High Speed Rail (HSR) in Romania

Started by davyl, November 22, 2011, 05:12:26 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 2 Guests are viewing this topic.

frunzaverde

Quote from: marcelbanu on August 06, 2013, 03:42:49 PM
Deci, avem maşini capabile să alerge liniştit cu 200 km/h...

Singurele locomotive care pot circula cu 200 km/h din dotarea CFR sunt Phoenixurile de la Softronic. A, si generalul (o singura locomotiva din clasa 42), locomotiva din filmul de mai sus. Vagoane sunt destule. Cat de fiabile sunt la operare in regim comercial la 200 km/h, nu se stie. Deci, chiar si cu infra de 200, s-ar putea face maximum cateva curse/zi la viteza asta.

In plus, sistemul de auto-stop (INDUSI) cat si semnalizarea (BLA) nu permit viteze mai mari de 140 km/h. Au incercat cu 160 in teste, cu rezultate proaste (trenul nu frana de urgenta, semnalele luminoase nu erau vizibile de la o distanta suficienta cat sa permita franarea etc. etc.). Tehnologia si standardele, de altfel, cand au fost facute in DE, in anii '50, si cand au fost adaptate pentru Romania, in anii '60, au fost concepute pentru 120 km/h.

Deci, singura solutie pentru operare inclusiv la 160 este dotarea cu ERTMS atat a trenurilor cat si a liniei. Chestie care mai dureaza din considerente financiare.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

Wadan

Quote from: marcelbanu on August 06, 2013, 03:42:49 PM

Deci, avem maşini capabile să alerge liniştit cu 200 km/h...


Locomotiva din reportaj este singura din clasa 42 si a fost construita tocmai pentru testele de viteza. Dupa cum zicea si colegul frunzaverde mai sus, singurele locomotive din dotarea CFR care pot merge cu 200 km/h sunt Softronic Phoenix ( CFR detine 2 momentan, nu stiu daca a sosit si a 3-a ).

Sa zicem ca am avea locomotivele care sa mearga cu peste 200 km/h, problema mare ( pe langa sistemele de semnalizare si siguranta ) este infrastructura. Singurul tronson care permite circulatia cu viteze mari este Bucuresti - Constanta.

Eu mi-as dori sa vedem o cale ferata de mare viteza in Romania cat mai repede, dar din pacate sunt de facut investitii foarte mari pentru a se realiza asa ceva.


marcelbanu

Din cîte știu se lucrează deja la Curtici - Arad și mi se pare pînă la Glogovăț, la o liniea de viteză.
Mai este în lucru Blaj - Sighișoara prevăzută cu tunele noi
pentru a e elimina cele cîteva curbe cu raze strînse de curbură...

Și, din cîte am înțeles ar trebui să înceapă lucrările și la Simeria - Teiuș...
Doar Arad - Simeria nu știu nimic...
Orice aparat foto prost scoate fotografii excelente dacă prin vizor privește un ochi de artist !

frunzaverde

#33
In momentul asta se lucreaza la reabilitarea (reconstructia e mai corect) magistralelor 200-300. Un numar de loturi sunt in lucru, proiectul complet fiind intregul Coridor IV (Constanta - Bucuresti - Predeal - Brasov - Arad - Curtici). De altfel, Constanta - Bucuresti N - Predeal este finalizat (cu exceptia statiilor Fetesti si Ciulnita, in lucru; podurilor dunarene, in pregatire; statiilor Constanta si Bucuresti - Nord; in viitor).

Reabilitarea asta nu e linie "de viteza". E linie conventionala, cu viteza maxima de 160 km/h, cu trafic mixt (marfa/calatori). Viteza comerciala (adica timpul de parcurs pe toata distanta, inclusiv timpul pierdut in gari, cu toate opririle intermediare) va fi undeva la maximum 100 km/h.

Exista multe definitii ale "marii viteze", in functie de tara, dar, in general, ea incepe de la viteze maxime de 200 km/h in sus, si de la viteze comerciale de 150 km/h in sus. Pana la 200 km/h, se cheama in continuare 'linie conventionala'. Unele tari impart "marea viteza" in subcategorii, in functie de viteza maxima permisa (200 e foarte diferit de 300 sau 320), tehnologia folosita (constructie noua vs. upgrade), tipul de operare posibila (dedicat HSR vs. conventional mixt + HSR vs. conventional pasageri + HSR) (NBS/ABS in Germania, I,II,III in Suedia etc. etc.).
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

savagedanyro

#34
Avand in vedere HYPE-ul creat de ideea cu trenul de mare viteza sa ne aducem aminte ca noi ne-am batut joc de ideile geniilor care au trait la noi :

http://povestidangheorghe.blogspot.ro/2013/01/revolutionareleexperimente-stiintifice.html

Pacat !!! eram departe acum !

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/dosarele-x-experimentul-lui-coanda-din-muntii-ciucas-vezi-si-un-material-video-filmat-in-perioada-respectiva-263630.html

nu ratati video din acest articol. e istorie pura !

TIMISOARA 2021 !

frunzaverde

#35
Quote from: savagedanyro on August 13, 2013, 05:36:10 PM
Avand in vedere hype-ul creat de ideea cu trenul de mare viteza sa ne aducem aminte ca noi ne-am batut joc de ideile geniilor care au trait la noi.

Ce se descrie in poze si in filmulet este un sistem de transport pneumatic pe conducta. Nu e absolut nici un fel de noutate, si nu era nici un fel de noutate in anii '70-'80 cand a fost creat. Existau sisteme asemanatoare, in uz comercial inca de la mijlocul secolului XIX (1870-80). Uite aici o chestie identica cu creatia "geniilor romanesti" folosita in 1870 in mod comercial : http://www.capsu.org/history/pneumatic_despatch.html. Inclusiv puterea si capacitatea tubului INCREST e asemanatoare cu cea londoneza. De altfel tot site-ul se ocupa de asa ceva (transport pneumatic in capsule pe conducte).

Postele au folosit astfel de sisteme pe scara larga. Existau retele municipale de zeci de km si cu sute/mii de abonati in Paris, Berlin sau Praga - carau scrisori, ordine de plata, facturi, mandate etc. rapid intre banci, birouri de posta, politie, judecatorii etc. inainte sa existe telefoane si apoi faxuri si internet. In Praga sistemul inca exista, si e in curs de restaurare. Atat erau de comune sistemele de tuburi incat ajunsesera un simbol pentru birocratia inutila si invaziva (cladirile oficiale aveau retele de tuburi pentru a transporta documente intre birouri si intre cladiri) - sistemele cu tuburi apar in 1984 de Orwell, si mai tarziu in Brazil, de exemplu.

Exista si sisteme mai mari - spitale transporta probe biologice la laboratoare; ba chiar, un cartier din Stockholm a construit o retea intreaga de tuburi de genul asta pentru gunoi (tot gunoiul cartierului fiind colectat central, direct din fiecare bloc). Vezi aici : http://www.hammarbysjostad.se/frameset.asp?target=miljo/miljo_sop/miljo_sop_sopsug.asp. Sisteme similare se gasesc si in Finlanda si SUA.

Trenul pneumatic al lui nenea cu masinile Tesla nu e nici el cine-stie-ce inventie noua. Exista tot din secolul XIX (Brunel a facut ceva de genul la inceputul cailor ferate; a esuat din lipsa de putere).

Ideea folosirii containerelor vidate si a levitatiei magnetice in tuburi (o extensie a transportului pneumatic) nu e nici ea noua, exista literatura din anii '60 care descriu exact, to the letter, sistemul propus de dl. Musk. Uite-aici: http://trid.trb.org/view.aspx?id=325693. Doar inlocuieste Boston cu SF si Washington cu LA si obtii 'the hype'. Iar cifrele lui Musk sunt aberante - cu 8 miliarde nu reuseste sa faca nici macar structura tuburilor, daramite sa asigure etanseitatea, sa construiasca sistemul maglev etc. etc.

De altfel, daca ar fi fost fezabil, s-ar fi construit pana acum. Dar nu e. Mentinerea vidului este scumpa. Fabricarea vidului este si ea scumpa, si e un proces de durata. Orice disfunctionalitate a sistemului implica devidarea tunelului (nu vrei sa ti se sufoce pasagerii) - facand sistemul neoperational cateva zile cel putin. Orice neetanseitate a sistemului inseamna performanta afectata masiv si consum de energie marit. Si costurile sunt absolut prohibitive.

Cat despre inginerii romani - daca le-a luat 17 ani in 1970-'80 sa dezvolte un prototip de tehnologie care exista off the shelf si in exploatare in 1870... vai si-amar. Eu unul as inchide gura, sa nu ma fac naibii de ras.

Dar asta a fost R&D-ul romanesc in transporturi din anii aia - ori copiat licente straine (cu sau fara autorizatie), ori reinventat roata, doar ca patrata, cu colturi ascutite.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!


Ionut

E foarte bine ca se construieste asa ceva la noi, insa mie nu mi se pare ca 160 km/h este "mare viteza". In fine...

vancouver

#38
Este vorba despre rama Hyperion, un TREN ELECTRIC REGIONAL:

"Hyperion" – prototipul primului tren electric regional, scos la rampă de Softronic Craiova: http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/hyperion-prototipul-primului-tren-electric-regional-scos-la-rampa-de-softronic-craiova.html

QuoteLa Craiova se va produce, în premieră la nivel naţional, un tren electric regional, la uzina de locomotive Softronic. Acesta va avea patru vagoane cu peste 150 de locuri şi va fi modern echipat. În prezent, un prototip de acest fel se află pe linia de montaj. (...)

Trenului regional fabricat la Craiova este realizat prin fonduri europene, în cadrul unui proiect contractat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, respectiv ,,Introducerea în fabricație a trenului electric regional", în valoare totală de peste 14 milioane de lei. Denumită ,,Hyperion", rama electrică autopropulsată fabricată la Craiova va fi compusă din două vagoane motoare și două vagoane purtătoare și va avea o capacitate de 150-188 de scaune, putând atinge viteza maximă de 160 km/h. Compania Softronic produce în prezent două modele de locomotivă electrică: Phoenix, cu o putere nominală de 5.100 kW, și Trans Montana (6.000 kW).

Asadar nu este topicul potrivit pentru discutii despre aceasta rama. Nu are nici o legatura cu trenurile de mare viteza.
@Ionut: ai putea incepe un nou thread pentru acest subiect. Doua variante la care s-ar incadra:
- "Fabrica de Locomotive Softronic Craiova" (aici am putea discuta si de celelalte locomotive produse la Craiova) sau
- "Rame disel si electrice" (aici am putea discuta si de ramele Siemens Desiro, ramele modernizate la Remar Pascani, etc...)

Poze:



Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

Ionut

#39
Avem deja thread pentru Locomotive, vagoane si material rulant CFR. Daca ai informatii mai multe si poti veni cu updateuri astfel incat sa fie material suficient pentru un thread nou, poti incepe tu un nou thread. Daca nu, merge sa punem acolo pe acel thread stiri & stuff.

Sau putem face un thread special pentru ce produce Romania in domeniu, ceva de genul "Industria feroviara in Romania" sau nu stiu exact, nu ma pricep. Ar intra vagoane, locomotive, tramvaie...

alecu26

Unde e baiazid, ca inca nu s-a lansat prefezabilitatea pentru CF de marea viteza. Deja avem 2 luni intariziere de la acel pariu al meu cu el.
Drumurile noastre POATE;

Goldmund

Are Romania specialisti in toate domeniile? Date, informatii, tehnologii noi pot fi aprofundate si de profesorii de scoala generala, insa o echipa de specialisti in domeniul HSR(sau precum Rusia NBS sau ABS pentru trenurile ICE-Siemens) nu cred ca avem.

Sistemele HSR(NBS/ABS) sunt de fapt copiate de catre majoritatea tarilor din cateva tari ale lumii(Franta, Germania, Japonia), de ex. Asia a ales sistemul japonez(cu exceptia RPChina care se ajuta si cu tehnologie franceza si germana), insa chiar si RPChina are linii pe care circula trenurile japoneze Bullet seria 700(nu cele noi N700, sau E5!), doar interioarele deosebindu-se categoric de standardele nipone..., dar de ex. prin Taiwan sau Coreea de Sud(cu tehnologie HSR din Franta, spun ei, 'imbunatatita'! - istoric e de inteles de ce sud-coreenii au ales o alta tehnologie decat cea nipona, insa trenurile...)  circula doar trenuri  'japoneze'.
Unde sunt echipele de specialisti din Franta de la noi?

S-a vorbit pe mai multe forumuri si despre cele cateva tuneluri(mai lungi) care ar trebui construite prin Carpati. Tuneluri trebuie construite si in regiunile deluroase, indiferent daca calea ferata permite viteze de 200km/h sau 300km/h., iar in regiunile aglomerat urbane(precum Ploiesti, localitatile din Ilfov) calea ferata e de fapt doar un viaduct.
Am gasit un film cu un tren de mare viteza care circula pe o ruta 'deluroasa' si poate cineva numara multimea de tuneluri(distanta parcursa de tren in 38 min. este de  cca. 170km! - de la minutul 3,40 trenul circula cu viteza maxima!)
Vizionare placuta!
http://www.youtube.com/watch?v=62ghZRPVfow

Wadan

E oare un raspuns la intrebarea noastra legata de linia de mare viteza? Nu cred, dar merita macar sa citim stirea :)

QuoteComisia Europeană a inclus România pe harta trenurilor de mare viteză

Premieră pentru România, Comisia Europeană a decis să includă ţara noastră pe harta magistralei de trenuri de mare viteză. Noua politică a UE în domeniul infrastructurii îşi propune crearea unei reţele transeuropene unificate de transport.


Sursa articol

frunzaverde

Quote from: Goldmund on October 27, 2013, 10:17:49 AM
Sistemele HSR(NBS/ABS) sunt de fapt copiate de catre majoritatea tarilor din cateva tari ale lumii(Franta, Germania, Japonia), de ex. Asia a ales sistemul japonez(cu exceptia RPChina care se ajuta si cu tehnologie franceza si germana), insa chiar si RPChina are linii pe care circula trenurile japoneze Bullet seria 700(nu cele noi N700, sau E5!), doar interioarele deosebindu-se categoric de standardele nipone..., dar de ex. prin Taiwan sau Coreea de Sud(cu tehnologie HSR din Franta, spun ei, 'imbunatatita'! - istoric e de inteles de ce sud-coreenii au ales o alta tehnologie decat cea nipona, insa trenurile...)  circula doar trenuri  'japoneze'.
Unde sunt echipele de specialisti din Franta de la noi?

In China circula in momentul asta 5 tipuri de trenuri de mare viteza, CRH1 = Bombarider Regina, CRH2 = Shinkansen E2 (in Taiwan folosesc modelul mai batran, 700), CRH3 = Siemens Velaro, CRH5 = Alstom/Pendolino, CRH6 = CSR, CRH380 = 2 variante, CSR+Siemens respectiv Bombardier Zephiro. Reteaua in sine este si ea construita de o gramada de companii, standardele folosite fiind cele folosite in tara vanzatorului de tehnologie (Germania in principal). Au circulat inainte si trenuri produse de ABB, din seria X2000 suedeza. Semnalizarea este bazata pe un sistem propriu (CRSC) si integrata de Hitachi, Hollysys (o controversata firma locala) si Siemens, in functie de linie. Practic TOATA tehnologia HSR din lume e prezenta intr-un fel sau altul in China. Sistemul in sine e gandit mai degraba folosindu-se experienta europeana, nu cea japoneza.

In Coreea de Sud, cand au inceput proiectul HSR, au dorit o solutie all-inclusive (cale, material rulant, management, automatizari). Castigatorul a fost Alstom, care a implementat o copie a TGV Reseau impreuna cu integratorul local (Hyundai). N-a fost ales concernul japonez strict din cauza pretului (japonezii au iesit pe locul 3). KTX-2 nu e o varianta imbunatatita de TGV, e doar o evolutie locala a KTX-1, diferita de evolutiile frantuzesti.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

Wadan

Referitor la trenul Pendolino amintit de colegul frunzaverde, in Romania in anul 1996 a fost un proiect de achizitionare a 20 de trenuri Pendolino capabile de a circula cu o viteza de 200 km/h. Trenurile Pendolino sunt trenuri cu cutie inclinabila, lucru care sporeste confortul la mersul in curba.
In acest sens a fost si testat un tren Pendolino pe calea ferata din Romania si, spun ei in articolul CFR(am sa caut si articolul), a circulat cu o viteza de 167 km/h intre Bucuresti si Constanta.

Din pacate proiectul nu s-a mai realizat.