News:

3,5% pentru Asociația Pro Infrastructură, singura voce independentă
care monitorizează toate proiectele majore de transport.

Main Menu

Siguranța circulației rutiere în România

Started by Ionut, December 14, 2011, 05:23:45 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 2 Guests are viewing this topic.

TibiV

#1020
Primul care a vorbit de cablurile suedeze a fost frunzaverde (este drept că pe alt thread) şi a făcut şi o estimare de costuri...

Quote from: frunzaverde on August 16, 2015, 01:32:21 PM
Exista o tara care a facut chestia asta pe o mare parte a retelei rutiere - Suedia.

Si, intamplator, conversia a avut loc, in principiu, din drumuri 1+1 cu acostament larg, facute dupa EXACT acelasi normativ ca DN2 (din motive istorice legate de finantarea DN2 de catre IFI-uri, pentru modernizarea DN2 s-a ales exact standardul suedez de DN cu acostament lat).

Conversia a avut loc cu parapet median si lateral usor, de tip WRSB (bariera tip cablu de otel).
......
Da, si in SE, pe drumurile tip 1+1 cu acostament lat se circula in regim "doua benzi" atunci cand nu erau supravegheate; deci situatie perfect aplicabila la DN-uri. Diferenta se observa; foarte des merg pe un drum care are o sectiune 2+1 si una "1.5+1.5" (inca neconvertit) (este vorba de drumul 55 Uppsala - Enköping), pe sectiunea 2+1 se circula mult mai fluid si mai repede.
.....
......
La 2+1 ar trebui montate separatoare pentru siguranta pe intreaga distanta. Nu e scump, 30 de milioane de euro pentru toata distanta Bucuresti - Iasi, daca se alege solutia cu cabluri folosita de suedezi.

Aşa că poate tot frunzaverde ne spune cât de eficiente sunt cablurile pentru a împiedica ieșirea involuntară pe contrasens (căci de bună voie nu o să intre nimeni în cablurile alea), pentru că ăsta este motivul pentru care unii colegi cer New Jersey..
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

frunzaverde

Quote from: TibiV on August 19, 2015, 11:20:35 PM
Aşa că poate tot frunzaverde ne spune cât de eficiente sunt cablurile pentru a împiedica ieșirea involuntară pe contrasens (căci de bună voie nu o să intre nimeni în cablurile alea), pentru că ăsta este motivul pentru care unii colegi cer New Jersey..

Pentru masini <7.5t rezistenta WRSB-urilor (cabluri/sarme sau cum le mai ziceti) la trecerea pe calea cealalta este cvasi-identica cu cel al parapetilor medieni dubli de autostrada (previne trecerea pe calea cealalta in 96-99% din impacturi). Avantajul WRSB-urilor este ca sunt mult mai elastice decat solutiile clasice (metal rigid sau beton NJ), rezultand in mai putine decese si rani grave dupa impact decat in cazul parapetului normal.

Pentru masini >7.5t, rezistenta WRSB-urilor e undeva intre 60 si 80% din cea a unui parapet metalic clasic sau din cea a unui New Jersey. Pentru motociclete, riscul WRSB-urilor este similar cu cel al parapetelui tip W si ceva mai mare decat cel in cazul celorlaltor solutii.

Suedia a decis ca riscul sporit pentru motociclisti este compensat in totalitate de riscul scazut pentru soferi, asa ca WRSB este standardizat peste tot. Inclusiv medienele de autostrada sunt facute cu cabluri.

N-am avut ghinionul unui impact, dar in cei >10000 km facuti pe drumuri suedeze am vazut de toate, de la camioane la masini mici izbite de WRSB, intotdeauna cu rezultate surprinzator de bune fata de beton sau metal clasic.

Cat despre 2+1 : Suedia are peste 2000 km de drum 2+1. La geografie similara cu autostrada si noduri denivelate, 2+1 se comporta identic cu autostrada. Adica ofera viteze de deplasare medii similare cu autostrada (v. medii de 100-110 km/h) la niveluri de siguranta statistic identice cu autostrada.

Solutia e suficient de buna incat daca traficul estimat pentru viitorul mediu este sub 15.000 MZA (si traficul curent este intre 10.000 si 15.000 MZA), nu fac autostrazi, ci 2+1-uri cu intersectiile majore separate si centuri. Pentru trafic in jurul 10.000 MZA, un 2+1 cu intersectii la nivel e considerat suficient. Vedeti aici, la pagina 33 : http://www.trafikverket.se/TrvSeFiler/Foretag/Bygga_och_underhalla/Vag/Vagutformning/Dokument_vag_och_gatuutformning/Vagar_och_gators_utformning/Sektion_landsbygd-vagrum/sektion_%20landsbygd_vagrum.pdf

Deci practic, o solutie 2+1, la costuri de 10-15 km de autostrada, conform documentelor de planificare suedeza, vor asigura fluenta buna pe intreg DN2, pentru o perioada de 4-5 ani, pana ce A7 va fi completa.

Repet, suedezii au avut exact profilul DN2 (din Suedia a fost copiat, am explicat si cum si de ce in alte posturi). Conversia in 2+1 a drumurilor de 13-14 m a dus atat la cresterea capacitatii cat si la cresterea sigurantei, la un nivel atat de bun incat s-au convertit mii de km.. La fel, din experienta suedeza, cu volume scrise de Trafikverket (CNADNR-ul local), comportamentul 2+1-urilor sub trafic a fost atat de bun incat a depasit asteptarile celor mai optimisti sustinatori initiali ai drumurilor tip 2+1.

In multe cazuri s-a renuntat, din lipsa de trafic, inclusiv la constructia autostrazilor pe anumite sectiuni. Pentru ca 2+1 s-a descurcat atat de bine, nici azi nu avem o autostrada completa de la Stockholm la Malmö/Copenhaga - bucata cu cea mai mica valoare de trafic e 2+1.

Mai mult, se poate circula legal si SIGUR cu 120 km/h pe sectiunile 2 din drumurile 2+1, adica pe ~50% din distanta. Noi in SE avem aceiasi viteza maxima legala pe segmentele 2 ale drumurilor 2+1 si pe autostrazi (110); pe segmentele 1 viteza e 90 sau 100 km/h, in functie de tipul drumului. Asta permite viteze aproape identice cu cele de autostrada (eu scot 80-100 km/h pe 2+1-uri viteza medie, mergand cu traficul). Pe "1+1 cu acostament" vitezele medii orare nu sunt mai mari de 60-75, ceea ce e similar cu ce se intampla in mod curent pe DN2.

Conversia suedeza include si parapete lateral (tot WRSB) pe toata distanta pe ambele parti (si 1 si 2) ale drumului, pentru siguranta (sa nu intre animale, sa nu aluneci accidental de pe drum etc. etc.).

Nu comparati cu 2+1 cu 1+1. Vitezele maxime mult mai mari pe 2+1 decat pe 1+1, si mult mai mari decat "1.5+1.5", permitand capacitati mai mari si calatorii mai scurte, folosind EXACT acelasi drum. Mai mult, experienta suedeza de montare pe drumuri "1.5+1.5" exista, cu mii de km montati, FARA reabilitare. Se poate face orice de la o reciclare in situ, la "nimic" daca suprafata de rulare permite.

Cat de furat, nu o sa se fure. In functie de tehnologie, stalpisorii sunt la 10-20 cm distanta, si cablul e intins strans. Taiatul lui este dificil (ai de taiat la stalpisori pana ti se acreste ca sa scoti chiar si un metru de cablu), riscant, iar calitatea otelului nu este speciala. Nu se fura parapeti laterali de autostrada, care-s mult mai usor de furat, nu o sa se fure WRSB-ul, unde dificultatea e mult mai mare.

Cat despre transporturi agabaritice, hai sa fim seriosi, nu construim drumuri pentru a asigura un transport pe an, ci pentru a garanta siguranta si confort pentru restul de aproape 100% din participantii la trafic. Transportul agabaritic isi va adapta ruta si modul de constructie astfel incat sa poata circula in siguranta.

La agabaritice, in principiu, nu este o problema asigurarea unui gabarit <6.5 m la 25-30 cm de sol, ceea ce ii permite fara probleme circulatia pe un drum WRSB (pentru ca trailerul pe care circula, aproape intotdeauna, are dimensiuni normale). Peste, deja ai trecut de WRSB-uri, si poti avea o latime "la liber", cat vrei tu. Am vazut agabaritice pe segmente 2+1 suedeze, inclusiv pe väg 55, drumul pe care merg frecvent - sunt mult mai frecvente ca in Romania (SE are ditai industria grea, inclusiv transformatoare grele la Västerås), nu e o problema asigurarea lor - practic partea cu gabarit depasit sta deasupra barierei de cablu. Bineinteles, agabariticul circula doar pe sectiunea 2, cu inchideri de trafic si pilot; dar agabariticul face asta si in Romania pe DN sau A.

Cat de solutia cu "borduri", e cea mai mare porcarie din lume; e o solutie facuta de oameni care n-au nici cea mai vaga idee de ce-i aia siguranta rutiera si care e scopul medianei. Mediana e facuta ca sa previna invazia sensului opus de mers, adica sa preintampine ciocnirile frontale, cele mai periculoase care exista.

Bordura aia previne DOAR invazia intentionata; invazia accidentala, mult mai frecventa si mai periculoasa, este tot acolo - practic bordura/stalpisorii se pot traversa la 20 km/h. Moarte sigura cu cobra, da' mai sigura cu CNADNR-ul si idei de genul asta. Va pot spune si eu, ca aproape am sfarsit-o pe o bucata 3+3 cu "bordura" intre Otopeni si Baneasa... Si nu sunt singurul de pe forumul asta care aproape si-a dat duhul pe-acolo - chestia aia e doar de "estetica", nu are vreun rol practic altul decat banda alba dubla...
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

spy_flo

Chiar am vrut să menționez fosta emisiune "Reflecții rutiere ",urmărind subiectul. Ar fi nevoie de ea.deși personal cred că nu o să rezolve problemele decât în foarte mică măsură. Țin minte ca eram copil și urmăream emisiunea ci interes.

Legat de cablurile suedeze pot sa vă confirm ca își fac treaba cu brio. Bineînțeles cu presemnalizarea de rigoare. Suedezii au cabluri intre sensuri și pe autostrada pe unele secțiuni. Și ce camioane circula în Suedia și Norvegia față de Europa continentala.... Le fac de rușine pe ale noastre.

dr4qul4

 :)

Argumentele lui @frunzaverde sunt intotdeauna convingatoare.....

Votez pentru 2+1 cu separare prin cabluri.

Banuiesc ca API poate face o solicitare la CNADNR prin care sa arate ca DN-urile din Suedia, care au servit ca model pentru DN2, au fost transformate cu succes in 2+1.
Consider ca ar trebui sa folosim exact aceeasi reteta: lungimea segmentelor, acele bucle de intoarcere la intersectiile cu DJ/DC, cabluri, si limitele de viteza!
Valul de accidente mortale inregistrate in ultima perioada, face ca momentul actual sa fie cel mai propice pentru un asemnea demers. Cu siguranta va fi preluat de presa si dezbatut mai ceva decat santierele de autostrazi.
Se poate incepe cu un segment de test: Urziceni-Buzau sau Buzau-Rm Sarat.



Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

horatiu.cosma

De acord. Si pus mare accent pe imbunatatirile in trafic(reducerea accidentelor, fluidizarea traficului, posibilitatea in continuare de a efectua transporturi agabaritice, siguranta similara cu autostrazile). Aceasta scrisoare poate fi trimisa si spre principalele redactii de stiri, nu trebuie neaparat sa asteptam ca ei sa gaseasca scrisoarea pe forum sau alte surse.

JohannDB

Sistem cu cabluri WRSB, din ce-mi amintesc, am avut (poate mai este) pe..."Transfăgărășan", montat pe partea spre prăpastie, pe ambii versanți și asta încă de la punerea în circulație.


MNU

Si pe DN7 a fost pe o portiune intre Arad si Deva. Sigur le-am vazut pe bucati adiacente magistralei 200 CF. A sfarsit lamentabil, cablurile atarnand pe distante mari si stalpi lipsa.

pasadia

@frunzaverde: sincer sa fiu nu am inteles argumentele anti-bordura. Ai invocat un episod personal si atat (si de obicei argumentele tale nu fac referire la episoade personale, acestea nu pot fi catalogate ca argumente).

Spui ca "invazia" accidentala pe contra-sens e mai frecventa decat cea intentionata. Ma indoiesc de acest lucru, dar accept faptul ca invazia intentionata dispare in momentul existentei oricarei bariere fizice. Din acest motiv imi doresc si o bariera fizica peste linia dubla continua.
Da, bordurile mi le pot inchipui functionand ca niste rampe ce pot arunca masinile ce le lovesc accidental pe sensul opus de mers. Insa ca acest fapt sa se intample cred ca mai e nevoie de cateva conditii:
- o inaltime scazuta a bordurii (cred ca o bordura mai inalta de 20 de centimetri impiedica orice lansare)
- un anumit unghi de lovire (greu realizabil pe un sector cu 2 benzi si imposibil pe un sector cu o banda)
Da, cunosc sectoarele din Otopeni (ce sofer din Romania nu le cunoaste), le-am parcurs si cu 10 km/h stand in coada si cu 130 km/h. Si am vazut si destui nebuni ce schimba cele 3 benzi in mai putin de 50 de metri.   Acestia cred ca sunt singurii care pun probleme de siguranta pe acel sector de drum, singurii care pot folosi bordurile sub forma de lansatoare spre celalalt sens de deplasare. Insa modul de circulatie pe un 2+1 va diferi categoric de modul de circulatie de pe un 2*3.

ps: asta nu inseamna ca prefer bordurile in dauna acestui WRSB. Insa am dubii ca CNADNR va accepta solutia usor - vor invoca lipsa de standarde, de normative, de experienta, etc... Din caza asta cred ca propunerea cu borduri inalte e mai potrivita.

igorashu

Atenție! Bordurile de pe DN1 sunt în zona cu restricție la 50-70 km/h. După terminarea restricției sunt ori New Jersey ori bidoane.
Vreți borduri pe DN2 unde regimul legal e de 109 km/h, dar se mai merge și cu 160 km/h?
Ce facem iarna când deszăpezirea nu se va face perfect și va rămâne zloată lângă bordură și va îngusta și mai mult banda 2(presupunând că facem 2+1)?

MNU

#1029
Pana acum era motivul cu transporturile agabaritice... acum din cauza deszapezirii nu modificam nimic si lasam sa moara oameni nevinovati.

Repet: simpla aplicare de marcaj elimina ambiguitatea de azi.

dr4qul4

bordurile vor impiedica scurgerea apelor. gardurile din Suedia nu. Stim cu totii ca DN2 are zone unde tot drumul este in panta, iar apele se scurg de pe un sens pe celalalt.

Putem incepe cu marcajele si continua cu segmente pe care sa se monteze garduri. Nu este nevoie sa se monteze peste tot de la inceput.

Daca iti e frica de "magneti" atunci se pot pune cabluri din polimer.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

igorashu

Ce ambiguitate? Numai cine a făcut școala de șoferi pe pile nu știe ce reprezintă marcajele actuale.
Și în Grecia se circulă așa chiar dacă marcajul e clar de interzicere.
Și în București sunt foarte multe zone cu marcaje foarte clare, semafoare, semne de circulație care sunt ignorate. Problema asta nu poate fi rezolvată decât de Poliție.

Nu-s deloc de acord cu bordurile pe un DN. Așa cum s-a mai spus au fost destule accidente în zona Otopeni, pe 10 km.
Punem borduri pe toată lungimea DN2 și o să ne uităm la numărul de accidente cum crește. Nu mai vorbesc cât ar dura lucrarea - probabil un an.
Ca motociclist nu-mi surâde deloc nici soluția lui @frunzaverde. Dacă te tăvălești într-o curbă la dreapta și te duci în stâlpii ăia...

Avem A3 până la Ploiești - până la Buzău ar mai fi vreo 60 km care se pot face, dacă se vrea, în maxim 2 ani. Evident că în 2 ani s-ar putea face aproape toată autostrada, dar ar însemna să fie oameni cu cap pe tot lanțul Guvern-CNADNR-constructori.
Relieful e mult mai ușor pe A7 decât pe A1 sau A10. Și așa ar circula toată lumea în siguranță, nu trecem nici prin localități, etc.

horatiu.cosma

De acord, @igorashu, dar pe A7, cu exceptia half-profile-ului de pe centura Bacau, suntem la stadiu de SF anulat. Realistic vorbind, in mai putin de 4-5 ani nu o sa vedem nimic aici. Si atunci e foarte justa discutia cu borduri/parapeti/garduri/marcaje. Sa se faca incercari, teste, trase doar marcaje provizorii pe un sector din DN2, urmarit cum se comporta traficul. Ceva trebuie facut, si repede. Traficul creste, nervii la fel, si in acelasi timp si accidentele. In 4-5 ani o sa moara 1000 de oameni daca nu facem nimic.

TibiV

@frunzaverede

Ma bucur ca ti-am lansat provocarea, ca de obicei ai venit cu date clare care vad ca au convins si pe altii.
Iti marturisesc ca am petrecut o ora in Suedia (insa doar in StreetView :) ) si m-am plimbat pe acea sosea 2+1, care chiar m-a impresionat....
Singura umbra de indoiala mi-a venit din faptul ca soseaua suedeza era aproape goala, nu se compara cu traficul de pe DN2, dar te cred daca spui ca acolo se aplica la MZA pana la 15.000 ...

@igorashu
Cred ca nimeni de pe forum nu vrea sa renunte la A7...
Doar ca, asa cum a zis horatiu, va dura ani de zile pana vom circula pe primii kilometri din A7, iar mortii sunt adunati in fiecare saptamana. Trbuie facut ceva, si foarte repede.

@pasadia
Pentru solutia cu cabluri este sigur ca DNADNR va invoca lipsa de standarde, de normative, de experienta, etc...
Dar asa cum au preluat standardul/normativul suedez acum 20 de ani cand au modernizat DN2, ar putea sa il preia si pe cel cu cabluri. Cred ca e mai simplu si mai sigur sa iei un standard existent (testat pe scara larga si care s-a dovedit perfect functional) si sa faci copy-paste...
Daca ajungem toti la concluzia ca aceasta este cea mai buna solutie, atunci API poate face presiuni exact in sensul asta. Si chiar poate propune CNADNR testarea solutiei suedeze pe 10-20 de kilometri, tocmai pentru a vedea daca standardul are nevoie de adptari in cazul Romaniei (nu vad de ce ar avea nevoie, dar sa para si ei importanti... :) ) si pentru a capata experienta...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

igorashu

Dacă vrem să facem ceva, trebuie schimbată situația cu "realistic vorbind durează 4-5 ani" ©horatiu.cosma. Bani sunt, SF-uri (momentan) sunt. Voință să fie.
Altfel o să facem planuri pe termen scurt pentru alte zeci de DN-uri și tot n-o să vedem autostrăzi, ba o să pierdem și banii.
Așa cum s-a reușit atragerea atenției vizavi de Imbecilio și modificarea proiectului centurii de Sud a Bucureștiului, așa trebuie tras un semnal și vizavi de necesitatea urgentării procedurilor.

Până la urmă cred că o să ajungem să le facem și procedurile idioților de la CNADNR - avem suficienți ingineri și specialiști în legislație și licitații. "Na, luați mură-n gură și aplicați".