Cred ca sunt destui care intalnesc pe aici pe forum (si nu numai) abrevieri de genul CIC sau PPP sau SF...
Eu de exemplu... am avut nevoie de ceva timp pana sa-mi dau seama ce vrea sa insemne SF si ca nu are legatura cu "Enterprise, warp nine, engage!"
Si am tot vut sa intreb dar pana la urma n-am mai facut-o! Astazi insa, mai dau de o abreviere, CIC, care habar nu am ce inseamna. Dupa ce zicea bogdymol, banuiesc ca ceva legat de "intretinere" si m-am cam lamurit insa se pare ca topicul asta ar fi necesar.
Asa ca, ii rog pe cei ce stiu si au timp sa faca o lista cu abrevierile folosite pe aici.
Multumesc
Ce stiu eu:
CE = Comisia Europeana
CIC = Centru de Intretinere si Control (sau Centru de Intretinere si Coordonare)
CNADNR = Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
CNSC = Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor
PPP = Parteneriat Public Privat
pSF sau preSF = Studiu de Pre-fezabilitate
SF = Studiu de Fezabilitate
MT = Ministerul Transporturilor
Ax = indicativ pentru Autostrada - culoare verde
DNxxx = indicativ pentru Drum National (1 pana 7, 1A, 2B, 17C plus multe altele) - culoare rosie
DJxxx = indicativ pentru Drum Judetean (o groaza) - culoare albastra
DCxxx = indicativ pentru Drum Comunal (o groaza) - culoare galbena
VMS= Variable Message Sign (folosit in sintagma "portal VMS") - panourile (electronice) cu mesaje variabile pe autostrazi
:D
Quote from: Ionut on January 18, 2013, 03:26:32 PM
CIC = Centru de Intretinere si Control
În proiectele de autostradă în derulare apare ca Centru de Întreținere și Coordonare (http://www.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/informare.pdf). Variațiuni pe aceeași temă. :)
Aș mai adăuga:
CU = Certificat de urbanism
AC = Autorizație de construire
PT (uneori
PTh) = proiect tehnic
PT+DE (sau
PTDE) = proiect tehnic și detalii de execuție
PT+CS (sau
PTCS) = proiect tehnic și caiet de sarcini
PT+DA (sau
PTDA) = proiect tehnic și documentație de atribuire
TBM = tunnel boring machine (echipament pentru forat tuneluri)
IC = interchange (nod rutier)
SR = slip road (bretea rutieră)
Acestea nu sunt abrevieri des întâlnite în discuții, dar e posibil să le găsiți prin vreo documentație.
CAB = Curtea de Apel Bucuresti
HSR= High speed railway
ITS= inteligent traffic system. (Este sistemul care contine multe alte chestii pe langa VMS).
NATM - New Austrian Tunnelling Method
Cobra= Comarnic-Brasov :).
Nu mai vb de VO si VP, vorbim de cobra si pisi :lol:
MP = MasterPlan
MPGT = MasterPlan General de Transport
NN?
Bai, asta este thread serios!
Mai spuneti abrevieri daca mai stiti, n-am mai revizuit de mult thread-ul.
BEI = Banca Europeană de Investiţii
BERD = Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
FC = Fondul de Coeziune
Un scurt post despre ce inseamna 2x2, 1+1 si alte asemenea.
AxB, exemplu 2x3, 1x2 : Sosea cu A cai, fiecare cale avand B benzi. O autostrada standard are doua cai, fiecare cale are doua benzi, deci 2x2. O autostrada cu 3 benzi pe sens are doua cai, fiecare cu 3 benzi, deci 2x3. Un drum national romanesc obisnuit, normal, cu o banda pe sens, are o cale, cu doua benzi, deci 1x2.
A+A, exemplu 2+2, 1+1 : Sosea cu A benzi pe un sens, si B benzi pe celalalt sens. Nu e necesar sa existe mai mult de o singura cale; sensurile pot fi separate, dar nu este necesar. Un drum 2x2 este obligatoriu 2+2; dar nu orice drum 2+2 este 2x2. De exemplu, DN1 Bucuresti - Ploiesti este 2+2, dar, fiind pe o singura cale (sensurile nefiind separate), este 1x4, nu 2x2.
Exemple:
1x1 SAU 1+0: o singura banda; drumul e ori cu sens unic, ori, daca se circula in ambele sensuri, folosind acea singura banda, exista din loc in loc alveole de intalnire. Se foloseste doar pe sosele rurale, rar circulate, si pe stradute in orase.
1+1 SAU 1x2: drum national/judetean obisnuit, cu doua benzi, cate una pe sens.
2x2: autostrada sau drum expres cu doua cai distincte, fiecare cale ducand propriul sens, fiecare cale cu 2 benzi pe sens. Se poate folosi si 2+2, dar este mai ambiguu.
2+2: orice drum cu 2 benzi pe sens. In general se foloseste pentru drumuri cu 2 benzi pe sens care NU au caile separate (ca sa fie perfect neambiguu, exista alternativa 1x4).
2x3: autostrada sau drum expres cu 3 benzi pe sens.
Greseli frecvente:
- 1x1 pentru drumuri nationale "clasice", pe principiul 2x2 = autostrada, deci 1x1 = DN. Corect e 1+1 (o banda de dus si una de intors) sau 1x2 (o cale cu doua benzi);
- 3x3 pentru autostrazi cu 3 benzi pe sens. 3x3 inseamna 3 cai separate, fiecare cale cu 3 benzi pe sens. Doar ca o autostrada cu 3 benzi are doar doua cai - n-are ce face cu o a treia! Exista insa un drum in Romania de tip 3x3. Este asta, si e 3x3 doar temporar (marcajul galben, din cate stiu, are precedenta peste marcajul alb): https://goo.gl/maps/PN5R3. 3 cai, fiecare cale cu 3 benzi: o cale de "dus", o cale de "intors" si o cale "expres", care nu stiu cum e folosita acum, am prins-o si reversibila, cu multi ani in urma, si bidirectionala. Pare ca acum au facut-o reversibila din nou, temporar.
^^
Nu uita, te rog, de variantele 1+2 sau 1+2/alternativ.
1+2 - drum cu o banda pe un sens si doua benzi pe sensul opus.
Deci in momentul in care pe DN1 de la Ploiesti la Comarnic vor monta pe toata lungimea parapeti New Jersey medieni, drumul se va transforma din 2+2 in 2X2?
Salut! :D
Am si eu o curiozitate.
Cum se traduc kilometrii aceia gen kilometrul 52+436 ?
Niciodata nu am inteles la ce se refera aceasta notatie.
Merci! :D
E foarte simplu. Km 52 si 436 de metri.
Am inteles. :D
Credeam ca se refera la ceva de genu 52 km + 436km si nu intelegeam de unde. :D
Merci!
si distantele se masoara in km pornind din Bucuresti. Parca piata Sfantu Gheorghe.
Acum....kilometrajele pe proiecte si in proiectare nu respecta neaparat regula asta, pe proiecte, mai ales pe A1 s-a mers de la granita spre Bucuresti, fapt care se vede inclusiv in denumirea proiectelor (Nadlac-Arad, Arad-Tm, Tm Lugoj, Lugoj Deva, Orastie-Sibiu).
Salut! :)
Nu-i chiar abreviere, dar lamuriti-ma si pe mine, ce inseamna autostrada fazata?
Merci!
Nimeni nu stie exact. Teoretic un drum expres care apoi este imbunatatit la nivel de autostrada. Nu este locul de discutie aici.
^ Termenul de autostradă fazată nu cred că mai există nicăieri, dar recomandările TEM explică totuși ce este aceea o construire fazată de autostradă. Vedeți aici (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trans/main/tem/temdocs/TEM-Std-Ed3.pdf), capitolul 1.2, subcapitolul 1.2.2., în special paragraful 1.2.2.3 (pag. 13-14). Evident, nimeni, probabil nici măcar Rus, nu știe la ce se referă termenul românesc.
TS ???
Acronim pentru TIRRENA SCAVI SpA - constructor.
chiar daca nu e prea vizibil, incerc sa pun aici: balast STABILIZANT (GRESIT); Balast STABILIZAT (corect).
Explicatie: balastul se stabilizeaza cu ciment (3-4%) crescand foarte mult caracteristicile lui, obtinundu-se practic un beton foarte foarte slab.
Balastul nu stabilizeaza nimic in sine....de aia nu se poate spune balast stabilizant.
Nu se poate zice doar STABILIZANT?
Din explicatia logica a lui Alecu reiese clar ca se poate spune doar STABILIZAT...
STABILIZANT este gresit...
teoretic trebuie sa spui balast stabilizat.
Mai poate exista si pamant stabilizat: acel strat de forma care se pune peste terasament, inainte de a incepe cu sistemul rutier efectiv. Pamantul se stabilizeaza tot cam cu acelasi gen de materiale: amestecuri de var, ciment...etc (Dorosol si Soilmix sunt denumirile comerciale cele mai cunoscute).
Am inteles, mersi.
AND= Administratia Nationala a Drumurilor (vechea denumire a CNADNR).
PS: acum realizez ca AND e de fapt DNA scris invers. :)))))
Si adresele lor de mail au ramas tot pe AND...
De exemplu comunicatele le trimite de pe presa@andnet.ro :)
RTE= responsabil tehnic cu executia.
Pozitie impusa in organizatia constructorului de catre legea 10 si are diferite responsabilitati.
AMC = analiza multi-criteriala ?
^ Da.
SIRP= Șuruburi de inalta rezistenta pretensionate (metoda de imbinare a tronsoanelor de poduri metalice). In trecut se foloseau niturile incalzite de rosu, acum castiga tot mai mult teren sudura). Se foloseste foarte mult in Romania la podurile tip grinzi cu zabrele de CF.
Imi poate spune cineva ce e OSM? Din context inteleg ca e ceva legat de harti/schite....cum se acceseaza acest OSM?
www.openstreetmap.org (http://www.openstreetmap.org)
Un fel de GM (GoogleMaps), dar fara poze din satelit...
Doar harta.
Dar de multe ori mai buna decat GM, pentru ca pe OSM figureaza detaliat cele mai multe proiecte discutate de noi aici....
PCN ?
Quote from: AlexAllex on April 25, 2016, 08:57:46 PM
PCN ?
Pavement construction number. Descrie capacitatea portanta a unei piste de aterizare. Se foloseste alaturi de ACN (aircraft classification number) pentru a determina ce avioane pot ateriza pe o pistă. Dacă ACN > PCN avionul poate ateriza fara restrictii. Dacă nu se pot autoriza aterizari ori cu restrictii ori in numar limitat.
PISTA DECOLARE ATERIZARE
PCN 48/R/C/W/T
CALEA DE RULARE ALFA
PCN 55/R/C/W/T
PLATFORMA DE IMBARCARE - DEBARCARE
PCN 54/R/C/W/T
unde:
PCN = Pavement Classification Number;(capacitatea portantă)
R – indică structura rutieră rigidă;
C – arată capacitatea portantă a patului pistei; indicele C arată o capacitate slabă, cu un modul de reacţie ks cu valori cuprinse intre 25 – 60 MN/m³;
W – corespunde categoriei de presiune în pneurile aeronavelor; W nu impune limite în acest sens;
T – se referă la o evaluare tehnică a caracteristicilor sistemului rutier şi aplicarea tehnologiilor referitoare la comportarea structurilor rutiere.
Quote from: AndyM09 on April 28, 2015, 03:00:46 PM
Salut! :D
Am si eu o curiozitate.
Cum se traduc kilometrii aceia gen kilometrul 52+436 ?
Niciodata nu am inteles la ce se refera aceasta notatie.
Merci! :D
Deși ai o întrebare cu "vechime" (și eu am intrat acum aici, "ocazional"), poate mai citești această completare la întrebarea inițială pusă....
Bornele kilometritrice ai să le vezi ori pe dreapta drumului, ori pe stânga drumului (exceptie pe autostrăzi, unde tablele kilometrice sunt pe mijloc, între sensurile de circulație).
Dacă în timpul deplasării ai bornele pe dreapta ta, asta înseamnă că te deplasezi dinspre "centru" spre "exterior/graniță", punctul "0" (Bucureștiul) fiind în spatele tău.
Dacă bornele kilometrice sunt pe stânga ta, deplasarea se face dinspre "exterior/graniță" spre "centru", Bucureștiu, cu punctul"0" fiind în fața ta.
Bornele sunt marcate cu diferite culori....
-roșu pentru DN (drum național)
-albastru pentru DJ (drum județean)
-galben pentru DC (drum comunal)
-verde pentru autostrăzi, unde indicele km va fi tot pe fond alb.
La partea superioară pe partea colorată borna, pe ambele fețe ce se văd prin parbriz (fețele perpendiculere pe axa drumului), are înscrisă poziția kilometrică față de punctul "0" (pe DN față de București, de exemplu 586/undeva pe lângă Oradea) sau la celelalte față de locul unde începe DJ-ul sau DC-ul.... Mai jos pe partea albă nu cred că mai este necesar de spus.
Pe fața paralelă cu axul drumului, borna, pe partea albă, are înscris numărul drumului respectiv, după care poți identifica drumul pe hartă (de exemplu DN 13E sau DJ 103 A sau DC 78).
Johann. si tot nu i-ai rapuns omului... :lol:
Quote from: AndyM09 on April 28, 2015, 03:00:46 PM
Cum se traduc kilometrii aceia gen kilometrul 52+436 ?
km 52+436 insemna kilometrul 52 + 436 de metri.
Mai exact, conform notatiilor matematice, este kilometrul 52,436.
Dar ce vine dupa virgula evident ca nu mai este km...
Practic km 52+436 inseamna ca acel punct se afla la 52436 de
metri de "kilometrul zero".
In cazul Drumurilor Nationale (al tututor DN-urilor cu o singura cifra, care din fericire sunt doar 7...) "
kilometrul zero" este in
curtea bisericii Sf.Gheorghe din Bucuresti, intre Pta Unirii si Pta Universitatii.
Daca te uiti pe GM, ai sa vezi ca mari bulevarde ale Capitalei sunt de fapt DN1, Dn2,.... DN7.
Orientativ (nu sunt cifrele reale, doar aproximarile mele absolut estimative :lol: ) se poate spune ca Hotelul Intercontinental este pe DN1 la km 0+265, iar Palatul Victoria (sediul Guvernului) este tot pe DN1, la km 2+437...
IarBd. Pierre de Coubertin care te duce in Stadionul National pleaca din DN3, pe la 5+834
Iar pasajul de la Piata Sudului este pe DN4 la km 7+132...
Gara de Nord cred ca este undeva pe DN7... :)
Quote from: Ionut on April 28, 2015, 04:00:05 PM
E foarte simplu. Km 52 si 436 de metri.
Răspunsul "prim" l-a primit de la "Ionuț"; nu mai era nevoie să repet spusele lui Ionuț. :hm:
Ceea ce am mai scris, am spus că este o completare, legată de bornele kilometrice și inscripționarea lor... Iar completarea ta, cu "KM 0", este de asemenea binevenită. Și încă o completare legată de istoricul "monumentului KM 0":
De pe "Wiki-citire"....
""""Monumentul Kilometrul zero localizat în centrul Bucureștiului, România, în fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou, sector 3, a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938.
Monumentul de la Kilometrul 0 este o roză a vânturilor, între razele căreia sunt gravate denumirile principalelor provincii istorice românești: Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Moldova, Muntenia și Oltenia. În centrul rozei, sculptorul a plasat o sferă încinsă pe circumferință cu un brâu pe care sunt reprezentate semnele zodiacului, iar pe lateralele de piatră ale micului bazin în care stă puțin scufundată roza sunt săpate denumirile unor orașe ale României și distanțele, pornind din Kilometrul 0 până la ele.[1] Printre orașele ale căror denumiri sunt gravate pe acesta se numără și Chișinău, Orhei, Tighina, care sunt în prezent în Republica Moldova, precum și Silistra și Bazargic azi Dobrici din Bulgaria, care au făcut parte din România Mare din 1913 până în 1940
"""".
Mai este un aspect, acest
KM 0 (cadastral) a nu fi confundat cu
KM 0 din fața Teatrului Național, ca simbol al manifestațiilor pentru democrație/libertate/anticomiunism din martie-iunie 1990.
Abrevieri utilizate in topicul Magistrala 5 metrou, Drumul Taberei-Eroilor:
AM = Academia Miliara
ORZ= Orizont
FAV=Favorit
DT34= Drumul Taberei 34, DT20=Drumul taberei 20, s.a.m.d.
RD5= Raul Doamnei 5
PRC= Parc Drumul Taberei=Parc DT
RO=Romancierilor
VA=Valea Argesului
VI=Valea Ialomitei
VO=Valea Oltului
ER2=Eroilor 2
CV= Centrala ventilare, CV FAV-DT34=centrala ventilare interstatie Favorit-Drumul Taberei 34
PLS=Punct lansare scut (TBM).
PSS=Punct scoatere scut.
CH=Cetatea Histria (str.)
TgN=Targu Neamt (str.)
LC=Lunca Cernei (str.)
DM=Dealul Macinului (str.)
Arutela=alee
Haiducului=alee
MZA = media zilnica anuala
Abrevieri din aviatie:
pax = pasageri in avion (172 pax azi pe OTP-CLJ) sau numar de pasageri in aeroport (OTP a avut 12 milioane pax in 2017)
LF = Load Factor = procent intre numar pasageri si numar locuri in avion (LF 90 = Load Factor 90%, adica 90% din locurile disponibile in avion au fost ocupate de pasageri)
CASK = Cost per Available Seat Kilometer & CASM = Cost per Available Seat Mile = costul companiei aeriene per scaun din avion per km/mila (in functie de ce sistem vorbim, metric sau american)
yield = simplu spus cati bani face compania aeriana, venituri per pasager per km/mila
Continuam:
RASM/RASK (Revenue per available seat mile/kilometer) = incasari ale companiei aeriene pe scaun-kilometru disponibil. Este yield * LF. Asta pentru ca nu intotdeauna umpli avionul - poti avea un yield super-mare (adica bilete super-scumpe) cu avion gol, asa ca RASK va fi jos.
333, 332, 380, 738, 73G... - modelul de avion, care in limbaj comercial aviatic se mai numeste si echipament. Exista doua sisteme, IATA (folosit mai ales pe partea comerciala) si ICAO (folosit mai ales pe parte operationala si tehnica). Dintr-un motiv sau altul, forumul pare ca foloseste codurile IATA. O lista gasesti aici: http://www.flugzeuginfo.net/table_accodes_iata_en.php. Conventional, 737-700 e denumit 73G (desi exista mai multe alternative), 737 fiind ocupat de modelul "generic" (737, dimensiune si generatie necunoscuta).
hub si spoke - modelul standard de business in aviatie. Exista un aeroport principal (numit hub), cu multe curse, care serveste drept nod de conexiune, si spite care duc la aeroporturi secundare (numite spoke). Un aeroport este un hub in general daca serveste functia de hub, si este un hub al unei companii daca serveste functia de hub pentru acea companie. De exemplu, Frankfurt este un nod global, si este un nod global pentru Lufthansa - are legaturi de oriunde spre oriunde cu Lufthansa. Pentru British Airways este insa un spoke. Bucuresti e un hub regional in general si hubul Tarom. Suceava sau Cluj sunt spoke.
Daca vrei sa zbori, de exemplu Cluj - Pheonix, vei zbura de obicei intr-un hub (Frankfurt sa zicem), apoi vei lua un transatlantic (spre Newark sau San Francisco) si apoi o legatura locala pana la Phoenix. In ultimii 20 de ani au aparut, pe rute importante, legaturi "spoke" la "spoke", asigurand legaturi directe intre doua aeroporturi mici, dar cu trafic intens intre ele (de exemplu Timisoara - Iasi sau Iasi - Roma)
Hub si spoke nu se aplica la linii low-cost care ofera doar legaturi punct-la-punct, adica fara conexiuni cu schimbat avion. Pentru acestea, echivalentul unui hub este o baza, adica locul unde isi parcheaza 1-2-3 avioane si ofera un numar mare de destinatii.
trunk si feeder - Trunk este o legatura intre doua baze sau o legatura deosebit de importanta (frecvente mari, numar mare de pasageri) intr-o retea hub si spoke (vezi mai sus). Feeder este o conexiune spre hub.
Vad ca sunt 2 tipuri de prescurtari pentru companii aeriene (si pentru aeroporturi la fel).
De ex. Wizz air: W6 si WZZ, Blue air: 0B si BMS etc.
Aeroport Otopeni: OTP si LROP
Care sunt mai folosite sau cand/cum se folosesc fiecare?
^
Exista doua organisme principale de reglementare si coordonare in aviatie, ICAO (sau OACI, Organizatia Aviatiei Civile Internationale) si IATA (Asociatia internationala a Transportului Aerian). ICAO e o parte componenta a ONU, IATA e o asociatie a liniilor aeriene. ICAO se ocupa in mare parte de reglementarile tehnice si operationale ale aviatiei civile. IATA se ocupa de o (mare) parte din reglementarea si interoperarea partii comerciale a aviatiei.
Fiecare isi are propriile coduri pentru linii aeriene, aeroporturi si aeronave. Codurile ICAO se folosesc cand vine vorba de chestii operationale/tehnice - de exemplu control trafic aerian, mentenanta, zbor etc. Codurile IATA se folosesc cand vine vorba de chestii comerciale - bilete, bagaje, interlining si boarding pass-uri, contabilitate si management, marketing etc. etc... Era de mult vorba sa se unifice, folosind codurile ICAO. Dar costurile sunt muuuult prea mari - sa schimbi sisteme care functioneaza la nivel global costa mai mult decat face.
Codurile functioneaza asa:
Aeroporturile au cod ICAO de 4 litere, de forma ZCXX unde Z e zona geografica, C tara, XX identificatorul. De exemplu LROP = Europa de Sud (L), Romania (R), Otopeni (OP). Cateva coduri de zona: Europa de sud e L, Europa de Nord e E, ex-URSS e U, Asia de Nord e Z, Asia de Sud e V, SUA e K, Canada e C, Australia e Y, America Centrala e M, America de Sud e S. Codul IATA e de trei litere, si in general e mai logic pentru pasageri si agenti sa-l inteleaga si foloseasca. Nu exista reguli de formare.
De exemplu : Otopeni = LROP/OTP, Timisoara = LRTR/TSR, Frankfurt = EDDF/FRA; Amsterdam = EHAM/AMS, Londra Heathrow = EGLL/LHR, Madrid Barajas = LEMD/MAD
Exista aeroporturi care au cod ICAO dar nu cod IATA - codul IATA fiind dat doar in cazul in care aeroportul primeste trafic comercial. De exemplu, in Romania exista aeroportul cu cod ICAO LRFT (Baza Aeriana Fetesti), LRBO (Baza Aeriana Boboc), LRCT (Baza Aeriana Campia Turzii). Astea, bineinteles, nu au cod IATA.
Liniile aeriene au cod ICAO de trei litere si cod IATA de doua litere. La fel, partea comerciala foloseste IATA, partea operationala si tehnica ICAO. Tarom e ROT/RO, British Airways e BAW/BA, Lufthansa e DLH/LH, Wizz e WZZ/W6. Literele nu inseamna nimic. Codurile ICAO sunt unice. Codurile IATA pot fi duplicate - o linie aeriana operand regional doar in America Latina (de exemplu) poate avea acelasi cod IATA cu o linie aeriana operand regional doar in Africa.
Liniile aeriene mai au si un callsign, prin care se identifica avioanele in comunicatii radio. Tarom e TAROM, Wizz e WIZZAIR (nimic surprinzator), dar Blue Air e BLUE MESSENGER, British Airways e SPEEDBIRD. Iar Air France e AIRFRANS (ca pana si controlorii americani sa pronunte franceza cum trebuie, nu?). Controlorul cand comunica cu un zbor Blue Air, sa zicem BMS123, il va adresa ca BLUE MESSENGER ONE-TWO-TREE (three se pronunta tri in aviatie).
Aeronavele. La fel, exista 2 coduri, IATA si ICAO. Ghici care cand se folosesc? Exact IATA - comercial, ICAO - tehnic si operational. ICAO - 4 litere/cifre. IATA - 3 litere/cifre.
De obicei, un model primeste un singur identificator ICAO - adica B738 e numele pentru toate Boeingurile 737-800, dar nu neaparat un singur cod IATA - desi exista codul 738 pentru modelul general 737-800, pot exista si alte coduri asignate de IATA (de exemplu 73H) pentru acelasi model, pe care liniile aeriene le pot folosi pentru a diferentia subflotele (in functie de configuratia interioara, dotari gen winglets etc.). Teoretic codurile de submodel IATA au insemnatate (73H inseamna "dotat cu winglets") dar liniile aeriene sunt libere sa le foloseasca cam cum vor ele daca exista.
Am o nelămurire: CIC este totuna cu CIM? Dacă nu, care sunt diferențele?
În esență, . - C.I.C., înseamnă Centru se Întreținere și Coordonare.......
- C.I.M., înseamnă Centru de Informare și Monitorizare.......
Cred ca @RaduG stia deja ce inseamna CIM si CIC si dorea sa stie care sunt diferentele dintre astea doua.
https://romaniafaragropi.ro/wp-content/uploads/2015/08/PD-162-2015-redactarea-2-Normativ-privind-proiectarea-autostr%C4%83zilor-extraurbane.pdf?x30085
ART. 209 Principalele funcții ale centrului de întreținere și coordonare (fig. 21) sunt următoarete:
a) coordonarea activității de exploatare a autostrăzii;
b) toate operațiunile de curățare de pe autostrada propriu-zisă și din zona autostrăzii, inclusiv
curățarea periodică a șanțurilor, curățarea podurilor, clădirilor, parcărilor și spațiilor de serviciu,
stațiilor de taxare, etc.;
c) toate operațiunile de curățire și înlocuire a marcajelor, dispozitivelor de siguranță (garduri,
parapeți, etc.), a sistemelor de iluminat, a sistemelor de telecomunicații etc.;
d) toate reparațiile și înlocuirile necesare ca urmare a deteriorărilor cauzate de accidente;
e) reparații locale ale îmbrăcăminții rutiere;
f) operațiuni de tăiere și curățare a pomilor, precum și îngrijirea spațiilor verzi;
g) toate operațiunile specifice perioadei de iarnă, de îndepărtare a zăpezii si a gheții.
În ce privește C.I.M. /Centrul de Informare și Monitorizare, tot din normativul de proiectare:
https://romaniafaragropi.ro/wp-content/uploads/2015/08/PD-162-2015-redactarea-2-Normativ-privind-proiectarea-autostr%C4%83zilor-extraurbane.pdf?x30085
Fig. 22. Punct sprijin CI
ART. 219 Centrul de monitorizare si informare este o structură cu mare capacitate de
monitorizare, putând să asigure mai multe sectoare de autostrada, practic toate sectoarele de autostradă
sub jurisdictia unei Regionale. Amplasarea acestui centru se va stabili împreună cu beneficiarul în
cadrul unui centru de întreținere și coordonare.
ART.220
1) Se va amenaja o cameră operațională desfăsurată pe un singur nivel in care se va amplasa sistemul
de afisare multifuncțional, atât pentru harta națională rutieră cât si pentru gestiunea aplicațiilor
software.
2) Subsisteme componente
a) sistem de afisare a informațiilor si ecran de vizualizare tip ,,video wall"
b) sistem de monitorizare a traficului și statistici
c) sistem de detectare automată a incidentelor si congestiilor de trafic
d) sistem de monitorizare CCTV
e) sistem de recunoaștere numere de înmatriculare
f) sistemul de securitate si monitorizare infrastructură
g) website cu informații de trafic și meteo
ART.221 Centrul va fi conectat prin fibră optică la rețeaua de comunicație de pe autostradă.
ART.222 Centrul de operare prevăzut al autostrăzii trebuie să fie operațional 24 ore/zi.
ART.223 Centrul trebuie să fie capabil să:
a) identifice imediat amplasarea mașinii care solicită ajutor;
b) confirme recepționarea mesajului;
c) dezvoltarea operațiunilor care necesită trimiterea asistenței necesare
ART.224 Centrul de operare trebuie să fie legat direct cu:
a) stația de ambulanță;
b) staia de pompieri;
c) staia de poliție;
d) centrele de întreținere a zonale;
e) stația de asistență mecanică;
f) rețeaua de telefoane publice.
ART.224 Între vehiculele de patrulare și centrul de operare trebuie să existe un sistem de
comunicație radio.
Cam asta ar fi conform cu normativele......................... Sănătate și Crăciun Fericit !!!
Mulțumesc frumos pentru lămuriri. Sărbători frumoase!
RaduG, asemenea și ție, cu maximă și de neclintit sănătate !! ..... Atât ție cât și tuturor cititorilor.... !! Suntem aici și mă bucur că sunt ochi care mai citesc și constată că nu mergem pe "gogoși" ci pe fapte/date/realități.... Decât să dai inexactități, mai bine nu spui nimic, pentru că va fi cineva ce va lua de bune "vorbele-n vânt".........
Cu drag, urări de bine și bucurii !!