[BV] Poduri si pasaje in Brasov

Started by coco.serban, May 05, 2012, 07:25:07 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.


coco.serban

Ce bine arata. Au montat si panouri "fonoabsorbante"..

user201

Nu par a fi montate panouri fonoabsorbante și nici nu cred că o vor face luând în considerare experiența de la alte astfel de pasaje din Brașov.

coco.serban


radu24


user201

Ok, scuze. Aveam impresia că sunt doar chestiile alea anti-orbire și balustrada podului.

radu24


ciprebbe

La cum arata e cam pregatit de inaugurare..... sper sa nu stam si aici cu el finalizat si sa se astepte dupa panglici ( sa nu mai asteptam ca la A1 Tm Lugoj lot 1(UMB))
Mai bine sa ratacesti in padure decat fara padure!
E-republik

A3-UMB-5 alunecari>20m - 1000ron Ciprebbe

coco.serban

Pasajul Independenţei şi Drumul Coresi, deschise circulaţiei

Monitorul Expres







Cele două drumuri vor scurta distanţa dintre Triaj şi Bartolomeu Nord, de la 6 la 2 kilometri, fluidizînd în acelaşi timp traficul din centru
• Municipalitatea estimează că şoferii care vor alege să meargă spre Tractorul pe Pasajul Independenţei vor avea o durată de deplasare cu 22% mai scurtă între Timiş-Triaj şi Bartolomeu

Drumul Coresi şi Pasajul Independenţei au fost inaugurate, la sfîrşitul săptămînii trecute, după aproape doi ani de lucrări. Cele două drumuri vor scurta cu distanţa dintre Triaj şi Bartolomeu Nord, de la 6 la 2 kilometri, fluidizînd în acelaşi timp traficul din centru.
Drumul Coresi şi Pasajul Independenţei fac parte din proiectul Municipalităţii de a construi o legătură nouă între DN 11, la ieşirea spre Sfîntu Gheorghe, Bacău şi Buzău şi DN 13, la ieşirea spre Tîrgu Mureş. În acelaşi proiect este inclusă şi dublarea pasajului Fartec, la care lucrările au început în această toamnă şi sînt planificate a fi încheiate la începutul anului 2014. ,,Finalizarea celor două investiţii, Drumul Coresi şi Pasajul Independenţei, reprezintă un moment important pentru braşoveni. Am reuşit să creăm o legătură facilă între cartierele din estul şi nordul oraşului, Craiter, Triaj, Tractorul şi Bartolomeu. Cele două proiecte înseamnă o scurtare semnificativă a distanţei între cele patru cartiere, o descongestionare a traficului pe traseul Hărmanului - Bulevardul Gării - Aurel Vlaicu - Griviţei, eliminarea timpilor de aşteptare la bariera de la strada Independenţei, creşterea potenţialului de dezvoltare a zonei şi, nu în ultimul rînd, o reducere a poluării. Un alt cîştig important este că, prin finalizarea acestor proiecte, am dovedit că oraşul se poate dezvolta prin atragerea de fonduri nerambursabile şi nu cu bani din impozitele şi taxele braşovenilor. Este un exemplu de bună practică, astfel că în proiectul privind impozitele şi taxele locale pentru 2013 nu va fi nici o modificare a acestora, iar braşovenii vor plăti aceleaşi impozite şi taxe ca în ultimii trei ani", a declarat primarul George Scripcaru.

Din Bartolomeu în Tractorul, pe Pasajul Independenţei

Braşovenii care vor să meargă din Bartolomeu spre cartierul Tractorul pot scurta drumul optînd pentru Pasajul Independenţei, care îi va duce pînă la intersecţia cu strada 13 Decembrie, în zona stadionului Forex. De acolo vor putea merge mai departe, spre Triaj, pe Drumul Coresi ce traversează fosta platformă Tractorul.
Municipalitatea estimează că şoferii care vor alege să meargă spre Tractorul pe Pasajul Independenţei vor avea o durată de deplasare cu 22% mai scurtă între Timiş-Triaj şi Bartolomeu. Pasajul traversează CF 300 pe ruta Braşov - Sighişoara, avînd o lungime de 671,4 de metri, cu două benzi de circulaţie şi bretele de legătură pentru racordarea, în Tractorul, a străzii Independenţei cu strada Gloriei şi strada Aluminiului, şi pentru racordarea, în Bartolomeu, a străzii Buzeşti cu strada Grigore Ureche şi Pasajul Fartec. Proiectanţii au prevăzut pe pasaj şi pante de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, dar şi o iluminare completă pe timp de noapte. De asemenea, cetăţenii care locuiesc în Tractorul, în zona pasajului, vor fi protejaţi fonic prin panourile fotoabsorbante amplasate pe margine, iar pentru un mediu mai curat, în zonă urmează să fie amenajată o suprafaţă de 1.660 de metri pătraţi de verdeaţă. 1.250 de metri din această suprafaţă reprezintă echivalentul terenului afectat de execuţia lucrărilor la pasaj, iar restul de 410 metri pătraţi este o zonă nou amenajată.

Primul pasaj construit după 40 de ani

Pasajul Independenţei a fost realizat în 19 luni de SC Recon SA în asociere cu SC Vectra SRL, după proiectul SC PRINFO Braşov. Primarul George Scripcaru spune că acesta este primul pasaj inaugurat la Braşov, după 40 de ani. Ultimul pasaj deschis traficului a fost Fartec, inaugurat în 1972. Investiţia pentru realizarea Pasajului Independenţei se ridică la 21,116 milioane lei (aproximativ cinci milioane euro), sumă asigurată dintr-o finanţare europeană prin POR, cu cofinanţarea de 2% de la bugetul local.
Reprezentanţii Municipalităţii estimează că punerea în funcţiune a pasajului va crea infrastructura de acces către zonele de dezvoltare economică din nord-vestul municipiului, ceea ce va determina, în final, o stimulare a creşterii economice. De asemenea, va creşte gradul de mobilitate a persoanelor şi mărfurilor, pentru că traficul între cartierul cartierul Timiş-Triaj şi Bartolomeu va scădea cu 22% ca urmare a eliminării timpilor de aşteptare la trecerea la nivel cu calea ferată.

Drumul Coresi, din Triaj direct în Tractorul pe 2 kilometri

Din strada 13 Decembrie, şoferii pot folosi şi noul drum Coresi pentru a ajunge în Timiş-Triaj sau pentru a ieşi din oraş. Drumul, care străbate fosta platformă Tractorul, a fost şi el deschis, tot la sfîrşitul săptămînii trecute, după o perioadă de 21 de luni în care s-a lucrat la el. Construcţia a fost realizată de SC Eurostrada SRL, după un proiect al SC PRINFO SRL, printr-o investiţie de 30,798 milioane lei, finanţată din fonduri europene cu o cofinanţare de 2% de la bugetul local.
Artera are 2,092 de kilometri, fiind împărţită pe trei tronsoane. Primul dintre ele, avînd o lungime de 719,91 de metri, porneşte din strada 13 Decembrie şi merge prin platforma Tractorul pînă la sensul giratoriu recent construit. De acolo se continuă cu un al doilea tronson, de 824,3 metri, care ajunge pînă la limita dinspre REMAT a platformei industriale. Cel de-al treilea tronson al drumului, de 548 de metri, merge de la limita cu REMAT pînă la intersecţia cu strada Hărmanului trecînd peste un pod de 30 de metri, peste Timişul Sec. Pe Drumul Coresi sînt şi patru sensuri giratorii, cîte unul la fiecare capăt, respectiv la intersecţia cu strada 13 Decembrie şi la intersecţia cu strada Hărmanului, şi alte două pe fosta platformă industrială Tractorul, care va deveni zona economică Coresi. De asemenea, drumul va fi iluminat printr-un sistem de 118 stîlpi şi va avea trei perechi de staţii de transport în comun, pentru linia 15, care va începe să circule, experimental, de azi, pe traseul Timiş - strada Independenţei.

,,Infrastructură pentru dezvoltarea oraşului"

Municipalitatea estimează că acest drum va dezvolta un coridor de legătură Est-Vest între cartierul Timiş-Triaj - zona Coresi - cartierul Tractorul - cartierul Bartolomeu - campusul GENIUS al Universităţii ,,Transilvania", prin realizarea unei axe de transport de 2 kilometri în interiorul fostei platforme industriale Tractorul. ,,Este un proiect mai mare, care a fost gîndit în viziunea de a dezvolta oraşul. Vrem să transformăm această zonă a oraşului (fosta platformă industrială), dintr-o zonă părăsită într-o zonă economică dezvoltată, astfel că le dăm posibilitatea celor care vor să investească aici, să circule pe un drum nou, modern", a declarat primarul George Scripcaru, la deschiderea drumului Coresi. Potrivit primarului, de noul acces vor beneficia zilnic cel puţin 2.200 de braşoveni care lucrează în zonă.

coco.serban

Podul mic de pe Hărmanului, în reparaţii de săptămîna viitoare

Săptămîna viitoare, podul mic de pe strada Hărmanului va intra în reparaţii. Amplasamentul a fost predat vineri, urmînd ca lucrarea pentru consolidarea podului să fie executată în următoarele şase luni de firma Conforest. Pentru aceste lucrări, Primăria municipiului Braşov va cheltui, din bugetul propriu, 1,258 milioane de lei (plus TVA). După începerea lucrărilor se vor introduce restricţii, urmînd să se circule pe o singură bandă pe sens.

ashbird

vestea buna despre podul de langa Hornbach

Azi dimineata se asternea hidroizolatia. cred ca curand se va pune si asfaltul si se va putea circula normal.
Fie sa renasca numai cel ce har/Are de-a renaste, curatit prin jar,
Din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,/Astazi ca si maine, pururi sï acum!


user201

Câteva poze cu podul reabilitat de la intrarea în Brașov dinspre Codlea, și de asemenea cu noul sens giratoriu ce a fost făcut la baza podului.









ashbird

Demararea lucrărilor la podurile din oraş continuă să fie blocată de birocraţie. Primăria merge din nou la negocieri cu Apele Române.

Reprezentanţii Primăriei Braşov vor avea o nouă rundă de ,,negocieri", astăzi, cu conducerea Apelor Române cu privire la deblocarea documentelor necesare pentru demararea lucrărilor la două poduri din oraş, care au nevoie urgentă de reparaţii capitale. În conformitate cu un ordin al Ministerului Mediului emis anul acesta, pentru a se putea executa lucrări la podurile sau pasajele care traversează un fir de apă trebuie obţinută o hotărâre de Guvern. Respectivul ordin obligă autorităţile locale să dezmembreze respectiva suprafaţă de apă din zona podului sau a pasajului, iar prin hotărâre de Guvern să se facă dovada că Primăria este proprietar şi abia apoi pot începe lucrările.

,,Noi am început aceste demersuri de prin luna iunie, când am dorit să lansăm licitaţiile pentru demararea lucrărilor, dar ne-am lovit de acest blocaj. Din păcate, directorul Apelor Române a fost demis, astfel că acum trebuie să reluăm demersurile şi să expunem problema noilor şefi ai instituţiei. Prevederile acestui ordin sunt interpretabile, fiindcă de fapt această dovadă a proprietăţii asupra terenului în cazul podurilor trebuie făcută pentru proiectele derulate cu fonduri europene, dar aceste două lucrări pe care noi vrem să le demarăm sunt finanţate din fonduri de la bugetul local", a explicat primarul George Scripcaru.

Printre podurile care au nevoie de reparaţii capitale se numără podul de pe strada Zizinului, care face legătura cu DJ 103 A, iar în urma expertizei tehnice efectuate în primăvară, au fost descoperite o serie de probleme. Acesta este construit înainte de 1960 după un proiect tip folosit în Uniunea Sovietică şi are o lungime de 57 de metri şi o lăţime a carosabilului de 7 metri. Din cauza vechimii, suprastructura sa a început să se degradeze foarte tare în zona trotuarelor, a scurgerilor şi a rosturilor, apărând fisuri, care au dus la desprinderea unor bucăţi de tencuială, astfel că armăturile au rămas descoperite şi au ruginit.

Există bani, trebuie depăşită doar birocraţia

Un alt pod unde deja ar fi trebuit să se lucreze este cel de pe strada Lânii care traversează Canalul Timiş – Triaj şi care leagă Bartolomeul de Stupini, dar şi de tronsonul III al ocolitoarei. Nu în ultimul rând, pe această stradă asigură şi accesul la şantierul Aeroportului Internaţional Braşov şi va deveni principala cale de acces din municipiul Braşov la acest obiectiv, după darea lui în folosinţă. Valoare estimată a lucrărilor pentru podul de pe strada Zizinului este de 4.332.570 de lei, iar pentru cel de pe strada Lânii de 1.432.000 de lei, banii fiind prevăzuţi în bugetul local.


http://www.bizbrasov.ro/2014/08/20/demararea-lucrarilor-la-podurile-din-oras-continua-sa-fie-blocata-de-birocratie-primaria-merge-din-nou-la-negocieri-cu-apele-romane/
Fie sa renasca numai cel ce har/Are de-a renaste, curatit prin jar,
Din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,/Astazi ca si maine, pururi sï acum!