Autostrada A1 București-Nădlac

Started by Ionut, September 13, 2011, 12:10:24 PM

Previous topic - Next topic

4 Members and 25 Guests are viewing this topic.

dumbravaandrei

#31320
^^
In mare parte aberatii dar fum fara foc nu iese....
Ieri am trecut pe acolo, nu am observat defecte foarte mari dpdv al confortului. DAR.... Am observat ca la podete au incarcat cu destul mult asfalt ca sa mai indulceasca panta si sa nu-ti pierzi maselele... aia da, era clar pentru oricine ca sunt tasari mari (sensul sebes sibiu, 3-4 km inainte de viaductul de la Aciliu). Sper sa reziste solutia actuala dar e clar ca tronsonul ala are probleme de compactare. Nu am vazut alunecari pe laterala in zonele respective
Sa vedem ce o sa zica cele 3 expertize care se desfasoara in paralel.
Sub nici o forma problemele nu sunt atat de mari incat sa presupuna inchiderea lotului. Eventuale reparatii se vor putea face si sub trafic

vancouver

Tasarile la intrarea pe poduri sau podete executate rigid (adica fara patura de balast peste ele) vor continua. Pe toate autostrazile. Ele se reduc pe masura ce trece vremea si se consuma. Solutia este continuarea incarcarii cu asfalt a denivelarilor aparute.
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

bogdix

#31322
Trebuie facuta o distinctie intre tasari: pot fi in corpul rambleului (datorita compactarii insuficiente), pot fi sub rambleu (terenul de fundare are probleme de capacitate portanta si se taseaza sub rambleu), pot fi doar in straturile de asfalt (asternere si compactare necorespunzatoare).
La intrarea/iesirea de pe structuri rigide (din beton) problema apare datorita faptului ca nu se compacteaza bine pamantul pe ultimul metru langa structura (nu se poate compacta cu un utilaj fiindca nu incape si trebuie facuta manual cu placi vibratoare).

(editat ca urmare a unei corectii propusa de @teea)

Raducu Popa

#31323
^

Confirm.
Sunt mici denivelari dar poti merge linistit cu 130.

Quest

Poze promise de la nod Margina.







Portiunea din jurul viitorului CIC Margina este parte din subiectele pe care AM revizuit le va rezolva (jum lui noiembrie). 






Din seria "believe it or not", rampele de acces ale pasajelor superioare nu faceau parte din AM initial (?!), deci teren neexpropriat ne nimic, de asta constructia lor e asa de ramasa in urma. Problema va fi rezolvata de AM revizuit.
Common sense will get you far !

teea

@ Quest : pozele sint frumoase, insa comentariile de pe ele sint partial eronate... linia CF care se vede este 216 si nu 212... si intre timp, s-a pus asfalt pe cele 2 pasaje (peste CF si peste DN). Si tot din seria ... believe or not .... bretelele A si B si giratoria sud a nodului Margina nu au autorizatie... Seria va continua :)
Sa gindesti este dificil. De aceea, majoritatea oamenilor doar judeca ! Carl Gustav Jung

teea

Quote from: bogdix on October 31, 2016, 07:23:58 PM
Trebuie facuta o distinctie intre tasari: pot fi in corpul rambleului (datorita compactarii insuficiente), pot fi sub rambleu (patul drumului are probleme de capacitate portanta si se taseaza sub rambleu), pot fi doar in straturile de asfalt (asternere si compactare necorespunzatoare).
La intrarea/iesirea de pe structuri rigide (din beton) problema apare datorita faptului ca nu se compacteaza bine pamantul pe ultimul metru langa structura (nu se poate compacta cu un utilaj fiindca nu incape si trebuie facuta manual cu placi vibratoare).

@bogdix : mici corectii : sub rambleu este terenul de fundare. Partea superioara a terasamentului se numeste PST ( :p) si acolo e patul drumului ... direct sub structura rutiera. La intrarea/iesirea de pe structura, racordul dintre structura(rigida) si terasament (elastic) se face prin placa de racordare.... :P
Sa gindesti este dificil. De aceea, majoritatea oamenilor doar judeca ! Carl Gustav Jung

Vice33

#31327
^^

Buna seara, cu tot respectul, linia CF intre Lugoj-Margina-Făget-Holdea-Ilia este 212 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Lugoj%E2%80%93Ilia)

Linia 216 leagă Arad - Sânnicolau Mare - Vâlcani.

bogdix

^^^
@Quest +1 si multumesc in mod special pt. aceste fotografii.

bogdix

@Quest + @teea
Toti mai avem inexactitati, fiindca e o stiinta tehnica si exista totdeauna eroarea inginereasca admisibila de 3% (asa spunea un profesor in facultate).

Deci (ca asadar suna prea beletristic), rampele la pasaje nu au fost expropriate initial fiindca de obicei respectivele pasaje (fiind vorba de contracte licitate de tip Design & Build) nu au pozitie fixa. Ele pot fi mutate (stanga-dreapta) sau chiar rotite fata de axa initiala a drumului pentru a ajunge la un anumit unghi fata de axa autostrazii si asa ar fi necesitat oricum exproprieri suplimentare (da, aveti dreptate, Clients Requirements sunt subtiri la acest capitol). Asa ca virgula ca concluzie, rampele la toate pasajele erau din start exproprieri suplimentare (oricum Antreprenorii in lipsa unor constrangeri in acest sens faceau cumva ca sa iasa cu rampele proiectate putin din exproprieri si sa revendice lipsa posesiei - castigand pe aceasta cale timp).

Vizavi de lucrarile la bretelele dinspre Margina (vad ca @teea e ancorat bine in problema): pe acea parte, Beneficiarul a considerat ca varianta propusa in SF avea bretele prea scurte si a cerut mutarea sensului giratoriu cu vreo 100m mai spre Margina. Pe cealalta parte, la SF, drumul de Sintesti nu intra in giratie ca acum, guratiile aveau raze mai mici etc. Aceste probleme au condus la necesitatea unor exproprieri suplimentare. AC-ul obtinut in 2015 a fost obtinut in baza vechiului Ac.Mediu (2013), dar conform legii, nu se putea emite AC pe lucrari aflate pe terenuri care nu sunt in proprietatea solicitantului (exproprierile respective s-au finalizat in 2016). Ulterior a intervenit problema re-revizuirii Ac. Mediu si de acolo incolo stiti unde suntem. (cred ca @cutter poate confirma cele afirmate de mine).
Ca sa pastram ideea, "believe it or not", acum avem teren, avem proiect, avem avize, avem Antreprenor, avem si bani, dar nu avem AC.

Va multumesc daca ati avut rabdare sa cititi tot.

teea

Quote from: Vice33 on October 31, 2016, 11:14:36 PM
^^

Buna seara, cu tot respectul, linia CF intre Lugoj-Margina-Făget-Holdea-Ilia este 212 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Lugoj%E2%80%93Ilia)

Linia 216 leagă Arad - Sânnicolau Mare - Vâlcani.
@vice : ai dreptate, am gresit eu :) scuze
Sa gindesti este dificil. De aceea, majoritatea oamenilor doar judeca ! Carl Gustav Jung

NGC

Quote from: Quest on October 30, 2016, 01:25:57 PM
Maine pun poze de la nod Margina, o datorie fata de Bogdix si Alecu :)

Am si eu o datorie morala fata de Quest.

Quote from: Quest on October 12, 2016, 01:11:10 AM
La rugamintea lui NGC20 am luat citeva cadre aeriene panoramice la Holdea si la Grind, in ideea in care sa intelegem mai bine:
[...]
2. Cum ar putea arata la Grind etapa a 2-a de proiect, prin care DN68A sa nu mai treaca la nivel cu CF212.

Multumesc mult pentru efort!

Ca sa stim despre ce e vorba, repet un mesaj mai vechi.

Quote from: NGC20 on April 12, 2016, 09:10:15 AM
17.03.2016

Quote2. Costuri suplimentare aferente modificarilor impuse la Nodul Rutier Dobra de catre CTE-CNADNR Restrans.
Prin avizul CTE-CNADNR Restrans s-a solicitat modificarea solutiei tehnice la Nodul Rutier Dobra, fapt ce a dus la aparitia a doua structuri noi si la executia a 2 km de DN, suplimentar fata de solutia ofertata.
Antreprenorul a transmis o estimare preliminara a costurilor suplimentare aferente Nodului Rutier Dobra, in valoare de 14.781.601,81 lei, la care se adauga o suprafata de 8.7 ha de exproprieri suplimentare.
DIPADE a inaintat propunerea ca amenajarea Nodului Rutier Dobra sa fie realizat in solutia nr. 48 in doua etape. Aceasta solutie presupune pentru etapa I executia nodului rutier Dobra asa cum a fost aprobat la Faza Proiect Tehnic, urmand ca in etapa II sa se elimine trecerea la nivel a CF212 cu DN 68A, prin supratraversarea DN68A a CF212 si revenirea la traseul actual fara a afecta astfel lucrarile executate in cadrul contractului "Proiectare si Executie Autostrada Lugoj - Deva Lot 3 km 56+220 - km 77+361".
Astfel, in urma discutiilor cu reprezentantii IGPR, Nodul Dobra va fi prezentat in CTE CNADNR SA in solutia in 2 etape.

Ce bine ar fi prins un cadru din pozitia de mai jos! In caz ca reusesti candva sa mai faci o poza de acolo, te rog sa o adaugi si in mesajul tau initial, ca sa le avem pe toate in acelasi loc.



Oricum, ne-am cam lamurit cum sta treaba, si, desi tehnic nu ar trebui sa fie mari probleme, vor trebui facute exproprieri in zona si obtinute noi autorizatii.

Dar cred ca bogdix a avut dreptate mai jos, cel putin in prima parte. :p

Quote from: bogdix on April 12, 2016, 09:13:00 AM
^
Adevărat 100% ce ai scris. Cu menţiunea că etapa a II-a se va executa cel mai probabil după finalizarea autostrăzilor către Moldova. Like not in a gazzilion years.

Quote from: NGC20 on April 12, 2016, 09:25:12 AM
Ca sa fie corect atunci, sa zicem ca deocamdata ramane configuratia din proiect, dar exista aviz CTE CNADNR Restrans pentru configuratia cu DN68A care nu mai intersecteaza la nivel.

[...]

Vom vedea ce va fi pana la urma. E clar ca nu vor trece atatea masini peste CF in locul acela, dar "you never know".

Dominik

Imagini de pe şantierul A 1, Lot 2 Coşeviţa - Traian Vuia....de pe FB a DRDP Timişoara

Lucrări de consolidare taluzuri (km 28-29)


Turnare elemente de capăt la podeţe (km 42+100)


Strat de legătură (km 42+800 - 43+100 dreapta)


Foraje Secţiunea E2 (km 55+140)
You're in Steelers Country

yetiman

QuoteComunicat de presa 01.11.2016

Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la Lotul III, Orăştie -Sibiu, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere face următoarele precizări:

    Până în prezent, de la repunerea în circulaţie, sectorul reconstruit s-a comportat normal, în condiţii de exploatare şi în conformitate cu datele tehnice prevăzute în Proiect.
    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., după demolarea celor peste 200 m din lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, în 2016 a luat decizia reconstruirii acestui tronson în regie proprie.
    În conformitate cu expertizele comandate  şi realizate, această demolare a avut drept cauze folosirea unor materiale de slabă calitate şi, de asemenea, nerespectarea prevederilor Proiectului tehnic iniţial. În concluzie, s-a ajuns la demolare din cauza unor deficienţe de execuţie.
    Reconstrucţia acestui tronson s-a efectuat astfel încât reluarea circulaţiei pe întreg lotul 3, Orăştie-Sibiu să se poată face cât mai repede, în condiţii de siguranţă. CNAIR în paralel cu reconstrucţia, a solicitat şi a demarat procedura pentru achiziţia unei expertize a întregului lot 3 Orăştie - Sibiu, pentru a se dovedi ştiinţific calitatea materialelor şi a lucrărilor de pe acest lot. Până când expertiza va prezenta atât concluziile, cât şi soluţiile, compania va monitoriza Lotul 3, astfel încât circulaţia rutieră să nu fie pusă în pericol.

Precizăm că CNAIR este instituţia care poate oferi informaţii reale, corecte şi concrete despre lotul III al autostrăzii Orăştie - Sibiu şi pune la dispoziţia tuturor imagini din data de 10 octombrie (redeschiderea traficului) a sectorului refăcut, cât şi imagini captate astăzi (01.11.2016).

Sursa: CNAIR
,,Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice." — Esop
,,Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei." — Mihai Eminescu

Ionut