.7%. In Italia observam o scadere mai mica, de la in jur de 1% la 0.5%, tot pe fundal de murdarire. Dar in Georgia, campionul la curatenie? De la 0.9 in 2001, 2.3 in 2002 si 1.7 in 2003 ajungem la 4.5 in 2011, 3.5 in 2012 si doar 2.6 in 2013 (criza economica). Deci crestere masiva!

Deci I call bullshit.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

colinb73


GDPR

O mai zic si aici: principala mea nemultumire fata de actualul buget de stat este legata de faptul ca o serie de obiective de investitii considerate prioritare atat in lista de anul trecut, cat si in cea de anul asta, au primit alocatii bugetare zero sau nesemnificative si in special cele ale MMAP/ANAR, vezi pozitiile 37, 68, 69, 80, 85 din lista MF.

La o suma totala de 54 milioane de lei pentru investitiile derulate de Apele Romane in 2016 si care trebuie sa se imparta la un numar de 229 de investitii, e clar ca in caz de inundatii masive vom fi total nepregatiti. Subfinantarea asta nemaiintalnita in ultimii 10 ani e inconstienta curata. Mai mult, proiectul de buget al ANAR nici macar nu a fost publicat pe site-ul ministerului de resort, desi guvernul a adoptat niste prevederi clare referitoare la datele limita de supunere spre aprobarea guvernului a proiectelor de buget, iar cheltuielile de capital pe luna ianuarie sunt zero, conform datelor publicate de MMAP.

Un alt of este ca vechea conducere a ministerului mediului intocmise o propunere de HG de alocare de fonduri pentru o serie de investitii ANAR de la Fondul de Mediu, numai ca aceasata propunere a fost pusa pe hold cel putin pana la aprobarea bugetului Fondului. Nici aceasta propunere de buget nu a fost publicata pe site-ul MMAP, asa ca nu se stie daca HG-ul va mai fi promovat sau nu.


istvan78

Quote from: frunzaverde on February 26, 2016, 12:39:39 PM
Deci I call bullshit.

Excelent!
Si analiza ta arata inca un exemplu de o adevarata boala care se manifesta azi in multe stiinte: capacitatile imense (si ieftine) de colectare si procesare de date (data mining) au adus o adevarat avalansa de "studii stiintifice" care nu fac decat sa identifice o corelare statistica intre anumiti indicatori, dar "cercetatorii" si mai ales hoarde intregi de bloggeri si alti "analisti" indica automat cuzalitate intre factori.
Si ne trezim cu articole in ziar gen "cercetatorii britanici au demonstrat ca consumul zilnic de spanac duce la cresterea pensiei bunicilor cu 3%"  >:(

carutasul

Pe ei nu-i lasa sa copieze doctoratele, asa ca baga si ei cate un bullshit din asta pe post de cercetare :)

cristi5

Quote from: frunzaverde on February 26, 2016, 12:39:39 PM
In stiintele sociale noi numim chestia aia garbage can regression sau data dredging sau kitchen sinking.

Lantul cauzal pe care il propun indivizii este ca coruptia face ca costurile de constructie a infrastructurii de transport sunt prea mari in Romania din cauza coruptiei.

Eu inteleg alt lant cauzal: daca vrei sa-ti iei parandaratul, merita s-o faci cu lucrari de constructii, ca sunt costuri mari, si atuci si 10-20% parandarat va fi tot mare. Ceea ce e foarte corect.

Ca se reped sa gaseasca corelatii statistice, sunt de acord. Era mult mai cinstit sa puna datele pe grafic si sa faca sugestia de mai sus. Nici macar nu spun ce test statistic au facut, spun doar ca e statistic semnificativ (pagina 15 la inceput). Mai e ciudat ca publicatiile peer-reviewed pe care le citeaza sunt facute tot de ei si probabil sunt recenzate tot de ei intre ei.
http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2016/02/RAPORT-SAR-2016.pdf

frunzaverde

#5857
Quote from: cristi5 on February 26, 2016, 09:03:09 PM
Eu inteleg alt lant cauzal: daca vrei sa-ti iei parandaratul, merita s-o faci cu lucrari de constructii, ca sunt costuri mari, si atuci si 10-20% parandarat va fi tot mare. Ceea ce e foarte corect.

Pai atunci testai altceva... De exemplu: luai exemple de lucrari mici, medii si mari de diverse feluri din cele 27 de tari UE; si testai daca exista diferente sectoriale de pret sunt liniare sau urmeaza un trend dubios sau sunt heteroskedastice. Daca sunt liniare, inseamna ca "paraindaratul" afecteaza in mod egal si lucrarile mari si cele mici, iar daca nu sunt liniare, inseamna ca exista o apetenta pentru paraindarat la lucrari de o anumita categorie.

Paraindaratul nu e niciodata un procent din lucrare pentru lucrari mari. E ori un procent din profitul estimat, ori pentru lucrari mari, o suma fixa. Pentru lucrari mici, se folosesc procente din valoarea investitiei. E mai usor de facut para-indarat la lucrari din bugetul national, sau, mai bine, din "bugetul propriu de investitii" (de exemplu CNI la nivel national, sau regii autonome/S.C.-uri in proprietatea primariei/C.J.) decat din fonduri UE sau alte fonduri internationale. La fel, e mult mai putin riscant de facut "din astea" la lucrari mici.

Si exista doua tipuri de paraindarat - tipul I, pentru uz propriu si uz personal al lantului superior (directorime etc.), si tipul II, pentru uz de partid, astfel incat sa fi pastrat si pe urmatorul mandat. Tipul I nu necesita sume mari, pentru ca oricum, "ce sa faci cu banii, ca daca ai prea multi te salta DNA-ul". Tipul II, sponsorizari de partid, se face totdeauna indirect, si, in cazul firmelor mari, prin negocieri multi : multi.

Cunosc procurori DNA, daca intrebati. Si primari.

Quote from: cristi5 on February 26, 2016, 09:03:09 PM
Ca se reped sa gaseasca corelatii statistice, sunt de acord. Era mult mai cinstit sa puna datele pe grafic si sa faca sugestia de mai sus. Nici macar nu spun ce test statistic au facut, spun doar ca e statistic semnificativ (pagina 15 la inceput). Mai e ciudat ca publicatiile peer-reviewed pe care le citeaza sunt facute tot de ei si probabil sunt recenzate tot de ei intre ei.
http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2016/02/RAPORT-SAR-2016.pdf

E o regresie liniara bivariata simpla. Nu mi se pare DELOC cinstit sa folosesti doar date "cross-sectional" (un singur an din seria de date) cand ai o serie cuprinzatoare de timp care se duce pana in 1996.

Quote from: istvan78 on February 26, 2016, 05:11:31 PM
Si analiza ta arata inca un exemplu de o adevarata boala care se manifesta azi in multe stiinte: capacitatile imense (si ieftine) de colectare si procesare de date (data mining) au adus o adevarat avalansa de "studii stiintifice"

Spui bine ce spui, dar nu te duci la locul unde chiar e problema. Nu capacitatea de colectare si data miningul sunt problema - astea imbunatatesc macar datele disponibile si calitatea lor. Fara ele s-ar fi rulat aceleasi analize, dar pe indici dubiosi scosi din *** (pardon, expert surveys) si pe date colectate de mana de vreun undergrad angajat cu ora sa scormoneasca prin carti dupa cifre.

Ce a facut ca totul sa mearga e capacitatea (si viteza) de analiza statistica. Acum 30-35 de ani, te costa o gramada de timp si de bani sa rulezi chiar si un model simplut, de genul unui probit sau logit, pentru ca algoritmii numerici necesari pentru estimarea MLE cereau resurse serioase. Si un soft capabil sa faca asta costa cu miile de dolari. Azi, tot ce trebuie sa faci pentru a genera modelul ala statistic este:

$apt-get install r-base; R
>read.csv("fisier-cu-date.csv")
>output <- lm(cheltuieliinfra~coruptie)

Si gata! Fara sa gandesti ce vrei sa bagi. Foarte multi "cercetatori" baga cu sutele de variabile si incearca toate combinatiile posibile, pana iese un model "publicabil" / "cu stele" (adica cu un p<.05). Are sens, n-are sens, tot l-o publica cineva...

Si pe urma vine media, care ia un studiu care zice ca poate, posibil explicat de factori de dieta, riscul creste cu .0000003, investigatie exploratorie, factori longitudinali etc. etc. etc., si spune "Mananci cartofi prajiti? O sa mori! O reputata universitate britanica"...
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

Europiu

Quote from: istvan78 on February 26, 2016, 05:11:31 PM
Si analiza ta arata inca un exemplu de o adevarata boala care se manifesta azi in multe stiinte: capacitatile imense (si ieftine) de colectare si procesare de date (data mining) au adus o adevarat avalansa de "studii stiintifice"

Din pacate, I can confirm this. Mai adauga si armata de chinezi si indieni din fiecare grup de cercetare si ai imaginea completa. Nu este nicio intentie ofensatoare la mijloc, dar sunt, pur si simplu, MULTI.

Ca in bancul ala, scuze de OT, cum au spart chinezii serverul Pentagonului: fiecare a incercat o parola.
The problem with the world is that the intelligent people are full of
doubts, while the stupid ones are full of confidence (Charles Bukowski).

TibiV

Quote from: frunzaverde on February 26, 2016, 10:19:26 PM
Si pe urma vine media, care ia un studiu care zice ca poate, posibil explicat de factori de dieta, riscul creste cu .0000003, investigatie exploratorie, factori longitudinali etc. etc. etc., si spune "Mananci cartofi prajiti? O sa mori! O reputata universitate britanica"...

Cartofii prăjiţi sunt treabă ta şi a stomacului tău...
Mult mai grav este când ajung la concluzia: "NU îţi vaccina copilul, că..."
Şi din păcate ia amploare idioţenia asta... :(
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

cristi5

@frunzaverde, nu scrii o replica pe infrastructura la raportul SAR pe contributors? Promit ca-ti dau feedback la drafts!!

Eu cred ca R democratizeaza oarecum situatia, in sensul ca faptul ca nu ai acces la instrumente statistice scumpe (sau nu le ai instalate, cum a fost cazul meu, pt ca lucrez mai mult cu metode calitative) nu te exclude din discutie. Eu am inceput cu R tot intr-o discutie cu cei de la SAR, in 2014, ca m-a provocat doamna Pippidi (vezi comentariul alinaMP), zicand ca ea are acces la SATA si stie mai bine. Pana la urma a ramas totul la nivel de speculatie preliminara, probabil a fost mult wishful thinking in febra evenimentelor.

TibiV

Fraţilor, cum este vremea în zona A1 - A10 - A3 ?

Dacă plouă ca în București, nu o să avem poze noi în weekend-ul ăsta... :(
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

clau

#5862
Pt A1 LD Ar fi ok vremea maine...

Harry

Un nefericit eveniment rutier s-a petrecut în noaptea de vineri spre sâmbătă, 26 spre 27 februarie, în sensul giratoriu din Agigea.

Potrivit primelor informaţii, două autoturisme au intrat în coliziune, 5 persoane fiind rănite, fiind vorba de trei bărbaţi şi două femei. Toţi au fost transportaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, cu traume minore.

http://www.replicaonline.ro/accident-rutier-in-sensul-giratoriu-de-la-agigea-5-victime-263819/

Io

Dumnezeule Mare, cit de beat, grăbit, drogat, imbecil,  stupid și idiot trebuie sa fii ca sa te ciocnesti  atit de tare într-un giratoriu ranindu-ti pasagerii?
In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.