Author Topic: [BV] Infrastructura sportiva si turistica  (Read 7600 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

radu24

  • Junior
  • **
  • Posts: 64
  • Karma: +7/-1
[BV] Infrastructura sportiva si turistica
« on: July 17, 2012, 10:18:19 PM »
Bazin Olimpic














radu24

  • Junior
  • **
  • Posts: 64
  • Karma: +7/-1
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #1 on: July 17, 2012, 10:19:17 PM »
Sala Sporturilor:















Incepe sa prinda contur si imi place cum arata. ^^

Ionut

  • Monarch
  • Legend
  • *
  • Posts: 12.930
  • Karma: +2675/-581
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #2 on: July 18, 2012, 05:57:20 AM »
Multumim frumos! Ai si un render sa vedem cum va arata in final? :cheers:
Stadiu la zi: Autostrăzi (A) | Drumuri Expres (DX) | Deschideri: A10 lot 3 (27 noiembrie?) | A10 lot 4 (speram in decembrie)
Exploatare: 747,95 km A și 0 km DX | Contractați: 187,271 km A și 0 km DX | Licitație lucrări: 159,465 km A și 121,115 km DX

radu24

  • Junior
  • **
  • Posts: 64
  • Karma: +7/-1
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #3 on: July 18, 2012, 07:15:07 AM »
Nu, imi pare rau.

radu24

  • Junior
  • **
  • Posts: 64
  • Karma: +7/-1
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #4 on: October 08, 2012, 12:07:30 PM »
Sala Sporturilor:









Bazinul Olimpic:


























coco.serban

  • Officer
  • ***
  • Posts: 193
  • Karma: +11/-3
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #5 on: October 10, 2012, 03:28:03 PM »
Nice.....

ai idee cand va fi gata tot complexul?

coco.serban

  • Officer
  • ***
  • Posts: 193
  • Karma: +11/-3
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #6 on: February 27, 2013, 06:43:27 PM »
Bazinul olimpic a fost preluat de Primărie







Bazinul olimpic de înot de la Sala Sporturilor a reintrat, de ieri, în posesia Municipalităţii. În ultimul an, bazinul a fost refăcut de structura vechiului complex şi extins pentru a putea găzdui competiţii de nivel mai înalt. Noul bazin are acum zece culoare, o lungime de 50 de metri şi lăţimea de 25 de metri şi 658 de locuri pentru public. În corpul anexă există şi un bazin pentru copii, dar şi utilităţi pentru şi relaxare. Compelxul oferă, mai nou, facilităţi de acces şi pentru persoanele cu dizabilităţi. Înainte de a intra în procesul de extindere şi modernizare, bazinul (care făcea parte din complexul sportiv care includea şi Sala Sporturilor) oferea doar 376 de locuri pentru spectatori, iar instalaţiile din subsol- centrala termică, staţia de reciclare şi filtrarea a apei şi reţelele de utilităţi- erau într-o stare avansară de degradare. Bazinul de înot a fost astfel închis în 2011 pentru că nu respecta normele de siguranţă pentru înotători. Cel tîrziu în luna aprilie, publicul va avea din nou acces la acest complex. „Am recepţionat obiectivul, iar în această lună vom elabora regulamentul de funcţionare şi vom stabili şi trarifele, în urma unor analize pe care le vom face. În curînd sperăm să recepţionăm şi Sala Sporturilor, pentru a stabili şi acolo regulamentul şi tarifele. Vrem să le aprobăm pe amîndouă, la pachet, în şedinţa Consiliului Local din luna martie”, a declarat primarul George Scripcaru.

Bazin cu dimensiuni olimpice

Lucrările de extindere şi modernizare executate în ultimul an au făcut bazinul olimpic să aibă acum dimensiunile necesare pentru a găzdui competiţii oficiale. Faţă de vechiul bazin, care avea opt culoare, o lungime de 50 de metri şi o lăţime de 21 de metri, cu adîncimea variabilă între 1,55 şi 2,55 metri, cel nou are îndeplineşte cerinţele minime ale Federaţiei Internaţionale de Nataţie (FINA), avînd dimensiuni de 50x25x2 metri şi zece culoare. Potrivit constructorilor, şi soluţia de realizare a cuvei este una modernă, folosită la majoritatea bazinelor care găzduiesc competiţii importante. Este vorba despre folosirea unui sistem cu panouri de inox laminate la cald cu PVC dur, care, de pe o parte, conferă gradul de calitate cerut de FINA, dar şi mai multă precizie în procedul de construcţie, evitînd astfel erorile de şantier. Corpul principal al complexului conţine, printre altele, grupuri sanitare pentru spectatori, puncte de vînzare a biletelor, spaţii comerciale, spaţii tehnice şi spaţii de sonorizare şi scoring.

Bazin pentru copii şi utilităţi de spa şi relaxare

Anexa complexului oferă, la subsol, spaţii pentru vestiare, duşuri, saune, jacuzzi şi o cameră de masaj, toate făcînd parte din componenta de spa şi relaxare a complexului. La parter vor fi vestiarele pentru public, zona de recepţie, vestiarele pentru persoanele cu dizabilităţi, duşuri, spaţii comerciale dar şi un bazin de iniţiere, pentru copii sau pentru cei care învaţă de înoate. Dimensiunile acestui bazin mic sînt de 14x7x1,2 metri. La etaj vor fi sala de forţă şi fitness, o sală de mese, o sală metodică, sala de conferinţe, biroul de acreditare sportivi, cabina de presă, lojele VIP şi birourile.

Structura clădirii este din lemn lamelar

Atît stuctura de rezistenţă cît şi structua secundară a clădirii au fost realizate din lemn lamelar. Opţiunea constructorilor pentru acest material este motivată atît de aspectul plăcut cît şi de rezistenţa pe care o oferă la mediul agresiv. Complexul beneficiază şi de o instalaţie modernă de reciclare a apei. Cantitatea de 2.500 metri cubi folosită pentru bazinul mare, va fi recirculată în acest sistem, filtraţi şi tratată complet, la un interval de maxim 4 ore. Astfel, nu va fi nevoie de schimbarea apei decît o dată pe an.

Autogara, somată să-şi păstreze graniţa

•Autogara, care uneori îşi extinde spaţiul de activitate pînă în spatele Sălii Sporturilor şi a bazinului olimpic, îşi va reintra în graniţe odată cu deschiderea celor două obiective. „Aici nu vor mai putea fi parcate autobuzele firmelor de transport călători. În perioada următoare vom transmite somaţii operatorilor de transport, prin care le vom aduce la cunoştinţă acest aspect. Vrem să desfiinţăm «autogara» din faţa bazinului”, a declarat primarul George Scripcaru.

ashbird

  • Senior
  • ****
  • Posts: 280
  • Karma: +51/-17
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #7 on: December 15, 2014, 10:15:38 PM »
50 de ani de la construirea drumului spre Poiana Brașov. Povestea acestei investiții
click pe poze pentru deschidere mare in tab nou


Carte postala 1965.  arh. Gruia HILOHI

Anul acesta, în data de 19 decembrie, se vor împlini 50 de ani de când s-a inaugurat oficial drumul care face legătura între Brașov și Poiana Brașov.

Lucrările au început în anul 1963 de către Întreprinderea de Construcții Transporturi Brașov.
La nivelul anului 1960, stațiunea Poiana Brașov avea în principal o importanță locală și mai puțin una națională, dispunând de câteva hoteluri, vile și cabane, cu o capacitate de 900 de locuri.
Potențialul zonei era corespunzător unei dezvoltări mai importante pentru recreere și sporturi de iarnă, prin amenajarea unui amplu domeniu schiabil dotat cu toate mijloacele de transport pe cablu, specifice și moderne (teleschi, telescaune, telegondole și telecabine), împreună cu o bogată și variată baza de cazare și alimentație publică pentru o capacitate de cca. 2.500 locuri, autoritățile de la acea vreme intenționând ca, într-un timp destul de scurt, Poiana Brașov să devină o importantă stațiune turistică de importanță internă și internațională. Pe această idee s-a conceput detaliul de sistematizare al stațiunii, elaborată de către DSAPC Brașov (șef de proiect arh. Cristescu Dan), în anul 1962.

Cum se ajungea pe vremuri în Poiana Brașov

Până în anul 1962, accesul rutier în stațiunea Poiana Brașov era asigurat de un drum cuprins între Piața Prund din Șchei și Cabana Capra Neagră, construit prin anii 1900 – 1902 pentru vehicule cu tracțiune animală și reamenajat în anul 1935 pentru circulația ocazională de autovehicule.
Principalele caracteristici tehnice ale acestui drum erau: lungimea traseului- 7,2 kilometri, raza minima a curbelor – 10 m, numar de curbe /km- 23, declivitatea maxima- 16% – pe o lungime de 50% din lungimea drumului, lățimea platformei – 4,0 – 4,5 m, viteza maxima de circulatie – 10 – 15 km/h.


ing. Alexandru Filipescu – foto – newsbv.ro

„La sfarsit de saptamana era organizat un transport in comun primitiv, deservit de o autocamioneta cu șenile, descoperita, de 10-12 persoane capacitate, iar mai tarziu de un autovehicul special tot descoperit , de aceeași capacitate, echipat cu trei diferențiale și un dispozitiv mecanic de oprire in caz de pericol“, își aduce aminte ing. Alexandru Filipescu, șeful proiectului pus în operă la acea vreme.
Acest drum strabatea intreg cartierul istoric Schei, intens construit, cu strazi inguste si foarte sinuoase. Era evident ca dezvoltarea statiunii Poiana Brasov, la nivelul dorit, impunea realizarea unui drum de acces din oraș în stațiunea Poiana Brasov, modern, cu caracteristici tehnice care să asigure o circulație rapidă, confortabilă, in conditii de totala singuranta pe tot cursul anului pentru orice tip de autovehicul si pentru un transport in comun organizat cu autobuze de capacitate sporita.
În anii ’60 se discutau trei variante – una prevedea demolări masive în Șchei!


Carte postala 1967. arh. Gruia HILOHI

In acest scop s-au studiat trei variante si anume: o variantă prevedea realizarea unui traseu alcătuit din modernizarea a 2,7 km de străzi în cartierul Șchei, cu demolări masive de case, iar în continuare un drum nou de 8 km lungime, desfasurat cu multe serpentine pe versantii abrupt ai vaii Oabanului, cu mari lucrări de artă (ziduri de sprijin) și cu mare valoare de investiție și fără nicio valoare turistică. În afară de aceste lucrări, demolarea unor numeroase construcții vechi din cartierul istoric Șchei, ar fi fost greu de acceptat de organele centrale pentru protejarea patrimoniului istoric.
O altă variantă avea ca punct de plecare zona centrala a Brașovului, respectiv zona pietei centrale (magazinul Star) cu desfășurare pe versantul nordic al muntelui Tâmpa și Cruculului, în lungime totala de circa 20 km. Față de prima variantă, prezenta avantajul că avea începutul în zona centrală a Brașovului, nu necesita demolări, dar avea dezavantaje majore: lipsa valorii turistice, necesita lucrăricomplexe, avea o lungime mare și costa foarte mult.
Varianta a treia, propusă și acceptată în final de organele locale și centrale, avea urmatoarelor avantaje: începutul traseului era central, respectiv str. Livada Poștei în prelungirea Bulevardului Eroilor, nu impunea nicio demolare, traseul avea o mare valoare turistică, permitee realizarea unui mic cartier de locuințe pe zona însorita a dealului Warthe, cu o frumoasă vedere de perspectivă asupra orașului Brașov.

Cum vedeau proiectanții acest traseu

Inginerul Alexandru Filipescu ne spune că importanta drumului in prima lui faza , dar mai ales in perspectivă, a determinat orientarea conceptiei de proiectare lui cu respectarea mai multor principii de bază.

Astfel, din punct de vedere tehnic, s-a urmarit proiectarea unui traseu cu elemente tehnice  in plan orizontal si vertical corespunzatoare unei viteze minime de circulatie de 40 km/h in conditii maxime de confort si siguranta. In felul acesta, drumul putea fi strabatut in 12-15 minute.

„Din perspectivă economică, s-a urmarit realizarea unei investitii specifice reduse, prin fixarea lungimii traseului cu elemente geometrice impuse de viteza de circulatie si  tipul de imbracaminte (astfalt ) si prin evitarea zonelor care ar fi necesitat lucrari mari de terasamente si lucrari de arta  costisitoare. Pentru turiști, s-a avut în vedere ca traseul să atinga punctele care pot oferi stationari cu vederi panoramice spectaculoase asupra Brasovului si imprejurimilor sale“, mai precizează proiectantul drumului.

Ultima parte a drumului, de 1,8 km lungime, leagă Poiana de Jos (Cabana Vânătorul) cu Poiana de Sus (Cabana Capra Neagră) s-a amplasat pe versantul nord-vestic al Vaii Sticlăriei, pentru a realiza o intrare spectaculoasa in zona centrala a statiunii Poiana. Respectand aceste principii, s-a reusit proiectarea drumului care intruneste urmatoarele caracterisitici tehnice generale: lungimea - 12,4 km, viteza de deplasare 40 km/h, numarul de curbe – 54, numarul de serpentine - 8, Raza minima a curbelor - 50 m, raza minima a serpentinelor - 20 m, declivitatea maxima - 7,5% pe zona intravilan, ziduri de sprijin pe o lungime totală de 1300 m, 15 podete.

 


Carte postala 1969. arh. Gruia HILOHI

 

Solutia tehnică de la acea vreme a constituit o premiera in proiectarea drumurilor montane, conferind un deosebit confort de circulatie (in conducerea autoturismelor nu se sesizeaza ca s-au parcurs serpentine dacă se respecta viteza stabilită de proiectant).

Cum s-au desfășurat lucrările

„Lucrarile de executie a drumului proiectat au fost incredintate ICT-ului ( Inteprinderea de constructii si transporturi Brasov ) – ( Director Ing. Ghita M. ) , respectiv santierului CT 35 (Sef santier Tehn. Diaconescu Pompiliu). Lucrarile au fost precedate de organizarea a doua tabere pentru cele doua loturi , amplasate la km 2 + 300 in zona restaurantului Warthe si la km 9 + 200 de la Poiana de Jos. Santierul a inceput lucrarile de terasamente in trimestrul IV 1962 , concomitent prin cele doua loturi, asigurandu-se printr-o buna organizare  tehnica continuitatea executiei chiar pe parcursul lunilor de iarna, astfel ca pe data de 19 Decembrie 1964 drumul s-a dat in circulatie la nivel de macadam pe sectorul cuprins intre Str. Livada Postei si Cabana Vanatorilor , in lungime de 10,5 km . In acest interval scurt de timp s-au executat  in procent de 80 % peste 100 000 mc terasamente  si 100 000 mc derocari in stanca dura si semidura , impreuna cu toate lucrarile de arta aferente . Restul de 20 % din lucrarile de terasamente s-au executat manual cu un insemnat procent  de munca voluntara  prestata organizat de elevi , student , salariati si militari . In anul 1965 lucrarile s-au continuat  cu executarea rigolelor , parapetilor , consolidarea taluzelor si a imbracamintii definitive , astfel incat in Septembrie 1965 , drumul a fost complet terminat. In trimistul III 1965 s-au inceput lucrarile si pe  ultimul sector cuprins intre Cabana Vanatorilor si Cabana Capra Neagra in lungime de 1,8 km , terminandu-se in trimestrul III 1966. Trebuie relevat faptul ca in scopul reducerii valorii de investitie a drumului , s-a prevazut prin proiect ca intreaga cantitate de 32 000 mc piatra sparta pentru fundatie si macadam si 17 000 mc piatra bruta pentru zidurile de sprijin , parapet si rigole sa fie obtinute local prin cele doua statii de concasare provizorii amplasate la km 4 + 100 si km 8 + 500 care au prelucrat intreg volumul de piatra rezultat din derocarile de terasamente“, ne-a relatat ing. Filipescu.

„Dupa 50 de ani de exploatare,  se poate concluziona ca autodrumul respectiv si-a dovedit pe deplin eficienta scontata  contribuind in foarte mare masura la dezvoltarea si modernizarea Statiunii Poiana Brasov , prin construirea numeroaselor dotari pentru cazare , alimentatie publica si sporturilor de iarna , prin care intr-un timp scurt, Poiana Brasov a devenit o statiune renumita atat in plan intern cat si pe plan international. In acelas timp, acest autodrum a asigurat conditile optime pentru turismul individual local si din tara printr-un transport in comun bine organizat , in orice anotimp al anului. De asemenea, a creat posibilitatea valorificarii unor terenuri libere prin construirea unui micro cartier de locuinte in zona dealului Warthe, cu amplasament orientat deosebit de favorabil si atractiv cu vedere panoramica a orasului si muntelui Tampa. Ca sef al proiectului imi revine placuta datorie de a aminti cu recunostinta acum , la acest jubileu pe cei care si-au adus contributia la proiectarea acestui drum: Gontea Dumitru – proiectantul de baza , in prezent decedat in Germania, Ing. Stoica Elvir – proiectantul lucrarilor de arta  , pensionar in Bucuresti, Prof. Somesan pentru studiile geotehnice – decedat, Ing. Marin  Viorel –pensionar in Bucuresti, Ing. Dima Constantin – decedat in Bucuresti, Tehn. Sosu Viorel – pensionar in Brasov, Bosoteanu Armand – desenator tehnic , pensionar in Germania, Kopacs Ana – desenator tehnic – pensionara in orasul Sf. Gheorghe- Covasna. De asemenea, amintesc cu multa consideratie pe tehnicianul Diaconescu Pompiliu, in prezent pensionar in Brasov , seful de santier , care cu daruire  si inalt profesionalism a coordonat si condus lucrarile de executie aplicand in teren cu rigurozitate sub permanent control topografic solutile tehnice din proiect. In sfarsit, acum, dupa trecerea unei jumatati de secol, se poate afirma ca acest drum a confirmat pe deplin previziunile care au stat la baza initierii lui ca investitie, dezvoltand an de an volumul turistic individual sau organizat atat din tara cat si din strainatate , in statiunea Poiana Brasov si municipiul Brasov. Prin caracteristicile sale tehnice si turistice deosebite, acest drum a fost, este si va ramane si in viitor o lucrare emblematica pentru Municipiul Brasov“, concluzionează unul dintre principalii artizani ai acesteui obiectiv economic, ing Filipescu.

Sursa
Fie sa renasca numai cel ce har/Are de-a renaste, curatit prin jar,
Din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,/Astazi ca si maine, pururi sï acum!

ashbird

  • Senior
  • ****
  • Posts: 280
  • Karma: +51/-17
Re: [BV] Infrastructura sportiva si turistica
« Reply #8 on: August 17, 2016, 08:18:19 AM »
http://www.bizbrasov.ro/2016/08/17/incep-lucrarile-la-mall-ul-afi-palace-din-centrul-civic/

Dezvoltatorul AFI Europe România a anunțat că va începe în curând lucrările la AFI Palace Brașov. „Urmează să începem lucrările de construcţie pentru proiectele noi: AFI Palace Braşov, care va include un centru comercial de 45.000 mp închiriabili şi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 25.000 mp, AFI Tech Park din Bucureşti, de 50.000 mp închiriabili, şi proiectul rezidenţial AFI City din Bucureştii Noi (…) Prin  includerea proiectelor, portofoliul din România va creşte la 300.000 mo de spaţii închiriabile”, a spus David Hay, CEO AFI Europe România.

Deși nu a fost anunțată oficial, data de livrare a mall-ului de la Brașov va fi martie 2018, având în vedere discuțiile care se poartă cu posibilii viitori chiriași.

Dezvoltatorul AFI Europe România a avut venituri de 22,2 milioane de euro în primele şase luni ale anului, în creştere cu 13,1% faţă de primul semestru din 2015. Banii au venit din proiectele pe care compania le deţine pe piaţa locală – AFI Palace Cotroceni, AFI Palace Ploieşti şi mai multe imobile de birouri.

Astfel, AFI Palace Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 16,5 milioane de euro în S1 2016, rezultate mai mari cu 8,6% faţă de cele înregistrate în S1 2015. Vâzările retailerilor din AFI Palace Cotroceni au crescut cu 14% şi au depăşit 112 milioane de euro.

La rândul său, AFI Palace Ploieşti a avut o cifră de afaceri (vânzările retailerilor) în creştere cu 19%, iar venitul operaţional net a depăşit 2,2 milioane de euro. Gradul de ocupare din mallul pe care AFI Europe îl are în Ploieşti este de peste 99%. În prezent, în mallul AFI Palace Ploieşti se realizează lucrări de extindere şi sunt aduşi chiriaşi noi, printre care Deichmann şi Starbucks.

După finalizarea AFI Park 4&5, rezultatele financiare ale proiectului de birouri AFI Park au înregistrat o creştere de 48% a venitului operaţional net în S1 faţă de cele de anul trecut, la peste 3,4 milioane de euro. Gradul de ocupare a primelor trei clădiri de birouri este de 100%, iar cel din AFI Park 4&5 depăşeşte 70%.

AFI Palace Brașov va fi ridicat în Centrul Civic al Brașovului, pe un teren de patru hectare pe care până în urmă cu cinci ani se afla una din secțiile fabricii Hidromecanica SA.
Fie sa renasca numai cel ce har/Are de-a renaste, curatit prin jar,
Din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,/Astazi ca si maine, pururi sï acum!