News:

3,5% pentru Asociația Pro Infrastructură, singura voce independentă
care monitorizează toate proiectele majore de transport.

Main Menu

Aeroportul Tuzla [LRTZ]

Started by Harry, October 21, 2016, 08:55:06 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Harry

1982: Aviasan se desființează în februarie 1982, pe Aerodromul Tuzla rămânând în funcționare doar Aerobaza, care iși continuă activitatea până în 1997. Dat fiind că după 1989 agricultura din zonă devine tot mai slabă, aerobaza iși pierde încet dar sigur principalul domeniu de activitate.

1998: Aerodromul Tuzla este preluat de către Regional Air Services și devine astfel primul aerodrom privat din țară.

2006: Începând cu acest an Regional Air Services furnizează servicii operaționale offshore complete în favoarea OMV Petrom.

2009: În 7 aprilie 2009 aerodromul a fost vizitat de Raymond Benjamin, Secretar General al Organizației Internaționale a Aviației Civile (ICAO) și de Cătălin Cotruț, șeful reprezentanței României la ICAO.

Recent a capatat statut de Aeroport International, efectuand atat zboruri business Constanta - Bucuresti, zboruri Uber Bucuresti - Constanta (al doilea zbor Uber din Europa), zboruri de agrement si zboruri catre platformele off-shore.

Aeroportul cuprinde si un centru de antrenament pentru supravietuire pe mare si de asemenea detine si o scoala de zbor acrobatic si comercial recunoscuta international unde se pregatesc atat piloti cat si insotitori de zbor.

De asemenea exista un heliport betonat, hangare si doua piste inierbate.

De 10 ani are loc show-ul aviatic Aeromania.

Anul trecut au fost 25.954 pax.








Harry

Comunicat de presa de la Tuzla

Quote
În ultimii ani, Aeroportul Internațional Tuzla a avut o evoluție impresionantă, confirmată prin ascensiunea constantă în clasamentul aeroporturilor din România.
     
Conform datelor oficiale ale Asociației Aeroporturilor din România, în 2016, Tuzla a reușit să se claseze pe locul 2 după Otopeni în topul național în ceea ce privește mișcările de aeronave, contrazicând din nou, flagrant, percepția greșită a unui aeroport ,,care contează mai puțin" sau ,,mai puțin important" și poziționându-se, meritoriu, înaintea unor aeroporturi mari și care, spre deosebire de Tuzla, au fost sprijinite cu fonduri europene - cum sunt Cluj, Timișoara, Băneasa, Iași, Sibiu.



Cu 22.000 de decolări și aterizări în 2016, aeroportul Tuzla înregistrează o performanță uriașă – în condițiile în care numărul de mișcări este una dintre cele mai importante unități de măsură pentru munca depusă de un aeroport, un indicator cert al volumului activității curente și al gradului de utilizare a infrastructurii, numărul de mișcări de aeronave de anul trecut fiind mai mare cu 230% față de 2015. Poziția ocupată validează încă o dată Tuzla ca ,,cel mai dinamic aeroport din Romania", așa cum a fost premiat, încă din 2009, de AIRPORT FORUM – o publicație a Ministerului Transporturilor.

      ,,Locul 2 după Otopeni în privința mișcărilor de aeronave este pentru Tuzla și, de fapt, pentru orice aeroport din topul național, o adevărată performanță. Pe noi ne bucură că am obținut acest rezultat chiar în anul în care se împlinesc 50 de ani de la prima misiune de zbor pe baza Tuzla – realizată de către piloții AVIASAN. Este modul nostru de a continua traditia și prestigiul AVIASAN. Ne onorează și ne motivează să continuăm în aceeași direcție"

- a declarat Adrian Vasilache, directorul general al Regional Air Services.

      Aeroportul Tuzla, operat de Regional Air Services (RAS) din 1999, este singurul dintre cele listate care mai are încă piste de iarbă și singurul care nu a accesat vreodată fonduri europene și nu a beneficiat de nicio formă de sprijin din partea Statului (ajutoare de stat - scutiri de taxe, fonduri europene etc), fiind, dimpotrivă, adeseori pus în situații dezavantajoase.
      Rezultatele pozitive sunt datorate în special gestiunii 100% private, caz unic în țara noastră.

      De-a lungul anilor, RAS Tuzla a înregistrat creștere constantă, planificată, predictibilă și organică, fără salturi sau căderi bruște - tipice doar acelor companii care există datorită contractelor "surpriză".



În ceea ce privește traficul de pasageri, aeroportul din sudul litoralului a înregistrat 15.288 de pasageri transportați, o cifră inferioară celei de anul trecut, dar, în egală măsură, meritorie – pentru că depășește aeroporturile  Băneasa și Tulcea – cu piste betonate și incurajate prin politicile publice ale Statului.



Dinamica traficului de pasageri la Tuzla este influențată, din păcate, într-o măsură foarte mare de infrastructură. În prezent, din cauza refuzurilor nejustificate de până acum de a-i fi încredințate fonduri europene pentru extindere și modernizare, activitatea RAS se rezumă încă la zboruri cu număr redus de pasageri/cursă, compania oferind următoarele servicii: misiuni de transport de pasageri și mărfuri la destinații interne și externe cu avioane mici și medii și cu elicoptere până la clasa A de performanță - inclusiv la și de la platformele marine, școală de zbor (avion / elicopter), transport aerian medicalizat (avioane / elicoptere), parașutism (școală / agrement), zbor de agrement / airtaxi, publicitate aeriană, supraveghere aero de obiective terestre, fotografiere și filmare aeriană, zboruri utilitare în agricultură.



,,Modernizat exclusiv din bugete proprii și fără vreun ajutor din partea Statului, Aeroportul Tuzla înregistrează an de an rezultate remarcabile. Acestea, împreună cu poziția geografică favorabilă în sudul litoralului românesc și foarte aproape de linia țărmului, dar și de platformele continentale de explorări maritime și de Bulgaria reprezintă atuuri pentru implicarea companiei în strategiile pentru dezvoltarea regională. RAS Tuzla demonstrează că este un partener de încredere", asigură Mugurel Toma – Director Aeroport

REGIONAL AIR SERVICES - Aeroport Internațional Tuzla este liderul de piață în aviația generală din România, cu o activitate de 18 ani in domeniu.

Aeroportul Tuzla este:

~Deschis traficului internațional de pasageri și mărfuri din 2013 prin Ordinul nr. 1.133;
~Primul centru de instruire offshore acreditat OPITO – Scoala de Supraviețurie pe Mare;
~Singurul centru de instruire pentru însoțitori de zbor (training practic, simulatoare);
~Gazda primului serviciu integrat (aero-naval) profesionist de căutare-salvare din România;
~Organizatorul celui mai cunoscut show aerian privat, AEROMANIA, (10 ANI in 2016);
~Gazda uneia dintre primele școli private de zbor din România și a primei școli de parașutism.


dr4qul4

O medie de 30 de aterizari si 30 de decolari pe zi? WOW! Stiu ca vorbim de avioane mici, dar Clinceniul nu cred ca se poate
apropia de aceasta cifra.
Vorbim pana la urma de aerodromuri, cu piste de iarba, care sunt inoperabile pe timp de ploaie, ceata, burnita, ger.
Ar fi curioasa o statistica pe luni. Cred ca in sezon, in weekend, sarim de 100 de aterizari si 100 de decolari.

Cu siguranta merita macar o pista betonata.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

AdrianB1

#3
Pe Clinceni au fost si 30 de decolari sau aterizari pe ora, nu doar pe zi. Cand in tur de pista erau si cate 4-5 avioane care tot aterizau si decolau la 10-12 minute  erau intre 20 si 30 de aterizari pe ora. Mai aveau loc sa mai si decoleze sau sa aterizeze si cei care plecau in alta parte sau veneau de pe alte aerodromuri si nu am inclus si planoarele. Am stat la coada pe bretea cate 2-3 avioane la decolare de mai multe ori. Dar au fost si zile cand eram singurul avion care zbura in zona (ex: prin noiembrie).

Ploaia usoara, ceata sau gerul nu au treaba cu pistele inierbate. Pe ceata nu e aproape nici o diferenta, pe ploaie am zburat fara probleme pe Clinceni, doar AN-2 mai strica pista daca zboara dupa o ploaie zdravana cand se inmoaie pamantul, dar se repara repede. Pe ger se zboara cel mai bine, aerul e mai dens si aproape ca nu exista turbulente, parca mergi pe sine, iar pista nu are nici o problema. Iarba nu crapa la ger, betonul mai crapa.

PS. Clinceni are 2 piste paralele ce pot fi (si sunt) utilizate simultan; 06 dreapta e mai mult folosita de planoare pentru ca pe partea aia e mosorul, dar poate fi folosita de orice aeronava. Alea grele, gen AN-2, folosesc de obicei doar 06L sau 24R. Pe Tuzla sunt 2 piste, dar in unghi si nu pot fi folosite simultan.

Harry

RAS Tuzla continua investitiile in zona aeroportului. Acestia urmeaza sa construiasca un hotel in incinta aeroportului.

Terenul pe care se va construi cladirea ar eo suprafata de 11351.75 mp. Proiectantul recomanda o clădire P+4E+5Er având o suprafața desfășurata de circa 2300 mp. Pe niveluri clădirea va avea spatiile specifice functiunii; la parter au fost prevazute recepția, spatiile administrative si cele tehnice; etajele 1-4 vor avea cate 7 unitati de cazare, iar etajul 5 parțial va găzdui spatiul de servire mic dejun si un bar de zi cu terasa panoramica.

Harry

Aeroportul Tuzla situat în sud-estul localității Tuzla ocupă o suprafaţă de teren de 385.835,65 mp. Din punct de vedere urbanistic această suprafață a fost reglementată prin intermediul PUZ - Aeroport Tuzla, aprobat prin HCLM nr. 59/2011 și HCLM nr. 60/2011.



Aeroportul Tuzla a fost utilizat pentru zboruri aviochimice fiind construit după anul 1962. Din anul 1998 a intrat în propietatea S.C. REGIONAL SERVICES S.R.L. diversificându-și an de an activitatea.



Pentru asigurarea securității și siguranței traficului aerian este necesară realizarea unui gard perimetral de securitate pentru împiedicarea pătrunderii neautorizate a animalelor sau persoanelor în zona de securitate cu acces restricționat și/sau în zona de operațiuni aeriene.



Pentru asigurarea securității și siguranței traficului aerian este necesar un drum perimetral în incinta aeroportului pentru intervenția rapidă împotriva animalelor, păsărilor sau a persoanelor neautorizate care se află în zona de securitate cu acces restricționat și/sau în zona de operațiuni aeriene. Acest drum trebuie să aibă continuitatea și structura constante pe întreg perimetrul aeroportului. De asemenea trebuie să preia autovehiculele aflate pe pistele de decolare-aterizare (vehiculele de curățare a pistei, autovehiculele de verificare a pistei etc.) atunci când situația operațională o impune.



Pentru asigurarea securității și siguranței traficului aerian este necesar un sistem de supraveghere cu televiziune în circuit închis (T.V.C.I.) pentru identificarea rapidă a animalelor, păsărilor sau persoanelor neautorizate care se află în zona de securitate cu acces restricționat și/sau în zona de operațiuni aeriene. Acest sistem de supraveghere are și funcția de monitorizare a operațiunilor aeriene și deservire la sol a aeronavelor.



Pentru creșterea siguranței și securității pasagerilor și bagajelor, Aeroportul Tuzla trebuie să se doteze cu mijloace aeroportuare și cu echipamente și sisteme de control.



În prezent pista de decolare-aterizare 04-22 are o lungime de 950m și o lățime de 53m, având suprafață înierbată. Datorită creșterii semnificative a numărului de mișcări și cerințelor de operare cu aeronave de tip B este necesară realizarea unei piste cu structură rutieră nouă și asigurarea suprafețelor de siguranță (RESA) pe ambele directii. Pista de decolare-aterizare 04-22 va avea la capătul 04 al acesteia o platformă (buzunar) de întoarcere cu lățimea de 21.7m și lungimea de 67.3m, cu sistem rutier și cu un acostament identic cu cel prevăzut pentru pistă


În prezent pista de decolare-aterizare 16-34 are o lungime de 380m și o lățime de 20m având suprafața înierbată. Datorită creșterii semnificative a numărului de mișcări și cerințelor de operare cu aeronave de tip A este necesară realizarea unei piste cu structură rutieră nouă și asigurarea suprafețelor de siguranță (RESA) pe ambele direcții. Pista de decolare-aterizare 16-34 va avea la capătul 16 al acesteia o platformă (buzunar) de întoarcere cu lățimea de 22.9m și lungimea de 65.9m, cu sistem rutier și cu un acostament identic cu cel prevăzut pentru pistă.



Pentru operarea pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate mai reduse se impune echiparea suprafeței de mișcare aeroportuare cu un sistem de balizaj luminos. De asemenea acest sistem asigură creșterea siguranței traficului aerian.


Ionut

Se pare ca exista un proiect de modernizare a Aeroportului Tuzla, proiect aflat in pregatire la beneficiar. Informatie din prezentarea de la CM POIM (29-30.01.2019) a celor de la Organismul Intermediar Transport, vezi aici.

hefaistos

Sper sa nu se supere cei mai vechi de pe forum dar asa stiam si eu si am verificat pe site-ul Autoritatii Aeronautice Civile din Romania. Tuzla este certificat ca "aerodrom" nu ca "aeroport".
Astfel in prima categorie intra Aerodromurile certificate conform (UE) nr. 139/2014 si care au toate in denumire AEROPORT.

In cea de a doua categorie intra Aerodromurile certificate national si care nu au cuvantul aeroport in denumire. Aici pe langa Tuzla intra o multime de alte entitati (13 la numar) intre care mai cunoscute sunt Strejnicu si Clinceni.     
Ceea ce nu reduce din meritele Tuzla si ale managementului acestuia cre a reusit sa dea un dinamism pe care alte "aerodromuri" din Romania nu-l au. 
Pariu 500 lei: Pana la 31 decembrie 2024, se va deschide A7 intre Buzau Nord si Focsani Nord. data de initiere a pariului 2 octombrie 2023
Pariu suplimentar 200 lei: Se deschide traficul pe Lot 4 - Centura Focsani înainte de 15 iunie 2024.

tom_sawyer

MTIC extinde si modernizeaza Aeroportul Tuzla cu investitii de 83 milioane de lei

Fonduri totale de 83,13 milioane de lei (inclusiv TVA) vor fi utilizate pentru extinderea si modernizarea infrastructurii aeroportului din Tuzla. Contractul de finantare a fost semnat recent de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (MTIC), proiectul urmand a fi realizat cu sprijin financiar din fonduri europene, prin POIM 2014-2020. Valoarea totala eligibila a proiectului este, astfel, de 68 milioane de lei, din care 57,83 milioane de lei (85% din suma totala) reprezinta valoarea eligibila nerambursabila din FEDR si 10,2 milioane de lei (15%), cofinantarea de la bugetul de stat.

Proiectul presupune realizarea a doua piste de decolare - aterizare, a patru cai de rulare (Alfa, Bravo, Charlie si Delta), a doua platforme de intoarcere pe pista, a unei platforme antisuflu si a mai multor acostamente pentru piste si cai de rulare. Adiacent, vor mai fi amenajate suprafete de siguranta si miscare aeroportuara, platforme betonate cu diverse functionalitati specifice, sistemele de canalizare pluviala, instalatiile de balizaj luminos, sistemele de supraveghere si control (inclusiv turn) si o uzina electrica.

agendaconstructiilor.ro

pasadia

Văd că se  pune în discuție deschiderea punctului de frontieră - http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3333-hg16032021dta

Cu ocazia asta văd că apar și mulți contestatari (inclusiv subway cu o aluzie la cătușe pentru Drula făcută pe alt topic) și conspirații (aeroportul unui securist, periclitează statutul de țară Schengen, etc...).

Așa că vă întreb pe voi care poate cunoașteți mai multe - de unde atâta emoție în jurul acestui subiect? Pe ce se bazează "opozanții" deschiderii acelui birou vamal ?

ovideatza

Sincer eu nu pricep ce mare tamtam.
Nu vad care e riscul de securitate, doar nu Aeroportul face controlul de frontiera, tot personalul de la vama se ocupa, ca in oricare alt aeroport...
Probabil e vorba doar de sicane economice, politice, etc.

Daca are careva info concrete chiar sunt curios, cautand pe net apar tot felul de minuni dar in articole evident pro si contra, adica nimic credibil.

Se mai discuta in alta parte pe forum despre asta? Ca nu am gasit.

rizzuh

^^

Quote from: subway on March 18, 2021, 07:17:19 PM
P.S.
Cataline las-o mai moale cu Tuzla ca miroase a catuse...asa adulmeca bursucul cu parul sur...
E o capcana grosolana.
Da-l afara pe ala care ti-a ticluit-o.

Harry

E nevoie de PTF pt ca de pe el opereaza elicopterele catre platformele de petrol. Plus ca imparte spatiul cu cu o UM.

tom_sawyer

#13
Proiectul a fost repus în discuție de către ministrul de Interne Carmen Dan în 2018, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă, dar nici de data aceasta nu a a trecut de Guvern.

În 2019, proiectul a revenit pe masa ministrului Transporturilor. De data aceasta, în funcție era Lucian Bode, actualul ministru de Interne. Potrivit surselor Newsweek România, acesta a respins proiectul, după ce a constatat că legea nu permite ca un punct de trecere a frontierei să fie amplasat pe un teren privat, așa cum este terenul pe care se află aeroportul Tuzla. Aceleași surse au mai arătat că acest argument i-a fost deja transmis ministrului de azi al Transporturilor, Cătălin Drulă. Acesta, însă, nu este dispus să renunțe la proiect, în ciuda faptului că va primi un aviz negativ din partea ministrului de azi al Internelor, Lucian Bode.

Mai mult, proiectul a fost refuzat și de către Poliția de Frontieră, care nu vrea să creeze un precedent periculos.

Sursele Newsweek România au adăugat și că proiectul de HG promovat acum de Drulă i-a fost pus în față la semnat fostului ministru al Transporturilor Lucian Bode de către șeful Direcției Aviație Civilă din Ministerul Transporturilor, Mihail Victor Ionescu. Acesta a fost și membru în Adunarea Generală a Acționarilor de la Tarom, o companie în care Dorin Ivașcu, proprietarul aeroportului Tuzla se simte ca acasă: între 1978 și 1988, Ivașcu a fost director al reprezentanțelor Tarom de la Tripoli, Singapore, Londra și New York (ceea ce indică legături foarte puternice cu Securitatea ceaușistă). Între 1986 și 1990, Ivașcu a fost și șef al Serviciului Relații Internaționale din Departamentul Aviației Civile de la București.

Ionescu este, la rândul lui, șeful Aviației Civile din Transporturi, dar și membru în Consiliul de Adninistrației al Autorității Aeronautice Civile din România (AACR).

Contactat de Newsweek România, Ionescu a cerut întrebările prin Biroul de presă al Trasporturilor. Răspunsurile primite (după publicarea acestui text) pot fi consultate la finalul articolului.

newsweek.ro

alex8