Piata fortei de munca in Romania

Started by GDPR, October 26, 2016, 09:36:17 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

elphax

ar fi interesanta si situatia cu romanii care lucreaza in alte tari si evident nu sunt in evidentele de somaj
sunt cateva milioane

mircea

Foarte corect ce spui. La care se pot adăuga şi cei care nu lucrează niciunde şi nici nu îşi caută un loc de muncă.
Mult mai interesante datele astea decât cifrele prezentate în articol.

Ionut

Gospodăriile din România au obținut
venituri de 2.972 lei/lună în trimestrul al treilea din 2016, în creștere cu 2,9%


Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 2,9% față de trimestrul anterior, până la 2.972 lei (circa 665 euro) pe lună, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 4%, la 2.543 lei (569 euro), arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În al doilea trimestru din 2016, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.889 lei (circa 642 euro), iar cheltuielile - de 2.446 lei pe lună, scrie News.ro.

Față de trimestrul III din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de  2.713 lei (613 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 9,5% în perioada iulie-septembrie 2016. Comparativ cu rata anuală de creștere din al doilea trimestru, de 8,8%, creșterea veniturilor gospodăriilor a accelerat în trimestrul al treilea al anului trecut.

O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile bănești lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.125 lei (252 euro) în trimestrul al treilea din 2016, cu 36 de lei mai mult față de trimestrul precedent. Mai mult de jumătate - 60,4% - din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada iulie-septembrie 2016, nivel în creștere față de cel înregistrat în aceeași perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 57,6% din venituri.

Profit.ro

Ionut

STUDIU România a ajuns pe locul trei în lume după deficitul de angajați calificați,
în urma Japoniei și Taiwanului


Doar două țări din lume - Japonia și Taiwan - au dificultăți mai mari decât România în ceea ce privește deficitul de angajați talentați, 72% dintre firmele de pe piața locală având această problemă, iar cele mai mari probleme sunt în găsirea de meseriași calificați, muncitori, ingineri și operatori de producție, potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare în domeniul resurselor umane, ManpowerGroup, publicat joi. Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea de angajați calificați, în contextul în care numărul șomerilor a ajuns la 521.202 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata șomajului a coborât la 5,7%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), scrie News.ro.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forță de muncă la nivel național, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda șomajului încă ridicat din unele regiuni.

În Japonia, 86% dintre firme au dificultăți în a găsi angajați calificați, iar în Taiwan 73%. România este urmată, în clasamentul țărilor cu cele mai mari probleme în găsirea de angajați calificați, de Hong Kong (69%), Turcia (66%) și Bulgaria (62%). Problema cu care se confruntă România pe piața muncii este una fără precedent în istoria studiului Manpower.

Profit.ro

Ionut

Câștigul mediu net din România a crescut în noiembrie 2016 cu 64 lei,
ajungând la un nivel-record, de 2.172 lei


Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 față de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creștere a accelerat la 13,2%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Precedentul câștig mediu net-record din România a fost înregistrat în decembrie 2015, de 2.114 lei, scrie News.ro.

Profit.ro

TibiV

#65
Quote
Eurostat: România a dublat salariul minim în ultimii 10 ani

Cu un salariu minim de 275 de euro, România ocupă penultimul loc în clasamentul statelor membre, Bulgaria fiind singura țară unde se înregistrează un salariu mai mic - 235 euro, se arată în comunicatul de presă Eurostat, publicat în 10 februarie. La polul opus, cu un salariu minim pe economie de 8,5 ori mai mare decât al Bulgariei, se află Luxemburgul unde remunerația minimă atinge 1.999 euro.
.....
Rația de 1:9 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu minim din UE, se reduce la 1:3 atunci când se ia în calcul puterea de cumpărare standard, deoarece statele membre cu salarii minime reduse au, în general, prețuri relativ reduse comparativ cu cele unde se înregistrează salarii minime mai ridicate.

Restul comunicatului CE este aici: https://ec.europa.eu/romania/news/20171002_romania_a_dublat_salariul_minim_in_10_ani_ro

Mama proștilor este mereu gravidă... :)

dr4qul4

Doar ca ei vorbesc de salariul brut. Ar fi interesant sa vedem o comparatie pe salariul net. Pentru ca asta intra in buzunarul romanului.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

frunzaverde

Quote from: dr4qul4 on February 14, 2017, 04:41:19 PM
Doar ca ei vorbesc de salariul brut. Ar fi interesant sa vedem o comparatie pe salariul net. Pentru ca asta intra in buzunarul romanului.

Daca te referi la comparatia cu alti membri UE din articol (si nu numai vezi) tabelul Eurostat pentru salarii nete aici: https://goo.gl/neSOOY

Raportul e de 1:5.5 in 2015 fata de EU-15 (UE pre-2004). In 2006 acelasi raport era de 1:8.5. Deci s-au redus decalajele intru-catva, dar salariile romanesti sunt doar 18% din cele platite in Europa "veche".

Fata de tarile din blocul estic s-au redus, dar mult mai putin (au avansat la un pas similar) - salariul romanesc a crescut de la 50% la 57% din cel din PL, fata de HU de la 57% la 76%, fata de CZ de la 42% la 57%, fata de SK de la 47% la 62%. Insa tot foarte jos este - doar bulgarii sunt sub romani, si bulgarii se apropie (salariul mediu romanesc era 158% din cel bulgaresc in 2006, azi e doar 118%).

Daca te referi la evolutia salariului net in Romania de-a lungul timpului (10 ani), ori acolo (date pana in 2015), ori la INS (aici, pana in decembrie 2016): http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1991-serie-lunara. S-a dublat in Euro si s-a dublat si ceva (luand in considerare cursul) in lei fata de 2006.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

TibiV

#68
Sa nu uitam de "Efectul Balassa-Samuelson".
Este vorba despre diferenta dintre produse&servicii "tradeble/non-tradeble"

Pe scurt... posibilitatea de a alege.

Poti alege intre a cumpara un automobil fabricat in USA, DE, IT, JPN sau in India (nu stiu codificarea pentru India...)
Aceasta optiune de alegere va fi luata in considerare de toti fabricantii de mai sus, pentru ca toti au posibilitatea de a vinde si de avea o politica de preturi proprie. (Lamborghini vs. Skoda, de exempu... :) )

Dar NU poti alege "Tuns & barbierit" intre Timisoara si Mumbai...
Nu poti "sa dai o fuga la Mumbai sa te tunzi" pentru ca tunsoarea este mai ieftina acolo...

Deci te vei tunde in Timisoara, chiar daca tunsul se scumpeste de 3 ori mai mult decat benzina.

Cu alte cuvinte, "Efectul Balassa-Samuelson" spune ca produsele/serviciile care nu pot fi inlocuite cu importuri se vor scumpi mai mult si mai rapid decat celelate...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

frunzaverde

^

De asta se folosesc valori la paritatea puterii de cumparare (PPP) pentru a ajusta mai bine comparatii ale nivelului de trai real. Folosind cursuri de schimb PPP si nu nominale, ajungi ca salariul unui roman asigura un nivel de trai mediu la 35%-45% din cel al unui vest european mediu (rata de schimb FMI leu-"dolar international PPP" este 1.79 lei/dolar PPP fata de 4.05 real pentru 2016 si 0.7-0.9 euro/dolar international PPP pentru tarile EU-15 fata de 0.91 real).

Chestia e ca are problematica proprie si conversia PPP; cosurile de cumparaturi standard (pe care se bazeaza ajustorii PPP) difera in functie de tara, ceea ce la randul lor indica substitutii de produse si clase de produse care nu ar fi avut loc daca veniturile erau mai mari/mici dpdv nominal.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

infraAdi_ro

Tabloul celei mai inegale ţări. Harta (ne)muncii în România

"Într-o treime din judeţele României se stă mult şi se munceşte puţin. La Giurgiu doar unul din opt locuitori are un loc de muncă, în vreme ce la o aruncătură de băţ, în Bucureşti, jumătate din populaţie munceşte şi plăteşte taxe, arată datele compilate de Ziarul Financiar.
În ţara noastră se înregistrează cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană, iar de la an la an, pare că dezvoltarea economică se duce doar în unele buzunare. Asta nu înseamnă doar sărăcie pentru ceilalţi, ci şi mult spaţiu pentru populism.

O Românie nu găseşte locuri de muncă, cealaltă nu găseşte angajaţi. E tabloul celei mai inegale ţări din Europa, unde unii fac paşi spre prosperitate, iar ceilalţi fac paşi pe loc"

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/tabloul-celei-mai-inegale-tari-harta-nemuncii-in-romania-685341
Romania are un viitor doar daca are prezent!

Io

In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.

Harry

Hornbach, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcții şi grădinărit, demarează, sub sloganul ,,Creştem profesioniști", proiectul ,,Școala de carte și meserii" ce oferă tinerilor accesul la învățământ profesional în sistem dual pentru calificarea de comerciant-vânzător. "Hornbach este o companie implicată în dezvoltarea şi susţinerea comunităţii din care face parte, iar unul dintre aspectele de interes pentru noi este contribuirea la dezvoltarea forţei de muncă prin oportunităţi de dezvoltare atractive în cadrul companiei. De altfel, Hornbach a susţinut învăţământul profesional în sistem dual în România prin implementarea unui proiect pilot în România, în vederea calificării viitorilor angajaţi în meseria de tehnician în comerţ, în perioada 2009 - 2012. Ulterior, am manifestat deschidere la dezvoltările constructive în domeniul educaţiei în vederea implementării învăţământului profesional dual şi am urmărit cu interes modificările legislative venite în sprijinirea acestuia. Toate acestea pentru că, formarea profesională la Hornbach înseamnă competență, pasiune și implicare", a declarat Mugurel-Horia Rusu, Director General al Hornbach România. Astfel, Hornbach a lansat proiectul ,,Școala de carte şi meserii" care oferă învățământ profesional în sistem dual pentru calificarea de comerciant-vânzător, proiect inițiat alături de Camera de Comerț Româno-Germană și implementat cu alți doi parteneri din domeniul comerțului și cu cinci licee din țară, localizate în București, Buftea, Brașov, Sibiu și Timișoara. ,,Școala de carte și meserii" este un program de formare profesională realizat după metodă germană, o îmbinare bine echilibrată între teorie și practică. Înscrierea elevilor pentru formarea profesională are loc la liceele partenere (Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – București, Liceul Economic Barbu A. Știrbey - Buftea, Colegiul Economic G. Barițiu – Sibiu, Colegiul Național Economic Andrei Bârseanu – Brașov și Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timișoara) începând cu luna iunie 2017. Programul durează trei ani şi elevii care vor opta pentru această formă de învățământ începând din septembrie 2017, vor beneficia de bursă de 400 de lei în timpul lunilor de școală, decontarea transportului și asigurarea mesei de prânz în timpul stagiilor de practică, diplomă de calificare în meseria comerciant-vânzător, dobândirea de experiență profesională de pe băncile școlii și oportunitatea de angajare la finalizarea școlii în cadrul Hornbach România. Prin proiectul ,,Școala de carte și meserii", Hornbach participă la implementarea învățământului profesional dual în România, deja de la prima promoție, care demarează odată cu anul școlar 2017/2018. Mai multe informații despre proiectul ,,Şcoala de carte și meserii" se găsesc pe www.hornbach.ro/scoaladecartesimeserii, www.scoaladecartesimeserii.ro și www.facebook.com/scoaladecartesimeserii.

Ionut

Angajatorii din Curtici, jud. Arad: Avem mari probleme cu găsirea oamenilor.
Am creat pachete de beneficii cu câte şase tipuri de prime ca să îi motivăm să vină la muncă


,,Din păcate, deficitul de personal este o problemă cu care ne confruntăm dintotdeauna. Ne pare rău să constatăm, din ce în ce mai frecvent, că persoanelor le lipseşte dorinţa de a lucra şi vin cu motivaţii care pentru noi sunt de neînţeles. Tocmai de aceea, pentru a încerca să-i motivăm, apelam la o serie de beneficii cum ar fi: prime de prezenţă, prima de producţie, prima pentru orele de noapte, prima de calitate, prime de Paşte şi de Crăciun, tichete de masă, transport gratuit, tichete de masă din prima zi", a spus Luiza Matras, şef birou administrativ în cadrul companiei de producţie şi asamblare a maselor plastice Termostampi Rom, care are 104 angajaţi în Zona Liberă Curtici. Compania este în plină expansiune şi caută în continuare personal, în special muncitori.

ZF

Ionut

Diferenţele dintre salariile plătite în Bucureşti şi în restul ţării vor creşte în anii ce vin

Un angajat din zona Bucureşti-Ilfov primeşte, în medie, un salariu net cu 36% peste media naţională, în acest an, potrivit Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial, până în 2021, realizată de Comisia de Prognoză. Astfel, câştigul salarial mediu net lunar, este, în acest an, în Bucureşti-Ilfov, de 3.215 lei, în timp ce media naţională este de 2.355 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii sunt în Moldova (regiunea Nord-Est), cu o medie de 2.029 de lei net şi Sud Est, cu 1.970 de lei lunar. Aşadar, pentru acest an, diferenţa dintre salariul mediu net din Bucureşti şi salariul mediu la nivel naţional este de 860 de lei.

Comisia Naţională de Prognoză a făcut estimări pentru fiecare din următorii ani, până în 2021. Salariul mediu net va creşte în fiecare dintre regiunile ţării, şi am vrut să vedem care va fi diferenţa atunci între salariile din Bucureşti, cele mai mari din ţară, şi media naţională.

În termeni procentuali, aceeaşi: 36% în plus în Bucureşti. Însă, din cauza bazei mai mari, în termeni de "bani în mână", în Bucureşti salariile vor fi şi mai mari decât sunt acum, în comparaţie cu media naţională. Astfel, potrivit datelor din prognoza oficială, în 2021 salariul mediu net va fi în Bucureşti de 4.458 de lei, iar media naţională va fi de 3.268 de lei. Deci în Capitală şi în zona limitrofă se va câştiga, în medie, cu aproape 1.200 de lei mai mult. Deci cu 40% mai mult decât în acest an.

Economica.net