Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

Started by Ionut, May 05, 2016, 10:11:58 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

rizzuh

Nu poti trage nicio concluzie din film care sa se aplice in realitate, deoarece filmul este facut cu jocul Cities Skylines, care n-are cine stie ce simulare a traficului. Este bine cunoscut acest lucru in comunitatea lui, de aceea exista un mod care regandeste complet traficul si comportamentul vehiculelor (TM:PE - Traffic Manager President Edition). Asta poti vedea cel mai bine la giratoriul "standard - no mods" care se blocheaza complet.

De fapt, poti trage o singura concluzie, intersectiile cu mai putine puncte de conflict au capacitate mai mare, dar asta este evident :)

dr4qul4

Daca v-ati intrebat vreoadata cum se construiau podurile in evul mediu, cei de la praha-archeologicka.cz au pus un clib pe youtube. Daca acum pare complicat, atunci cum era?

https://www.youtube.com/watch?v=nJgD6gyi0Wk
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

TibiV

O postare care vine "manusa" dupa cea de mai sus, a lui dr4qul4...  ;)
Asta este cu poduri construite in secolul XXI.

A postat si alecu26 o animatie cu segmental bridge( pod segmentat?... care este de fapt denumirea corecta in romaneste?...) pe A1, aici: http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=2.msg339294#msg339294

Pun si eu una similara, de la o companie chinezeasca, dar mai detaliata - inclusiv suruburi, suduri, vinciuri etc.
Cninezii spun ca este metoda Cantilever forming traveler...
https://www.youtube.com/watch?v=jdmuIjaROHA
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

Cristi N

Stiu ca pe un topic s-a mentionat ca electricienii care lucrau la relocarea unor stalpi de inalta tensiune foloseau un soi de galeti din material textil. Sunt folosite pentru transportul sculelor si al materialelor intre baza stalpului si punctul de lucru de la inaltime. Tipul asta prezinta fix "galeata" vazuta la min: 6:00.

https://youtu.be/mFp8zL-mclI

dorum

offtopic A1... sorry
@Vancouver... zi si mie despre grinzile Retter goale la mijloc. Se aplica aceeasi chestie ca betonul nu ofera neaparat rezistenta iar tabla groasa (talpa) grinzii e suficienta pt zona cu cea mai mare incarcare?

PS: scuzele mele, dar am o OBSESIE cu grinzile alea de pe L2 A10 :(

survola


dorum

Fizica mea, elementara, asa imi spune...
Voiam doar o explicatie a specialistilor, nepricepandu-ma la calcule de rezistenta :(
Si promit ca inchei subiectul, asta daca nu imi sterge intre timp Ionut offtopicul :)

survola

La mijloc acolo jos avem doar forte axiale de întindere, la care metalul este cel mai potrivit.

dorum

Deci doar talpa metalica, daca acolo nu avem nici fier si nici beton, pt incarcarea de intindere, e mai potrivita si poate prelua rolul armaturii normale dintr-o grinda clasica gen grinda UMB??

danutzu_1069

Talpa metalica este sudata de structura armaturii fiecarei jumatati... Probabil in partea de jos a fiecarei grinzii este talpa metalica pe toata lungimea... Sudura este prin suprapunere pe o lungime calculata.

vancouver


Exact, betonul nu conteaza la rezistenta la incovoiere a unei grinzi. Ajuta doar la transmiterea spre capete a fortelor taietoare. Ori fix acolo pe mijloc forta taietoare este zero. Deci nu e nevoie de beton. Totusi o armatura clasica ar fi prea expusa la intemperii si - chiar daca e bine ancorata dreapta stanga in beton - s-ar putea sa se deformeze pe zona fara beton. De aceea s-a luat acel profil metalic plin.

Poti sa o iei simplificat asa: in general grinda de beton, dar fix acolo pe mijloc grinda metalica.

Asta e teoria. Eu sincer, daca eram pus ca inginer sa-mi pun stampila pe asa ceva, n-as fi facut-o. Asa cum si voua vi se pare ciudat ca acolo lipseste material, asa si e: ciudat. Iar forta asta taietoare este intr-adevar zero acolo, daca incarcarea este uniforma (sa zicem greutatea proprie a grinzii, a tablierului, zapada, etc..., astea apasa uniform). Dar in cazul unui seism de exemplu, toate fortele sunt date peste cap si poti avea forte pe unde nu te astepti. De aceea in proiectarea antiseismica se merge cu armatura cam peste tot - si sus si jos, atat pe centrul grinzii, cat si pe reazeme (pe reazeme static nu e nevoie deloc de armatura jos, ci doar sus). In esenta antiseismic = sectini constante (cu exceptiile de rigoare, gen zone prestabilite de rupere = slabiri intentionate, ca sa se rupa structura unde vreau eu, nu aiurea - dar aste e o teorie mai complicata, si nu are legatura cu podurile). Asa ca sincer, @adiarc, iti impartasesc temerile.

PS. @survola: ba da, cea mai mare "incarcare" este pe mijloc. De fapt in constructii noi prin incarcare intelegem altceva (camioanele de pe pod sunt o incarcare). Acolo pe mijloc momentul de incovoiere este maxim. Daca e sa se rupa, acolo se va rupe grinda. Doar ca betonul (fara armatura, betonul ca material) nu are nici un rol in preluarea incovoierii, asta e preluata 100% de armatura - fie ea formata din bare sau dintr-o inima rigida = profil metalic. De aia se poate fara beton acolo.
Prioritatea zero: A1 Sibiu - Pitești. Prioritate zero virgulă zero: A0 centura București. Importante: A7 Ploiești - Bacău - Pașcani - Suceava; A13 Sibiu - Brașov - Onești - Adjud; A3 Cluj - Oradea; A3 Ploiești - Brașov; A12 Pitești - Craiova; A8 Pașcani - Iași; A4 Constanța - Vama Veche. Toate NUMAI SI NUMAI cu fonduri europene. Un NU categoric oricărei forme de taxare la km pe autostrăzi.

RaduG

Probabil sunt proiectate la mare artă cu FEA, și acolo mai e ceva, A10 este în zona cu accelerația seismică cea mai mică din țară, de doar 0,1g. N-o să vedem astfel de grinzi suple pe A7, care de la Ploiești până la Adjud trece prin zona maximă, de 0,4g cu mici salturi la 0,35g: https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=10fjg3Umd1FjX_eCkpEHev9eDh0qCiVmA&ll=45.552263473417284%2C26.21931042973398&z=8

Geri


Drumuri construite ,,la linie": scanerul folosit de STRABAG care verifică corectitudinea execuției în orice moment

Execuția corectă a proiectelor de drumuri reprezintă acum o sarcină mai ușoară datorită tehnologiei. Folosit în special la modernizările de drumuri, scanerul RD-M1 oferă informații precise prin care poate fi verificată corectitudinea execuției în orice moment, spun specialiștii companiei de construcții STRABAG.

sursa:
Drumuri cu ajutorul scanerului folosit de STRABAG