Baraje si amenajari hidrotehnice

[GDPR]

In MO nr. 156/26.02.2020 s-a publicat HG 148/2020 privind modul de determinare și de calcul al debitului ecologic in zona de avala amenajarilor hidrotehnice: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/223333

[GDPR]

Am primit un raspuns din partea ANAR cu privire la situatia unor obiective de investitii (fonduri alocate si lucrari prevazute in anul in curs):

[TibiV]

Ce este BDCE?...

[GDPR]

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. E vorba de credite externe rambursabile.

[GDPR]

Desi sumele alocate investitiilor ANAR prin legea bugetului de stat si prin HG de aprobare a BVC ANAR pe anul 2020 sunt practic la un minim istoric, la rectificarea bugetara nu se aloca nici macar un leu un plus pentru acestea.

[GDPR]

In varianta finala a OUG privind rectificarea bugetului de stat publicata in MO nr. 135/18.08.2020 (pag. 97-98) au aparut niste credite bugetare in plus fata de draftul publicat pe site-ul MF:

- titlul 65 (cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila): 25 milioane lei;
- titlul 71 (cheltuieli de capital, active nefinanciare): 50 milioane lei.

[GDPR]

Raspuns MMAP la interpelarea senatorului Gotiu cu privire la exploatarea acumularii Valea de Pesti in timpul inundatiilor din iunie 2020:







https://senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2030%2006%20gotiu%203455%20c%20MMAP.pdf

[GDPR]

Pe site-ul MMAP s-a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 pentru Administraţia Naţională "Apele Române"

Din NF:

Cheltuielile de la bugetul de stat au crescut la creditele de angajament cu 26,30%, respectiv 175.444 mii lei, iar la creditele bugetare cu 31,96%, respectiv 72.233 mii lei, față de bugetul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 184/2020 privind aprobarea bugetului  de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 pentru Administraţia Naţională ,,Apele Române", aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, astfel:

2. Programe din fondul de coeziune (FC):
-alineat 58.03.01 ,,Finanțare națională" suma s-a diminuat la creditele de angajament cu 4,41%, respectiv 2.359 mii lei, iar la creditele bugetare suma a crescut cu 1,21%, respectiv 211 mii lei;
-alineat 58.03.02 ,,Finanțare Externă Nerambursabilă" suma s-a diminuat la creditele de angajament cu 4,40%, respectiv 13.323 mii lei, iar la creditele bugetare suma a crescut cu 1,20%, respectiv 1.187 mii lei;
-alineat 58.03.03 ,,Cheltuieli neeligibile" suma a crescut la creditele de angajament cu 0,01%, respectiv 7 mii lei, iar la creditele bugetare suma s-a diminuat cu 7,37%, respectiv 1.398 mii lei.

La titlul 65 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", alineat 65.01.00 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", suma a crescut la creditele de angajament cât și la creditele bugetare cu 62,49%, respectiv 14.841 mii lei.

La titlul 70 ,,Cheltuieli de capital", suma a crescut la creditele de angajament cu 70,37%, respectiv 160.503 mii lei, iar la creditele bugetare cu 87,30%, respectiv 57.292 mii, astfel:
- alineat 71.01.01 ,,Construcții", suma a crescut la creditele de angajament cu 70,44%, respectiv 160.473 mii lei, iar la creditele bugetare cu 87,61%, respectiv 57.262 mii;
- alineat 71.01.30 ,,Alte active fixe", suma a crescut atât la creditele de angajament cât și la creditele bugetare cu 11,11%, respectiv 30 mii lei.

[TVlad]

Acest obiectiv nu e legat de producerea de energie dar este totusi o amenajare hidrotehnica si cred ca e locul cel mai potrivit pentru a deschide discutia. E vorba de canalul de corespondenta intre riurile Arges si Colentina, format din mai multe tronsoane si ramificatii.
Primul tronson incepe de la captarea de pe Arges de la Crivina si se termina linga A1 linga complexul logistic, aprope de calea ferata spre Craiova. De aici cea mai mare parte din debit continua drumul catre uzina de la Rosu iar restul merge prin canal deschis catre nord, spre Dragomiresti. Tronsonul Crivina - Uzina de la Rosu este subteran, prin canal dublu casetat. De la uzina Rosu, apa procesata se distribuie in reteaua orasului iar o parte continua prin canalul de suprafata catre Lacul Morii pentru a asigura debitul de scurgere salubra pe Dimbovita.
Pina la sfirsitul anilor 90 am impresia ca pe intreaga lungime intre Crivina si Lacul Morii era si canal de suprafata. In paralel cu el functiona un canal subteran. Nu stiu cum erau impartite debitele, daca pe la suprafata mergea numai apa destinata Lacului Morii si in subteran cea pentru consum insa intre timp capacitatea celui subteran a fost marita iar canalul de suprafata a fost abandonat.

Revenind la punctul de ramificatie de la A1, de acolo spuneam ca pleaca o parte din apa catre Dragomiresti. Iata care e traseul:



Aici vedem canalul inainte de a intra sub giratoriul de la Dragomiresti:




Dupa ce subtraverseaza giratoriul, merge subteran pe o portiune nou construita cu ocazia largirii centurii. In apropiere de Dimbovita, exista un mini stavilar unde o parte din apa e deversata in Dimbovita. Mai departe, spre Chitila, traseul e abandonat. In imaginea de mai sus l-am reprezentat cu rosu. Conform imaginilor istorice din Google Earth, se pare ca a fost functional pina prin 2002. Fiind paralel cu centura rutiera, de multe ori m-am intrebat, trecind pe acolo, ce rost a avut constructia lui. Raspunsul este ca suplimenteaza debitul riului Colentina cu apa din Arges pentru a asigura o curgere salubra pe teritoriul Bucurestiului.

Am intrebat atunci la Apele Romane cu se asigura curgerea salubra a Colentinei daca acest canal e nefolosit. Raspunsul lor a fost ca se suplimenteaza debitul din riul Ialomita, prin captarea Bilciuresti si canalul spre Ghimpati.



Mai interesant e ca decolmatarea lui e in atentia ALPAB. Nu aveam eu mari sperante insa iata ca dupa aproape doi ani, s-au apucat de treaba:













Fotografiile sint facute in dreptul str. Panduri din Rudeni. Impresionanta cantitatea de mizerie ramasa, sper sa continue sa o adune.

Mai am citeva imagini din vara cu partea terminala a acestui canal, la varsarea in Colentina, sub podul centurii. Era plin de mizerii si atunci, acum nu am mai ajuns sa vad daca l-au curatat.

[Cristi N]

Daca tot suntem la capitolul salbei de lacuri a raului Colentina cred ca e util sa stim cine administreaza fiecare din lacuri, din pacate am doar situatia de la nivelul Sector 2 dar poate alti colegi de la sectoarele 1 si 3 pot sa ne ajute.
- Lacul Tei - ALPAB
- Plumbuita - Apele Romane, inclusiv insula Plumbuita
- Raul Colentina ( intre lacul Plumbuita si lacul Fundeni) - Apele Romane
- Fundeni - Apele Romane
---insula Fundeni - propietate privata - Avalon Development SRL
- Dobroesti - Apele Romane
- Pantelimon - ALPAB

In afara de cele de mai sus in sector mai avem cateva lacuri interioare:
- Circului si National sunt la ALPAB
- Sticlariei si Morarilor sunt la ADP S2

[TVlad]

Pai in raspunsul primit de mine de la Apele Romane scrie asa:

Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon - administrate de Consiliul General al Mun. Bucuresti (prin ALPAB, banuiesc)
si
Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I - administrate de Apele Romane.

[Cristi N]

Ai dreptate, am ratat informatia cand am citit postul.

[TVlad]

Un set de poze facute in zile mai insorite si in mai multe locuri:

Canal Dragomiresti - Chitila, giratoriu Domnesti:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni sud) - aval:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni sud) - amonte:


Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - aval:


Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - amonte:


Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - podet:


Canal Dragomiresti - Chitila, Farmexpert Rudeni - aval:


Canal Dragomiresti - Chitila, Farmexpert Rudeni - amonte:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - pod:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - amonte:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - aval:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Macului Rudeni - aval:


Canal Dragomiresti - Chitila, str. Macului Rudeni - amonte:


Sper sa ajungem si aici la un debit similar cu al canalului de la Rosu:

Canal Rosu Uverturii aval:


Canal Rosu Uverturii amonte:



Powered by API/PUM imgur uploader

[elphax]

aproape finalizat nodul hidrotehnic pe Bega in aval de Timisoara

asa era la inceput de an


asa este acum

https://www.youtube.com/watch?v=-RqLXNLibpg&ab_channel=DeBanat

[stangabriel]

https://ziare.com/hidroelectrica/hidroelectrica-baraj-sebes-licitatie-hidrocentrala-investitie-1759935

O investiție abandonată de Hidroelectrica în urmă cu aproape 15 ani va fi continuată de către compania de stat. Este vorba despre un baraj cu hidrocentrală construit parțial pe Valea Sebeșului, în apropierea municipiului Sebeș.

Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost realizată niciodată.

Investiția, începută în 2006, are ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Compania de stat a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice în vederea finalizării investiției. Valoarea totală estimată este de 972.500 de lei, fără TVA.

Nodul hidrotehnic Sebeş este amplasat pe cursul inferior al râului Sebeş, la o distanţă de aproximativ 3,5 km aval de centrala – baraj Petreşti, respectiv la o distanţă de aproximativ 1,5 km amonte de oraşul Sebeş.

La ce va fi folosită apa din baraj
Lacul redresor Sebeș va avea următoarele destinații și funcțiuni: compensarea și reducerea debitelor aval de CHE Petrești la 12 mc/s, reducând în viitor pericolul de evoluție al eroziunii albiei râului Sebeș; alimentarea cu apă a utilităților orașului Sebeș prin construirea unei noi prize de apă care să asigure 1 mc/s; valorificarea potențialului energetic utilizând debitul turbinat de către CHE Petrești, printr-o microhidrocentrală amplasată în aval.