News:

API te vrea în echipa din București!

Main Menu

Fonduri europene

Started by Ionut, September 21, 2011, 03:07:21 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 3 Guests are viewing this topic.

Harry

Cu un ochi plang cu altul rad. Plang pentru ca orice leu taiat de la fondurile pentru autostrazi e o crima. Suntem in 2014 si nu avem o autostrada care sa lege un punct de frontiera de un alt punct de frontiera.
Si pe de o parte ma bucur pentru ca stiu ca o parte din bani vor ajunge pentru 3 proiecte majore ale Constantei, proiecte ce asteapta de ani de zile finanatarea: Sala Polivalenta, Centrul de Natatie /bain olimpic, bazin de sarituri/ si reabilitarea Cazinoului.

vancouver

Intrebarea care se pune, este daca si acele 3 proiecte sunt cu fonduri europene. Pentru ca la priectele cu fonduri europene, România da 1 leu si se construieste ceva care costa 5 lei. Plus sub supraveghere UE, deci cu risc minim de a se fura o parte din bani. Pe cand la proiectele doar cu bani de la primarii aproape sigur exista parandarat, prins si el in pret, asa ca se cheltuie 1 leu si se construieste ceva care costa 0,7-0,8 lei.

Mai mult decat atat, daca datorita acestei taieri vom avea in continuare plati intarziate si cearta cu constructorii, s-ar putea ca unele proiecte de autostrazi sa nu se termine pana la 31.12.2015. Si atunci pierdem TOATA cofinantarea si trebuie sa returnam UE tot ce ne-a dat pe acele proiecte nefinalizate.
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

radutm

Modul in care s-au taragant lucrurile anul acesta ma face sa cred ca alocarea initiala s-a facut doar ca sa arate bine cifrele pe parcursul anului, ca sa nu bata la ochi, insa suma reala pe care o aveau transporturile la dispozitie era mai mica, adica cea care ramane acum la final de an. Sa fim seriosi, nu s-a trezit guvernul acum ca ar fi bine sa suplimenteze banii catre primarii si a gasit bani necheltuiti la transporturi...ministerul nu a avut ok politic sa cheltuie tot ce avea la buget. Mi-e foarte greu sa cred ca fix Transporturile n-au avut capacitatea sa cheltuie banii...
cont inchis

vancouver

Nu este asa simplu, sunt mai multe elemente. Trebuie tinut cont de urmatoarele:
- la inceputul anului USL era unita si candidatul lor era aproape imposibil de batut; acum exista johannis vs. ponta; ca atare noi arme pot fi aruncate in joc de catre cel care are avantajul de a fi la guvernare.
- exact atunci cand usl s-a rupt, s-a facut si schimbul de la transporturi, cu Rus nou ministru; sarcina lui: sa orchestreze exact aceasta deturnare de fonduri, adica sa reduca banii de le infrastructura, pentru a deveni disponibili pentru primarii;
- la inceputul anului se prefigura o crestere economica sanatoasa; intre timp avem stagnare (recesiune tehnica) si incasari mai mici la buget fata de estimare; la inceputul anului parea sa fie loc destul si pentru autostrazi, si pentru pomana electorala

Deci datele de la inceputul anului difera de cele actuale. Ar fi insemnat sa fie mult prea inteligenti sa premediteze asa ceva de atunci.
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

alecu26

Hary, sa speram ca vor ajunge macar acolo...dar ma indoiesc. In general se prefera proiecte minuscule, obscure, prin comune si orsele uitate de dumnezeu, unde o fantana arteziana cu muzicuta aduce o gramada de voturi.
Drumurile noastre POATE;

Harry

Pe 2 este sedinta de consiliu local si pe ordinea de zi sunt trecute cele 3 proiecte: trecerea la guvern pentru realizarea investitiilor.
Asa ca eu sper cca se vor face....

alecu26

Drumurile noastre POATE;

adiarc

sa le vedem finalizate la timp , astfel incat sa luam banii de la UE...atunci da...este o realizare
"Eficienta" cnair...claimuri de sute de milioane de lei,puse pe tava constructorilor pentru proiecte inexistente ( LD2 sect E ; LD 3 ; A10 )

DESFIINTATI compania Antiinfrastructura

Harry

#68
Mai jos am facut o retrospectiva a proiectelor majore (initiate de CJ, CL si ministere) din zona urbana Constanta: Municipiul Constanta, Orasul Ovidiu, Orasul Navodari, Comuna Lumina, Comuna Cumpana si comuna Agigea.

PROIECTE FINALIZATE:


Parcarea etajata de la Spitalul Judetean

Consolidare Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

Reabilitarea caminului de batrani si a corpului cantina

Centru pentru primire in regim de urgenta a mamei si copilului

Centru multifunctional de asistenta socio-medicala Cumpana

Reabilitare si dotare Centru de plasament Traian

Reamenajarea Pietei Ovidiu

Pasarele Pietonale Mamaia: Perla, Cazino, Rex

Reabilitarea si dotarea Policlinicii TBC

Reabilitarea si dotarea Policlinicii 2

Incubatorul de Afaceri bulevardul Soveja

Parc pe bulevardul Navodari

Piata agroalimentara Lumina

Reabilitarea scolii Agigea

Complexul Sportiv Agigea

Reabilitarea si extinderea Garii CFR

Reabilitarea magistralei de CF

Autostrada de Centura - A4 - mai putin iluminat, nodurile Poiana, Ovidiu si spatiul de servicii care au termen 2015

Centrul de tineret Lumina

Cantina si centrul social Navodari



PROIECTE IN EXECUTIE:
(data limita de finalizare decembrie 2015)

Reabilitare promenada Cazino - finalizare noiembrie 2014

Parcul Seniorilor - extindere camin de batrani

Parcarea etajata Albatros

Reconstructie promenada Mamaia

Reabilitarea integrata a strazilor din Peninsula etapa 1

Reabilitarea si extinderea retelei de apa si canalizare

Extinderea UAMS Agigea

Extinderea plajelor, inclusiv executarea unor diguri noi si reabilitarea celor existente

Extinderea danei de gabare din Portul Constanta

Extinderea digului de larg din Portul Constanta cu 1.050 de metri

Campusul Scolar Cumpana

Largirea bulevardului Mamaia Nord la 4 benzi, inclusiv construirea unei pasarele pietonale

Centrul de Afaceri Mamaia Nord

Piata de Peste Navodari - finalizare decembrie 2014

Aqua Park Mamaia Nord

Extinderea Delfinariului

Centrul de informare turistica din cadrul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii

Centrul de Excelenta in Turism si Servicii Tomis

Reabilitarea si extinderea fostului cinematograf Republica

Centrul mestesugaresc Ovidiu

Centrul de tineret Agigea

Centrul de tineret Cumpana

Noul pod rutier Agigea

Breteaua dintre noul pod rutier Agigea si DN 39E

Reabilitare DN 39E, inclusiv upgrade al jonctiunii cu DN 39

Reabilitarea ecluzelor de pe canale

Extinderea retelei de apa si canalizare in Portul Constanta

Extinderea retelei de cale ferata in Portul Constanta, inclusiv amenajarea unei halte

Reabilitare integrata a strazilor din Ovidiu

Reabilitare si extindere complex terapeutic Albatros

Extindere Scoala Speciala nr. 2

Extindere complex de integrare prin terapii specifice




PROIECTE CE URMEAZA A FI DEMARATE:
(pe ultima suta de metri se vor demara o serie de proiecte cu data limita de finalizare decembrie 2015)

Tronsonul 1 al Rivierei Tomis, inclusiv reabilitarea esplanadei Modern si amenajarea unui funicular si a unei pasarele pietonale

Largirea bulevardului Navodari, inclusiv construirea unui pasaj pietonal subteran lat de 17 metri si a unui viaduct peste valea Lumina

Promenada Mamaia Nord

White Park Ovidiu

Reabilitarea Parcului Arheologic, inclusiv reconstructia uneia din portile antice

Reabilitarea Parcului Tabacarie, inclusiv consolidarea tunelurilor si amenajarea unui traseu separat pentru minibusurile electrice

Extinderea retelei de iluminat in noile cartiere ale Constantei

Amenajarea statiilor velo

Modernizae si extindere Centrul Social Fairplay


In total 61 de proiecte

vladb

Romania a transmis la Bruxelles proiectul programului pentru infrastructura mare.
Sursa: Hotnews

florin74

#70
^ Asta a trimis la Bruxelles. Lectura placuta.

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf

Propunerea pentru transporturi este de aproximativ 5,1 mld euro din care
3,404 mld Euro FC,

Obiectiv tematic / prioritate de investiții / obiectiv specific :
07 - "Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
7i - Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T
1.1. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
1.2. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală
1.3. - Creşterea atractivității transportului naval prin dezvoltarea căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală
7ii - Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local
OS1.4 - Creşterea atractivității rețelei de metrou în București-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii și serviciilor aferente "

1,728 mld euro FEDR
Obiectiv tematic / prioritate de investiții / obiectiv specific :

07 . Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
7a - Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T
OS2.1 - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
7b - Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
OS2.2 - Creşterea accesibilităţii regionale prin conectarea zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T
7c - Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local

OS2.3 - Creşterea mobilității regionale prin dezvoltarea sustenabilă a aeroporturilor
OS2.4 - Creşterea atractivităţii transportului intermodal pentru stimularea utilizării modurilor de transport sustenabil
OS2.5 - Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului
OS2.6 - Fluidizarea traficului la punctele de ieşire din ţară
7d - Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului
OS2.7 - Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar prin măsuri de reformă şi modernizare a reţelei şi serviciilor

florin74

#71
OS 1.1. Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
Conform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute: Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura  Bucureşti) – Constanţa; Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat; Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret); Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – graniţa cu Republica Moldova (Ungheni); Bucureşti – Giurgiu, la care se adaugă rețeaua TEN-T globală.
Rețeaua rutieră TEN-T poate fi dezvoltată la nivel de autostradă/drum expres sau altă clasificație (drum național care să corespundă calitativ definiției de "drum strategic convențional " – Art. 17, alin. (3), Regulamentul nr. 1315/2013).
Analiza MPGT a definit o rețea rutieră primară cu impact asupra dezvoltării economice, luând în considerare ca principali factori conectivitatea între centrele urbane cu peste 125.000 loc., cu principalele puncte de ieșire din țară (puncte de trecere a frontierei, aeroporturi și porturi) și coridoare de transport marfă. MPGT evidențiază faptul că transportul rutier de persoane reprezintă 74,36% din totalul la nivel naţional, iar transportul rutier de mărfuri 48,32% din total, dovedindu-se astfel preferinţa pentru acest mod de transport (AECOM - RGTMP_Technical_Note_Road).

Tipuri de acțiuni specifice OS 1.1.
Extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T, prin completarea tronsoanelor finanțate prin alte surse, se va face prin promovarea următoarelor tipuri de acțiuni
• Construcţia / modernizarea de autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale aferente rețelei TEN-T, inclusiv construcţia de variante de ocolire aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului aferent);
• Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte.

Investiţiile din perioada 2014-2020 vor completa obiectivele POST 2007-2013, prin care s-au finanţat până la finalul anului 2013 127 km, din ţinta propusă de cca. 487 km de drum nou, din care 372 km autostradă şi 303 km de drum naţional reabilitat, proiectele fiind orientate în special spre finalizarea  tronsoanelor aferente traseului Nădlac-Constanţa şi a conexiunilor aferente. Finalizarea acestui traseu se va realiza prin continuarea finanțării în 2014-2020 a tronsoanelor demarate în perioada 2007-2013 și prin demararea unor noi tronsoane, în conformitate cu planificarea din MPGT. Finalizarea acestui traseu este esențială pentru atingerea obiectivului de creștere a mobilității populației și mărfurilor pe rețeaua rutieră TEN-T, creând premisele pentru continuarea investițiilor pe această rețea, prin asigurarea unei căi de transport rutier eficiente între centrul și vestul Europei și poarta estică de ieșire din Uniunea Europeană prin Portul Constanța.
În paralel, se va avea în vedere dezvoltarea rețelelor de transport care să asigure conexiunea tuturor regiunilor României, prin dezvoltarea coridoarelor prioritare stabilite la nivel național.
Totodată, continuarea finanțării sectoarelor aferente rețelei rutiere TEN-T este esențială pentru modernizarea infrastructurii rutiere în România, având în vedere că numai 50% din reţeaua naţională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din reţeaua de drumuri naţionale este clasificată ca având perioada de viaţă expirată.

MNU

#72
Quote from: florin74 on October 16, 2014, 10:44:26 PM
^ Asta a trimis la Bruxelles. Lectura placuta.
.....

Nu pot sa nu remarc cateva "detalii" care nu sunt intamplatoare ci sunt "strecurate" tocmai pentru a fi folosite la momentul oportun,

Pentru domeniul rutier, este omis intentionat faptul ca se refera la reteaua "centrala". De fapt, in toate referirile din domeniul rutier se evita exprimarea "TEN-T centrala".

Quote1.1. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
1.2. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală
1.3. - Creşterea atractivității transportului naval prin dezvoltarea căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală

Una dintre putinele amintiri ale retelei TEN-T centrala se refera la cum sunt ele definite pe teritoriul tarii dar aici se omite intentionat sa se precizeze ruta exacta pe unele tronsoane, lasandu-se posibilitatea de "eventuale" schimbari. Vezi mai jos: Sibiu-Bucuresti (fara Pitesti) si Ploiesti-Bacau (fara Buzau-Focsani).

QuoteOS 1.1. Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
Conform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute: Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura  Bucureşti) – Constanţa; Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat; Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret);...

Si, de asemenea cum ai observat si tu...

QuoteRețeaua rutieră TEN-T poate fi dezvoltată la nivel de autostradă/drum expres sau altă clasificație (drum național care să corespundă calitativ definiției de "drum strategic convențional " – Art. 17, alin. (3), Regulamentul nr. 1315/2013).



iulius

Brasov="eventuale schimbari ale traseului TEN-T Centrala" :D

MHN

#74
M-am uitat si eu peste fisier "in diagonala" si nu pot sa-l calific document oficial, ci cel mult draft.
- lipsesc denumirea si insemnele autoritatii emitente
- nu are cuprins
- textul nu este aliniat in ambele capete
- orientarea tabelelor e ineficienta pentru cititor, fiind portret in loc de panoramica (macar cei de la AECOM in Raportul privind MPGT ne-au usurat parcurgerea, prin orientarea alternativa, in functie de continut)
Una peste alta, in privinta formei, draftul a fost realizat de catre niste diletanti.

In privinta continutului, pe domeniul rutier, remarc si eu faptul ca a fost lasat loc de interpretari asupra rutei traseului Sibiu - Bucuresti.
Daca "va iesi pasenta" propunerilor din MPGT, atunci traseul principal devine Sibu - Brasov - Ploiesti, in timp ce Sibiu - Pitesti va deveni "autostrada fazata" (wtf?!), asa cum a remarcat colegul frunzaverde.
Daca "nu le iasa pasenta", revin la traseul initial, avand acoperirea ca in acest POIM nu s-a precizat clar niciuna dintre variante.
La centuri, apa doar vreo doua, deci ceata totala.

Pe domeniul intermodal, vad ca la fel, nu mai sunt precizate explicit interventiile propuse pentru nodurile simple noi sau modernizate, ci doar pentru cele tri-modale, care - evident - coincid cu propunerile din MPGT, adica Severin, Giurgiu si Galati (pe langa cel existent la Constanta).

Pe alte moduri de transport n-am mai citit.