Author Topic: Arhivele cu autostrazi si drumuri  (Read 11743 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #30 on: July 23, 2014, 11:54:13 PM »
2002-08-18 Construirea autostrazii Bucuresti-Ploiesti va costa 400 milioane de dolari

 Autostrada Bucuresti-Ploiesti ar putea fi construita in cadrul unui parteneriat public-privat, valoarea investitiei fiind de aproximativ 400 milioane de dolari, a declarat ieri Miron Mitrea, ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. "Studiul de fezabilitate va fi finalizat la sfarsitul lunii septembrie, dupa care vom putea incepe negocierile cu investitorii interesati. De asemenea, foarte important este si proiectul tehnic", a adaugat Mitrea. Parteneriatul public-privat reprezinta o asociere intre o administratie publica centrala sau locala si persoane juridice private, in scopul proiectarii, finantarii, construirii si operarii unui proiect de anvergura. La finalizarea contractului de asociere, bunul public realizat este transferat liber de sarcini autoritatii publice contractante. Proiectul propus pentru realizarea autostrazii Bucuresti-Ploiesti vizeaza finantarea, proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea autostrazii, care va avea doua benzi pe sens cu zona de separatie mediana.
Totodata, proiectul prevede si amenajarea si exploatarea unor spatii de intretinere si a unor zone comerciale pe traseul autostrazii. Pentru a putea fi selectionate, companiile interesate trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care se numara capacitatea tehnica de a realiza proiectul propus, experienta in proiecte similare, precum si capacitatea financiara de a atrage si gestiona in intregime resursele pentru o astfel de lucrare. In plus, investitorii isi vor asuma o parte din riscurile proiectului, pe baza unei matrice de distributie a riscurilor propusa de MLPTL. Autostrada Bucuresti-Ploiesti, primul tronson din cadrul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov, va avea patru benzi (doua pe fiecare sens), o lungime de circa 60-70 de kilometri, in functie de aliniamentul selectat, benzi de stationare de urgenta si acostamente.
Construirea autostrazii, pe un traseu pe care se remarca un trafic in continua crestere, va permite o conexiune rapida intre Bucuresti si cele doua mari orase. In prezent, aceasta relatie este deservita, in principal, de DN1, structurat ca drum expres, avand cate doua benzi pe sens pe sectiunile Bucuresti-Ploiesti (56 kilometri) si Ploiesti-Comarnic (36 kilometri), dar cu o singura banda pe sens pentru restul sectiunilor.

(Curentul)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #31 on: July 23, 2014, 11:54:59 PM »
2002-09-30   Drumul expres Bucuresti-Giurgiu va fi gata in 2005

         Lucrarile de executie a drumului expres Bucuresti-Giurgiu, in valoare de 33.784.335,81 de euro, dintre care 66% sunt asigurati de Comisia Europeana, prin facilitatea ISPA, se vor incheia in februarie 2005, a anuntat ieri ministrul Miron Mitrea. Acest tronson, in lungime de 36 km, face parte din coridorul IX de transport pan-european, care leaga Romania de Bulgaria, Turcia si Grecia. In urma licitatiei internationale, consortiul desemnat castigator este alcatuit din firmele Impressa Grassetto Spa si Itinera Spa din Italia, consultantul si proiectantul in acest contract fiind firma Hyder Consulting Ltd.-Anglia, in asociere cu Consitrans SRL Romania.
         Obiectivele realizarii acestui drum expres constau in obtinerea unei economii de timp de parcurs de 16 minute, imbunatatirea fluxului de trafic, cresterea capacitatii de trafic si a vitezei medii de la 43,5 km/h la 63 km/h, precum si reducerea numarului de accidente si imbunatatirea sigurantei circulatiei, in special la traversarea localitatilor. Drumul existent va fi largit la patru benzi, totodata urmand sa fie largite, consolidate si reconstruite patru poduri, cu o lungime totala de 130,7 m. Vor fi construite, de asemenea, 26 de podete noi si vor fi amenajate sase intersectii cu drumurile publice laterale. Contractul semnat ieri de ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei reprezinta primul contract de lucrari din domeniul transporturilor cu finantare asigurata prin facilitatea ISPA.
       
(Curentul)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #32 on: July 23, 2014, 11:56:17 PM »
2002-09-06   Bani din geamantan pentru iscalitura

Taranii din Cernica dezvaluie dedesubturile exproprierilor pentru autostrada Bucuresti-Constanta

In scandalul titlurilor de proprietate duble de la Cernica, politia si Parchetul nu au anuntat demararea vreunei investigatii, in pofida faptului ca miza afacerii se ridica la citeva milioane de dolari. Banii ar trebui platiti de Administratia Nationala a Drumurilor (AND), pentru cumpararea unor terenuri deja achizitionate, platite si trecute in patrimoniul domeniului public. Revenim asupra subiectului cu declaratiile unor oameni din Cernica, menite sa dovedeasca nu doar implicarea unor virfuri PSD locale, ci si pregatirea minutioasa a planului de inavutire pe seama bugetului de stat.

Cacealmaua

Citeva notabilitati din Ilfov au imaginat, anul trecut, o schema pe cit de parsiva, pe atit de profitabila. Implicatiile par sa fi ajuns pina “la virf”, deoarece guvernul a emis, la initiativa Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), o hotarire ce legitimeaza intr-un fel “cacealmaua” despagubirilor pentru terenurile pe care se construieste autostrada Bucuresti-Constanta. Astfel, executivul a dat unda verde unei liste cu persoane care ar urma sa fie despagubite pentru exproprierile necesare construirii autostrazii Bucuresti-Constanta. Numai ca aceste persoane sint detinatoarele unui al doilea rind de titluri de proprietate, eliberate in 2002 pentru paminturi retrocedate deja la inceputul anilor Ô90 unor locuitori din Cernica. Cu toate astea, Primaria Cernica a fost de acord cu eliberarea actelor din 2002, la fel si prefectura, iar MLPTL nu a pus nici el la indoiala valabilitatea actelor duble.

Domnisoara Petra

Cei din Cernica povestesc ca persoana care a mijlocit totul si pe numele careia se afla acum cea mai mare parte din terenurile aflate in discutie (unde se afla autostrada) este Petra Dumitrache, consilier la Primaria Cernica. Iata ce declara despre ea Georgeta Neagu, fosta angajata a primariei: “Domnisoara Petra a venit de mai multe ori la mine si la sotul meu sa ne propuna sa cumparam terenuri de la oameni mai nevoiasi, cu 8,5 milioane de lei hectarul, apoi sa-l vindem pentru autostrada. Ea s-a ocupat de gasirea celor care voiau sa-si ia pamintul inapoi, de la care noi trebuia sa cumparam imediat. I-am zis ca n-am bani, dar raspunsul a venit prompt: “Ne da Bebe (Bebe Ivanovici - n.r.) si-i cumparam si lui”. Noi am refuzat, dar pina la urma ea si-a pus planul in aplicare. Mai tirziu, am fost chemata in biroul primarului Gelu Apostol, de la Cernica, de catre domnisoara Petra Dumitrache. Le-am aratat actele de pe autostrada, le-au tras la xerox. Eu i-am avertizat ca acolo nu se poate face nimic pentru ca sint acte, exista proprietari care au vindut la AND, dar domnul primar mi-a zis: “Ce, nu pot sa dispara”? (actele - n.n.)”. Fiindca stia prea multe si le-a atras atentia Petrei Dumitrache si primarului Gelu Apostol de la Cernica, Georgeta Neagu a fost amenintata de mai multe ori ca va fi distrusa.

Usi deschise

Fostul presedinte la Asociatiei Agricole “Agroprest” Cernica, Marin Marcu, spune ca a fost si el imbiat de Petra Dumitrache: “Domnisoara Petra Dumitrache a venit la mine si la Mihalache Gheorghe si ne-a propus sa cumparam teren la auto-strada de la oameni nevoiasi cu un pret de 8-8,5 milioane de lei. Dupa care sa-l revindem, si banii sa-i impartim”.
Dragan Noanea este unul dintre cei care asteptau de multa vreme sa primeasca pamintul revendicat la primarie. Auzind ca Petra Dumitrache cauta oameni care vor sa vinda imediat dupa ce li se scot actele, barbatul s-a dus la ea si a rugat-o sa-l bage si pe el in afacere. Omul este acum speriat de amenintarile consilierei: “Ne-a chemat la notariat pe toti la care ne-a scos titlurile dupa ce i-am dat procura ca poate sa-l vinda. Mie si sora-mii ne-a promis cite opt milioane la pogon. Acolo, la notar, mi-a zis ca nu stiu eu ce-i ala pogon si mi-a dat doar patru milioane la hectar, nu cum ne-am inteles acasa. M-am certat cu ea acolo si m-a speriat ca a spus ca am semnat pe hirtie (cind i-a dat procura - n.r.) ca daca fac galagie dau 200 de milioane lei inapoi. Era acolo o fata tinara, cu un geamantan cu incuietoare si ea ne dadea banii la fiecare, dupa ce semnam vinzarea. Mi-e frica sa nu dau de necaz, ca pe unde am fost avea usa deschisa. Altii stateau si o zi acolo, noi am intrat cu ea peste tot imediat”.

Si tu, Floricel...?

Daca “organele abilitate” n-au reactionat la anchetele noastre, taranii din Cernica au facut-o imediat. Batrina Maria Constantin avea terenul la autostrada, cu adeverinta care tine locul titlului de proprietate. Titlul de proprietate nu l-a primit nici pina acum. Iarna trecuta insa, spune femeia, “Petra si Floricel (o salariata a primariei Cernica - n.n.) au venit la mine acasa, pe seara, si m-au pus sa iscalesc o hirtie alba, proces-verbal, cum au zis ele, ca-mi iese actul de proprietate. Acuma am vazut ca apare Petra pe pamintul meu. Miine ma duc la primarie si-o string de git pe Floricel. Sa-mi faca una ca asta! Eu sint batrina, dar nu ma las!”.
La Cernica, stirea ca Prefectura Ilfov face ancheta i-a lasat indiferenti pe sateni. La ultima noastra vizita, oamenii ne-au rugat disperati sa facem noi o sesizare: “Catre primul-ministru si procurorul general intrucit persoanele implicate conduc judetul Ilfov, prin urmare orice comisie formata la acest nivel va musamaliza afacerea. Cum adica, noi sa luptam pentru banii statului, sa facem treaba pentru care altii isi iau banii?”

(EvZ - Mariana Bechir - Vineri, 06 Septembrie 2002)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #33 on: July 23, 2014, 11:57:58 PM »
2002-09-15   In domeniul rutier, Romania are un handicap imens

         Infrastructura rutiera din Romania este in mare parte intr-o stare precara. Din cei 14.000 de kilometri retea de drumuri nationale s-au reabilitat ceva mai mult de 1.500 km. Parcul de autovehicule creste de la an la an, exponential, iar tranzitul de marfuri transportate pe sosele de carausii straini si autohtoni este din ce in ce mai mare. In atare conditii, circulatia este ingreunata pe zi ce trece. Pentru a putea dezvolta o viteza de circulatie medie si a rula in conditii de siguranta este necesara o marire a ritmului de reabilitari si modernizari a infrastructurii rutiere.
- Avand in vedere situatia retelelor de drumuri nationale, care sunt considerate prioritare pentru reabilitare?
- Primul lucru pe care il faci cand te apuci de analiza retelei rutiere este sa pui in balanta trei factori: drumuri si soferi vechi, masini noi, din ce in ce mai puternice. Aceste date trebuie armonizate astfel incat traficul sa se desfasoare normal. Romania are un handicap imens.

In anii '70-'80, in loc sa construim drumuri cum faceau vecinii nostri din Europa de vest, noi faceam canale.

         Programul de reabilitare a inceput tarziu, in 1994. In 2001 era un singur plan de modernizare, iar pentru drumurile judetene nu s-au gasit resurse. In 10 ani media de reabilitare a fost de 160-170 km/an. In perioada 2001-2002 s-au realizat circa 350 km/an si chiar si asa este putin. Din pacate aceasta medie nu poate fi urcata mai mult de 400-450 km/an, luand in considerare capacitatea financiara a Romaniei. De aceea trebuie sa ne axam pe alte concepte, cum ar fi reabilitarea primara. Prin acest procedeu prin care se modernizeaza doar suprafata de rulare, nemodificandu-se structura de rezistenta a drumului, se spera ca in 7 ani sa se reabiliteze 1.500-2.000 km. Reabilitari prioritare se executa in Moldova, unde lucrarile se vor incheia in acest an, traseul Craiova-Pitesti, apoi, in etapa a III-a, Bucuresti-Giurgiu, Timisoara-Lugoj si Ramnicu Valcea-Focsani. In etapa a IV-a se vor ataca distantele: Cluj-Suceava, Craiova-Drobeta Turnu Severin si Simeria-Petrosani.
Avem finantarea asigurata de la Banca Europeana de Investitii si pentru etapa a V-a care va cuprinde legatura cu Moldova si Ardealul si cateva drumuri nationale cum ar fi Roman-Suceava, Deva-Oradea, Brasov-Fagaras, Petrosani-Craiova.
- La ce eforturi financiare se ridica realizarea acestor cinci etape de reabilitare?
- Prima etapa, pentru cei 1.494 kilometri modernizati s-au cheltuit 625,29 milioane dolari. In etapa a II-a, 517 kilometri reabilitati au costat 283,13 milioane dolari. Pentru etapele urmatoare, prognozele sunt: 274,25 milioane dolari etapa a III-a, 704,4 milioane dolari etapa a IV-a si 543 milioane dolari etapa a V-a. Mai urmarim sa finalizam fluidizarea traficului la iesirea nordica a Bucurestiului, Baneasa-Otopeni, unde, pe tot timpul saptamanii, dar mai ales in week-end, circulatia este ingreunata. Garantia de buna executie a drumurilor reabilitate este, pentru contractele terminate sau aflate in derulare, de un an. Incepand din acest an, toate programele pe care le-am inceput vor avea garantii de doi ani. Consider ca si doi ani pentru un drum este putin, dar am intalnit o opozitie foarte puternica a institutiilor financiare, motivatia acestora fiind ca marirea termenului de garantie creste costurile financiare. Oricum noi vom pleda in continuare pentru perioade de garantii mai mari.
- Avand in vedere cererea si consumul tot mai mari de marfuri, circulatia traficului greu pe drumurile nationale a crescut, se are in vedere o armonizare a legislatiei romanesti cu cea europeana?
- Desigur, trebuie sa ne adaptam din mers. Deocamdata ne gandim sa restrangem orele de circulatie ale carausilor, dar nu vom institui inca un program strict.

         Deja exista obligativitatea ca soferii de TIR-uri sa circule maxim 8 ore pe zi, iar cat de curand, cu toate ca stiu ca vor protesta, transportatorii rutieri vor trebui sa-si instaleze tahometre si pentru rutele interne. In ceea ce priveste siguranta rutiera, anul acesta s-a investit de doua ori mai mult decat anul trecut, alocandu-se pentru aceasta circa 60 milioane dolari.
- Si in acest an se anunta o iarna grea, Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a inceput pregatirile specifice?
- Pregatirile pentru sezonul rece au inceput inca din luna martie, la sfarsitul iernii trecute. Mai mult, AND si-a marit parcul necesar interventiilor cu utilaje noi. Nu sunt ingrijorat pentru iarna care va veni.

(Romania Libera)
« Last Edit: July 24, 2014, 12:20:08 AM by north »
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #34 on: July 24, 2014, 12:01:00 AM »
2002-09-18   Autostrazile, un vis mult prea indepartat

Guvernul vrea 1.300 de kilometri de super-sosele, dar are bani doar pentru 560.
         
         România are, în prezent, numai 113 kilometri de autostradã: 97 între Bucuresti si Pitesti si 17 între Cernavodã si Fetesti. Cu o asemenea "performantã" se situeazã printre ultimele tãri din Europa si riscã sã rãmânã în afara rutelor de transport international.
         
         Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei a definit, pe hârtie, o strategie pentru constructia de autostrãzi care se întinde pânã-n 2012.
         
         La finele ei, vom avea 1.300 de kilometri de autostrãzi. Costul este estimat la aproape 7,5 miliarde dolari.
         
         Conform angajamentelor cu Uniunea Europeanã, coridoarele de transport paneuropene 4 (Nãdlac - Constanta) si 9 (Vaslui - Giurgiu) care traverseazã România vor fi terminate pânã-n 2012.
         
         Bucuresti - Constanta va fi gata dupã 2006
         Autostrada Bucuresti - Constanta este singurul drum strategic care are sursa de finantare asiguratã: 460 de milioane euro.
         
         Pânã-n ianuarie 2003, primul tronson (Bucuresti – Fundulea, 26,5 kilometri), realizat din beton de ciment, va fi finalizat. În prezent, s-a executat 60% din totalul lucrãrilor.
         - În ianuarie 2004, alti 29,2 kilometri, cei dintre Fundulea - Lehliu, vor fi gata. Pânã acum este executatã 29% din distanta totalã.
         - Cea mai lungã distantã, Lehliu - Drajnea (401, 6 km), are termen final noiembrie 2004. Pânã acum este realizat 13% din total.
         - Cel de-al patrulea tronson, Drajna - Fetesti, are 36,8 kilometri. Acest contract are ca termen de executie 36 de luni si va fi gata în toamna lui 2005.
         - Actualul segment de autostradã Fetesti - Cernavodã are 17,2 kilometri, este vechi din 1986 si va fi reabilitat.
         - Pentru bucata Cernavodã - Constanta (50 kilometri) se pregãteste o licitatie pentru alegerea unui studiu de fezabilitate care se va finaliza în 12-15 luni.
         
         Drumuri care, într-o bunã zi, vor deveni autostrãzi
         
         Faza Sector Lungime Cost Termen de autostradã (km) milioane $ începere/finalizare
         
         1. Bucuresti - Ploiesti 70 350 va începe în viitorii 4 ani
         
         2. Centura de Nord Bucuresti 50 250 va începe în viitorii 4 ani
         
         3. Lugoj - Nãdlac - Calafat 120 560 va începe în viitorii 4 ani
         
         4. Comarnic - Brasov (un sens) 65 319 termene necunoscute din lipsa finantãrii Sibiu - Lugoj 210 735 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         5. Brasov - Sibiu 110 165 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         6. Comarnic - Brasov 65 300 termene necunoscute din (celãlalt sens) lipsa finantãrii
         
         7. Centurã Bucuresti Sud 40 112 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         8. Sibiu - Lugoj 210 662 termene necunoscute din lipsa finantãrii (constructie a doua cale)
         
         9. Completare coridor 9 65 300 termene necunoscute din (Vaslui - Giurgiu) lipsa finantãrii
         
         10. Completare coridor 4 483 26-503 termene necunoscute din lipsa finantãrii (Catev - Pitesti; Catev - Brasov)

(Curierul National)

(Edit North: WT... Catev?)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #35 on: July 24, 2014, 12:02:02 AM »
2002-09-29   Foamea de infrastructura se astampara cu 20 mld. dolari

         Intentia Romaniei de cuplare in urmatorii 10-15 ani la retelele de transport european va da nastere la o afacere imensa: reabilitarea si innoirea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene si navale costa peste 20 miliarde dolari. "Una din marile voastre probleme este serviciul aerian si de transport foarte limitat. Daca vreti investitii straine, trebuie sa luati in considerare faptul ca marfurile si oamenii trebuie sa se miste repede si liber". Aceasta este explicatia decalajului dintre investitiile straine din Romania si Ungaria a lui Brian Brown, unul din sefii Solectron pentru Europa. Solectron are deja o fabrica la Timisoara, dar angajatii sai prefera sa ajunga aici prin Budapesta. "Este mai usor sa ajungi de la Budapesta in orasele din Vestul tarii. Camioanele merg prea incet, stau prea mult in vama.
         Timpul de accesare al pietei este foarte important. De exemplu, ca sa faci un PC iti trebuie doar jumatate de ora, dar pana sa ajunga la consumator dureaza cateva zile", explica Brown. Dar construirea de autostrazi, modernizarea si dezvoltarea drumurilor nationale, cailor ferate, aeroporturilor si extinderea capacitatilor portuare nu este necesara doar pentru investitorii straini. Companiile de constructii vor putea licita pentru proiecte cu valori mari, de la zeci de milioane pana la miliarde de euro, cum este cazul proiectului feroviar Curtici-Deva-Brasov-Campina, de aproximativ 1,949 miliarde euro. "Cel mai important test in negocierile pentru aderarea la UE pentru Ministerul Transporturilor este dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul coridorului pan-europene IV si IX, care dupa aderare vor face parte din reteaua de Trans-Europeana de transport", a spus Marius Bota, secretar de stat din Ministerul Transporturilor, cu ocazia primei Conferinte privind Dezvoltarea Infrastructurii Romanesti, care s-a desfasurat miercuri si joi in Bucuresti. Cine va da banii? Statul roman va asigura aproximativ 25-30% din fondurile necesare "grosul" finantarii urmand sa fie furnizat de Uniunea Europeana prin fonduri ISPA si PHARE, si din credite externe acordate de banci.
         "Proiectele de infrastructura au nevoie de multe miliarde de euro, peste 20 miliarde euro, pe termen lung, pana in 2015, in sistemul de transport rutier, al cailor feroviare si al transporturilor navale. La acestea se adauga necesitatile de modernizare a aeroporturilor", a declarat pentru Ziarul Financiar Alexandru Dobre, presedintele Asociatiei romane a antreprenorilor din constructii (ARACO), organizatie patronala din industria constructiilor care grupeaza peste 1.000 firme de profil. Companiile romanesti precum CCCF sau Hidroconstructia participa la aceste licitatii alaturi de grupuri de profil din strainatate precum Strabag sau Italstrade, iar "batalia" pe aceste proiecte va fi tot mai intensa, avand in vedere ca abia acum se dezleaga sursele de finantare. Mult in urma pe autostrada, mai in fata pe calea ferata... Romania se afla pe unul din ultimele locuri din Europa in ceea ce priveste numarul de kilometri de autostrada construiti. In 2001, Romania dispunea de aproximativ 113 km de autostrada, fata de Slovenia - 223 km, Croatia - 268, Bulgaria - 287, Ungaria - 351 km, Iugoslavia - 366, Cehia - 416, Spania - 2.700, Italia - 6.767 km sau Germania cu peste 8.900 kilometri de autostrada. "Ungaria, spre exemplu, are un program pentru dezvoltarea autostrazilor biner pus la punct. O asemenea autostrada este cea care leaga Budapeste de granita cu Austria, in care au investit milioane de dolari. Un alt exemplu, este Olanda, care are poate cea mai densa retea de autostrazi de pe continent, si asta,. Se intampla, intr-un loc unde terenul este foarte scump", explica Dobre.
         La capatul opus, se afla infrastructura feroviara din Romania, care potrivit specialistilor, se situeaza printre cele mai dezvoltate de pe continent. Uniunea europeana va fi unul dintre principalele motoare ale dezvoltarii infrastructurii romanesti, avand in vedere ca anual vor fi alocate fonduri ISPA in valoare de aproximativ 240 milioane euro pentru proiectele mari, iar fonduri PHARE pentru lucrarile mai mici. Politica adoptata de autoritatile romane in domeniul infrastructurii rutiere vizeaza pe termen scurt si mediu finalizarea reabilitarii/modernizarii , cu prioritate, a Coridorului pan-european de transport nr. IV si cresterea capacitatii de transport pe acest coridor, continuarea reabilitarii/modernizarii, cu prioritate, a Coridorului pan-european de transport nr. IX pe sectiunile: Bucuresti-Marasesti-Galati/Iasi si Bucuresti-Giurgiu, fluidizarea traficului prin realizarea variantelor de ocolire a aglomerarilor urbane, modernizarea/construirea pasajelor denivelate si a podurilor, inceperea constructiei de autostrazi, prioritara fiind ramura nordica a Coridorului pan-european nr. IV (Nadlac-Bucuresti-Constanta) si sectiunea Bucuresti-Giurgiu (coridorul pan-european nr. IX).
         Resursele financiare necesare pentru realizarea acestor obiective, numai pentru perioada 2000-2007, sunt estimate la aproximativ 5,818 miliarde euro, creditele angajate de Romania pentru realizarea infrastructurii rutiere se ridica la aproximativ 920 milioane euro.
         Vor avea insa companiile romanesti suficienta forta de a "musca" din tortul afacerilor pe infrastructura? "Firmele romanesti au experienta in domeniul proiectelor mari de infrastructura, insa nu intotdeauna de dimensiunile cerute la licitatiile organizate. De obicei, companile straine mari reusesc sa fie contractori generali ai acestor lucrari, iar cele romanesti subcontractori. Chiar acum, participam la licitatie in asociere cu Strabag si Italstrade pentru realizarea soselei de centura la Sibiu, proiect estimat la aproximativ 50 mil.euro", a declarat pentru Ziarul Financiar Iurie Druta, director gerneral al Hidroconstructia, una din cele mai mari companii romanesti de constructii.

(Ziarul Financiar)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #36 on: July 24, 2014, 12:02:51 AM »
2002-10-06   Strabag va prelua autostrada Bucuresti-Ploiesti

         Prima etapa a construirii autostrazii Bucuresti-Brasov, pe tronsonul Bucuresti - Ploiesti, ar putea fi realizata de firma Strabag, singura care a depus o oferta, a declarat ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea.
         Mitrea spera ca, pana in primavara anului 2003, sa semneze contractul pentru realizarea acestui tronson de autostrada. El a mai spus ca in cel mult opt saptamani se vor cunoaste si firmele interesate sa realizeze tronsonul de autostrada Predeal - Rasnov, proiectul fiind deja transmis la Monitorul Oficial in vederea publicarii.
         Ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a mai declarat ca, cel tarziu in luna noiembrie, va fi publicat in Monitorul Oficial si proiectul pentru tronsonul Comarnic-Predeal, urmand ca, pana in primavara anului viitor, sa fie cunoscuta situatia ofertelor si in acest caz.

(E-Cargo Journal)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #37 on: July 24, 2014, 12:05:21 AM »
2002-10-17   BEI va finanta autostrada Nadlac-Deva

Banca Europeana de Investitii (BEI) va finanta constructia autostrazii Nadlac-Deva, ne-a declarat ieri Marius Sorin Bota, secretar de stat in Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), dupa intilnirea avuta la Luxemburg, cu vicepresedintele BEI, Wolfgang Roth. “Conducerea bancii a fost de acord cu finantarea acestui tronson de autostrada, ceea ce reprezinta un mare pas inainte in implementarea strategiei ministerului privind constructia unei retele de 1.300 de kilometri de autostrada, in urmatorii 15 ani, cu un efort investitional de 7,5 miliarde de dolari”, a afirmat Bota. BEI va finanta cu 75% construirea tronsonului principal din cadrul autostrazii, respectiv Arad-Timisoara-Lugoj. Valoarea totala a lucrarilor la autostrada Nadlac-Deva, care are o lungime de 196  kilometri, este estimata la 961 milioane euro.

(EvZ - S.N. - Joi, 17 Octombrie 2002)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #38 on: July 24, 2014, 12:06:52 AM »
2002-10-30   Emisiune de obligatiuni pentru autostrada Predeal - Brasov

         Fondurile pentru finantarea lucrarilor de constructie a tronsonului de autostrada Predeal - Brasov ar putea fi obtinute prin intermediul unei emisiuni de obligatiuni care va fi lansata special pentru acest proiect, prevazut sa se realizeze in baza sistemului de parteneriat public-privat, a declarat Miron Mitrea, ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. "Suntem in negocieri cu banca de investitii Merill Lynch si cu o companie de constructii, pentru a stabili aspectele acestui nou sistem de finantare. Cele doua societati, care s-au aratat interesate de acest proiect, s-ar putea imprumuta pe piata de capital prin intermediul unui emisiuni de obligatiuni, pentru finantarea lucrarilor de executie", a spus Mitrea. Tronsonul Predeal - Brasov are o lungime de 26,5, iar lucrarile necesita fonduri in valoare de circa 220 milioane de dolari.

(Curentul)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #39 on: July 24, 2014, 12:08:08 AM »
2002-11-29   Podul Calafat-Vidin va fi gata in 2006

Bulgaria a semnat un acord cu un consortiu hispano-britanic pentru proiectarea podului ce urmeaza a fi construit intre Calafat si Vidin, transmite France Presse. Consortiul, care este format din societatile britanice Scott Wilson Holding, Flint si Neill Partnership si din societatea spaniola Ibernisa, va elabora, pina in iulie anul viitor, un proiect al podului si va pregati un apel de oferte inainte de septembrie 2004. Contractul este in valoare de 5,5 milioane de euro, dintre care 85 la suta vor fi furnizati prin programul ISPA al UE. Construirea acestui pod face parte din programul Quick Start al Pactului de Stabilitate, semnat in 1999 pentru sustinerea redresarii economice si democratiei in Balcani. Podul, care va avea o lungime de un kilometru, ar trebui sa fie gata pina in 2006 si va include linii de tren, o autostrada cu patru benzi, doua trotuare si alei pentru biciclisti. Proiectul va primi o finantare de pina la 70 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii.

(EvZ - I.A., P.P. - Vineri, 29 Noiembrie 2002)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

stangabriel

  • Knight
  • Legend
  • *
  • Posts: 1.776
  • Karma: +339/-68
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #40 on: July 24, 2014, 09:02:46 AM »
Interesant. Nu-mi vine sa cred ce lunga a fost perioada de promisiuni,si ce promisiuni. Oricum e bine sa ne aducem aminte de faptul ca a fost foarte dificil in trecut,mai ales pentru cei cu o varsta mai mica,care nu au prins neaparat constienti aceste non-evenimente si declaratii/minciuni. Imi pare bine ca se construieste acum pe fonduri europene,altfel nu prea mai prindeam ceva. Variantele din trecut sunt aproape imposibile.

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #41 on: July 29, 2014, 01:13:58 AM »
Let's go way back:



(TVR)
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

adiarc

  • Count
  • Legend
  • *
  • Posts: 3.687
  • Karma: +2444/-335
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #42 on: July 29, 2014, 02:24:58 PM »
f.fain acest filmulet si intradevar o constructie impresionanta , prea putin promovata ........exceptand , puternica tenta propagandistica

north

  • Knight
  • Ambassador
  • *
  • Posts: 466
  • Karma: +388/-22
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #43 on: July 30, 2014, 01:00:24 AM »
Haa, "tenta propagandistica" :)

Ma gandeam zilele trecute sa propun un thread privind referinte in cultura populara (in fine, references in the pop culture suna parca mai edificator) romaneasca asupra infrastructurii de transport.
« Last Edit: July 30, 2014, 08:19:49 AM by Ionut »
Două drumuri paralele nu formează neapărat o autostradă.
Atlanta freeways at night * Vordhosbn * Centură * Autobahn * Happy cycling

Ionut

  • Monarch
  • Legend
  • *
  • Posts: 13.387
  • Karma: +2783/-584
Re: Arhivele cu autostrazi si drumuri
« Reply #44 on: July 30, 2014, 08:20:26 AM »
Hai sa nu deviem discutiile, te rog frumos. Multumesc! Strict ontopic te rog si va rog.
Stadiu la zi: Autostrăzi (A) | Drumuri Expres (DX) | Deschideri: A10 lot 3 (recepție 09.01.2018) | A10 lot 4 (nu se deschide in 2017)
Exploatare: 748,32 km A și 0 km DX | Contractați: 186,867 km A și 0 km DX | Licitație lucrări: 159,465 km A și 121,115 km DX