Autostrada A10 Sebeș-Turda

Started by ciprebbe, April 05, 2013, 03:16:31 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 6 Guests are viewing this topic.

Allex

De ce au asezat prima oara grinda din mijloc?
"Asta-i ţara tuturor imposibilităţilor"

DN2 - E85 | Monitorizare A7 Autostrada Moldova

perfidus

Cred ca le vor așeza alternativ pentru reducerea stresului (încovoiere) pe piloni. Zic si eu.
Autostrada Pitesti - Craiova (A12) e ingropata. Se prefigureaza Drumul Expres CrPit (DEx12).; Contract semnat Tr.1 12.2018 - Tirrena Scavi ; Tr.2/L1&L2 finalizat - Spedition UMB ; Semnare contract Tr.3 si Tr.4 16.09.2020  - Spedition UMB ; Licitația pentru ,,Centura de ocolire Craiova Varianta Sud DN 56- DN 55- DN 6" - contract semnat 14.01.2022 - Rizzani de Eccher; "Constructia Variantei de Ocolire Targu Jiu – Finalizare Lucrari" - contract semnat 22.09.2020 - S.E.C.O.L. - stadiu lucrari 60%; "Reabilitare DN 6, Alexandria – Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230 – Relicitare" - contract semnat in 08.03.2022 - Ozaltin Inșaat

paulmare

allex ca sa ai la prima grinda doar o solicitare simpla - grinda doar "apasa" pilonul, care poate suporta de cateva zeci de ori greutatea grinzii
si apoi le vor aseza alternativ stanga dreapta incepand de la grinda centrala ca sa fie momentul de incovoiere cat mai mic

Allex

"Asta-i ţara tuturor imposibilităţilor"

DN2 - E85 | Monitorizare A7 Autostrada Moldova

DUDDY

Paul cred ca ai vrut sa zici moment de torsiune si nu incovoiere. In acest caz vuta din capatul pilonilor ar fi supusa la torsiune desi nu cred ca nu are suficienta armatura pentru preluare torsiunii avand in vedere ca incarcarile in faza de montaj sunt mult mai mici decat in faza de exploatre .
P.S. Pilonii nu sunt supusi la incovoiere, doar grinzile sunt supuse la incovoiere.

TibiV

#9845
Pila este un "T".
Daca pui o sarcina mare pe unul din capatele de sus al "T"-ului, "piciorul vertical" va fi supus la incovoiere...

Nu ma prea pricep la desen pe calculator, dar sigur am dreptate...

LE
Noroc ca ma pricep la desen cu creionul (pixul) pe hartie...
Avem o grinda incastrata...
Daca aplicam forta "F" in punctul C ce eforturi vor aparea in sectiuna AB a grinzii ?...

Evident, pentru simplitate am neglijat cealalta jumatate de "brat" superior al T-ului.
(Despre torsiune nu poate fi vorba, torsiunea este o rasucire in jurul propriei axe... Nu este cazul.)
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

Vice33

#9846
Stabilitatea cea mai bună este pe centrul pilei. E normal că prima grindă să fie așezată pe mijloc. Următoarele vor fi așezate stânga, dreapta lângă cea centrală, apoi la final, cele marginale.


Stâlpul are moment de încovoiere maxim in capete, e ca o consolă simetrică, iar mijlocul se poate idealiza ca un capăt de consolă încastrat cu moment 0.


Grinda are și ea încovoiere maximă la mijlocul deschiderii și forță tăietoare. Idealizat, dpdv static, grindă simplu rezemată.

TibiV

Mama proștilor este mereu gravidă... :)

DUDDY

Daca ne referim la pilon atunci vorbim de flambajul stalpui...care este de fapt acelasi lucru cu incovoierea stalpului, dar termenul corect si folosit este flambajul stalpui.

carutasul

Atâta lucru știu și eu că flambarea și încovoierea sunt diferite, chiar dacă efectul e același :)
Cea mai frumoasă demonstrație de la rezistența materialelor și singura dealtfel pe care o mai țin minte :)

TibiV

DUDDY,
flambarea este altceva...

NU se aplica la "grinzi"...
Se aplica numai la "bare" si "foi" (in cazul foilor, mai pe romaneste: table... )

Ca sa nu crezi ca bat campii:
Daca apesi tare tabla unui automobil (de regula hayonul, deoarece capotele si usile sunt cat de cat  ranforsate pe interior...) vei vedea ca se deformeaza, dar isi revine daca incetezi apasarea...

Iar calculele de flambaj pleaca in general de la "foaia de tabla" asezata vertical, "in picioare"...
Adica este vorba de "rezistenta la incarcarea data de propria greutate"
Conteaza foarte mult dimensiunea tablei, mai exact grosimea raportata la lungime X latime.
Este elementul determinant.

Niciodata nu vei putea tine in picioare (si plana) o "tabla" de otel de 1x1 metri dar groasa de numai de 0,2 mm... Va face imediat un fel de "burta", adica va flamba...
Daca ai o tabla de otel tot de 1x1 metri, dar groasa de 2 mm, nu mai flambeaza, se va comporta ca o placa..
Aceeasi placa de otel groasa de 2 mm dar livrata la 3x3 metri va "flamba", deci va face burta...

Evident o "tabla" tot de 3x3, dar groasa de 10 mm, nu va mai flamba...
Dar daca are 10x10 metri va flamba...

Exista un capitol separat pentru "flambaj", daca nu gresesc se numea "invelitori subtiri".
Foarte important in fabricarea vehculelor cu "invelitori".
La automobile se determina grosimea minima a tablei la care nu deformezi capota daca te sprijini cu mana pe ea.
In aviatie se determina grosimea minima a tablei fuselajului la care intre doua nervuri/lise nu se deformeaza tabla din cauza diferentei de presiune dintre interior si exterior... In aviatie, daca o astfel de flambare ar avea loc, am vorbi de cicluri repetate de flambare - deci deformari a materialului- care in timp vor duce  la fenomenul de "oboseala". In cele din urma la ruperea materialului si la depresurizare... De regula se termina urat.
A fost o mare provocare pentru inginerii aeronautici din anii '50, cand avioanele au fost presurizate si au urcat la peste 6-7 mii de metri si au coborat de cateva ori pe zi.

"Fatigue" este un fenomen foarte periculos, dar nu foarte bagat in seama...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

paulmare

Duddy e foarte sugestiv desenul lui Tibi de pe servetel, in punctul A  este reazemul incastrat, momentul de incovoiere e proportional cu BC, ca sa ai torsiune in pilonul central forta F ar trebui sa actioneze in plan orizontal nu vertical.

Dar cred ca puteau gasi ceva solutie mai a la secolul 21 pentru pod, cred ca tot cei care pregatesc documentatiile de licitatie sunt de vina - probabil solutia asta de pod a obtinut foarte greu aviz de la apele romane si au dat muuult din urechi sa il primeasca, probabil ca cei care au contestat au avut o solutie mai eleganta la pod dar mai scumpa -  si noi avem o lucrare mult intarziata din cauze birocratice, si un pod cu nu stiu cate randuri de piloti in albia minora a muresului

TibiV

Eu inclin sa cred ca de fapt si Apele Romane au preferat solutia asta...

Daca s-ar fi facut un pod "clasic", fara pile in albie, "diminuarea costurilor" ar fi trebuit sa duca la o apropiere importanta a culeelor...
Adica culeea de pe malul stang sa fie pe unde sunt pilele "3" de pe malul stang, iar culeea de pe malul drept sa fie undeva unde sunt pilele 5/6 de pe malul drept (numarand de la culeea malului respectiv).

Adica o "stramtorare majora" a albiei minore a Muresului...
Fix aia care preia debitele "de criza" in anii cu inundatii...

Eu cred ca din pdv al ANAR solutia cu pile in mijlocul raului a fost preferabila uneia cu "pod peste rau", dar care ar fi "sugrumat" albia minora...
OK, de acord, un pod "suspendat/hobanat" fix intre culeele actuale ar fi fost ideal.
Dar probabil ar fi dublat/triplat costul Lotului 1...

Varianta actuala (iar mie filmarile/pozele imi sugereaza ca mai sunt sunt 4 pile neincepute in mijlocul raului...) imi spune ca solutia este mai "nashpa" din punctul de vedera al intretinerii podului A10 peste 15-20 de ani decat al ANAR...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

luc

#9853
Azi in jurul orei 8, pe lapovita se lucra in zona Nodului Sebes. Mai exact decopertari pentru breteaua de acces in sensul giratoriu dinspre Sebes. Din pacate fara poze.

gdo