Author Topic: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor  (Read 79032 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Traian

  • Toddler
  • *
  • Posts: 1
  • Karma: +2/-0
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #150 on: April 16, 2016, 12:44:57 AM »
Impresionanta colectia de poze. Good job, Harry! m-ai facut sa retraiesc niste momente! Lucrez la Van Oord si am fost implicat direct in executia proiectului. Speram sa revenim cu etapa a doua curand.

Cheers!

Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #151 on: April 16, 2016, 06:07:05 PM »
Multumesc!

nirolf

  • Ambassador
  • *
  • Posts: 400
  • Karma: +98/-48
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #152 on: July 31, 2016, 01:47:26 AM »
Quote
România poate pierde 1 miliard de euro pentru plaje

O parte din litoralul românesc a fost reabilitat, iar rezultatele se văd: în Constanța și Mamaia au apărut plaje de până la 100 de metri lățime, printre cele mai largi din Europa. Principalul avantaj este însă că s-a stopat eroziunea, care măcina în fiecare an din țărm. România are acum 46 de hectare noi de teren.

Etapa a doua a proiectului de reabilitare și extindere ar trebui să înceapă în toamnă. „Aceasta este mult mai mare ca prima şi constă în reabilitarea a 11 loturi noi, începând cu zonele Periboina şi Edighiol, apoi zona Cazinoului din Mamaia, plajele din Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Venus, Neptun, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche“, a declarat Gheorghe Boeru, preşedintele companiei de consultanță care a suprave­gheat lucrările de reabilitare şi extindere a plajelor. Investiția este imensă. Inițial se vorbea despre 800 de milioane de euro, dar Comisia Europeană a majorat suma la peste 1,14 miliarde euro, fiind inclusă, spre deosebire de etapa I, chiar și cheltuiala cu mentenanța plajelor pentru 25 de ani. Este cu siguranță cel mai mare proiect de investiții nu numai din acest an, dar din ultimele decenii. Se vor folosi 10.000 de tone de nisip, iar România își va mări teritoriul cu circa 136 de hectare.

Articolul complet.

TibiV

  • Count
  • Legend
  • *
  • Posts: 8.084
  • Karma: +2737/-570
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #153 on: July 31, 2016, 12:37:59 PM »
Alti baieti bine documentati...

"10.000 de tone de nisip" este echivalentul unei galetuse cu care se  joaca copiii pe plaja... :(

LE
http://www.economica.net/plaje-mai-late-pe-litoralul-romanesc-peste-doi-ani-vor-rasari-30-de-hectare-in-plus_49569.html

Quote
Conform indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii, în Mamaia Sud se vor folosi peste 265.300 de metri cubi de nisip, la Tomis Nord peste 332.500 de mc, în Tomis Centru-aproximativ 336.800 de mc, la Tomis Sud- peste 153.400 de mc, iar la Eforie Nord 550.000de mc.
« Last Edit: July 31, 2016, 12:45:16 PM by TibiV »

nirolf

  • Ambassador
  • *
  • Posts: 400
  • Karma: +98/-48
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #154 on: September 19, 2016, 05:16:00 PM »
Ce acte normative a aprobat Guvernul in sedinta de luni, 19 septembrie

Quote
HOTARARE privind aprobarea obiectivului de investitii "Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)" precum si a caracteristicilor principale si a indicatorilor tehnico-economici aferenti acestuia

Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #155 on: September 30, 2016, 12:42:36 PM »
^^ Ieri s-a publicat in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare Hotararea Guvernului nr. 667 din 19.09.2016, privind aprobarea obiectivului de investiţii "Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)", precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia.

Art. 1. - Se aprobă caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)", prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face astfel:
- etapa I - din Fondul de coeziune prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, axa prioritară 5 "Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor", de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, din venituri proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", precum şi din alte surse legal constituite;
- etapa a II-a - se va realiza după identificarea surselor de finanţare legale.

Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)"

Titular: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Beneficiar: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral
Amplasament: judeţele Constanţa şi Tulcea
Zona Stăvilare, astfel: Edighiol, situat în UAT Istria şi UAT Săcele Periboina, situat în UAT Mihai Viteazu şi UAT Corbu
Zona Mamaia, situată în UAT Constanţa şi Năvodari
Zona Tomis, situată în UAT Constanţa
Zona Agigea, situată în UAT Eforie şi Agigea
Zona Eforie, situată în UAT Eforie
Zona Costineşti, situată în UAT Costineşti
Zona Olimp, situată în UAT Mangalia
Zona Jupiter-Neptun, situată în UAT Mangalia
Zona Balta Mangalia-Venus-Aurora, situată în UAT Mangalia
Zona Mangalia Saturn, situată în UAT Mangalia
Zona 2 Mai, situată în UAT Limanu

Indicatori tehnico-economici

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 3.432.342
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 2.889.214
- Capacităţi totale:
- reabilitare stăvilar buc. 2
- protecţie costieră ml 30.540
- Durata totală de realizare a investiţiei, 36 luni
din care:
Etapa I
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 1.018.225
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 835.383
- Capacităţi:
- reabilitare stăvilar buc. 2
- protecţie costieră ml 14.690
- Durata de realizare a investiţiei,  36 luni
din care:
1. Zona Stăvilare (Ediahiol. Periboina)
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 64.020
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 38.488
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 15.000
C+M mii lei 9.000
Anul II INV mii lei 30.000
C+M mii lei 18.000
Anul III INV mii lei 19.020
C+M mii lei 11.488
- Capacităţi:
- reabilitare stăvilar buc. 2
- Durata de realizare a investiţiei 27 luni
2. Zona Mamaia
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 288.305
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 244.319
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 44.000
C+M mii lei 22.000
Anul II INV mii lei 244.305
C+M mii lei 222.319
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 6.950
- Durata de realizare a investiţiei 24 luni
3. Zona Tomis
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 53.478
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 33.646
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 27.000
C+M mii lei 17.000
Anul II INV mii lei 26.478
C+M mii lei 16.646
- Capacităţi:
- protecţie costieră
- Durata de realizare a investiţiei 24 luni
4. Zona Agigea
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 53.845
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 34.199
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 17.000
C+M mii lei 7.000
Anul II INV mii lei 36.845
C+M mii lei 27.199
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 1.200
- Durata de realizare a investiţiei  24 luni
5. Zona Eforie
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 558.577
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 484.731
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 86.000
C+M mii lei 61.000
Anul ii INV mii lei 286.000
C+M mii lei 261.000
Anul iii INV mii lei 186.577
C+M mii lei 162.731
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 5.750
- Durata de realizare a investiţiei luni 36
Etapa a II-a
- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 2.414.117
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 2.053.831
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 15.850
- Durata de realizare a investiţiei,  36 luni
din care:
1. Zona Costineşti
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 407.699
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 348.383
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 36.000
C+M mii lei 16.000
Anul II INV mii lei 186.000
C+M mii lei 166.000
Anul III INV mii lei 185.699
C+M mii lei 166.383
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 2.550
- Durata de realizare a investiţiei  36 luni
2. Zona Olimp
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 432.344
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 371.005
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 50.000
C+M mii lei 30.000
Anul II INV mii lei 200.000
C+M mii lei 180.000
Anul III INV mii lei 182.344
C+M mii lei 161.005
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 3.500
- Durata de realizare a investiţiei 30 luni
3. Zona Jupiter-Neptun
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 306.767
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 258.422
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 50.000
C+M mii lei 30.000
Anul II INV mii lei 120.000
C+M mii lei 100.000
Anul III INV mii lei 136.767
C+M mii lei 128.422
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 2.550
- Durata de realizare a investiţiei 30 luni
4. Zona Balta Mangalia-Venus-Aurora
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 633.005
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 537.809
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 100.000
C+M mii lei 60.000
Anul II INV mii lei 350.000
C+M mii lei 310.000
Anul III INV mii lei 183.005
C+M mii lei 167.809
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 3.100
- Durata de realizare a investiţiei 30 luni
5. Zona Mangalia-Saturn
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 427.406
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 365.687
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 70.000
C+M mii lei 46.000
Anul II INV mii lei 220.000
C+M mii lei 196.000
Anul III INV mii lei 137.406
C+M mii lei 123.687
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 2.500
- Durata de realizare a investiţiei 30 luni
6. Zona 2 Mai
- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) mii lei 206.896
(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei),
din care:
- construcţii-montaj mii lei 172.525
- Eşalonarea investiţiei
Anul I INV mii lei 32.000
C+M mii lei 19.000
Anul II INV mii lei 102.000
C+M mii lei 89.000
Anul III INV mii lei 72.896
C+M mii lei 64.525
- Capacităţi:
- protecţie costieră ml 1.650
- Durata de realizare a investiţiei  30 luni


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #156 on: September 30, 2016, 12:52:39 PM »
Zona Mangalia este formata din 3 celule de plaja, delimitate de 3 strcturi costiere conectate cu tarmul in forma de „T‖ (M1, M2 si M4). In fata celulei de plaja 2 se afla un dig sparge-val de larg emers (M3).



In partea de sud a celulei de plaja 1, exista o plaja innisipata cu o latime considerabila ce variaza intre 40 m si 100 m, in timp ce in partea de nord a celulei de plaja, exista o plaja mai ingusta. In partea centrala a fost executata o aparare de mal din pietre pentru a reduce procesul de eroziune a plajei si a proteja faleza in timpul conditiilor de furtuna.



Celula de plaja 2 este delimitata de structurile costiere conectate cu tarmul M2, M4 si digul sparge-val de larg M3. Doar in partea de nord si cea de sud a celulei de plaja exista o plaja innisipata relativ ingusta. In partea centrala nu se gaseste nisip si faleza este protejata cu stabilopozi pe o lungime de aproximativ 200 m. In cadrul acestei zone, faleza este amenajata pentru promenada, accesul pe plaja facandu-se prin intermediul unor scari.

In celula de plaja 3, plaja innisipata este absenta, o zona innisipata fiind prezenta doar in partea de nord a celulei de plaja. Partea de sud a celulei de plaja este protejata cu piatra naturala si stabilopozi. De asemenea, in cadrul acestei celule de plaja, se pot observa dezvoltari si acumulari semnificative de alge.

Zona Saturn este formata din 4 celule de plaja mici, de tip buzunar, fiind fixate de structuri costiere conectate cu tarmul.



Niciuna din cele trei celule de plaja aflate in zona Saturn nu au fost protejate suplimentar impotriva eroziunii. Celulele de plaja 1, 2 si 3 sunt formate din plaje innisipate, in timp ce de-a lungul liniei tarmului celulei de plaja 4, se gaseste piatra naturala.
Celula de plaja 1 este localizata intre structurile costiere S1 si S2. Distanta dintre capetele structurilor S1 si S2 este de doar 70 m. Datorita intrarii inguste in cadrul celulei, in spatele structurilor se afla o plaja curbata, in partea centrala aceasta fiind relativ ingusta (aproximativ 15 m), in timp ce latimea plajei creste inspre structurile costiere.
Latimea mica a plajei din partea centrala a acestei celule de plaja pune in pericol cladirile din acesta zona, in urma unui eveniment semnificativ acestea putand suferi avarii majore.
De asemenea, datorita deschiderii relative mici intre structurile S1 si S2 (70 m), in aceasta zona pot fi observate dezvoltari si acumulari ale algelor.

Celula de plaja 2 este localizata intre structurile costiere S2 si S3, fiind o plja relative mica de tip buzunar. Aceasta prezinta o linie a tarmului dreapta, lucru care nu se intalneste si la celelalte celule de plaja. Distanta intre capurile acestor doua structuri costiere este de aproximativ 110 m. Latimea plajei este de aproximativ 50 m, fiind variabila in cadrul celulei de plaja.
De asemenea atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul acestei zone se observa acumulari si dezvoltari de alge.

Celula de plaja 3 este reprezentata de o plaja de tip buzunar, fiind localizata intre structurile costiere S3 si S4. Distanta intre capurile structurilor este de aproximativ 130 m, in spatele structurilor aflandu-se o plaja curbata cu un diametru de aproximativ 170 m. In partea centrala a celulei, latimea minima a plajei este de aproximativ 30 m. Datorita circulatiei relative mici a curentilor, respective a adancimii mici a apei, in aceasta zona se observa acumulari si dezvoltari de alge.




Celula de plaja 4 are o dimensiune si o adancime mica a apei, fiind localizata intre structurile costiere S4 si S5. Distanta intre capurile celor doua structuri este de doar 45 m, in timp ce diametrul celulei costiere este de doar 85 m. Mai mult, in aceasta celula de plaja se gaseste piatra naturala. Datorita prezentei pietrelor naturale si a lipsei improspatarii apei (din cauza distantei mici intre structurile S4 si S5), un volum mare de alge este prezent in aceasta celula de plaja.
De asemenea, latimea mica a plajei in acesta zona pune in pericol constructiile aferente, in cazul unui eveniment de furtuna semnificativ putandu-se inregistra pagube semnificative.

Structura M1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de protectie a coronamentului nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 subspalari ale nucleului de piatra nesortata sub dala de beton, situatie existenta si in zone in care dala propriu-zisa nu este distrusa;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 dislocarea blocurilor evidate din mantaua de protectie;
 aparitia de vegetatie pe zona de protectie a digului;
 mantaua de protectie a fost completata cu stabilopozi si reziduri de la demolari constructii.

Structura M2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de protectie a coronamentului nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 subspalari ale nucleului de piatra nesortata sub dala de beton, situatie existenta si in zone in care dala propriu-zisa nu este distrusa.

Structura M3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 stabilopozi dislocati si rasturnati din carapacea de protectie;
 se observa completari de stabilopozi in mantaua de protectie.

Structura M4
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 dislocarea stabilopozilor din carapacea de protectie;
 subspalari ale nucleului de piatra nesortata sub dala de beton, situatie existenta si in zone in care dala propriu-zisa nu este distrusa.



Structura S1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele din beton lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton, situatie existenta si in zone in care dala propriu-zisa nu este distrusa;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 este prezenta o conducta de canalizare dezafectata in partea de nord a structurii;
 zone cu stabilopozi deplasati.

Structura S2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele din beton lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 zone cu stabilopozi deplasati din carapacea de protectie;
 zone cu dezvoltare intensa a algelor;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton.

Structura S3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone cu stabilopozi dislocati si rasturnati din carapacea de protectie;
 dezvoltare intensa a algelor in zona digului de protectie;
 zone in care dalele din beton prezinta crapaturi si surpari datorita spalarii nucleului de piatra;
 zone in care dalele din beton lipsesc

Structura S4
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 subspalari ale nucleului de piatra nesortata sub dala de beton;
 zone cu stabilopozi dislocati din carapacea de protectie;
 dezvoltari si acumulari de alge in zona de plaja si langa structura de protectie.

Structura S5
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone cu stabilopozi dislocati din carapacea de protectie;
 acumulari si dezvoltari de alge in zona de plaja si langa structura de protectie.

Datorita numarului mare de structuri costiere in aceasta zona exista un proces morfologic complex, o prognozare a retragerii liniei tarmului in urma distrugerii structuilor costiere fiind aproximativa. In consecinta s-a estimat o retragere a liniei tarmului pentru perioada cand structurile costiere isi indeplinesc rolul de 0,5 m/an, iar pentru perioada de dupa distrugerea structurilor existente s-a estimat o retragere de 1 m/an ca o medie a retragerilor din alte zone analizate.
Retragere liniei tarmului pentru o peroada de 50 ani a fost estimata la 47,5 m.

In cadrul situatiei proiectate, in zona Saturn celulele de plaja mici de tip buzunar existente sunt eliminate, in locul acestora fiind prevazuta o singura celula de plaja noua de dimensiune relativ mare delimitata de structuri costiere noi conectate cu tarmul.
In zona Mangalia sunt prevazute doua celule de plaja, ce urmeaza aproape aceeasi configuratie cu celulele de plaja existente, latimea acestora fiind insa crescuta semnificativ.
Astfel lotul Mangalia-Saturn este constituit dintr-un numar de trei celule de plaja, separate de patru structuri costiere noi conectate cu tarmul formate din unu sau mai multe segmente.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3 m si MN75+0 m respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Mangalia-Saturn sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente: M1, M2, M4, S1, S2, S3, S4, S5 si digul submers M3;
 Indepartarea apararilor de mal existente cu o lungime de aproximativ 920 m;
 Reinnisiparea plajei, pe o lungime de aproximativ L=2 500 m, cu o latime minima de 75 m;
 Executia a 4 structuri costiere noi Mn1, Mn2, Mn3 si Sn1 cu o lungime totala de aproximativ 2 455 m.


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #157 on: September 30, 2016, 12:56:53 PM »
Balta Mangalia este o celula de plaja neprotejata relativ lata. Sectorul drept de plaja din centrul sectiunii Balta Mangalia este orientat spre directia de propagare medie anuala a valurilor. Atat in capatul nordic cat si in cel sudic, plaja este curbata ca rezultat al difractiei valurilor in jurul capetelor structurilor costiere S5 si V1. De asemenea, atat in partea de nord cat si in partea de sud, celula de plaja Balta Mangalia este delimitata de promontorii. In partea dinspre uscat a plajei este amplasata strada Laviron. Pe zona de plaja, in apropierea strazii sunt amplasate unele facilitati turistice. De asemenea, in apropierea strazii, plaja este neingrijita si prezinta o vegetatie abundenta.
Cea mai mica latime de plaja se observa in partea sudica, in apropierea structurii costiere S5, masurand aproximativ 15 m.
Cea mai mare latime de plaja se observa mai in nord, masurand aproximativ 200 m intre strada si linia tarmului.



Sectiunea de plaja Venus este formata din trei celule de plaja, delimitate de diguri conectate cu tarmul in forma de „T".



Planul actual de amenajare al zonei costiere Venus este relativ recent avand in vedere faptul ca structurile costiere in forma de „T‖ sunt construite in jurul anului 1990.
In studiul Master Plan este indicata o rata de retragere a liniei tarmului de 2-4 m/an intre anii 1975-2010.
Celula de plaja 1 este situata intre structurile costiere V1 si V2. Distanta dintre aceste structuri costiere este de aproximativ 200 m. Plaja lipseste in cea mai mare parte in aceasta zona. Pentru a mentine linia tarmului in pozitia actuala, s-a construit un zid de protectie intre structurile V1 si V2.
Faleza in aceasta zona este amenajata pentru promenada si este protejata cu un zid de protectie din beton. Suplimentar, in zona central-nordica faleza este protejata cu blocuri de piatra;
Atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul sectorului se observa zone de acumulari si dezvoltari de alge.



Celula de plaja 2 este delimitata de structurile costiere V2 si V3, plaja fiind absenta pe aceasta sectiune. Distanta intre structurile costiere este de aproximativ 225 m. Zona din spatele liniei tarmului este protejata cu un zid de protectie pe toata lungimea.
La mijlocul distantei intre cele doua structuri costiere, datorita lipsei plajei, linia tarmului s-a apropiat de faleza protejata cu un zid de sprijin din beton.
Atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul sectorului se observa zone de acumulari si dezvoltari de alge.

Celula de plaja 3 este delimitata de structurile costiere V3 si A1. Distanta intre structurile costiere este de aproximativ 325 m. Numai in cadrul acestei celule intalnim o plaja innisipata cu o latime actuala mai mare fata de celulele de plaja adiacente. Latimea plajei variaza intre 15 si 60 m.
In partea centrala a acestei celule de plaja se observa acumulari importante de alge.



Potrivit studiului Master Plan, rata de retragere a liniei tarmului in zona Aurora este estimata la 1-2 m/an in perioada 1975-2010.
Celula de plaja 1 are forma curbata si era formata initial doar din nisip. In prezent, linia tarmului este stabilizata cu protectie din piatra in doua sectiuni. In cadrul acestei celule, plaja are o latime medie, putandu-se observa dezvoltari semnificative de alge.
Celula de plaja 2 este o celula mica de tip buzunar,avand o forma curbata. In cadrul acestei celule plaja are latimi foarte mici, in partea central observandu-se o eroziune puternica.
In prezent, linia tarmului este stabilizata cu protectie de piatra in doua sectiuni. In special, protectia din piatra din partea de nord-est pare functionala in acest moment. Fara aceasta protectie din piatra, o retragere mai mare a liniei tarmului este de asteptat sa apara in aceasta parte a celulei costiere.

Structura V1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton de pe coronamentul nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi deplasati;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura V2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate (surpate);
 zone cu stabilopozi deplasati;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton.

Structura V3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 stabilopozi deplasati din carapacea de protectie;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura A1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate. Dalele din beton au fost reabilitate in anul 2002, adaugandu-se si protectii de piatra in zona acestora;
 zone in care dalele de protectie a coronamentului nucleului din piatra bruta lipsesc;
 blocuri de piatra dislocate din mantaua de protectie;
 pe partea de interior a structurii exista o zona cu plaja neintretinuta pe care se gasesc blocuri de piatra, scoici si vegetatie;
 zone cu stabilopozi deplasati;
 in zona structurii se intalnesc zone de acumulare si dezvoltare a algelor.



Structura A2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni surpate;
 zone cu stabilopozi deplasati;
 zone de destramare a mantalei de protectie - blocuri de piatra dislocate;
 in zona structurii se intalnesc zone de acumulare si dezvoltare a algelor.

Structura A3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone cu stabilopozi deplasati din carapacea de protectie;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni surpate/deplasate;
 zone de destramare a mantalei de protectie - blocuri de piatra dislocate;
 completare manta cu piatra nesortata;
 zone de acumulare si dezvoltare a algelor.

In zona Balta Mangalia, in ultimile decenii s-a observat o retragere a liniei tarmului, de aproximativ 1 m/an in partea de sud respectiv de 2-3 m/an in partea de nord. Latimea cordonului litoral dintre linia tarmului si partea dinspre lac a strazii ce traverseaza aceasta zona este de cca. 100 m in partea de nord respectiv mai mult de 150 m in partea de sud. Odata ce latimea acestui cordon se reduce la 75 m, valurile vor deversa acest cordon litoral in timpul condiriilor extreme, conducand astfel la pagube majore atat din punct de vedere al ecosistemului cat si al infrastructurii.
Odata ce latimea va ajunge la 50 m, poate aparea o intreaga bresa intre lac si mare.
In concluzie, pentru urmatorii 50 ani in zona Balta Mangalia a fost estimata o retragere a liniei tarmului de 50 m in partea de nord, respectiv 150 m in partea de sud.
In zonele Venus si Aurora a fost estimata o retragere a linie tarmului de 0,5 m/an in situatia in care structurile costiere sunt inca functionale, respectiv 1 m/an in urma distrugerii acestor structuri. Asadar, pentru ambele zone s-a estimat o retragere a liniei tarmului de 47,5 m in urmatorii 50 ani.

In cadrul situatiei proiectate, celulele existente relativ mici de plaja din zonele Venus si Aurora sunt eliminate si astfel sunt create doua celule de plaja relativ mari si curbate, separate de structuri costiere noi conectate cu tarmul.
In zona Balta Mangalia, este pastrata configuratia celulei de plaja existente insa latimea plajei este crescuta semnificativ, respectiv orientarea linie tarmului este modificata, aceasta fiind de asemenea delimitata de structuri costiere noi conectate cu tarmul.
Astfel in cadrul acestui plan de amenajare sunt prevazute un numar de trei celule de plaja noi, delimitate de patru structuri costiere noi conectate cu tarmul, formate din unu sau mai multe segmente. De mentionat este faptul ca structura sudica din zona analizata nu face parte din acest lot.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate.
Decrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Balta Mangalia-Venus-Aurora sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente: V1, V2, V3, A1, A2 si A3;
 Indepartarea structurii costiere submersa de larg situata intre A1 si V3;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 790 m;
 Reinnisipare plaja pe o lungime aproximativa L=3 100 m, cu o latime minima de 75 m;
 Executia a 3 structuri costiere noi Vn1, Vn2 si An1 cu o lungime totala de aproximativ 2 385 m.




Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #158 on: September 30, 2016, 12:59:49 PM »
Zona Jupiter este formata din 5 structuri costiere care sunt localizate aproape de tarm, la o adancime relativ mica a apei. Intre aceste structuri costiere, sunt formate plaje mici de tip buzunar.



Schema de amenajare existenta a sectiunii de plaja Jupiter a fost construita undeva in jurul anului 1970. Aceasta este dominata de 5 structuri de protectie costiera si nu este clar daca celulele de plaja de tip buzunar s-au format in mod natural sau artificial.
Zona Jupiter este formata din 5 celule de plaja, toate fiind relativ mici. Celula de plaja 5 este cea mai mica, lucru datorat atat faptului ca structurile costiere J4 si J5 sunt foarte apropiate, cat si faptului ca linia tarmului prezinta o protectie de piatra naturala impotriva eroziunii.
Datorita dimensiunilor relativ mici a celulelor de plaja si a adancimii mici a apei, circulatia curentilor este slaba in cadrul celulelor de plaja, conducand astfel la dezvoltare si acumulare excesiva a algelor in aceasta zona.
In unele zone din cadrul celulelor de plaja (a se vedea imaginile de mai jos), linia tarmului este protejata cu ajutorul unor structuri costiere de protectie din piatra naturala respectiv blocuri evidate.

Zona Neptun este formata din trei sectiuni de plaja relativ lungi, cu o lungime totala de aproximativ 2.25 km.



Desi zona Neptun nu este protejata cu lucrari de protectie costiera, cuprinde cele mai late plaje din zona costiera Mangalia.
Lungimea celulei de plaja 1 este de aproximativ 800 m. In partea de sud plaja este relativ ingusta avand o latime de aproximativ 55 m intre linia tarmului si lac, iar in partea de nord, plaja este relativ lata avand o latime intre 60 m si 130 m.

Celula de plaja 2 are o lungime de aproximativ 600 m, din care partea de nord, cu o lungime de aproximativ 300 m, face parte din resedinta prezidentiala. Plaja prezidentiala este separata de plaja publica printr-un dig artificial din Stabilopozi (sector sudic/sector nordic). Ambele sectoare sunt de tip plaja intinsa, cu latimi relative mari.

Celula de plaja 3 are o lungime de aproximativ 750 m. Forma plajei este determinata de pozitia structurii N2 in partea de sud si structura O1 in partea de nord. In partea de sud, plaja este relativ lata cu o latime de aproximativ 60 m iar in partea de nord, plaja este ingusta avand o latime de aproximativ 20 m.
In zona de nord a acestei celule de plaja, exista o faleza amenajata pentru promenada, protejata cu un zid de strijin.

Structura J1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton;
 zone cu dezvoltare intensa a algelor;
 zone cu blocuri antifer deplasate.




Structura J2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 dala de beton acoperita cu blocuri evidate;
 blocurile evidate sunt deplasate;
 manta din piatra naturala dislocata;
 structura a favorizat acumularea de nisip in zona dinspre plaja.

Structura J3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone cu stabilopozi deplasati;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton;
 zone cu blocuri evidate dislocate.

Structura J4
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 zone cu stabilopozi deplasati.

Structura J5
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dala de beton;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri naturale;
 zone cu stabilopozi deplasati.

Structura N1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra;
 lipsa dale prefabricate de acoperire canal cu conducte de alimentare cu apa de mare pentru piscine;
 parapetul din beton este fisurat;
 zone cu stabilopozi degradati.



Structura N2
In timpul inspectiei vizuale nu s-a avut acces la acesta structura de protectie din cauza regimului special al zonei.

Structura N3
In timpul inspectiei vizuale nu s-a avut acces la acesta structura de protectie, din cauza regimului special al zonei.



In perioada anterioara implementarii acestor structuri costiere, rata de eroziune de-a lungul acestei zone era de cca. 1 m/an. In urma implementarii acestor structuri costiere, rata de eroziune observata este mai mica, fiind estimata la cca. 0,5 m/an.
Asadar, pentru zonele Jupiter si Neptun, s-a estimat o retragere a liniei tarmului de cca. 48,5 m respectiv 45 m in urmatorii 50 ani.

In cadrul situatiei proiectate, celulele existente relativ mici de plaja din zona Jupiter sunt eliminate si astfel este creata o singura celula de plaja de lungime relativ mare, delimitata de structuri costiere noi conectate cu tarmul.
In zona Neptun sunt prevazute un numar de doua celule noi de plaja, relativ drepte, delimitate de structuri costiere noi conectate cu tarmul.
Astfel in cadrul acestui plan de amenajare, in zona analizata sunt propuse un total de trei celule de plaja de lungime relativ mare, delimitate de un numar de patru structuri costiere noi conectate cu linia tarmului, formate din unul sau mai multe segmente. De mentionat este faptul ca structura costiera de la limita sudica a zonei de proiect nu face parte din acest lot.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Jupiter-Neptun sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente: J1, J3, J4, J5, N1, N2, diguri submerse J2 si N3;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 215 m;
 Indepartare zona pietonala aferenta structurii costiere J1;
 Reinnisiparea plajei cu o lungime aproximativa L=2 550 m, cu o latime minima de 75 m;
 Executia a 3 structuri costiere noi Jn1, Nn1, Nn2 cu o lungime totala de aproximativ 1 365 m;


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #159 on: September 30, 2016, 01:02:01 PM »
Zona Olimp este formata din 7 structuri costiere conectate cu tarmul, ce formeaza un numar de 6 celule de plaja.



Celula de plaja 1 este constituita, in principal, din plaja innisipata. Plaja este fixata de structurile costiere O1 si O2. In zona centrala a celulei de plaja, faleza este protejata cu un pereu din piatra zidita si blocuri de piatra naturala.
In zona stucturii O1, plaja prezinta o latime medie, in timp ce in zona central plaja este inexistenta.

Celula de plaja 2 este mica, de tip buzunar, fiind innisipata in totalitate. La aproximativ 35 m de linia tarmului sunt amplasate cladiri, acestea fiind protejate corespunzator pentru conditiile frecvente de furtuna. Plaja este prea ingusta si joasa pentru protectie la conditiile de proiectare (furtuna cu perioada de recurenta de 100 de ani), cladirile fiind astfel in pericol.




Celula de plaja 3 este mica, de tip buzunar fiind partial amenajata cu o protectie din piatra. In special in zona de nord, plaja este relativ ingusta (distanta intre linia tarmului si faleza este de aproximativ 15 m). Cea mai mare latime a plajei se afla in partea central-nordica.
In zona centrala faleza este amenajata si protejata cu un zid de sprijin din beton, avand ca protectie suplimentara un dig din blocuri de piatra.

Celula de plaja 4 nu este protejata de lucrari suplimentare. Totusi, forma neregulata a liniei tarmului indica faptul ca aceasta nu este formata in totalitate din nisip. Pe anumite portiuni, a fost expus un strat de piatra naturala, portiuni unde plaja este protejata in mod natural impotriva eroziunii.
In zona centrala faleza este amenajata pentru promenada, protejata cu un zid de sprijin din beton;

Celulele de plaja 5 si 6 sunt de tip plaje drepte si lungi, cu latime aproape constante. Aceste plaje sunt delimitate de structuri costiere relativ noi, in stare buna.
In zona aceasta zona, faleza este amenajata pentru promenada, protejata cu un zid de sprijin din beton.

Structura O1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 zone cu stabilopozi deplasati si rasturnati pe zona de promenada;
 zone cu stabilopozi distrusi.



Structura O2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 structura suplimentara din stabilopozi existenta in zona de sud;
 zone cu stabilopozi deplasati.

Structura O3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 zona de promenada acoperita cu nisip si scoici.



Structura O4
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 zona de promenada acoperita cu nisip si scoici;
 acumulari de alge;
 stabilopozi deplasati.

Structurile O5, O6, O7
Structurile sunt intr-o stare buna, fiind relativ noi. Astfel nu se observa defecte ale partilor componente.



In perioada anterioara implementarii acestor structuri costiere, rata de eroziune de-a lungul acestei zone era de cca. 2 m/an. In urma implementarii acestor structuri costiere, rata de eroziune observata este mai mica, in unele zone chiar observandu-se depuneri.
Asadar, in zona Olimp, s-a estimat o retragere a liniei tarmului de cca. 95 m pentru zona cu structuri costiere vechi, 25 m in zona structurilor recent executate (O5, O6 si O7) respectiv 100 m in zona de la nord de structurile noi executate, aceasta zona nefiind protejata cu ajutorul structurilor costiere.

In cadrul situatiei proiectate, celulele mici de plaja de tip buzunar din zona Olimp au fost incluse in cadrul unei singure celule relativ mare de plaja, in timp ce in partea de sud, este prevazuta o celula de plaja de tip lunga si dreapta.
De asemenea, cele trei structuri costiere relativ noi din zona nordica vor fi pastrate, fiind extinsa doar cea mai nordica structura costiera, si incluse in cadrul unei singure celule de plaja.
In total, acest plan de amenajare contine un numar de patru celule de plaja delimitate de un numar de cinci structuri costiere noi conectate cu tarmul formate din unul sau mai multe segmente. De mentionat este faptul ca structura costiera de la limita sudica a zonei de proiect nu face parte din acest lot.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m (pentru o celula de plaja intre Mn75+3.5 m si MN75+0m) respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0 m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate, cu exceptia celor relativ noi din partea de nord.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Olimp sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente: O1, O2, O3, O4 si capul sudic al structurii O7;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 110 m;
 Reinnisipare plaja pe o lungime aproximativa L=3 500 m, cu o latime minima de 75 m;
 Executia a 4 structuri costiere noi cu o lungime totala de aproximativ 1 655 m;
 Extinderea structurii costiere existente O7 pe o lungime de aproximativ 315 m.


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #160 on: September 30, 2016, 01:03:23 PM »
Zona Costinesti este delimitata de epava ―Evanghelia‖ in partea de nord si primul promontoriu la sud de hotelul Forum in partea de sud. Lungimea liniei tarmului in zona de proiect este de aproximativ 2,6 km.



Celula de plaja 1 contine o plaja innisipata relativ lata si joasa in zona de sud.
Spre nord fata de aceasta zona, plaja se ingusteaza treptat, in zona celui mai nordic 1 km de tarm, plaja fiind foarte ingusta de ordinul a doar cativa metri. Faleza este protejata cu aroncamente si este amenajata cu dale din beton pentru promenada.
De-a lungul acestei sectiuni costiere se intalnesc cateva cazemate, acestea avand un usor rol pozitiv asupra stabilitatii liniei tarmului dupa cum se poate vedea din imaginea Google Earth. Totusi daca facem comparatie intre cele doua figuri se poate observa ca latimea plajei a scazut in ultimii ani.
La limita nordica a acestei celule de plaja, este prezenta nava Evanghelia, structura ce nu are un impact semnificativ asupra liniei tarmului.

Celula de plaja 2 este caracterizata de plaje inguste, protejate de structuri costiere mari ( structura costiera C1 si intrarea in lacul Costinesti), diferite protectii ale plajei si protectii ale falezei. Celula de plaja este intr-o stare necorespunzatoare, avand in vedere faptul ca o furtuna severa poate conduce la pagube insemnate sau chiar distrugerea structurilor costiere.
Cladirile de pe plaja din aceasta zona sunt afectate de fenomenul de eroziune a plajei.

Structura CS1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 in capul structurii mantaua de protectie lipseste in totalitate, dalele de beton fiind surpate si valurile actioneaza direct asupra dalelor din beton.



Structura protectie debusare
Aceasta structura de protectie este relativ noua, fiind construita in anul 2007. Starea constructiei este buna.

Pe baza datelor disponibile si a imaginilor Google Earth, partea de nord pare sa fie destul de stabila datorita in principal protectiei de mal existente. In urma avariei protectiei de mal (care poate surveni ca urmare a furtunilor extreme), rata de eroziune este estimata la cca. 1m/an.
In partea de sud, rata de eroiune dintre anii 1979-2005 a fost de cca. 1m/an. Datorita influentei structurii costiere existe la intrarea in lac, dupa distrugerea structurii costiere CS1, rata de eroziune asteptata este estimata la aproximativ 1.5 m/an.
In concluzie, eroziunea tarmului in partea de nord este estimata la 50 m in 50 ani, respectiv in partea de sud, eroziunea este estimata la 70 m pe durata a 50 ani.

In cadrul situatiei proiectate, sectorul situat la nord de structura existenta aferenta lacului este divizat in patru celule de plaja delimitate de structuri costiere noi conectate cu tarmul. Acesta amenajare este necesara datorita orientarii liniei tarmului in aceasta zona, o linie a tarmului in echilibru fiind foarte dificil de realizat fara structuri costiere.
Structura de deversare a lacului, a fost incadrata de doua structuri costiere noi, cu scopul de a preveni sedimentarea in aceasta zona.
Aceasta noua amenajare poate fi utilizata in viitor si in scopul gazduirii ambarcatiunilor mici. In partea de sud a structurii de deversare a lacului, este prevazuta o celula de plaja lunga si dreapta, delimitata de structura costiera amplasata in dreptul primului promontoriu de la sud de zona analizata.
In total, in cadrul acestui plan conceptual sunt prevazute un numar de sase celule de plaja delimitate de sapte structuri costiere conectate cu tarmul, formate din unul sau mai multe segmente.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Structura costiera existenta din partea de sud va fi indepartata.

 Indepartarea structurii costiere existente: CS1;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 300 m;
 Reinnisipare plaja, pe o lungime aproximativa L=2 550 m, cu o latime minima de 75 m;
 Executia a 7 structuri costiere noi Cn1, Cn2, Cn3, Cn4, Cn5, Cn6 si On7 cu o lungime totala de aproximativ 3 150 m;


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #161 on: September 30, 2016, 01:07:46 PM »
Plaja Eforie Centru este localizata in centrul zonei costiere Eforie. Limita nordica a plajei Eforie Centru este reprezentata de digul portului Belona, acesta nefacand parte din proiect, in timp ce limita sudica este reprezentata de protectia de piatra din fata Taberei Internationale. In partea centrala, zona Eforie Centru este impartita in doua intinderi de plaja de catre doua diguri relativ mici (EN1 si EN2). Intre cele doua structuri exista o celula costiera de dimensiune mica.



Zona Eforie Centru este formata din doua celule de plaja mari si o celula de plaja de dimensiune mica.
Celula de plaja 1 este reprezentata de o plaja innisipata, de o latime considerabila in prezent, fiind de tip lunga si dreapta. Linia tarmului este capabila sa se dezvolte in mod natural intre doua puncte fixe, punctul fix nordic fiind reprezentat de structura costiera EN1, in timp ce in partea sudica punctul fix este reprezentat de protectia din piatra din zona Taberei Internationale.



Celula de plaja 1a este delimitata de structurile costiere EN1 si EN2.
In centru celulei de plaja se observa o eroziune importanta a plajei care pune in pericol o cladire. La baza acestei cladiri se gaseste o protectie din piatra naturala.



Celula de plaja 2 este relativ lunga (aproximativ 1 km), fiind capabila sa evolueze in mod natural intre digul EN2 in partea sudica si digul portului in partea nordica. In functie de conturul de referinta al liniei tarmului, latimea plajei este de aproximativ 100 m in nord si 75 m in partea de sud. In partea centrala sunt amplasate cateva cladiri la distanta de aproximativ 30 m de linia tarmului, in tipul unor evenimente semnificative, acestea putand suferi pagube semnificative.
In partea sudica a sectorului, in nord-ul structurii EN2 exista o cazemata.



Zona Eforie Sud este localizata in partea sudica a sectiunii Eforie. In aceasta zona se identifica un numar de opt celule de plaja, fiind protejate de diguri sparge-val de larg. Rolul principal al plajei este de a proteja faleza impotriva eroziunii. In zonele in care plaja este inexistenta, zona de faleza este protejata cu piatra sau zid de protectie.



Celula de plaja 1 este localizata in sud fata de structura costiera ES1. Nisipul este aproape inexistent in aceasta zona, faleza fiind protejata cu ajutorul protectiilor din piatra. Cea mai mare latime de plaja se gaseste in zona pescariei, si ea mai mica in zona structurii ES1. Aceasta structura blocheaza transportul de sediment spre sud, rezultand astfel un deficit de sedimente la sud de aceasta. Mult inspre sud (in afara zonei de studiu) sedimentele devin disponibile din nou.
Atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul sectorului se observa zone de acumulari si dezvoltari de alge.



Celula de plaja 2 este delimitata de structurile costiere ES1 si ES2. Sedimentele se acumuleaza pe flancul nordic a structurii costiere ES1, datorita directiei sudice a transportului de sedimente. Inspre nord, linia tarmului este protejata cu piatra (linia rosie). La nord de protectia din piatra este prezenta o plaja de latime mica, in timp ce la sud de structura costiera ES2 linia tarmului este protejata din nou cu piatra naturala. In aceasta zona s-au executat recent lucrari de stabilizare a falezei.
Atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul sectorului se observa zone de acumulari si dezvoltari de alge.



Celula de plaja 3 este localizata intre structurile costiere ES2 si ES4, fiind divizata de epiul de dimensiuni mici ES3. De-a lungul intregii sectiuni costiere sunt prezente sedimente mobile. Plaja are o latime aproape constanta pe intreg acest sector, o zona cu o latime mai mare a plajei existand in vecinatatea structurii ES2. Totusi, in spatele structurii costire ES3 se observa o zona de eroziune.
In cadrul aceasta zone, faleza este amenajata pentru promenada, fiind protejata cu un zid de sprijin.
Atat pe plaja cat si in zona structurilor din cadrul sectorului se observa zone de acumulari de alge.



Celula de plaja 4 este localizata intre epiul ES4 si structura costiera ES5.
In cadrul acestei celule, se observa o erodare necontrolata a liniei tarmului de catre actiunea valului, cea mai mica latime a plajei fiind in centrul sectorului si cea mai mare in vecinatatea structurii ES4.
Si in aceasta zona sunt prezente sedimente mobile de-a lungul linie tarmului. Imaginile din satelit din anul 2012, indica prezenta unei protectii din piatra in centrul celulei de plaja 4. Oricum in ultimii ani protectia din piatra a fost indepartata si sedimentele sunt capabile sa se miste liber in cadrul acestei arii. Intre faleza si structura costiera ES5 exista o plaja de latime mare.

Celula de plaja 5 este reprezentata de o plaja ingusta, de tip buzunar, delimitata de structurile costiere ES5 si ES6, in zona cu apa de adancime relative mica.Diametrul celulei este de doar 100 m in timp ce distanta dintre capurile digurilor este de doar 35 m. In combinatie cu adancimea mica, rezulta o sectiune de plaja mica si stabila.
In cadrul acestei celule de plaja, datorita curentilor slabi ai apei, s-a favorizat o dezvoltare excesiva a algelor.



Celula de plaja 6 este mica, de tip buzunar, fiind localizata intre structurile costiere ES6 si ES7. Conform imaginii satelitare din anul 2012 plaja avea o latime de aproximativ 20 m. In urma vizitei in teren din aprilie 2015, latimea observata a plajei este probabil mai apropiata de 10-15 m, indicand eroziune in ultimii ani.
In cadrul acestei celule de plaja se observa o dezvoltare excesiva si o acumulare a algelor.

Celula de plaja 7 este localizata intre structurile costiere ES7 si ES8. Plaja este reprezentata de o combinatie intre protectii din piatra si nisip. Potrivit imaginii satelitare din anul 2012 se observa o zona de dimensiuni mici acoperita cu nisip in partea dinpre mare a protectiei din piatra din centrul celulei de plaja. Cu toate acestea in urma vizitei in teren din aprilie 2015 aceasta zona innisipata nu a fost observata.Acest lucru conduce la concluzia ca plaja prezinta o erodare graduala importanta. In cadrul acestei celule de plaja se observa o dezvoltare excesiva si o acumulare a algelor.
De-a lungul intregului sector plaja are o latime foarte mica existand o protectie din blocuri naturale.
De asemenea, pe acest sector faleza este amenajata pentru promenada, fiind protejata cu un zid de sprijin.



Structura EN1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dalele de beton;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura EN2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dalele de beton;
 zone de dezvoltare a algelor;
 stabilopozi deplasati;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton de pe coronamentul nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 in partea nordica a structurii se observa o acumulare de nisip;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton de pe coronamentul nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone de dezvoltare a algelor;
 structura are un nivel foarte scazut, valurile deversand cu usurinta pe aceasta;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES4
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.



Structura ES5
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES6
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton de pe coronamentul nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES7
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton de pe coronamentul nucleului din piatra bruta lipsesc;
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi si portiuni dislocate;
 zone in care nucleul de piatra nesortata este spalat sub dale de beton;
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Structura ES8
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone cu stabilopozi distrusi si deplasati;
 zone de dezvoltare a algelor;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de piatra.

Digurile paralele cu tarmul
Digurile paralele cu tarmul s-au tasat fata de cota proiectata (+0.5 MN), acestea fiind partial sub nivelul apei.
Din acest motiv nu a fost posibila o inspectie vizuala in detaliu.

Pe baza datelor disponibile si a imaginilor Google Earth, eroziunea pentru zonele Eforie Sud respectiv Eforie Centru este estimata la cca. 25 m respectiv 95 m in perioada de 50 ani.
Trebuie mentionat faptul ca in zona Eforie Centru, distanta intre linia tarmului si soseaua ce traverseaza aceasta zina este de cca. 75 m in unele zone. In cazul in care aceasta distanta se reduce ca urmare a evenimentelor de furtuna, se preconizeaza aparitia unei brese in cadrul cordonului litoral, conducand astfel la pagube semnificative atat din punct de vedere al mediului cat si al infrastructurii. Latimea minima a cordonului litoral la care este posibila formarea bresei este estimata la 50 m.

In cadrul situatiei proiectate, zona Eforie Sud este divizata in patru celule de plaja, in timp ce zona Eforie Centru este divizata in trei celule de plaja. Astfel, toate celulele mici de plaja mici de tip buzunar, in special din zona Eforie Sud, sunt integrate in cadrul unor celule relativ mari si curbate de plaja delimitate de structuri costiere conectate cu tarmul. Linia tarmului aferenta celulei de plaja imediat la sud de portul Belona este pastrata conform situatiei existente innisiparea facandu-se doar in zona de plaja emersa, pentru a evita pericolul de crestere a sedimentarii a intrarii in port.
De asemenea, linia tarmului celulei de plaja din Eforie Sud, zona Taberei Internationale, este protejata cu ajutorul unei aparari de mal la o distanta de 75 m de faleza, innisiparea facandu-se doar in zona de plaja emersa.
Astfel, in total in cadrul acestui lot sunt prevazute un numar de sapte celule noi de plaja delimitate de un numar de sapte structuri costiere noi conectate cu tarmul formate din unul sau mai multe segmente, respectiv o aparare de mal.
Latimea minima a celulelor de plaja este de 75 m (100 m pentru doua celule de plaja) masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Celula cea mai sudica de plaja are rolul de a compensa pierderile de sedimente din cadrul zonelor adiacente proiectului datorita fenomenului „downdrift‖. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m (pentru doua celule de plaja intre MN75+3.5 m si MN75+0m) respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m.

In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Eforie sunt descrise mai jos si prezentate in figurile urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente: ES1, ES2, ES3, ES4, ES5, ES6, ES7, ES8, EN1, EN2 cat si a digurilor submerse din zona Eforie;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 1 420 m;
 Reinnisipare plaja, pe o lungime aproximativa L=5 750 m;
 Executia a 6 structuri costiere noi ECn1, ECn2, ECn3, ESn1, ESn2, ESn3 cu o lungime totala de aproximativ 3 345 m;
 Executia unei protectii de mal noi cu lungimea de 855 m.



« Last Edit: September 30, 2016, 01:09:34 PM by Harry »

Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #162 on: September 30, 2016, 01:12:21 PM »
Zona Agigea este delimitata de digul portului Constanta in partea de nord si limita nordica a zonei Eforie Nord in partea de sud. Lungimea liniei tarmului zonei din proiect este de aproximativ 1 km.



De-a lungul zonei Agigea, in prezent exista doar o singura celula de plaja innisipata. Forma celulei de plaja existente este delimitata de promontoriu in partea de nord si de structura costiera AG1 in partea de sud. Inaltimea plajei este limitata, in zona dinspre uscat existand o faleza abrupta in proces de eroziune. Eroziunea falezei este posibil sa apara datorita instabilitatilor geotehnice, precum si a actiunilor valurilor in conditii de furtuna.



In figura urmatoare se poate vedea piatra naturala ce protejeaza faleza de la Agigea impotriva eroziunii, pe o distanta de aproximativ 400 m. In prezent se observa vegetatie crescuta pe taluzul falezei, acest lucru indicand faptul ca faleza este destul de stabila momentan.



Spre sud, la limita nordica a zonei Eforie Nord, in timpul lucrarilor de reabilitare pentru zona Eforie Nord s-a executat o protectie costiera suplimentara. Nucleul structurii de protectie este format din piatra naturala si beton din structurile demolate la Eforie Nord. Nucleul este protejat printr-o manta de piatra naturala.



Structura AG1
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone in care dalele de beton prezinta crapaturi;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 in capul structurii mantaua de protectie lipseste in totalitate, dalele de beton fiind surpate si valurile actioneaza direct asupra dalelor din beton.



Structura AG2
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 mantaua este completata cu deseuri din constructii;
 in zona de frantura carapacea este formata din stabilopozi.



Structura AG3
In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 nucleul este spalat;
 zone cu manta din blocuri de piatra deplasate;
 dalele de beton sunt surpate si valurile actioneaza direct asupra dalelor din beton.



In partea de sud a zonei Agigea, este prezenta o panta naturala, ce pare destul de stabila, fiind aparata cu ajutorul unei protectii din piatra. De asemenea aceasta faleza prezinta vegetatie si nu s-au observat alunecari de teren. Ca o masura conservatoare pentru aceasta zona s-a estimat o retragere a liniei tarmului de 10 m in urmatorii 50 ani.
In partea de nord, este prezenta o zona innisipata si cateva cladiri cu scop comercial, acestea fiind slab protejate impotriva actiunii valurilor. In cazul in care nu se fac alte lucrari de protectie costiera in aceasta zona, se asteapa o eroziune semnificativa ce va duce la distrugerea cladirilor existente.
De asemenea, ca o masura conservativa, se preconizeaza faptul ca faleza se va eroda cca. 30 m in urmatorii 50 ani.

In cadrul situatiei proiectate, este prevazuta doar o mica celula de plaja innisipata delimitata de structuri costiere conectate cu tarmul in partea central sudica a zonei de proiect. Datorita dinamicii costiere din aceasta zona si a orientarii liniei tarmului, o plaja innisipata pe toata zona de proiect nu este indicata. Asadar sunt prevazute protectii de mal atat la nord cat si la sud de celula de plaja innisipata, fiind de asemenea amenajata si faleza dinspre uscat fata de aceasi celula de plaja.

Latimea minima a celulei de plaja este de 75 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m respectiv 1:60 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Agigea sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente;
 Indepartare aparari de mal existente cu o lungime de aproximativ 505 m;
 Reinnisipare plaja pe o lungime aproximativa L= 150 m, pe o latime minima de 75 m;
 Executia a 2 structuri costiere conectate cu tarmul noi, cu o lungime totala de aproximativ 160 m;
 Executia unor aparari de mal noi cu lungimea aproximativa de 1 250 m.



Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #163 on: September 30, 2016, 01:15:58 PM »
Zona Tomis este localizata intre Portul Tomis si Portul Constanta. Protectia costiera a ambelor porturi este in stare buna, in timp ce protectia costiera pentru zona Tomis, care are aproximativ 700 m lungime, trebuie sa fie reabilitata.



La partea de nord, zona de promenada se conecteaza cu digul Portului. In planul indepartat al figurii se pot observa stabilapozii relativ noi de la portul Constanta, in timp ce in plan apropiat se pot observa stabilopozii vechi ce sunt avariati, si nivelul coronamentului care este mult prea scazut. In partea dinspre sud, nivelul coronamentului scade chiar mai mult si sunt aplicate unitati mici din beton si piatra naturala.



Mai jos, in figura urmatoare se poate vedea zona de promenada de la Tomis. Aceasta este in conditii foarte bune si pare sa fie reabilitata de curand. De-a lungul zonei de promenada se afla Cazinoul Constanta care a fost construit in jurul anului 1909. Cladirea nu mai functioneaza ca un cazinou, dar este considerata ca fiind monument si trebuie sa fie conservata.



In momentul de fata promenada prezinta o aparare de mal destul de joasa. Apararea de mal se afla intr-o stare avansata de degradare fiind puternic avariata si prezinta o cota coronament prea mica dupa cum se vede in figura urmatoate In timpul furtunilor puternice, peretele zonei de promenada se afla sub actiunea directa a valurilor. Aceasta conduce la deversari si avarieri ale promenadei inacceptabile.





In timpul unei furtuni au fost sparte mai multe ferestre ale Cazinoului Constanta datorita actiunii valurilor. In urma acestui eveniment a fost construit un dig sparge-val in fata cazinoului. Scopul acestei structuri este acela de a reduce energia valurilor inainte de a ajunge la protectia costiera de langa cladire.



La vest de Cazinoul Constanta se afla o platforma de cota prea joasa. Platforma se afla in stare de degradare si trebuie sa fie reabilitata, preferabil la o cota mai inalta.



La vest de Cazinoul Constanta, zona de promenada se racordeaza cu digul Portului Constanta, acesta aflandu-se in conditii bune. Din figura se poate observa clar faptul ca apararea de mal este foarte joasa si nu va asigura o protectie suficienta in timpul conditiilor de furtuni severe.



Atat protectia de mal din zona Tomis cat si digul de larg din dreptul cazinoului sunt in stare avansata de degradare. Dupa cum se cunoaste, in trecut zona de boulevard a fost afectata de energia valurilor in conditii de furtuna. In cazul in care nu se fac investitii in vederea protectiei acestei zone, in urmatorii 50 ani se astepata pagube semnificative asupra bulevardului si cazinoului, acestea putand fi chiar distruse.

In cadrul situatiei proiectate, este prevazuta o protectie costiera reprezentata de o aparare de mal cu un impact spatial minim pe amplasamentul actualei protectii de mal din zona. Astfel, protectia costiera prevazuta pe intreaga lungime de proiect are cota superioara cu un metru mai ridicata fata de nivelul actual al zonei de promenada de o parte si de alta a cazinoului, respectiv la aceeasi cota cu zona de promenada aferenta cazinoului. Aceasta propunere nu afecteaza calitatea spatiala din zona.
Platforma pietonala inferioara din zona de vest a cazinoului va fi refacuta.
Structura costiera existenta de larg va fi indepartata.

Lucrarile propuse in zona/lotul Tomis sunt descrise mai jos si prezentate in figura urmatoare:
 Indepartarea structurii costiere de larg din fata cazinoului;
 Indepartarea apararii de mal existente pe o lungime de aproximativ 790 m;
 Executia unei protectii noi de mal cu lungimea de aproximativ 790 m;
 Refacerea platformei pietonale din partea de vest a cazinoului.


Harry

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.391
  • Karma: +439/-157
    • URBAN CONSTANTA
Re: [CT] Reabilitarea si extinderea plajelor
« Reply #164 on: September 30, 2016, 01:19:33 PM »
Celula de plaja Mamaia Nord/Centru este reprezentata de o plaja de latime relativ mare, de tip lunga si dreapta, fiind cuprinsa intre limita UAT Navodari - Constanta in partea nordica si limita lotului Mamaia Sud (care este in curs de reabilitare) in partea sudica. Lungimea tarmului in zona de proiect este de aproximativ 6.3 km.





In decursul timpului, linia tarmului in zona Mamaia Nord/Centru s-a retras treptat. In „Studiu de Dinamica Costiera si Sedmientologie, [Halcrow, 2011] se mentioneaza o retragere a liniei tarmului de 2 m/an in perioada cuprinsa intre anii 1979 si 2005.
Inainte de 1979, rata de eroziune a fost mai mica observandu-se chiar acumulare de sedimente. Cresterea ratei eroziunii dupa anul 1979 este probabil rezultatul construirii digului de la portul Midia-Navodari (o extindere majora a digului a fost executat in jurul anului 1975). Datorita extinderii digului de larg, transportul de sedimente de la nord (din Dunare) este blocat si in al doilea rand, sedimentele (provenite din zona Mamaia) se acumuleaza (datorita difractiei valurilor in jurul digului portului) in partea sudica a digului portului Midia Navodari.

In zona Mamaia Centru se observa o erodare mai mare a plajei in zona dintre structurile de larg a liniei tarmului (curbura liniei tarmului) de catre actiunea valului. Acest fenomen este cauzat de prezenta structurilor de larg, unghiul de propagare al valurilor fiind influentat de fenomenul de difractie de la capetele acestor structuri. De asemenea, in acesta zona sunt prezente doua structuri transversale amenajate pentru promenada, una in zona structurii longitudinale MM4 si cea de a doua in zona structurii longitudinale MM5.
Structura din dreptul digului MM4 este construita pe pile, astfel impactul acesteia asupra liniei tarmului este limitat. De asemenea, structura din dreptul MM5 nu influenteaza linia tarmului, insa avand in vedere starea avansata de degradare, se impune indepartarea acesteia in cadrul proiectului.







Sectorul de plaja din Mamaia Nord este reprezentat de o plaja joasa, dreapta si lunga, cu latimi medii. Pe acest sector nu sunt prezente structuri de protectie sau agrement.





In timpul inspectiei vizuale s-au constatat urmatoarele:
 structurile s-au tasat/scufundat;
 stabilopozi distrusi si deplasati;
 destramarea mantalei de protectie din blocuri de evidate.











In zona Mamaia Centru, pe baza datelor disponibile, pana in acest moment a fost observata o rata de eroziune de aproximativ 1 m/an. Acest lucru nu este valabil si pentru zona Mamaia Nord, unde nu se observa eroziune.
In zona Mamaia Centru se preconizeaza o rata medie de eroziune de aproximativ 0.5 m/an (25 m in 50 ani), aceasta eroziune reducandu-se gradual datorita atingerii unei linii de echilibru a tarmului. Mai inspre nord, nu se asteapta o modificare a dezvoltarii costiere in urmatorii ani. In acesta zona, se preconizeaza faptul ca eroziunea va aparea dupa 15 ani, cu o rata de cca. 0.5 m/an.

In cadrul situatiei proiectate pe langa innisiparea plajei, nu au fost prevazute structuri costiere noi. In partea dinspre sud, pentru a asigura o latime suficienta a plajei, este necesara extinderea structurii costiere existente RJ1.
Latimea minima a celulei de plaja este suficienta pentru a pastra o latime minima de 100 m masurata de la linia tarmului pana la limita cadastrala dinspre tarm, chiar si dupa 25 ani. Panta plajei emerse este de 1:20 intre cotele MN75+3m si MN75+0 m respectiv 1:80 intre cotele Mn75+0m si Mn75-4 m. In zona inferioara cotei de MN75-4 m racordarea profilului proiectat cu terenul natural se face cu o panta de 1:15 in vederea reducerii volumului necesar de nisip pentru innisipare.
Toate structurile costiere existente vor fi indepartate, cu exceptia pasarelei pietonale din partea de sud, ce nu influenteaza dinamica costiera din zona.
Descrierea constructiva a lucrarilor
Lucrarile propuse in zona/lotul Mamaia sunt descrise mai jos si prezentate in figurile urmatoare:
 Indepartarea structurilor costiere existente de larg: MM4, MM5, MM6, MM7 si a pasarelei pietonale din dreptul cazioului;
 Reinnisipare plaja pe o lungime aproximativa L= 6 950 m, pe o latime minima de 100 m;
 Prelungirea structurii costiere noi RJ1 cu o lungime de cca. 65 m.