News:

3,5% pentru Asociația Pro Infrastructură, singura voce independentă
care monitorizează toate proiectele majore de transport.

Main Menu

Hidrocentrala Tarnita Lapustesti

Started by NGC, December 08, 2014, 09:02:35 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

NGC

Site oficial: www.hidrotarnita.ro



Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj CHEAP Tarniţa - Lăpusteşti -> Investitie green-field de interes national de 1 miliard de Euro.

Deschiderea plicurilor continand documentele de participare la etapa de precalificare a fost facuta in 30.01.2015.

ciprebbe

In Memorandum-ul Guvernului din 31 iulie 2014, s-a aprobat

-     Structura actionariatului HIDRO TARNITA SA, care va fi format din COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie – SAPE SA, NUCLEARELECTRICA S.A. şi COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A., fiecare actionar mentionat urmand sa detina o cota de participare egala la capitalul social (25%).
Mai bine sa ratacesti in padure decat fara padure!
E-republik

A3-UMB-5 alunecari>20m - 1000ron Ciprebbe

alecu26

si in schema asta, investitorul care va construi barajul si manageria vanzarea si cumpararea de energie...unde e?
Drumurile noastre POATE;

alecu26

oare mai are vreo sansa dupa caderea Cobra?
Drumurile noastre POATE;

ciprebbe

Totul depinde de Cernavoda.
Pt centrala de acolo e obligatoriu sa ai proiectul asta.
Din ce se vede si la Cernavoda sunt dificultati legate de bani.(China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost desemnată investitor selectat pentru dezvoltarea proiectului unităților 3 și 4 CNE Cernavodă)
Mai bine sa ratacesti in padure decat fara padure!
E-republik

A3-UMB-5 alunecari>20m - 1000ron Ciprebbe

stangabriel

Sincer nu mai cred asta. hidrocentrala va fi volatila,sa preia varfurile de productie,date de eoliene si solar,aceste avand maxim intre orele 11 si 14. Noi oricum suntem pe plus mare parte din timp,iar centrala nucleara nu produce surprize,e predictibila. Eu cred ca mult mai profitabil este cablu catre Turcia,la acelasi pret,cu impact minim asupra mediului,si mai eficient ar fi terminarea hidrocentralelor incepute. Au fost ani in care hidrocentralele de pe Olt au produs mai multa eletricitate decat Portile de Fier 1 si 2.

Tandemul Cernavoda 3 si 4 si Tarnita,sau hidrocentrala Tarnita singura nu le mai gasesc utilizarea prea curand. Suntem pe plus 1000 MW,cu termocentrale in avarie.Daca va uitati pe grafic,in anul 2008 greul era dus de termo,cu peste 4000 MW la varf. OK,a fost un an de exceptie,dar vom fi pe zero cand este vremea in defavoarea noastra. Vindem ieftin la vecini,ce facem cu inca peste 1000 de MW in plus? Sau ce inchidem?

stangabriel

#6
Un punct de vedere:

http://www.economica.net/hidroelectrica-pune-in-functiune-5-hidrocentrale-de-pe-olt-doar-ca-sa-arate-cat-sunt-de-ineficiente_77033.html

,,Avem cinci hidrocentrale totalizând 200 de MW, construite de mult şi retehnologizate cu 400 de milioane de euro, le pornim pe toate săptămâna viitoare şi le ţinem în funcţiune o lună. Noi ştim deja că nu vor fi profitabilă, avem şi costurile contabile, dar vrem să facem această demonstraţie celor ce susţin în continuare Tarniţa – Lăpuşteşti. 1 MWh produs în centralele de acumulare prin pompaj costă 211 lei şi putem să-l vindem cu doar 150 de lei. Pierdem bani. Randamentul MWh produs în astfel de hidrocentrale este de 0,6%", au declarat sursele.

Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj deversează ziua apă, apoi o ridică înapoi noaptea. Acest proces presupune consum de curent electric cumpărat din sistem. "Plătim taxe de injecţie în sistem, plătim taxa de cogenerare, e un curent scump, luat de la furnizori", au explicat sursele din conducerea Hidroelectrica.

Si rezultatul:

http://www.economica.net/hidrocentrale-in-pompaj-stau-degeaba-tarnita-chinezi_88248.html

Cele cinci hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de pe Olt nu mai funcţionează în regim de pompaj pentru că sunt ineficiente. Ele au funcţionat demonstrativ timp de o lună şi o săptămână, în august, producând o pierdere de 190 de lei/MWh, afirmă Remus Borza, administrator judiciar al companiei de stat. Astfel, costul de producţie a fost de 350 de lei, în timp ce, în piaţă, curentul nu poate fi vândut cu mai mult de 160 de lei.


alecu26

si foarte simplu...aceasta pierdere se va redistribui in pret, in cosul, mixul din care se formeaza pretul unic.

Daca e nevoie dpdv tehnologic...mai conteaza ca nu e eficienta? mai devreme se spunea ca avem nevoie absoluta de ea. In 1-2-3 ani vom depasi varful de consum inregistrat cred prin 2007 sau 2008 lejer...si vom merge tot in sus.

Dar intradevar...prioritatea ZERO ar fi terminarea hidrocentralelor deja incepute. In ordine inversa, combinând doua criterii: priocentual cat mai este de executat, ce inseamna in bani acea valoare. Putem face noi acel tabel.
Drumurile noastre POATE;

stangabriel

#8
Sa facem o lista cu hidrocentrale in constructie? Din ce am vazut acum, sunt cateva de putere,dar pe rauri cu debit mic. Din fasa vor functiona doar la cerere,perioade scurte din zi,sau mai rar daca e seceta. Hai ca nu aveam ce face si am realizat un calcul putin fortat,dar intelegeti ideea.

Folosesc date medii ale lacului Vidraru de pe Arges.

Volum  465 milioane m cubi de apa. raurile ce se varsa direct aduc mediu 10 m cubi de apa.

Turbinele uzineaza 90 m cubi de apa pentru 220 MW.

Deci lacul, fara aportul din alte rauri s-ar umple in 538 de zile si s-ar golii in 59.  Statistic,hidrocentrala functioneaza 2-3 ore pe zi. Si vorbim de al doilea cel mai mare lac dintre cele interioare.

alecu26

deci vrei sa zici ca nici alea la 80-90% nu se merita terminate? sau poate se merita terminate...dar nu se merita exploatate.

Banuiesc ca oricum nu costul cu personalul e cel mai important in exploatare.
Drumurile noastre POATE;

stangabriel

#10
Uite, tot Lacul Vidraru. Investitia a fost amortizata in 28 de ani. In timpuri in care MW era mai scump,dar de asemenea, eficienta industriei din epoca trecuta era uneori falsa, se treceau bani pe foaie,se lua din un domeniu si se bagau in altul.

Si uite exemplul meu cu hidrocentrala scumpa,in executie. Apropo, chiar se lucreaza la asta.

http://www.green-report.ro/hidrocentrala-nehoiasu-ii-investitie-de-750-milioane-euro/

Hidrocentrala Nehoiasu II, proiect dezvoltat de Hidroelectrica, necesita fonduri de circa 750 milioane de euro. Pana acum au fost alocati 205 milioane de euro pentru finalizarea primei etape a proiectului.

Prima etapa a lucrarilor cuprinde constructia barajului stavilar Surduc cu un volum util de circa 360.000 mc, aductiunea Surduc – Nehoiasu, cu o lungime a galeriei subterane de 16,6 km, un record national, si diametriu de 4 metri si instalarea si operarea unei turbine de 55 MW.
"Prin punerea in functiune a centralei Nehoiasu II, se va valorifica din punct de vedere hidroenergetic cea mai mare cadere hidraulica din tara aflata in executie, respective, circa 448 metri, obtinandu-se in anul hidrologic mediu o enregie de 146,2 GWh/an", a mai spus Borza.


http://www.ziare.com/mediu/energie-electrica/romania-are-o-hidrocentrala-la-care-se-lucreaza-din-1984-1186036

Randamentul cantitate pret al investitiei a fost insa deja depasit de sectorul privat.

Hidrocentrala a fost inceputa in 1984. Potrivit Digi 24, planul era ca energia sa fie produsa cu ajutorul apei aduse din lacul Surduc, printr-un tunel de aproape 17 kilometri.

Peste 600 de milioane de euro au fost investite pana acum in hidrocentrala Siriu-Surduc-Nehoiasu, adauga sursa citata.

http://www.constructiibursa.ro/s=print&sr=articol&id_articol=20724.html

Lacul Surduc va fi pe Raul Basca Mare. Un apa destul  de mica cu  seceta in zona,munti de pana in 1800 m.

Deci, consider ca e mai importanta stabilitatea energetica decat investitia.

stangabriel

#11
Ca tot vorbeam mai sus ce facem cu energia electrica in plus in cazul in care intra Tarnita sau Cernavoda 3 si 4,si mai ales ce inchidem. Un articol fara prea multe date.

Studiu: Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor scoate de pe piaţă Complexul Energetic Oltenia. Hidrocentrala Tarniţa nu se justifică

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/studiu-reactoarele-3-4-cernavoda-vor-scoate-piata-complexul-energetic-oltenia-hidrocentrala-tarnita-nu-justifica-1_54c12d07448e03c0fddae283/index.html

Punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6 miliarde de euro, va scoate de pe piaţă unităţile pe lignit, potrivit unui studiu realizat de AT Kearney împreună cu Fondul Proprietatea.
Cele două reactoare sunt realizate de către Nuclearelectrica, în vreme ce marea majoritate a unităţilor pe lignit sunt grupate în Complexul Energetic Oltenia, care deţine termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova şi Işalniţa. Alte unităţi pe lignit sunt o serie de centrale electro-termice, care producă căldură şi apă caldă într-o serie de oraşe, precum Bacău şi Arad, plus termocentrala de la Halânga, din judeţul Mehedinţi, care este deţinută de către Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN).
Consumatorii vor cotiza la greu pentru reactoare
Studiul avertizează, însă, că potrivit datelor actuale, investiţia în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă are nevoie de o schemă majoră de sprijin, care va fi suportată în final de consumatorul final.
Termocentralele pe bază de lignit funcţionează cu costuri ineficiente, ceea ce înseamnă un cost al energiei la nivelul economiei româneşti mai mare cu aproximativ 24%, potrivit studiului.
Pe de altă parte, investiţiile în capacităţi mici de producţie descentralizate, respectiv panourile solare sau biomasa pentru autoconsum, vor deveni mai atractive comparativ cu unităţile de mari dimensiuni, iar cele mai ameninţate unităţi mari vor fi cele pe gaze naturale şi lignit, atât din perspectiva cererii limitate de energie cât şi a incetitudinilor legate de preţul certificatelor de gaze de emisii poluante cu efect de seră.
Creştere slabă a consumului, industria grea piere
România are un potenţial de creştere a cererii de electricitate limitat până în 2025, de 0,7%, dar care ar putea să scadă chiar la 0,2% anual dacă procesul de dezindustrializare a sectorului energogaf continuă, potrivit studiului.
De altfel, eliminarea unităţilor de producţie ineficiente va putea pune România în postura de exportator competitiv de electricitate.
AT Kearney şi Fondul Proprietatea consideră că subvenţiile şi ineficienţele pieţei de energie cresc artificial costul real al electricităţii cu 24%, astfel că un preţ considerat corect al energiei ar fi de 35,5 euro/MWh, în loc de 43,9 euro/MWh.
Potrivit studiului, creşterea eficienţei costurilor în sectorul producţiei de electricitate va putea fi susţinută printr-o dimensionare corectă a sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, în special a celei pe biomasă.
Dezindustrializarea sectorului reprezentat de marii consumatori de electricitate va avea un efect şi asupra gospodăriilor, prin creşterea şomajului generat de reduceri de personal în companiile energofage.
Sectoarele în care este posibil să crească nevoia de electricitate sunt cel rezidenţial şi cele cu consum scăzut de energie.

Tarniţa nu se justifică
Investiţia de peste 1 miliard de euro în hidrocentrala Tarniţa din judeţul Cluj, considerată strategică de către Guvern, va avea o capacitate de echilibrare care nu s-ar justifica din perspectiva creşterii limitate a cererii estimate de electricitate la nivel naţional.
Potrivit studiului, nu sunt aşteptate schimbări majore în privinţa exporturilor de electricitate, estimate să rămână până în 2025 la nivelul de 3,3 TWh anual.

stangabriel

http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-19241812-cinci-companii-depus-oferte-preliminare-pentru-realizarea-hidrocentralei-tarnita-lapustesti-proiect-peste-1-miliard-euro.htm

Cinci companii au depus oferte preliminare si neangajante in cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, sustine compania de proiect Hidro Tarnita, intr-un comunicat transmis presei. Vineri, 30 ianuarie, a fost termenul limita pentru depunerea ofertelor preliminare si neangajante de catre investitorii interesati. Aceasta este prima faza a procesului de selectare a investorilor, cinci companii depunand documentele necesare pentru etapa de precalificare.

stangabriel

http://www.slideshare.net/InginerValentin_03/amenajari-hidroenergetice

Studiu scris de un inginer.Dan Stematiu,2008.

Nu pot copia,asa ca voi  pune numarul de pagina unde consider ca e important.

267 descrierea sistemelor hidro cu pompaj.

281 despre Tarnita-Lapustesti. Priza de apa pentru pompaj din lacul Tarnita ,care e si debusare pentru regimul de turbinare, este o priza de versant, situata la o cota sub nivelul minim de exploatare a lacului din aval.

stangabriel

#14
Concluzia mea: Asemanarea cu sistemul de pompaj de pe Olt este rautaciosa. Avem cu totul alte cifre de cadere. 565 m fata de cativa zeci de metrii cat are un baraj pe Oltul inferior.

Sistem de pompaj avem si in amenajarea raului Lotru: http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=41

Principalele elemente ale amenajarii hidroenergetice Lotru sunt:
- 3 hidrocentrale (Ciunget, Malaia, Bradisor) cu o putere instalata totala de 643 MW;
- 3 statii de pompaj energetic (Petrimanu, Jidoaia, Lotru-Aval) cu o putere instalata   totala de 61,5 MW;
- 7 baraje, dintre care 5 baraje din beton în arc (Petrimanu, Galbenu, Jidoaia, Lotru-Aval, Bradisor) cu inaltimi cuprinse intre 42 si 62 m, un baraj de anrocamente (Vidra) si un baraj din materiale locale (Malaia);
- 82 captari secundare cu o retea de galerii de 160 km.

Avantajul este ca lacurile cu statie de pompaj sunt peste nivelul centralei Ciunget,de aici rentabilitatea neta.

Recomand oprirea la debusarea apei uzinate,e fix pe drumul national 7A,langa lacul Malaia. Eu am prins cand iesea apa, dupa ce a calatorit prin munte 20 km. 13,5 km pana la turbina,alti 6,5 km pana la iesire. Imaginea e ireala,viteza de curgere e enorma in momentul uzinarii,de aceea o varsa direct in alt lac,pentru control.
Street View - Aug 2012
https://www.google.ro/maps/@45.363508,24.006824,3a,75y,286.53h,72.9t/data=!3m4!1e1!3m2!1sB3vO8gZHNvon-7GwPWXOIg!2e0?hl=en
Satelit.
https://www.google.ro/maps/@45.360548,24.0104468,1688m/data=!3m1!1e3?hl=en


Este nevoie de hidrocentrala Tarnita-Lapustesti,dar parca nu e momentul. avem alte investitii, iar cei care vor baga banii, stiind situatia, vor cere garantii din partea statului , poate subventionarea pretului MW-ului, deoarece singurul mod in care ar fi cu adevarat profitabil e sa functioneze in tandem cu o alta unitate producatoare sub aceeasi conducere, pentru a scoate un MW la pret corect.

Orice producator va vrea sa maximizeze profitul,nu va vinde catre Tarnita mai ieftin,ca apoi sa-l vanda mai departe in interesul statului roman.