Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

Started by Ionut, April 18, 2015, 09:00:58 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

TibiV

Vorbești serios ?

Oricum deficitul cash este 2,8.
Deficitul ESA este (sau încearcă ei să îl coboare la) 2,95% din PIB. Cam pe muchie....
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

jalemare

Astea sunt datele.
Întrebarea rămâne, de ce deficit?!
Plec de la un excedent de 1,8% din PIB și construiesc un buget cu deficit de 2,8% din PIB?!  La un impact de - 0,4% din PIB, cade și mitul că doctorii și profesorii aduc deficitul  :D

TibiV

Păi este simplu.
Noi reducem impozitele dar creştem cheltuielile.

Veniturile bugetare scad de la 33,2% la 31% din PIB prin reducerea TVA, diferite accize, "taxa pe stâlp"  etc.

Cheltuielile bugetare cresc la aprox. 34,1% prin creşterile de salarii (25% sănătate, 15% educaţie, 10% toţi ceilalți bugetari. 1,2 milioane cu totul), creşterea pensiilor cu 5% şi creșterea cheltuielilor de apărare la 1,7% din PIB (oricum sub cei 2% ceruţi de NATO)

Fă tu scăderea...

P.S.
Nu ştiu de unde ai luat tu datele, dar ministrul Finanțelor spune că deficitul ESA va fi 2,95%.

P.P.S.
În condițiile astea clauza de deficit +0,5% pentru infrastructură este doar un vis umed. :(
UE nu acceptă sub nici o formă depăşirea pragului de 3%.

LE
Uitasem de pensii....
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

TibiV

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3705662

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal:
    "Daca luam in calcul toate masurile legislative adoptate deja de Parlament, calculele arata ca deficitul sare de 3 la suta, poate in jur de 3,2 - 3,3 la suta din PIB, deci ca sa ajungem la un deficit de 2,95%, asa cum s-a prezentat de catre Guvern, ar trebui facute niste economii pe undeva."

Quote from: jalemare on December 03, 2015, 11:19:16 PM
investiții 5,1% din PIB

Păi uite unde se fac economii...
În bugetul iniţial pe 2015 investiţiile au fost programate undeva între 6,3% şi 6,7% din PIB (vezi pe pagina precedentă, este un grafic cu vreo două postări înainte de a ta).
Deci la anul " economisi" minim 1,2% la investiţii.

Şi tot pe graficul menţionat se vede că la 8 luni din 6,4% din PIB erau realizate doar 2,1%.
Păi de aici avem excedentul de 1,8%. Pentru că nu am fost în stare să facem  investițiile. Dovada este în peste tot pe forum, la toate proiectele...
Şi stai liniştit, nu rămâne excedentul...
De 25 de ani s-a verificat în fiecare an că în decembrie statul cheltuie cât într-un trimestru... :(
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

jalemare

Cum scad veniturile dacă PIB nominal și PIB real cresc?
Știu singur sa citesc cifrele, nu am nevoie de interpretări.
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?!  De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?
De ce nu spun că politica monetară este principala cauză a crizei din ultimii ani?
De când, sau unde, politica fiscală se face în funcție de politica monetară?!
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?
Ce înseamnă pentru România, raportat la angajamentele asumate, în ochii partenerilor, un deficit dublu decât cel stabilit?
BNR a cheltuit peste zece miliarde de euro, în ultimii șase ani, pentru încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht. Cel cu stabilitatea cursului valutar, a meritat oare?
Eu nu aș accepta nici măcar 0,1% deficit bugetar atât timp cât cheltuielile publice pot fi ajustate, economia subterană și evaziunea fiscală sunt estimate la 15% din PIB și gradul de colectare al TVA se târăște pe la 50%!

TibiV

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Cum scad veniturile dacă PIB nominal și PIB real cresc?
Veniturile nominale pot să crească, dar ca pondere în PIB scad. Tocmai pentru că PIB-ul creşte mai repede.
Dar văd că nu te întrebi cum cresc cheltuielile... :D

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AMȘtiu singur sa citesc cifrele, nu am nevoie de interpretări.
Se pare că nu ştii...

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?! 
Nu este pomenit nici un reprezentant al BNR.
Google search şi afli ce este Consiliul fiscal...

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?
Conform legii privind organizarea şi funcţionarea BNR, obiectivul lor este stabilitatea preţurilor.
Acum 20 de ani inflația sărea de 300% pe an, acum este pe la 0%, deci l-au atins.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?
Ce înseamnă pentru România, raportat la angajamentele asumate, în ochii partenerilor, un deficit dublu decât cel stabilit?
Aici sunt de acord cu tine.
Voi veţi plăti deficitele iresponsabile decise de un Parlament iresponsabil, care va duce datoria publică la 43% anul viitor, iar în 2017 probabil la 46%.
Deficitul se justifică doar dacă îl faci pentru investiţii care măresc productivitatea unei ţări. De exemplu autostrăzi.
Altfel sunt bani tocaţi inutil, pe care îi vor plăti urmatoarele generații.
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

laszlo.robert

Se putea si mai bine,dar ca valoare nominala 38 mld se apropie de cei 40 mld lei ,suma maxima atinsa in 2014 ce a fost cea mai mare acordata pentru investitii din altimii ani ,adevarat cu o  bun procent de atragere a fondurilor europene.Nu cred ca se putea mai mult cu artificiile bugetare :scadere tva.,cresteri salariale etc.
Important ca se cheltuiesc acesti bani altfel nu ramine decit un procent irelevant din pib ,buget .

jalemare

Despre cheltuieli mi-am exprimat clar punctul de vedere.
Ca și pondere în cheltuielile publice, cheltuielile de personal, investițiile, cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă fiecare cam 20%, e loc de întors, mai ales la partea din urma.
Mulțumesc de recomandarea referitoare la Consiliul Fiscal, eu făceam referire la unul dintre posturile anterioare, cel cu Lazea. Dacă tot îți place dl. Dumitru, poate îl întrebi de ce a publicat raportul anual abia în noiembrie, deși trebuia să o facă, cel mai târziu, în luna aprilie.
Nu, BNR nu si-a atins în nici un an ținta de inflație propusă, nu a livrat în nici un an prețuri stabile. Chiar și în acest an sunt mult sub ținta propusă.
Partea cu "nu știi" aș trece-o la una dintre categoriile mică neatenție sau ore târzii.
Toate cele bune!

istvan78

Quote from: jalemare on December 03, 2015, 11:47:36 PM
Astea sunt datele.
Întrebarea rămâne, de ce deficit?!
Spre a scurta discutia, permite-mi sa propun raspunsul scurt:
Pentru ca instabilitatea politica si imaturitatea democratiei existente in Romania nu pot duce decat la politici fiscale prociclice.

Se apropie alegeri, economia merge, banii sunt ieftini pe piete => betie de cheltuieli, indatorare fara cap.
Urmeaza o recesiune, se scumpesc banii => taieri, colaps economic, saracie.
Si de la capat.

Cu alte cuvinte, reprezentantii nostri, care conduc statul se comporta cu bugetul statului cam la fel cum ne comportam noi cu bugetele personale (vezi bula de consum din 2006-2008, urmata de prabusirea in "criza")

TibiV

+1, istvan78 :)

Iar toate masurile astea prociclice ne lasa fara nici un spatiu de manevra daca se va intampla ceva rau.

Manualul spune ca atunci cand ai recesiune trebuie sa reduci impozitele si sa cresti investitiile.
De unde naiba sa mai reduci daca tu le-ai taiat atunci cand economia acelereaza (adica acum) ?
De unde naiba sa cresti investitiile daca tu pe crestere economica de aproape 4% urci datoria publica la peste 40% din PIB ?

Singura masura logica si corecta dpdv economic era sa ca tot ce ai in plus sa fie folosit pentru reducerea datoriei publice.
Ce ne-am fi facut in 2009 daca datoria publica ar fi fost atunci de 40%, nu de doar 18% cum din fericire a fost ?

Deficitul ar fi trebuit dus in 1%-1,2% si trebuia obtinuta clauza de reforma structurala de 0,5% pentru investitii.

Dar cu un Parlament care nu numai ca nu cunoste legile economice, dar nici macar nu ii pasa de ele, ajungi in halul in care suntem.

Pun aici o postare luata din Parcare, isi are locul mai bine aici.

Quote from: mhCoder on December 04, 2015, 08:56:49 AM
Investiile statului (din buget şi din fonduri UE) scad în legea bugetului din 2016 la 5,1% din PIB (37,7 mld. lei) de la 6,3% din PIB (44,8 mld. lei) cât era prevăzut în legea bugetului pe 2015. În schimb, cheltuielile de personal cresc ca pondere în PIB de la 7,3% anul acesta la 7,7% din PIB anul viitor.

Tot articolul aici  http://www.zf.ro/eveniment/mai-multi-bani-pentru-salarii-surpriza-bugetului-ciolos-investitii-in-scadere-fata-de-2015-14908418
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

frunzaverde

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?!  De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?

BNR sunt printre putinii care au reusit sa faca miracole in Romania. Romania este unul din putinele cazuri in care o banca nationala a reusit sa reduca o inflatie structurala cu trei cifre in teritoru optim (<5%) fara o reconstructie monetara completa (cum, de exemplu, a facut Bulgaria sau balticii). Asta a fost obiectivul lor fundamental al institutiei (dezinflatia), si le-a reusit 100%. Daca acum 15 ani am fi spus cuiva ca am avea o inflatie constant sub 5% intr-un deceniu si jumatate s-ar fi uitat la tine ca si cum ai fi venit de pe luna. Daca in 2000 ai fi spu cuiva ca inflatia va fi suficient de mica incat sa se poata gandi la credite in lei de orice fel pe termen mediu in doar 5 ani, ar fi ras de tine. Daca spuneai cuiva in 2000 ca in 15 ani leul va fi moneda preferata pentru credite imobiliare (si vorbim de acelasi leu (RON e doar o noua forma de ROL, nu a trecut printr-o reconstructie a masei monetare de la zero)) ar fi ras de tine (asta daca n-ar fi ras pentru ca sugerai ca ideea de credit de lunga durata in Romania e posibila macar).

BNR s-a apucat sa faca asta la sfarsitul lui 1997, inceputul lui 1998, cand a primit uneltele. Inainte de 1997, pur si simplu nu a avut uneltele respective, BNR nefiind independenta si neputand avea o politica monetara (care era, inca, apanajul Guvernului). Si seria de date arata un singur lucru: succes complet si total. Indiferent de piata, boom sau bust, indiferent de politicieni, trendul este exact cel din obiectivele BNR.

Cat despre tintirea directa a inflatiei, adoptata in 2005, da, nu s-au incadrat decat de doua ori in tinta. Dar il tin minte pe Isarescu la conferinta de presa in care au introdus tintirea directa ca mecanism au spus ca tinta e ultra-optimista tocmai pentru a fi un semnal agresiv pentru toata lumea din piata. Si a mers. Acum 10 ani aveam o rata a inflatiei stagnand la nivele ridicate, cu o disciplina monetara laxa. Azi avem stabilitatea preturilor de consum la un nivel absolut rezonabil global. Ba chiar vorbim de deflatie.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De ce nu spun că politica monetară este principala cauză a crizei din ultimii ani?

Pentru ca nu e adevarat, de-aia.

Criza din 2008-2010 a fost cauzata in principal de o reglare EXTREM de brutala si de rapida a unui dezechilibru imens intre "intrari" si "iesiri", adica de o corectare extraordinar de rapida si de brutala a unui deficit urias al balantei de plati.
Adica, inainte de 2008, Romania consuma muuult mai mult decat producea (-14.7% din PIB era gaura anuala in contul curent in 2007, Romania importand de 1.67 ori ce importa). Cum se acoperea gaura uriasa? Prin bani foarte ieftini, intrati pe trei canale - investitii straine foarte mari, credite date de banci straine bancilor locale pentru distributie mai departe si (intr-o masura mica) remitente. Investitii care, in mare parte, au secat dupa Lehman Brothers. Bani ieftini care s-au topit imediat, la fel, dupa L.B. - directia banilor s-a intors de la banci->state fix invers, state->banci.

Mai nasol a fost ca dezechilibrul asta imens a fost imflamat de o bula imobiliara imensa, in care, pretul pe metru patrat locuibil a urcat din 2000 pana in 2007 cu cea mai mare rata anuala din istorie. Nu din istoria Romaniei, ci din istoria lumii - practic vorbim de o bula comparabila cu tulipmania olandeza. Multe din investitiile de mai sus (bani ieftini) s-au dus in speculatii imobiliare, care au explodat, efectiv evaporand banii.

Ce putea face BNR? Am auzit urmatoarele optiuni:

1. Sa deschida tiparnita? Pentru ce? Gradul de utilizare a capacitatilor de productie a stat constant la 75+%, nu vorbim de o criza de supra-productie de vreun fel; practic caderea consumului a venit din caderea consumului provenit din importuri. O deschidere a tiparnitei, in conditiile in care toti banii s-ar fi dus in conversii valutare pentru sustinerea importurilor, neavand acoperire, ar fi explodat cursul de schimb, facand situatia post-tiparnita egala cu cea pre-tiparnita. Tiparniteala ar fi functionat DOAR daca Romania avea capacitati de productie nefolosite masiv si/sau capacitati a caror utilizare s-a prabusit in timpul crizei. N-a fost cazul.

2. Sa scada drastic rata de politica monetara. Asta n-am inteles-o niciodata la nivel macro, pentru ca nu face sens. In conditiile in care banii se evapora, si deci devin mai scumpi, si ai capital speculativ care fuge inspre economii consolidate, singura solutie sa tii banii straini din Romania in Romania este crescand dobanda de politica monetara; directia fluxului de bani in 2007 era CONSOLIDATE -> EMERGENTE; in 2008 s-a invartit in CONSOLIDATE <<-- EMERGENTE. Singura solutie sa reduci amplitudinea sagetii era cu o crestere a dobanzii; tarile din vest (consolidate), aveau luxul a fi "varful" sagetii, asa ca au putut scade dobanda pentru a-si consolida economia prin masuri fiscale (esuate, in mare parte). Romania n-a avut acest lux niciodata. Daca BNR facea asta, am fi avut un "capital flight" urias, facand, pana la urma, banii inca si mai scumpi pentru economia reala.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De când, sau unde, politica fiscală se face în funcție de politica monetară?!

Din clipa in care taxele s-au platit cu bani si nu cu capre si oi. Acum vreo 3000 de ani. Pentru simplul motiv ca nu poti sa platesti si sa taxezi moneda pe care n-o ai/emiti. Toate teoriile economice, dar absolut toate, de la Keynes la monetaristi, vorbesc, ca mare parte a teoriei, despre legatura intrinseca si relatia stransa intre fiscal si monetar. PF depinde de PM si PM depinde de PF. Asa ca PF se face in functie de PM si PM se face in functie de PF. Punct. In momentul in care vorbesti de politici monetare pro-cicilice si contra-ciclice, ai legat fiscalitatea de moneda; si cu asta basta. Ai vreo alta idee? Pune-o pe hartie, dovedeste-o si daca totul iese or sa te invite intr-un decembrie la Stockholm sa-ti dea o medalie.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?

Deficit => datorie publica;
Foarte pentru neofiti, daca (deficitul + dobanzi) > rata de crestere a PIB, avem o acumulare a datoriei publice, care la un moment dat va fi nesustenabila. 3-4% din PIB ca deficit este la limita de sus a sustenabilitatii cu ratele curente de crestere, asa ca, daca ajungem la un asmenea deficit, am face bine sa fim siguri ca deficitul respectiv nu e structural, adica nu vine din cheltuielile comune de functionare ale statului, ci ca se duce in investitii care sa creasca rata de crestere (sa accelereze cresterea) PIB. Atat. BNR a spus asta de vreo 20 de ori pe an in ultimii 10 ani.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
BNR a cheltuit peste zece miliarde de euro, în ultimii șase ani, pentru încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht. Cel cu stabilitatea cursului valutar, a meritat oare?

Bancile nationale nu cheltuiesc nici valuta proprie, nici valuta straina. Valuta proprie o genereaza si o distrug; valuta straina functioneaza ca contra-partida la valuta-proprie, rezervele acumulandu-se sau scazand; singura situatie in care BNR ar cheltui valuta ar fi daca si numai daca leul nu ar fi convertibil.

BNR are valuta straina ca contra-pondere (partiala) la leii aflati in circulatie in Romania. Ce poti spune e ca rezervele internationale ale BNR au scazut intre 2009 si 2015. Doar ca... nu e adevarat. In noiembrie 2015, rezervele Romaniei erau de 32.1 mld. EUR in 12/2015 fata de 28.7 mld. in 11/2009 si 28.2 mld. EUR in 11/2008. Deci BNR a acumulat valuta ca urmare a politicii monetare (care a inclus încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht).

BNR face profit/pierdere, dar (in principal) din cu totul alta sursa decat politica monetara (din politica monetara castiga o foarte, foarte mica suma, de ordinul catorva milioane de dolari anual din ceea ce bancherii numesc senioraj). BNR e banca bancilor - operatiunile intre bancile comericale si BNR putand genera profit sau pierdere pentru BNR; BNR a fost pe profit in ultimii ani, si, oricum, chestia asta n-are vreo legatura cu cursul leu/euro sau cu politica monetara.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Eu nu aș accepta nici măcar 0,1% deficit bugetar atât timp cât cheltuielile publice pot fi ajustate, economia subterană și evaziunea fiscală sunt estimate la 15% din PIB și gradul de colectare al TVA se târăște pe la 50%!

BNR nu are cum sa dicteze constructia bugetului, desi cred ca vei gasi o gramada de BNR-isti care vor fi de acord cu tine. Altii vor spune ca e o idee buna mentinerea unui deficit de 2-3%, in conditiile in care mare parte merge la investitii.

Problema e ca e foarte greu sa ajustezi cheltuieli publice fara ca efectiv sa tai servicii publice esentiale (doctorii si profesorii se plang de salarii prea mici; investitiile publice stagneaza), iar imbunatatirea colectarii cere pe de-o parte bani pe partea de enforcement si bani pe partea de statistica.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 08:15:20 AM
Ca și pondere în cheltuielile publice, cheltuielile de personal, investițiile, cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă fiecare cam 20%, e loc de întors, mai ales la partea din urma.

"Cheltuielile cu bunurile si serviciile" sunt privite ca si cum ar fi doar masini cu girofar si benzina si deplasari in strainatate. Mare parte din banii astia se duc pe medicamente din sistemul sanitar romanesc, inclusiv pe mecanismul de compensate si gratuite. Titlul 20.04.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

TibiV

Chapeau, maitre !

Cred că jalemare are credite în CHF şi de aia este pornit împotriva BNR...:)

Cifre oficiale pentru bugetul 2016 :

Cheltuielile bugetare cresc cu 15,8 mld. lei (din care 13 mld. din "măsuri adoptate de Parlament şi de Guvern")

Veniturile cresc cu 3, 65 mld. lei (la 231,2 mld.lei) desi veniturile din TVA scad cu 4,7 mld. lei

Deficit ESA 2,95% (de la 1,4%)
Deficit cash 2,8% ( de la 1,2%)
Deficit structural 2,73% (de la 0,7% !!!)

Cheltuielile de INVESTITII 37,686 mld. lei (de la 33,7 mld. estimat a se realiza în 2015)
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

AFC

"Intr-o epoca de minciuna universala, sa spui adevarul este deja un act revolutionar" - George Orwell

AFC


"Cheltuielile cu bunurile si serviciile" sunt privite ca si cum ar fi doar masini cu girofar si benzina si deplasari in strainatate. Mare parte din banii astia se duc pe medicamente din sistemul sanitar romanesc, inclusiv pe mecanismul de compensate si gratuite. Titlul 20.04.
[/quote]

Adevarat, piata farmaceutica are o valoare de aproximativ 3 mld.Euro. Medicamentele cu prescriptie care fac obiectul compensarilor reprezinta cam 85% din aceasta valoare, deci 2,5 mld. Daca luam o medie a compensarilor de 40%, rezulta 1 mld Euro efort bugetar.

ps : excelente comentarii, o placere sa le parcurgi.
"Intr-o epoca de minciuna universala, sa spui adevarul este deja un act revolutionar" - George Orwell

TibiV

Statul social...
59,2% din cheltuielile bugetare merg la salarii si cheltuieli sociale


Iar statul a dat dovada in 2015 de o generozitate aproape fara margini...
Sau cu o margine foarte ridicata, de 13,2 mld. lei...
Nici o crestere procentuala (cumulat de la inceputul anului in cazul cresterilor in etape) nu este "single-digit"...


Astept legea prin care Parlamentul sa voteze cresterea PIB-ului cu 25%...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)