Discuții despre concesiune și PPP

Started by Ionut, October 19, 2013, 11:44:57 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Ionut

Baieti, vad ca in ultima perioada se tot vorbeste despre concesiuni si PPP. E nevoie de topic separat. Puneti aici naduful.

vancouver

#1
Quote from: vchira on October 19, 2013, 11:39:17 AM
@vancouver: iti inteleg nemultumirea...insa daca ne gandim la rece, ca sa cerem bancilor sa accepte alte conditii decat acestea, ar trebui sa le oferim stabilitate si predictibilitate in romania. Ca o banca sa investeasca miliarde intro tara, mai ales daca investitia este atat de dependenta de politicile guvernamentale, ea trebuie sa poata sa isi faca un calcul pe termen lung...insa in Romania este greu sa stii ce guvern vine peste cativa ani si ce le va trece prin cap astfel incat traficul de pe autostrada, chiar daca acum pare bun, poate varia considerabil daca guivernul se decide sa faca nazbatii. Mai ales ca in legea PPP au inclus si chestia aia cu anularea contractului daca nustiu ce interese are statul acolo! Adica Statul poate sa iti confiste investitia si sa te lase cu buza unflata??? Pai fara garantii guvernamentale cum naiba sa dai credit pentru astfel de lucrari??? Legea PPP si cum a fost conceput procesul este o bataie de joc la adresa romanilor, bancilor si a firmelor de constructii.

vchira, nu ai inteles. PPP este o nenorocire pentru ca este ceva facut pe CREDIT. Cred ca intre timp stim cu totii ce inseamna credit si cat de greu se da inapoi. Si mai ales ca in 30 de ani se da inapoi triplul valorii creditate.

Deci NU PPP. Nu PPP, rezulta ca bancile nu mai au ce cauta in ecuație. Comarnic - Brasov se poate face pana in 2018 fara nici un PPP, cu bani de la buget, partial de la UE prin TEN-T (in noile conditii se pot lua chiar si 85%, dar mai credibil este sa luam 20%-50%). Iar BERD si BEI dau imprumut cu dobanda mult mai mica pentru asa ceva, cu rambursare in 10-15 ani.

Uite cum vad eu realizarea Comarnic-Brasov:
- Licitatie separata fiecare tunel sau viaduct mare (au sanse firme mai mici, românești, la cașcaval + concurența mare, prețul scade)
- Asfaltare + terasamente pe tronsoane de 10-15 km (la fel ca mai sus, rez. pret mult mai mic)
- PRET ESTIMAT IN ACESTE CONDITII: 0,7 - 0,8 miliarde €.
- Finantare TEN-T 20% + buget 40% + imprumut BEI 40% - total 0,8 miliarde €, din care de la buget 320 milioane €
- Contributie anuala buget = 320 / 4 ani = 80 milioane an (la Bechtel s-au platit in anii 2007-2011 cate 300 milioane anual, deci se poate).
- Returnare imprumut BEI in 10 ani, dobânda 2% = 384 milioane € / 10 = câte 39 milioane pe an, incepand din 2020 - bani care rezulta fara problema dintr-o taxa modica pe autostrada doar la camioane mai mari de 12tone (ca in Germania).
- Începand cu 2030 taxa pentru camioane merge la intretinere si dezvoltare drumuri conexe.

TOTAL COSTURI SUPORTATE DE LA BUGET SAU DE SOFERI PANA IN 2034, incl. intretinere, incl. dobânzi: ca. 0,8 miliarde €


COMPARAȚIE PPP, TOTAL COSTURI SUPORTATE DE LA BUGET SAU DE SOFERI PANA IN 2034, incl. intretinere, incl. dobânzi: ca. 4,5 miliarde €
Asa a fost concesiunea negociata in 2008. Numai contributia anuala a statului trebuia sa fie de 120 milioane € (compensare lipsa trafic), adica 3,12 miliarde €. Anual mai mult decat in varianta prezentata de mine, cu finantare de la buget !!!!!
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

delacroix

#2
concesiune= bullshit, PPP= Profit Pentru Patroni= Pierderi Pentru Prosti.
Sper in rapida concretizare a acestor "idei" de afaceri in varianta damboviteana: fara porti de intrare, inregistrare video, taxare electronica, facturare  catre proprietarul auto a "serviciilor" accesate, popriri ale fiscului  etc.. Fraieri vor fi multi!
85% de acord cu @vancouver. 15% sa-i dea statul!  :cheers:

doryan93

#3
Legea Parteneriatului Public-Privat a fost votata pe articole si aprobata cu amendamente in Camera Deputatilor: Partenerul privat care nu respecta conditiile din contract poate fi inlocuit si fara licitatie.
Noua lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP) a fost aprobata, marti, pe capitole si cu amendamente de catre Camera Deputatilor, in rol de Camera Decizionala. Legea a suferit cateva modificari prin amendamentele depuse la Comisii, insa a pastrat elementele controversate despre care opozitia sustine ca va deschide calea pentru incheierea unor contracte netransparente si ar da atributii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine condus de Dan Sova. In varianta aprobata, ramane si posibilitatea de a denunta unilateral un PPP "din motive exceptionale legate de interesul national sau local". Deputatii urmeaza sa dea tot marti votul final asupra acestui proiect de lege.
Sursa aci.

sebba

aici nu aicia

scuze de offtopic dar parca de prea multe ori l-am vazut pe aicia asta... :)
Sailing away! S/Y Haimana

Ionut

Este banatean accentul, deh. Nu? :o

Legat de PPP, o veste buna, multumim de stire! (Si de toate stirile puse de tine, efortul tau este apreciat!)
Sa speram ca va fi aplicata legea cum trebuie... la urma urmei daca investitorul este serios atunci nu vor fi probleme.

doryan93

#6
Off-topic:Imi cer  scuze, nu mi-am dat seama. Sunt ardelean, insa cred ca sunt prea multi ani traiti in strainatate si c-am incep sa asimilez unele cuvinte  de pe acolo.

trotineta

Largirea autostrazii germane A1 in regim PPP la sase benzi, intre Buchholzer Dreieck si Bremer Kreuz – ca.73 km.

In august 2008 o Asociatia concesionara alcatuita din Bilfinger Berger, societatea de constructii Johann Bunte si din investorul englez Investor John Laing plc. a cistigat "Model de operare Autostrada A1 Hamburg – Bremen" in regim de concesiune PPP. Contractul de concesiune se intinde pe o perioada de 30 ani, concesionarii fiind raspunzatori pentru modernizarea si intretinerea autostrazii pe acest tronson. Ca redeventa, statul german cedeaza o parte din taxele de camion pentru autostrada (LKW-Maut) asociatiei, relatia de repartitie a incasarilor intre stat si asociatia concesionara este secreta. Lucrariile au inceput in noiembrie 2008 si au fost terminate la 11 octombrie 2011.

In primul trimestru 2010 - pe o portiune de autostrada modernizata si data in circulatie numai cu trei luni inainte – s-a exfoliat asfaltul de zgomot redus (Flüsterasphalt) pe portiuni intregi. In momentul in care numarul de gropi in astfalt a ajuns la cifre atit de mari astfel incit nu mai putea asigura o circulatie cit de cit normala, s-a ales in forta majora redeschiderea vechii autostrazi. Daca societatea de operare (A1 Mobil GmbH & Co KG) –care are o investite de 10.000 si un capital de 26.000 EURO – intra in probleme financiare atunci statul german intra in regresie.

Numarul de accidente a crescut cu 121 % intre 2008 si 2009 in zona lucrariilor, in timp ce numarul de morti a crescut de la 2(2008) la 6(2009). In prima jumatate a anului 2010 numarul de morti a ajuns la 7. In incercarea a contracara aceste fenomene s-a cazut de acord sa se largeasca autostrada in zona de santier cu un metru. Deoarce insa aceasta masura nu era prevazuta in contract, costurile aferente au fost suportate de catre statul german.

Autostrada A1

Autostrazile germane cu un traseu (aproximativ) in directia Nord-Sud au primit numere impare, iar cele cu un traseu in directia West-Est au primit numere pare. Autostrazile cu "o cifra" (A1 pina la A9) au o importanta nationala sau internationala.  Autostrada A1 uneste – pe o distanta de 749 km - orasul Heiligenhafen la Marea Baltica cu orasul Saarbrücken si cu reteaua de autostrazi din nord-estul Frantei.

Datorita importantei sale A1 se afla in focusul investitilor de infrastructura la nivel national.

Un proiect de mare anvergura prevede prelungirea lui A1 cu un tunel pe sub Marea Baltica / Fehmarnbelt care sa uneasca Danemarca si Germania, distanta intre Hamburg si Copenhaga s-ar reduce astfel cu 160 km si timpul de calatorie de la 4,5 la 3 ore.

In continuare sunt deja realizate, in costructie sau in plan largirea la 6 benzi a tronsonului intre Hamburg si Köln, deosebit de circulat, modernizarea si / sau extinderea a nenumarate intrari sau incrucisari pe autostrada precum si construirea ultimului troson lipsa, in Muntii Eifel, de circa 28 km.

Conform unei statistici a traficului din 2010, A1 se afla pe locul 12 cu o medie de ca. 120.000 de vehicule pe zi, pe locul 1 cu ca. 185.000 de vehicule pe zi autostrada de centura a Berlinului A100.

Datorita traficului dintre Hamburg si Bremen, ambele fiind "orase-port", cu un imens efort logistic si de productie, s-a considerat largirea si modernizarea autostrazii A1 - care face legatura intre cele doua orase - ca ,,Necesitate urgenta" (Vordringlichen Bedarf) in "Planul national al infrastructurii" (Bundesverkehrswegeplan – BVWP). Planul actual este valabil pina in 2015 si prevede investitii de 150 miliarde EURO.

PS.
Ziarul Weser Kurier din Bremen estimeaza numarul de vehicule intre Hamburg si Bremen la ca 160.000 pe zi, un sfert dintre ele fiind camioane. La o taxa medie (LKW-Maut) de 16,41 Euro Centi pe kilometru si o portiune de autostrada de 73 de km revin incasari zilnice de aproape jumatate de milion EURO.


http://de.wikipedia.org/wiki/Bundesautobahn_1
http://www.weser-kurier.de/region/verden_artikel,-Neue-Autobahn-ist-ein-Sanierungsfall-_arid,55555.html
http://www.weser-kurier.de/ratgeber/auto_artikel,-Neue-Autobahn-1-durchloechert-Asphalt-broeselt-weg-_arid,55762.html

trotineta

In continuare despre A1

Contractul a fost incheiat pentru 30 de ani. O parte din taxele de autostrada a camioanelor revin concesionarilor, detalii au ramas secrete. Ceea ce nu a ramas insa secret sunt consecintele: cu tot numarul ridicat de santiere, de ingustare a benziilor de circulatie si de scurtare a benziilor de intrare si iesiere de pe autostrada, circulatia a continuat la un nivel foarte inalt. Din aceasta cauza portiunea dintre Hamburg si Bremen a devenit curind ceea mai periculoasa bucata de autostrada din Germania. Acidentele s-au inmultit, din pacate insa se facuse si economie la banzi de urgenta pentru ambulante si masinile de pompieri.

Faptele evidente au dus la constructia si deschidere unor drumuri ocolitoare, semnalizarea de rigoare a fost insa platita de stat, concesionarii pledind ca aceste masuri nu erau cuprinse in contract, un act de 36.000 de pagini !

Parlamentari avut dreptul de a consulta contractual numai in "Camera secreata" a parlamentului national (Bundestag) si ceea ce citeau acolo nu aveau voie sa comunice in mod public.

Curind dupa ce modernizarea s-a incheiat, asfaltul a inceput sa se macine. Un aviz de expertiza cerut de Bilfinger Berger, ajunge la concluzia ca nu investorul ci materialul este de vina (!)

Curtea de conturi a critizat ca statul a renuntat sa ceara o anliza de costuri conventionala, cu finantare direct de la stat. In plus a fost critizat asa numitul "Ciclu de viata" (Lebenszykluskonzept). Cei care sustin contracte PPP se refera adesori la acest ciclu, pentru a sublinia rentabilitatea, a grijei si a calitatii aparent superioare. Curtea de conturi constata cum ca concesionarii / firmele private se orienteza la durata contractului si nu a "ciclului de viata". In cazul lui A1 se calculeza pnetru un orizint de 30 de ani. Aceasta insa nu este sustenabil.

http://www.taz.de/!86563/

27. 01. 2012

doryan93

Presedintele Traian Basescu nu a promulgat joi legea privind parteneriatul public-privat, trimitand-o Parlamentului spre reexaminare, acuzand faptul ca nu sunt definite in mod transparent aspectele ce pot conduce la denuntarea unilaterala a contractului si nici modul in care se va face inlocuirea partenerului privat.
Sursa


Ionut

Re-inviem acest thread...
Ce ziceti, reusim sa facem PPP in Romania? :)




Legea parteneriatului public-privat a fost promulgată,
după trei ani de dezbateri, reexaminări şi contestaţii la CCR


Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea parteneriatului public-privat, care prevede metodele de finanţare şi execuţie a unor lucrări de investiţii în regim de parteneriat a statului cu firme private, după trei ani de la iniţierea proiectului de către guvernul Ponta şi dispute asupra unor prevederi controversate.

Legea prevede mecanismele prin care proiectele pot fi derulate prin parteneriat public-privat, ea stabilind cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public, durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice şi distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Sunt astfel folosite capacităţile unor autorităţi şi companii private, care, prin contract cu statul şi prin finanţare privată totală sau parţială, realizează obiective de investiţii pe care statul altfel nu ar avea capacitatea să le ducă la bun sfârşit. Partenerii privaţi îşi vor putea amortiza investiţiile prin printr-un contract care le va da dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/ bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului de parteneriat public-privat.

Legea vine să înlocuiască un proiect similar, Legea 178/2010, care a atras criticile Comisiei Europene pentru modul în care erau acordate şi verificate contractele. CE a atras atenţia că legislaţia în forma de atunci permitea inclusiv companiilor de stat să primească astfel de contracte, ceea ce ar fi fost interpretat ca o formă de ajutor de stat.

News.ro

Neufunk

Vad ca turcii isi fac tunele pe sub Bosfer cu PPP, deci nu prea inteleg de ce nu ar merge si la noi, daca avem o ruta care sa renteze pentru investitor si daca asiguram toate conditiile necesare (adica sa nu se roage ala de noi sa venim odata cu o autorizatie, cu o expropiere, etc..).

Brasov - Ploiesti ar fi ideal pentru PPP. Ai conexiunea economica cu vestul pe Pitesti - Sibiu, iar Brasov - Ploiesti totusi va avea trafic turistic si nu numai (mai ales daca se continua catre Bacau).

Europiu

Și-or fi făcând turcii tunele cu PPP dar, în spiritul celor discutate mai sus, să nu uităm că englezescul "bribe" are în limba română vreo 3-4 traduceri, toate intrate istoric pe filieră turcească...  ;) (peșcheș, ciubuc, plocon... mai știți și altele?)
The problem with the world is that the intelligent people are full of
doubts, while the stupid ones are full of confidence (Charles Bukowski).

yetiman

#14
MÍTĂ s. şperţ, (înv.) mituială, mâzdă, ruşfet, sfănţuială, (arg.) şpagă. (A lua ~.)
(Dicţionar de sinonime)
PEŞCHÉŞ s. v. atenţie, cadou, dar, haraci, surpriză, tribut.
(Dicţionar de sinonime)
PLOCÓN s. v. atenţie, cadou, compliment, dar, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverenţă, surpriză, temenea.
(Dicţionar de sinonime)

Majoritatea au legatura tot cu Imperiul Otoman...  :lol:

Si ca sa ramanem la CNAIR si PPP:
- de ani de zile s-a tot discutat si nu s-a realizat absolut nimic:
Brasov-Comarnic
Pitesti-Craiova
Centura Bucuresti

Toate au fost gandite PPP.
,,Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice." — Esop
,,Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei." — Mihai Eminescu