Derularea contractelor și FIDIC

[alex8]

Sunt Antreprenori care vin cu oferte mici sub costurile de executie sau cu termene de realizare pe care nu le pot respecta. Beneficiarul trebuie să aibă o pârghie prin care să oblige Antreprenorul să respecte termenele asumate. În caz contrar poate să execute garanția bancară, iar cu acești bani să finalizeze în regim de urgență lucrarea. La finalizarea lucrări în funcție costul acesteia va restul diferență din garanția bancară sau va solicita refacerea garantie pentru a o executa până la acoperirea valorii lucrări efectuate în regim de urgență.

Dacă pentru orice penalitate se va merge la tribunal sau curte de arbitraj atunci proiectele se pot bloca sau costurile cu avocații să depășească cu zeci ori valoarea penalități.
Dacă Antreprenorul este de acord cu penalitate de exemplu, nu văd de ce trebuie să meargă la Curtea de Arbitraj.
De asemenea si cazul invers când Beneficiarul este de acord să fie penalizat (pt ca nu a respectat clauzele contractuale) cum propui să fie rezolvat?

[dr4qul4]

In Romania, orice autoritate publica este obligata sa apeleze la toate caile de atac.
Adica nu poate negocia si ajunge la un numitor comun. Totul trebuie stabilit in justitie.

[TibiV]

Corect.

Daca ai "negociat" vine Curtea de Conturi si te strange "de oua":  "Trebuia sa incerci sa obtii cel mai mare avantaj posibil pentru statul roman !" (Singurele "negocieri" acceptate de CC sunt deciziile instantelor... Chiar ma mir ca au totusi o "limita" cand vine vorba de Justitie...)

Iar pentru ei (pentru CC) avantajul "maxim posibil" se masoara doar in "lei tramvai", nu in ani de blocare a unor proiecte...

Cele mai bune exemple sunt A12 si A8... 

[alecu26]

@bogdix...tocmai existenta acelor capitole ma face sa ma gândesc ca se poate face in mod direct. Dar ai dreptate, in FIDIC nu e descris cred modul concret de aplicare a acestor penalitati, si nici nu am experienta sa stiu exact cum se face. Cam toti vorbim din auzite si presupuneri in acest caz.

Daca e cineva pe forum care stie cum a penalizat Beneficiarul un constructor...rog sa ridice mana....si sa detalieze.

[bogdix]

@alex8

1. Legat de prima ta afirmaţie, eu consider că odată Contractul semnat de Părţi, fiecare îşi asumă drepturile şi obligaţiile scrise în Contract. Eu de asemenea consider că un contract de tip FIDIC trebuie să fie echilibrat, nu una din părţi să aibă "pârghii" împotriva celeilalte. Fiecare parte are drepturi şi obligaţii asumate prin semnarea Contractului. Pentru unele încălcări, există mecanisme contractuale, pentru altele există mecanisme dinafara contractului (legislative). Garanţia Bancară e un subiect mult mai complicat decât îl exemplifici tu.
2. La al 2-lea paragraf sunt uşor confuze afirmaţiile. "dacă Antreprenorul este de acord cu penalităţile" e o utopie ) Hai să fim serioşi. De modul de aplicare a penalităţilor de către Beneficiar, nu pot să spun decât ceea ce tot afirm: mergând cu aplicarea directă a penalităţilor, într-o situaţie în care există în paralel revendicări nesoluţionate Contractual (act adiţional) cu privire la extinderea Duratei de Execuţie a Contractului, mi se pare un lucru incorect.
3. Antreprenorul (prin clauza 20), ca şi Beneficiarul de altfel (sub-clauza 2.5), au dreptul să emită Revendicări. Practic, fiecare din Părţi, are dreptul contractual (şi legal) să îşi susţină o opinie cu privire la o eventuală "pierdere", din cauza celeilalte Părţi sau dintr-o cauză externă Contractului (de ex. creşterea preţurilor la carburanţi, că e la modă).

Din afirmaţiile tale eu deduc că tu ai prefera ca "lucrurile să se rezolve prin dialog". Din experienţa mea, acest lucru în România este aproape imposibil. Aproape, pentru că încă mai există Antreprenori români, care mai "omit să scrie" anumite înţelegeri. Străinii nu prea se joacă, la ei tot ce se discută se minutează. Nu scrii, nu contează. Şi legal, cam au dreptate.

Pe de altă parte, eu nu recomand neaplicarea penalităţilor direct, dar sunt curios dacă ştie cineva cum se face, fiindcă în contractele de tip FIDIC nu e specificat concret.

[alecu26]

Bogdix, dar când nu exista un o cerere de extensie de timp in paralel? Când toate motivatiile si tertipurile contractuale s-au epuizat? Cum naiba se procedeaza?

Aici am eu o vaga banuiala: in toata istoria ei, si cu statul roman partener serios, CNAIR nu a aplicat niciodata penalitati de intarziere...sau cel putin nu a ramas cu el in buzunar, la final dandu-le inapoi chiar si cu dobanda.

Aici se vede clar masura seriozitatii. Faptul ca platesti o factura la timp, e poate 1% din a fi partener serios. E de fapt o obligatie primordiala, cuprinsa in primele 2 fraze din acordul contractual: Antreprenorul se obliga sa construiasca, Beneficiarul se obliga sa plateasca.

[GDPR]

^^Conform conditiilor generale FIDIC, angajatorul trebuie sa faca intai o revendicare:

2.5   PRETENŢII ALE ANGAJATORULUI
Dacă Angajatorul, potrivit oricărei Clauze a acestor Condiţii sau în alt fel în legătură cu Contractul, se consideră îndreptăţit să primească o anumită sumă şi/sau o prelungire a Perioadei de Notificare a Defectelor, Angajatorul sau Inginerul îl va informa detaliat pe Contractant. Totuşi, înştiinţarea nu e necesară pentru plăţi datorate potrivit Sub-clauzei 4.19 [Electricitate, apă şi gaz], potrivit Sub-clauzei 4.20 [Echipamentele Angajatorului şi materiale gratuite] sau pentru alte servicii solicitate de Contractant.
Înştiinţarea se va trimite imediat ce este aplicabilă, după ce Angajatorul devine conştient de evenimentele sau circumstanţele ce determină pretenţia. O înştiinţare legată de prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor se va înmâna înainte de expirarea acestei perioade.
Detaliile cererii trebuie să specifice Clauza sau altă bază a pretenţiei şi vor include dovezi pentru sumele şi/sau prelungirea de timp la care Angajatorul considera că e îndreptăţit potrivit Contractului. Inginerul va proceda în conformitate cu Sub-clauza 3.5 [Determinări] pentru a aproba sau a determina (i) suma (dacă există) pe care Angajatorul este îndreptăţit să o primească de la Contractant şi/sau (ii) prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor (dacă există) în conformitate cu Sub-clauza 11.3 [Prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor].
Această sumă poate fi inclusă ca deducere în Preţul de Contract şi în Certificatele de Plată. Angajatorul este îndreptăţit să evidenţieze această sumă sau să o deducă din valoarea certificată într-un Certificat de Plată, sau de a avea pretenţii împotriva Contractantului, în conformitate cu această Sub-clauză .
...
8.7   PENALIZĂRI PENTRU ÎNTÂRZIERE
În cazul în care Contractantul nu se conformează Sub-clauzei 8.2 [Perioada de finalizare a Lucrărilor], Contractantul, potrivit Sub-clauzei 2.5 [Pretenţiile Angajatorului] va plăti Angajatorului o penalizare de întârziere pentru o astfel de abatere. Această penalizare pentru întârzieri va fi suma menţionată în Anexa la Ofertă şi va fi plătită pentru fiecare zi care va trece între Data finalizării şi data menţionată în Certificatul de Recepţie. Totuşi, valoarea totală plătibilă potrivit acestei Sub-clauze nu va depăşi valoarea maximă a penalizărilor (dacă există) stabilită în Anexa la Ofertă .
Aceste penalizări vor fi singurele penalizări pentru greşeli ale Contractantului, altele decât cele din cazul rezilierii potrivit Sub-clauzei 15.2 [Rezilierea efectuată de către Angajator] înainte de finalizarea Lucrărilor. Plata acestor penalităţi nu va absolvi Contractantul de obligaţia sa de a încheia Lucrările sau de orice alte sarcini, obligaţii sau îndatoriri pe care le are potrivit Contractului.

[GDPR]

@alecu26, uite aici niste clarificari juridice referitoare la daune interese si penalitati contractuale: http://revista.universuljuridic.ro/daunele-interese-noul-cod-civil-aspecte-de-noutate-si-delimitari-necesare/2/

[bogdix]

@adrian rosca
Asa cred si eu. Dar mai astept pareri.

[alecu26]

Am incercat sa citesc..dar prea multa legaleza acolo.

[tom_sawyer]

Război surd pe sute de milioane de euro la Transporturi: constructori străini se plâng că trebuie să se judece cu statul în instanţe din România

Mai mulţi constructori străini contestă condiţiile noilor licitaţii de la Transporturi. Printre altele, aceştia sunt nemulţumiţi că trebuie să se judece cu statul în instanţele din ţară, şi nu în comisii sau la Curtea de Arbitraj de la Paris, ca până acum. Potrivit unor surse oficiale, România a pierdut jumătate de miliard de euro în arbitrajele internaţionale pe drumuri şi căi ferate.

Firme austriece şi germane s-au plâns la Bruxelles de condiţiile la licitaţiile de la Transporturi din România, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din domeniu.

Potrivit acestora, firme precum Strabag, Geiger şi Max Boegl şi-au exprimat nemulţumirile faţă de Ordinul 600/2017, promovat de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, care stabileşte, printre altele, ca disputele cu constructorii să fie soluţionate în instanţele din România, şi nu ca până acum în Comisii de Adjudecare a Disputelor (CAD) din România şi la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris.

Contactat de către Economica.net, Lorand Fabian, general manager Geiger Group Romania, a spus că ,,firma Geiger nu s-a plâns la Comisia Europeană. Nu a făcut niciun demers în acest sens".

Memoriu cu 31 de pagini de nemulţumiri

Pe de altă parte, oficialul Geiger admite că alături de reprezentanţii altor companii a semnat un memoriu de 31 de pagini, care cuprinde nemulţumirile lor din punctul de vedere al condiţiilor contractuale conform Ordinului Ministrului Transporturilor 600 / 2017.

Mai multe in articol: http://www.economica.net/

[Ionut]

Pozitie API pe Facebook

Ne vedem nevoiți să dăm o poziție în urma comunicatului ARACO de astăzi care vorbește despre o alianță fără precedent, un memorandum semnat de unii dintre cei mai importanți constructori din România, printre care Strabag, Porr, Max Boegl, Geiger, Straco, dar și de asociația constructorilor (ARACO) și de cea a consultanților (ARIC).

Atenție, acest mesaj este lung, dar este important să explicăm în detaliu despre ce este vorba.

În luna mai a acestui an, Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, la propunerea directorului general CNAIR Ștefan Ioniță, a emis ordinul de ministru OMT 600/2017. Acesta modifică RADICAL condițiile FIDIC care stabilesc din 2011 până în prezent detaliile contractuale care stau la baza implementării principalelor proiecte de infrastructură de transport.

Aceste detalii contractuale de tip FIDIC constituie un set de mecanisme rafinate în urma experiențelor de ZECI de ani în Europa și în lume în ceea ce privește drepturile și obligațiile statului și ale constructorilor în cadrul proiectelor de infrastructură (modalitatea de plată, modul de soluționare a disputelor contractuale între părți, rolul inginerului în cadrul contractului și multe altele).

Unul dintre cele mai importante elemente ale contractului FIDIC îl reprezintă responsabilitățile beneficiarului, în cazul nostru CNAIR. Așa cum am tot spus, CNAIR și autoritățile se achită defectuos de aceste responsabilități, acumulând mari întârzieri în emiterea de avize, acorduri, autorizații, predarea amplasamentului spre constructor și așa mai departe.

Conform prevederilor contractului FIDIC, constructorii au dat în judecată statul român (reprezentat de CNAIR) prin celebrele "claim-uri" (revendicări), obiectivul fiind recuperarea prejudiciilor produse de întârzierile nepermise. În mod natural, instanțele de judecată le-au dat câștig de cauză de multe ori, statul român fiind obligat să plătească multe milioane de euro.

Domnii Cuc și Ioniță, prin ordinul de ministru sus amintit, în loc să rezolve cauza acestor claim-uri, au decis să rezolve efectul, mutând din responsabilitățile statului la constructori. Au restrâns drepturile constructorilor de a întrerupe lucrările în cazul în care statul român e rău platnic sau de a rezilia contractul într-un timp rezonabil când această acțiune se justifică.

În plus, se modifica substanțial modalitatea de soluționare a disputelor dintre constructor și CNAIR. Dacă până acum existau termene mult mai largi pentru discutarea acestor divergențe, în ordinul de ministru acestea au fost mult limitate, fiind restricționate și posibilitățile de atac în instanță.

Prin toate aceste modificări drastice, contractul FIDIC devine dezechilibrat în favoarea statului roman, așa cum atenționează inclusiv Comisia Europeană într-un raport!

Rezultatele? Constructorii serioși vor pleca, rămânând doar cei care își asumă acest contract și riscurile imense aferente.

Acțiunea constructorilor și a asociațiilor din domeniu este una CORECTĂ, enunțând pe lângă erorile de fond amintite de noi și unele de formă, de tehnică legislativă care demonstrează ilegalitatea acestui ordin de ministru.

Ne dorim condiții contractuale FIDIC, așa cum au fost ele rafinate în toată lumea civilizată, condiții care să creeze un mod de lucru predictibil, onest și echilibrat între constructori și stat.

Solicităm anularea ordinului de ministru 600/2017 și cerem autorităților să rezolve cauza problemelor: incapacitatea administrației românești de a se achita de responsabilitățile asumate!

[Ionut]

Si ce nu am zis in pozitia noastra. Se va ataca OMT 600 in contencios administrativ. Si au mari sanse sa castige. Vom vedea cum vor decurge lucrurile.

[tom_sawyer]

^ din articolul Economica de mai sus:

Pe de altă parte, surse oficiale susţin că prin anularea Ordinului 600/2017, vor fi afectate toate licitaţiile de la Drumuri de anul aceasta, cu o valoare estimată de peste 18 miliarde de lei.

[alecu26]

Articolul din economica e tendentios. Se vrea sa se puna un pic de presiune pe judecatori, si pe interesul national care va pierde 18 miliarde de euro.

Nu se poate anula nimic. Nu sunt avocat sau judecator...dar sunt cativa care se pricep pe aici, dar logica de baza spune ca nu poti anula o licitatie deja intamplata.