Piata fortei de munca in Romania

Started by GDPR, October 26, 2016, 09:36:17 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

TibiV

frunzaverde,

Asta este unul dintre putinele cazuri in care imi permit sa spun fara teama ca nu stii despre ce vorbesti...
Sau ai uitat...
(Ceea ce este foste bine pentru tine... ;) )

Te-ai amuzat copios pe threadul CFR, la video-ul ala cu "comtrolul inopinat"...

Spune-mi insa un singur lucru;
    crezi ca macar unul singur dintre contravenientii aia mergeau la munca (legala ?)
...Probabil NU mergeau/merg  la  un job legal. Dar nici nu conteaza. Este socant "socul" lor cand "afla" ca ar fi trebuit sa isi cumpere bilet... ("Nu am auzit de asa ceva. Nu este adevarat...").

Ce ar tebui facut ?...

Nu de alta, dar aici nu traim in Suedia !... :(


Mama proștilor este mereu gravidă... :)

cristi5

Care e situatia platii biletelor la trenurile private pe rute locale?

Ionut

Vedeti ca tocmai am reorganizat board-ul feroviar. Haideti sa discutam acolo de trenuri. :)

Ionut

Cum arată jobul ideal pentru românii sub 30 de ani:
bani "care să le ajungă", oportunităţi, manageri care să îi inspire


Schimbul de generaţii a dus în multe companii din România dificultăţi în a înţelege modul în care proaspeţii absolvenţi se raportează la firmele respective. Studiile indică faptul că, cel mai probabil, companiile nu oferă tinerilor angajaţi ce vor. Pentru generaţiile ce nu au împlicit încă 30 de ani sunt mult mai importante oportunităţile de carieră şi mediul plăcut de la birou decât sunt pentru cei ce au trecut de acesată vârstă. Managerii ar trebui să fie şi ei altfel decât erau înainte.  Banii contează, dar nu pentru aşa de mulţi dintre cei tineri.

Li se spune millennials, generaţia "de ce", Y, boomerang sau cei ce refuză să se maturizeze (generaţia Peter Pan), sunt caracterizaţi ca fiind "individualişti, nerăbdători, greu de îndrumat, dependenţi de social media şi lipiţi de telefoanele mobile, nepăsători şi delăsători la locul de muncă. Este vorba despre cei sub 30 de ani care sunt acum la primele locuri de muncă sau deja în middle management pregătindu-se pentru oportunităţi în carieră mai mari. Şi sunt acei oameni despre care mulţi specialişti în HR susţin că s-ar duce la un alt loc de muncă pentru 50 de lei în plus.

"Aceşti millennials sunt de fapt încântaţi să lucreze acolo unde pot învăţa şi unde ideile lor sunt valorizate. În general au foarte multe idei, dar au nevoie de suport pentru a le pune în aplicarei", susţine Alina Stepan, director general Ipsos Europa de Sud-Est, compania de cercetare de piaţă care a realizat un studiu comparativ între această generaţie şi cele anterioare. Studiul, realizat pe baza răspunsurilor a 14.000 de angajaţi din 15 cele mai mari economii din lume, a fost prezentat în cadrul retailArena.

Economica.net

Ionut

Studiu UE: România are cea mai mică diferenţă de salarizare între sexe

Diferenţa de salarizare orară brută dintre femei şi bărbaţi în România este de 4,5% în favoarea celor din urmă, de patru ori mai mică decât media europeană de 16,7%, care favorizează şi ea bărbaţii, valoarea maximă, de 28,1% fiind înregistrată în Estonia, potrivit unui studiu recent publicat cu ocazia Zilei europene a egalităţii salariale, din 3 noiembrie.

În ceea ce priveşte diferenţa anuală dintre câştigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie, cum ar fi întreruperea carierei pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude, România înregistrează o valoare în favoarea bărbaţilor de 26,9%, la o medie europeană de aceeaşi tendinţă de 39,8%.

News.ro

infraAdi_ro

#20
Numărul şomerilor a coborât în septembrie sub 520.000, nou nivel minim al ultimilor opt ani. În ultimul an, 110.000 de şomeri şi-au găsit de lucru.

"Numărul de şomeri a scăzut în septembrie cu 9.212 faţă de luna precedentă, până la 519.866, nivel minim din 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,9%, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În august, în România erau 529.078 şomeri, iar rata şomajului a fost de 6%.

Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut puternic, cu circa 110.000, în ultimul an, de la 630.251 în septembrie 2015.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,7% în luna septembrie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,8%, mai arată datele oficiale.

Şomajul a avut o evoluţie oscilantă în acest an, înregistrând scăderi în primele patru luni ale anului, în iunie, în august şi septembrie, dar şi creşteri în mai şi în iulie.

Scîderea şomajului este generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru cu 20,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 57.100, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii august, 421.273 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,8%.


Judeţele Teleorman, cu 12%, şi Vaslui (11,5%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional. "

http://www.news.ro/social/numarul-somerilor-a-coborat-in-septembrie-sub-520-000-nou-nivel-minim-al-ultimilor-opt-ani-in-ultimul-an-110-000-de-someri-si-au-gasit-de-lucru-1922401003552016110915944160
Romania are un viitor doar daca are prezent!

frunzaverde

Quote from: TibiV on October 29, 2016, 02:55:44 AM
Asta este unul dintre putinele cazuri in care imi permit sa spun fara teama ca nu stii despre ce vorbesti...

Ba eu cred ca stiu; problema e ca mare parte dintre romani nu vor fi de acord. Si chestia e ca aceleasi chestii pe care le crede majoritatea Romaniei le credeam si eu.
Chestii de genul:
1. "suntem prea saraci sa redistibuim venituri; ar fi doar o reimparteala a saraciei";
2. "toti/majoritatea asistatilor sociali sunt lenesi, nu gasesc de munca pentru ca nu vor"
etc. etc.

E ideologia social-conservatoare / economic-libertariana care era "la moda" si in anii '20-'30 in Romania si e la mare moda si azi. Si care, in anii '20-'30 a dus la cateva poluri mici de prosperitate, 5% din populatie care-si permiteau sa construiasca cartiere intregi art-deco si sa mearga la mare si la munte cu automotorul cu aer conditionat in 2 ore (pe echivalentul unui salariu pe 3 luni al unui invatator), pe cand 70% traia in saracie lucie, cu 80% din calorii din cereale. O aceiasi Romanie care avea mortalitatea infantila la 30% (fata de 15-20% in Polonia-Ungaria-Bulgaria-Albania, 10% in Serbia-Cehoslovacia si 5-8% in Germania-Franta-Anglia-Suedia-SUA), cifra cea mai mare din TOATA Europa. Cu un nivel de analfabetism imens chiar si pentru vremea aia. Si care, intr-un tarziu, in mare parte din motivele astea, a rabufnit in 4 (patru) dictaturi succesive, una mai atroce ca alta.

Mergem in exact aceiasi directie in Romania de azi. Sistemele sociale sunt un dezastru, dar ne plangem ca "vai, asistatii social". Si mai mult, acolo unde sunt, sunt orientate spre clasa de mijloc/mijloc-superior, nu spre clasa de jos. De exemplu? Programul Rabla. 50-100+ de milioane de euro anual date pe un proiect care in 10 ani nu a avut nici un efect notabil; mai mult, masini cumparate prin Rabla sunt azi eligibile sa fie date la Rabla, o absurditate. Un program social pentru clasa de mijloc, pentru dealerii/producatorii de masini si pentru atelierele de dezmembrari. Un program cu beneficii minore pentru mediu (infime in conditiile in care un singur an de Rabla este egal cu costurile pentru reconstructia de la zero al unui sistem de transport in comun intr-un oras de gen Brasov sau Cluj, sau cu RK la 90-150 km cale ferata), cu beneficii minore pentru economie pe termen lung (a fost incercat in 20+ de tari, in toate retras dupa 1-2 iteratii). Si beneficii/individ de 6.500 de lei la 8 ani pentru, in principiu, persoane cu venituri mult deasupra mediei si medianei. Adica echivalentul a 2+ ani de beneficii pentru cei mai saraci dintre cei mai saraci dintre romani. Si mai avem - Prima Masina. Prima Casa. Cota redusa de TVA la cumpararea primului apartament din productie noua.

In schimb, safety-net-ul este un dezastru. Asigurarea de somaj e o gluma proasta pentru oricine (cineva cu salariu de 8.000 de lei dupa 15 ani de munca primeste magica suma de 935 lei pe luna timp de 9 luni daca ramane somer; cineva la inceput de cariera, 2 ani vechime, cu salariu de 3000 lei primeste 435 lei timp de 6 luni). Pensiile de invaliditate la fel. Asistenta sociala bazala la fel (daca nu-ti gasesti de munca 6-12 luni, nu ai efectiv cum sa ajungi nici macar la O SUTA de euro pe luna. Chiar daca salariul tau a fost de 10000 euro/luna. Pensiile de invaliditate la fel. Singurul lucru care e cat-de-cat ok este pensia la limita de varsta.

Bun, si ce legatura are asta? Are. Pentru ca nimeni nu e dispus sa plateasca contributii la stat pentru un pachet atat de mizerabil de beneficii. Oamenii aia din tren (treji la o ora nenorocita de dimineata cand inca n-au dat zorile) nu se duc la munca legala pentru exact acelasi motiv pentru care corporatistii din Pipera aleg (pentru ca in cazul lor este o alegere constienta si voita) sa munceasca pe salariul minim pe economie cu restul (uneori peste 3000 euro pe luna) platiti altfel (prin Cipru, prin SRL-D-uri, etc.).

Mai ales in conditiile in care presiunea fiscala, adica nivelul taxelor in Romania in procente (felie) din venit, mai ales la categoria nivelul "venituri mici" este printre cele mai mari din Europa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Tax_rate_indicators_on_low_wage_earners,_2014_(%25)_YB16.png. De altfel, cei mai saraci angajati (cei cu 50-75% din salariul mediu) platesc cel mai mult, procentual, din salariu in taxe (traiasca sistemul plat cu componenta regresiva).

Astfel, cei mai saraci dintre romanii la munca considera ok 1250 de lei la negru in loc de 925 lei la "alb" si posibilitatea unei pensii de 400 lei candva in viitor (pensia calculata la salariul minim e sub pensia minima garantata) + 4-9 luni la somaj cu cel mult 500 de lei/luna. Mai ales ca pensia de 400 de lei o iau indiferent ca muncesc 10 ani la "alb" sau 30 de ani la "alb".

Deci, chiar si pentru cel mai sarac angajat, mai ales pentru cel mai sarac angaja, la un calcul rece, plata la stat a contributiilor/taxelor n-are efectiv sens. Asa ca apelezi la safety-net-uri alternative: familie, rude in strainatate + ce poti obtine de la stat fara a plati impozite.

Deci, de-aici apare preferinta majora pentru munca la negru. Nu din alta parte. Si de-aia prefera oamenii sa fie zilieri. Si asta fara sa punem la socoteala plecatul la munca (sau la cersit) in strainatate, care e alta poveste.

Sistemul ar trebui sa avantajeze pe cei cu venituri mari, pentru ca vor plati, din venituri, cea mai mica cota dpdv a utilitatii marginale pierdute, ci chiar si cea mai mica cota ca procent (pentru ca unele contributii au plafoane maxime). Asta pentru ca beneficiile de la stat pentru el sunt ca-si inexistente. Nu de alta, dar nu doar pentru sarac ci si pentru bogat pachetul de beneficii primit inapoi din taxele pe salariu este cu muuuuult mai mic decat pachetul de beneficii pe care ti l-ai putea construi singur prin munca la negru si safety-net-uri alternative. Mai mult, cu cat esti mai bogat (si ai acces la sisteme private paralele de sanatate, invatamant, pensii), cu atat vei vrea sa minimizezi contributia ta la stat. Deci nici acolo nu iese bine.

Ca "side-effect": rezultatul suplimentar intregii chestii de mai sus e ca exista o dependenta severa de angajator; nu poti sa pleci de la angajator pentru ca ajungi rapid "destitut", cu rezultatul ca vei avea la nesfarsit salarii mici. Mobilitate redusa a fortei de munca impreuna cu lipsa de abilitate de a-ti lua riscuri rezulta in salarii mici. Printre altele si pentru ca foarte putini au resursele necesare sa se lanseze in antreprenoriat (care, cu o rata de esec de 75%-90%, necesita un safety net). Si salariile astea mici exista chiar si atunci cand nu exista suficienta forta de munca pe piata (pentru ca cineva cu "salariu mic dar sigur" va evita sa se duca la "salariu mare dar nesigur" la un nou-infiintat).

Ca "side-effect 2": taxele pe munca fiind procentual mari la salarii modeste, angajatorii nu vor putea creste fix salariile pentru meseriile alea, pentru ca-si vor pierde rapid competitivitatea. Dar cum economia romaneasca e nesofisticata, acolo e mare parte din forta de munca. Chestia asta tine salariile tuturor jos. Cu "side-effect 3", lumea pleaca la munca in strainatate.

Solutii:

1. Taxe pe munca in jos, mai ales pe venituri mici. Taxe pe proprietate, ca si inexistente, in sus. Mult in sus, mai ales pe proprietatea speculativa - bula imobiliara din Romania din 2000-2008 este fara precedent dpdv a escaladarii costurilor.

2. Sisteme sociale refacute. In loc de zeci de beneficii "simulate", la valori de nimic, tintit exact persoanele care chiar au nevoie de beneficiile alea in detrimentul celor care n-au nevoie de asa ceva. Gata cu pomenile electorale pentru clasele de mijloc (gen electorata, prima masina, prima casa, rabla, pensii speciale; daca in SE, NO sau FI nu ne permitem asa ceva, in RO n-ar trebui sa ne permitem asa ceva punct). Gata cu beneficiile paternaliste, care pot fi usor corupte si supuse arbitrarului (gen ajutoare de toate felurile in bunuri la discretia semnaturii primarului). Gata cu micro-ajutoarele care bine nu fac nimanui dar consuma o gramada de resurse degeaba (foi de drum pentru pensionari, subventii pe CFR pentru te-miri-cine, gratuitati pe transport public pentru pensionari, subventii fara noima pentru diverse servicii urbane care se pot presta "at-cost" la un cost minuscul in plus etc.). Sprijinit initiativa individuala in a completa beneficiile de baza cu "tier-uri" aditionale, mai ales la somaj. Cold, hard cash pentru cine are nevoie.

Si gata cu mitul "asistati" sau "lenesi". Needucati poate. Necinstiti si nesimtiti cu siguranta, cel putin unii din ei. Dar oamenii aia amendati in trenul 11002 sau in trenul 9104 numai lenesi nu se pot numi. Pentru ca daca esti in tren la 5-6 si ceva dimineata, sa ajungi la munca inainte de 7 dimineata se cheama opusul lenei.

Quote from: TibiV on October 29, 2016, 02:55:44 AM
Nu de alta, dar aici nu traim in Suedia !... :(

Traiti intr-o tara a naibii de apropiata de Suedia anilor 1885.
Ia sa vedem, seamana? Tara cu cateva poluri de prosperitate urbane, dar cu discrepante imense urban-rural. Cu PIB mai apropiat de Romania anului 1885 decat de Franta sau Germania anului 1885 (PIB cam cat Grecia sau Transilvania epocii) si la o treime de "power-house-urile" epocii (UK, Olanda, Belgia, SUA). Rural cu >50% din populatie, cu venituri foarte mici (<25% din veniturile urbane) si nivel de educatie slaba. Emigratie imensa (SE a pierdut aproape 2 milioane din 1875 in 1930; cu toate ca sporul natural era imens, cu fertilitate de 4+, populatia a stat aproape pe loc toata perioada; majoritatea s-au mutat in SUA). Solutii? Suedezii le-au gasit, deci exista.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

Ionut

Salariul mediu net a fost de 2094 lei in septembrie

Salariul mediu net a fost de 2094 lei, in crestere fata de luna precedenta cu 18 lei, a anuntat luni Institutul National de Statistica. Valorile cele mai mari ale salariilor s-au inregistrat in extractia petrolului brut si a gazelor naturale (5737 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (1265 lei). Vezi mai jos un grafic al salariilor nete platite in septembrie in Romania. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,2%.



Hotnews

Ionut

Posibil sa fie doar asa de campanie... totusi pun stirea...




Statul va creşte salariul minim la jumătatea lui 2017.
Variantele discutate: Între 1.300 şi 1.500 de lei


Guvernul socoteşte ideală o creştere a salariului minim de 4%, cu 50 de lei, în 2017. Surse spun că sindicatele ar cere, în schimb, un salariu minim de 1.450 lei, care ar însemna o creştere cu 16% a nivelului actual. Un document obţinut de România TV sugerează că un punct de înţelegere ar putea fi găsit în jurul unui plus de 100 de lei, adică o creştere de 8%, care ar afecta insesizabil numărul de lucrători care ar avea salariu minim pe economie.



Economica.net

Ionut

Așteptări salariale în România

Bărbații români cu vârste între 45 și 54 de ani au cele mai mari așteptări salariale atunci când vine vorba despre angajare, cu un cuantum net de 4.146 de lei pe lună, în timp ce femeile cu vârste între 55 și 65 de ani se mulțumesc cu un salariu lunar de 3.853 de lei, arată rezultatele unei cercetări de specialitate, dată marți publicității. În privința salariului minim net, studiul eJobs România arată că femeile ar accepta, dacă ar obține locul de muncă dorit, o remunerație de 2.311 lei/lună, cu peste 500 de lei mai puțin decât bărbații, care ar dori să câștige 2.880 de lei.

Cercetarea a evidențiat, de asemenea, că pe intervalul de vârstă 18 — 24 de ani există cele mai mici așteptări salariale nete, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor. Astfel, bărbații încadrați la această categorie de vârstă se așteaptă să primească 2.153 de lei net pe lună pentru jobul dorit, în timp ce femeile de 18 — 24 de ani își doresc 1.870 de lei net/lunar.

Agerpres




1,5 milioane de români muncesc pe 900 de lei pe lună. Portretul angajatului plătit cu salariul minim

1,5 milioane de contracte de muncă, dintre cele şase milioane încheiate la nivel naţional, sunt la nivelul salariului minim pe economie. ECONOMICA.NET vă arată cine sunt şi unde muncesc cel mai prost plătiţi angajaţi din România, pe baza datelor guvernamentale. "În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active)", se arată în cercetare.

Economica.net

Ionut

ANOFM: Măsuri de stimulare a ocupării mai atractive pentru șomeri și angajatori, din decembrie

ANOFM precizează că prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și al ocupării forței de muncă sunt introduse noi servicii acordate șomerilor, crește cuantumul primelor de mobilitate și se modifică modalitatea de acordare a acestora, este introdusă prima de activare și cresc subvențiile acordate agenților economici pentru angajarea șomerilor.

Agerpres

Prima de instalare, ca la fotbal. :D

Ionut

Creșterea economică se simte în buzunarul românilor;
veniturile gospodăriilor au crescut cu 12% la șase luni


"Creșterea economică de 4,9% din primele nouă luni ale anului este cea mai mare din Uniunea Europeană. Acest avans este important având în vedere procesul de convergență, de creștere a nivelului de trai, către țările Uniunii Europene. Această creștere s-a simțit și în buzunarul românilor, având în vedere creșterea veniturilor care a făcut loc avansului consumului cât și a economisirii", a explicat Anca Dragu. În opinia sa, avansul economisirii arată și existența unor venituri suplimentare, dar și încredere în economie. Potrivit datelor prezentate de ministrul de resort, veniturile lunare ale gospodăriilor au crescut, la șase luni, cu 12%, iar economiile cu 430 de lei lunar.

Agerpres

Ionut

Modificări Codul Muncii: Angajatorii din mai multe domenii
vor avea liber să crească orele suplimentare ale angajaților


Activitățile medicale, cele de pază, producție și distribuție de gaze, apă și electricitate, precum și agricultura, transportul feroviar și cel aerian, mass-media sunt o parte din domeniile pentru care perioada luată în calcul în Codul Muncii la depășirea orelor suplimentare, astăzi stabilită la 4 luni, va putea fi extinsă.

Profit.ro

infraAdi_ro

Numărul muncitorilor necalificaţi din România a crescut cu 8%, potrivit unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni

"România are o medie de 14,1% a muncitorilor necalificaţi, cea mai ridicată pondere înregistrându-se în judeţul Bihor, 25,5%, faţă de Bucureşti, unde se remarcă cea mai redusă pondere, de doar 8,21%, potrivit unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), lansat joi.
Numărul muncitorilor necalificată a crescut cu 8%, lipsa cadrelor calificate fiind o problemă pentru antreprenori, a declarat Anca Vlad, fondatoarea grupului Fildas - Catena.

Printre ocupaţiile cu cele mai multe contracte de muncă necalificată se regăsesc confecţiile (97.304 contracte de muncă), domeniul asamblării şi montării pieselor (72.243) şi domeniul manipulării mărfurilor (71.285), potrivit informaţiilor prezentate în cadrul conferinţei PIAROM, unde s-a lansat studiul privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României.

,,Brandul nostru de ţară este munca necalificată şi subzistenţa", a subliniat profesorul Constantin Ciutacu, de la Institutul Naţional de Cercetări Economice ,,Costin C. Kiriţescu".
Sunt 14 ocupaţii care au peste 10.000 de contracte de muncă, în România, din zona muncii necalificate. ,,Din analiză a rezultat că industria a crescut ca număr de locuri de muncă, însă creşterea de 8% a fost pe muncitori necalificaţi, în timp ce muncitorii calificaţi au scăzut uşor, cu 0,3%. Per structură, se pare că ne îndreptăm către consolidarea acelor sectoare economice care folosesc munca necalificată în detrimentul celorlalte", susţine Mihai Cioc, membru PIAROM şi doctor în economie.

Muncitorii necalificaţi din industria confecţiilor ocupă a patra poziţie în clasamentul ocupaţiilor din sectorul privat, cu peste 97.000 de contracte de muncă. Primul loc în acest top este ocupat de şoferii de maşini de mare tonaj, cu aproape 130.000 de contracte de muncă, urmaţi de vânzători (125.000) şi lucrători comerciali (120.000). Pe locul cinci se află agenţii de securitate, cu 93.000 de locuri de muncă.

Potrivit PIAROM, ponderea muncitorilor necalificaţi în regiunea de nord-est este de 14,36%, uşor peste media naţională de 14,12%. În regiunea Sud-Vest Oltenia, ponderea muncitorilor necalificaţi din totalul personalului este sub media naţională, ajungând la aproape 12%. În regiunea Centru, ponderea atinge 17%, îar în regiunea de sud-est rata muncitorilor necalificaţi este de 15%. În regiunea Vest, muncitorii necalificaţi ajung la 16%, în Nord-Vest la 19%, iar în regiunea Sud-Muntenia media este de 15%."

http://www.mediafax.ro/economic/numarul-muncitorilor-necalificati-din-romania-a-crescut-cu-8-potrivit-unui-studiu-al-patronatului-investitorilor-autohtoni-16004219
Romania are un viitor doar daca are prezent!

infraAdi_ro

România fără joburi: 7 județe cu mai puțin de 5 contracte de muncă pe cap de șomer

România are şapte judeţe unde pentru fiecare şomer înregistrat există mai puţin de 5 contracte de muncă şi ocupă un loc codaş în Europa la acoperirea populaţiei active cu aceste forme legale de lucru.

România avea înregistrate în 2015 circa 4,9 milioane de contracte de muncă, raportate la o populaţie ocupată civilă de 8.431.700 persoane. Aceste cifre vin să confirme raportul Eurostat, conform căruia România se află printre ţările europene cu cea mai mică acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă.

"România se află, alături de Grecia şi Turcia, între ţările în care ponderea angajaţilor în total populaţie activă este de sub 75%, ca urmare a numărului mare de persoane active înregistrate sub formă de persoane fizice autorizate sau profesii liberale, în condiţiile în care media europeană a indicatorului este de 84,6%, iar la nivelul unui grup de 5 ţări (Danemarca, Estonia, Luxemburg, Suedia şi Norvegia), ponderea angajaţilor în total populaţie activă depăşeşte 90%", se arată într-un studiu privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM.

"Această corelaţie explică inclusiv anumite dezechilibre prezentate în prezentul studiu, cum ar fi spre exemplu faptul că în România există 7 judeţe (Teleorman, Mehedinţi, Vaslui, Buzău, Olt, Dâmboviţa şi Ialomiţa) în care pentru fiecare şomer înregistrat există mai puţin de 5 contracte de muncă", menţionează studiul citat.

Dincolo de densitatea relativ ridicată de liber-profesionişti, gradul redus de acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă se datorează şi unei diversităţi crescute în ceea ce priveşte alternativele legale de remunerare a populaţiei active, respectiv contracte de administrare, contracte de mandat, contracte de drepturi de autor, contracte de comision, etc.

Totodată, practicarea agriculturii de subzistenţă, sau lucrul cu ziua, în special în comunităţile rurale, afectează semnificativ ponderea angajaţilor în totalul populaţiei active.

"Analizând judeţele cu cea mai redusă rată de acoperire prin contracte de muncă la nivel naţional, se poate stabili o relaţie de cauzalitate empirică invers proporţională între potenţialul agricol al acestor judeţe şi numărul de persoane active încadrate într-o formă de muncă salarizată", informează raportul PIAROM.

Populaţia activă se află sub influenţa fenomenului migraţiei care, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a crescut în România cu 7% în ultimii 15 ani, până la nivelul de 3,4 milioane de cetăţeni români care locuiesc în afara ţării.

Acoperirea redusă a populaţiei active cu contracte de muncă, corelată cu nivelurile salariale scăzute, dar şi cu specializarea unor regiuni de dezvoltare (cu precădere regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Centru) pe sectoare industriale cu productivitate şi niveluri salariale scăzute, a creat circumstanţele unei presiuni fiscale ridicate, în contextul în care România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare obţinute din taxe şi contribuţii sociale obligatorii.

Astfel, potrivit cifrelor Eurostat, România se număra în anul 2013 printre ţările cu cele mai ridicate sarcini fiscale aplicate lucrătorilor cu venituri mici, alături de Belgia, Ungaria, Franţa, Italia, Austria, Letonia şi Suedia (pentru toate aceste ţări nivelul sarcinilor fiscale depăşeşte 40% din totalul costurilor salariale), la polul opus aflându-se ţări (Malta, Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii) unde presiunea fiscală era de sub 30%.

Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai ridicat nivel de dezvoltare a pieţei forţei de muncă cu peste 1,3 milioane de contracte de muncă, reprezentând 26,36% din totalul contractelor de muncă încheiate la nivel naţional. Poziţia următoare este ocupată de regiunea Nord-Vest cu aproximativ jumătate din numărul de contracte deţinut de RBI, diferenţa dintre RBI şi celelalte regiuni de dezvoltare fiind semnificativă, dacă luăm în considerare faptul că înregistrează un număr dubla de contracte de muncă faţă de regiunea clasată pe locul 2.

Cu o valoare foarte apropiată, regiunea Centru urmează RNV cu cca. 619.000 de contracte de muncă. Cea mai redusă valoare este înregistrată la nivelul regiunii Sud-Vest, respectiv 349.961 contracte, cu o pondere de 7,08% în totalul contractelor de muncă. O poziţie similară este deţinută de regiunea de dezvoltare Vest, cu un număr de 483.502 de contracte şi o pondere de 9,79% în totalul angajaţilor la nivel naţional. Foarte apropiată de această valoare, regiunea Sud-Est înregistrează 491.353 de contracte, respectiv o pondere de 9,94% la nivel naţional.

"Prin urmare, dacă regiunea Bucureşti-Ilfov se distinge prin valori ridicate ale ponderii deţinute la nivel naţional, regiunea Sud-Vest necesită investiţii considerabile în direcţia calificării forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă", conchide analiza organizaţiei patronale.

http://www.capital.ro/romania-fara-joburi-7-judete-cu-mai-putin-de-5-contracte-de-munc.html
Romania are un viitor doar daca are prezent!