Forum PeUndeMerg.ro

QuoteOperaţiunea treceţi Carpaţii: Comarnic-Braşov sau Piteşti-Sibiu?

(http://www.romanialibera.ro/usr/thumbs/thumb_612_x_323/2011/09/18//199031-auto.jpg)

Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, lucrările la cele două autostrăzi pot fi derulate concomitent. Specialiştii consultaţi de România liberă cred însă că este imposibil: România nu are suficientă credibilitate pentru a atrage asemenea finanţări, este criză şi nu avem experienţa concesiunilor.

Comarnic-Braşov şi Piteşti-Sibiu, două proiecte importante de autostrăzi domină de ani de zile discuţiile publice, nici una dintre acestea neînregistrând pe agenda Ministerului Transporturilor progrese importante.

QuoteINTERVIU CU ANCA BOAGIU

Sunt mulţumită de preţurile pentru A2 şi ritmul lucrărilor.
Mâine a doua bandă pe centura ocolitoare a Constanţei este gata. Lucrările se încadrează în grafic.

Este un moment când trebuie să se cearnă constructorii serioşi de cei neserioşi. Bugetul de stat nu este o puşculiţă pentru toţi.
Pentru coridorul IV pan-european una dintre condiţii a fost să demonstrăm că există resursă financiară pentru întreţinere. Este un subiect care arde. Întreţinerea unui drum costă. Contractele pe care le-a găsit la mentenanţă, încheiate în campania din 2008, sunt un dezastru. Am redus costurile cu 35%, iar pentru noile contracte am introdus standardele de cost.

Vom avea sistem de taxare când vom avea autostrăzi, că nu putem taxa firul ierbii. Nu ştim care vor fi aceste taxe. Din taxa de autostradă îţi asiguri confortul, este ca diferenţa dintre personal şi intercity. Nu place ideea de taxă şi o tratăm într-un mod populist, dacă ieşi peste graniţă te duci îţi iei tichetul frumos, taxezi, nu înţeleg unde este problema ca România să intre în această zonă.
România intră în zona transporturilor inteligente

Quote,,Sunt mai mulţi factori care au împiedicat construirea de autostrăzi: întârzierea în acreditarea autorităţii de management, care s-a întâmplat în 2009, precum şi o comunicare insuficient de bună cu Comisia Europeană. Dar astăzi avem în execuţie 276 de kilometri de autostradă şi sunt 183 de kilometri de autostradă care au fost adjudecaţi pe bani europeni", a declarat ministrul Transporturilor, în cadrul unei emisiuni a postului ProTV.

Quote"Nu există secrete. Eu vă dau un exemplu pe care îl cunosc foarte bine. De exemplu la Târgu Mureş, şi-a anunţat IBM dorinţa de a crea un parc tehnologic. Este o discuţie care se poartă de la sfârşitul anului trecut", a explicat Boagiu.

Quote''Contractul cu Bechtel este secret pentru ca avem o clauză de confidenţialitate în baza căreia ambele părţi trebuie să fie de acord cu desecretizarea. Noi suntem, mai avem nevoie de acordul companiei Bechtel'', a afirmat Boagiu la emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.

QuoteMinistrul Anca Boagiu a avut astăzi, 29 septembrie a.c., o întrevedere cu domnul Vince Cable, Secretar de Stat pentru Afaceri, Inovaţie şi Abilităţi şi Preşedinte al Consiliului Comercial al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Temele de discuţie au vizat cooperarea dintre România şi Regatul Unit în domeniul transporturilor, oportunitatea şi perspectivele transferului de expertiză feroviară şi portuară, stadiul actual al utilizării fondurilor europene şi implicaţiile viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.

Ministrul Anca Boagiu a marcat importanţa promovării parteneriatelor public-privat ca soluţie la limitarea de către criza economică a resurselor pe care sectoarele publice le pot investi în sectoare-cheie precum infrastructura.

QuoteEmil Boc: Investitii de 40 de mld. lei in infrastructura, in anul 2012

Investitiile in infrastructura vor beneficia anul viitor de fonduri in valoare de 40 de miliarde de lei, de la bugetul de stat, in conditiile in care deficitul bugetar va scadea, in 2012, la o valoare de sub 3%, a declarat, vineri, la Timisoara, premierul Emil Boc, citat de Agerpres.

"Infrastructura va beneficia de alocari substantiale de fonduri. (...) Au fost 33 de miliarde de lei de la buget, in 2010, sunt 36 de miliarde de lei, in 2011, vor fi peste 40 de miliarde de lei in 2012, pentru infrastructura. Aceasta, in conditiile in care deficitul bugetar este in scadere. Nu este 6,5% cat a fost in 2010, nu este 4,4%, in 2011, va fi sub 3% in 2012", a afirmat premierul Boc, care a participat la constituirea Comisiei Nationale pentru Infrastructura, Energie si Mediu a PDL.

QuoteGuvernul are cinci proiecte mari pe care le vrea in parteneriat public-privat

"Romania are o noua lege a parteneriatului public-privat, care va fi un motor al dezvoltarii economice in anii urmatori. Sunt cinci proiecte mari de parteneriat public-privat pe care le avem in pregatire: o centrala hidroelectrica, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, centura Bucurestiului de 100 de kilometri, canalul Siret-Baragan si canalul Dunare-Bucuresti. Sunt proiecte mari care sunt in derulare si care vor fi implementate", a afirmat Emil Boc.

"La aceste proiecte adaug cele pentru infrastructura rutiera, altele decat cele pe fonduri europene. Ma refer la proiectele Sibiu-Pitesti si Comarnic-Brasov. Spuneam ca in 2013 orice timisorean va putea merge la Bucuresti pe autostrada cu exceptia tronsonului Sibiu-Pitesti. Acest tronson va fi scos la licitatie. Sunt in pregatire tronsoanele de autostrada ramase de la Bechtel si nefinalizate, Targu Mures - Iasi - Ungheni, Ploiesti - Albita - Suceava, tronsoane care sunt in pregatire in acelasi regim de parteneriat public-privat", a spus Emil Boc.

QuoteDe câte ore ai nevoie pentru a traversa cu maşina România - Un reportaj "România, te iubesc"

Pentru a traversa România, ţara cu două autostrăzi, de la un capăt la celălalt este nevoie de 16 ore şi 55 de minute, de unde reiese o viteză medie de deplasare de 51 de kilometri pe oră

Traseul ales a fost Vama Veche - Vama Nădlac. Dacă România ar fi avut autostrăzi drumul ar fi durat doar şapte ore, adică mai puţin de jumătate din timpul efectiv de mers la ora actuală.

QuoteRomânia sprijină revizuirea politicii europene în domeniul transporturilor (TEN-T) în măsura în care operaţionalizarea reţelei centrale şi a celei globale va fi condiţionată de finanţarea echilibrată a statelor membre, asigurându-se în acelaşi timp posibilitatea conectării reale a statelor de la frontiera UE cu statele terţe,  membre ale Parteneriatului Estic.

"Interconectarea reţelelor de transport, identificarea şi rezolvarea legăturilor-lipsă, substanţierea axelor de transport pan-europene ce depăşesc graniţele UE sunt precondiţii pentru crearea unei pieţe deplin integrate ce include vecinii noştri estici. Ele sunt cu atât mai importante pentru noi cu cât sperăm că R. Moldova va primi, imediat ce va fi fezabil, o perspectivă de aderare similară Balcanilor de Vest.

În urma propunerilor Comisiei Europene,  fondurile europene disponibile pentru finanţarea TEN-T vor fi în principal următoarele: Connecting Europe Facility (CEF) – 22 miliarde euro– destinată cu precădere reţelei centrale (core network), Fondul de Coeziune (FC) - 10 miliarde euro disponibile pentru reţeaua centrală (core network) şi 24 miliarde euro disponibile pentru restul reţelei.

"România susţine operaţionalizarea reţelelei centrale şi a celei globale sub rezerva finanţării echilibrate a proiectelor promovate de statele membre. Împreună cu Comisia Europeană trebuie să ne asigurăm că revizuirea politicii europene de transport va spirjini dezvoltarea economică a statelor membre de la frontiera şi a celor din vecinătatea Uniunii Europene, pentru a nu afecta şansele noastre de a ne conecta cu statele terţe ale Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv cu cele membre ale Parteneriatului Estic", a precizat ministrul român.

QuoteCâţi kilometri de autostradă a construit fiecare stat din UE în ultimii 20 de ani

România se află pe locul opt în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, după cum arată o statistică realizată de Eurostat, oficiul european de statistică.

(http://www.capital.ro/uploads/RTEmagicC_auto2.jpg.jpg)

(http://www.capital.ro/uploads/RTEmagicC_auto1.jpg.jpg)

Quote from: Ionut on October 10, 2011, 05:09:36 PM
Boagiu face lobby  :girlpower:

Quote

E normal sa faca un bun lobby ca a lucrat la BXL si stie cum stau multe lucruri.

Pana una-alta, pe timpul ei s-a facut ceva. Nu e o parere politica pro, ci doar o constatare.

Oricum astept cu nerabdare sa aud mai multe de ramura sudica a lui CIV (legatura cu Craiova si Calafat), care a fost mult timp lasata balta.

QuoteVIDEO Anca Boagiu

Măcar astăzi putem să ne bucurăm, pe programul actual, deoarece banii alocaţi pentru infrastructura de drumuri, care sunt aproape două miliarde şi jumătate de euro, au fost contractaţi. Proiectele noastre de la calea ferată sunt şi acestea cam de 2,3 miliarde de euro şi au fost licitate. Aşteptăm încheierea licitaţiilor şi demararea lor până la sfârşitul acestui an, ceea ce creează deja premisele unei noi ere.

Concret, publicul nostru poate să vadă că ne-am ţinut promisiunea ca, la Constanţa, centura să fie gata la patru benzi. Publicul va putea să vadă gata, anul acesta, autostrada Arad-Timişoara, va vedea circa 500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate.

Ar fi vreo 500 de kilometri de autostradă până în 2014...

Bănuiesc că 183 anul acesta, deci cei pe care i-am licitat, urmează să mai intrăm în licitaţie cu încă circa 70 de kilometri din economii şi încercăm din răsputeri să finalizăm procedurile pe Comarnic-Braşov. Sperăm să fie un proiect care să nu mai eşueze şi, bineînţeles, lucrăm la finanţarea tronsonului Sibiu-Piteşti. Sunt 116 kilometri, de altfel foarte costisitori din estimările brute, cam trei miliarde de euro. Deci, 2016 ar putea să fie un termen rezonabil. De altfel, ritmul în care am lucrat la Constanţa acum ne demonstrează că se poate. Dacă au pornit în martie, iar în iulie deja au dat drumul la două benzi şi în septembrie este gata centura, e clar că se poate.

Despre Comarnic-Brasov

În momentul în care am lansat licitaţiile, am vrut să evităm problemele pe care le aveam anterior: constructorul reclama proiectantul, proiectantul spunea că nu-i de vină, pe proiectant nu-l puteai trage la răspundere, constructorul nu mai voia să lucreze şi aşa mai departe. Am luat decizia să lansăm licitaţiile cu proiectare şi execuţie. În acest moment, niciunul dintre constructori nu mai poate să invoce dificultăţi generate de proiect. El este obligat să îşi facă proiectul şi să-l urmărească. Se porneşte de la un studiu de fezabilitate, care nu este evaluarea în detaliu a ceea ce urmează să se construiască, dar toate ne-au arătat că ne-am dus sub aceste costuri. Până la urmă, când pui reguli, nu mai sare nimeni calul.

QuoteAutostrăzile la raport

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/17646/8864564/2/13.jpg?)

QuotePremierul Emil Boc: Nu orice panseluţă aduce efect în economie

Guvernul va finanţa lucrările de investiţii care se justifică şi va renunţa la cele care nu sunt necesare, a declarat premierul Emil Boc, astăzi, în cadrul evenimentului Forbes CEO Forum. Potrivit acestuia, sunt 40.000 de proiecte de investiţii publice, iar milioane de euro sunt cheltuite doar pentru a le întreţine pe unele.

În ceea ce priveşte fondurile europene, o parte dintre acestea vor fi realocate spre reabilitare termică. Iar la capitolul autostrăzi, până la finalul anului vor fi finalizaţi încă 32 kilometri de autostradă.

QuoteHARTA DINAMICA ​Estimarile autoritatilor: pana la sfarsitul anului 2013, Romania va avea 770 de kilometri de autostrada

Aproape 440 de kilometri de autostrada. Aceasta este lungimea totala a tronsoanelor de autostrada care se vor deschide circulatiei in perioada 2011-2013, conform estimarilor furnizate la cererea HotNews.ro de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Daca estimarile companiei se vor adeveri, in Romania vor exista la sfarsitul lui 2013 circa 770 de kilometri de autostrada in total. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de  Statistica, in Romania se putea circula pe 332 de kilometri de autostrazi la sfarsitul lui 2010.

QuoteVom avea taxă de autostradă

Autostrăzile ar putea fi taxate începând cu 2013, primele care vor avea taxe urmând să fie Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Piteşti şi Centura de Sud a Bucureştiului, dar şi tronsoanele de pe Coridorul IV, dintre Sibiu şi Nădlac.

'În Europa, statele care nu percep o asemenea taxă sunt, mai degrabă, exemple singulare. Această taxă există în majoritatea statelor europene şi românii care au călătorit în afară ştiu foarte bine. Autostrăzile de pe Coridorul 4, finanţate din fonduri europene, vor fi, de asemenea, taxate începând cu 2013. Am luat această decizie împreună cu Comisia Europeană, aşteptăm rezultatele studiului JASPERS la sfârşitul acestui an, pentru a stabili şi cuantumul. Vă asigur că taxele nu vor fi mari şi sunt sigură ca românii prefera să plătească cei câţiva euro pentru a merge pe sute de kilometri de autostradă, în condiţii de rapiditate şi siguranţă, decât să mai aşteptăm ani la rândul fără a avea resurse să construim autostrăzi', a declarat Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, într-un interviu acordat ziarului Ziua de Constanţa.

Oficialul a mai precizat că, legat de taxarea autostrăzilor Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Constanţa, MTI a decis să înglobeze mentenanţa pe aceste tronsoane cu construcţia şi mentenanţa autostrăzii de Centura Sud a Capitalei într-un singur pachet de concesiune, pentru ca în acest mod să reuşească să atragă mai uşor investitori care să finanţeze construcţia unei noi autostrăzi.

În prezent, discuţia se poartă cu consultanţii în ceea ce priveşte valoarea taxei, suma iniţială de care se discuta fiind de 5 euro pe 100 km, dar şi modul în care vor fi verificaţi şoferii, fie prin puncte fixe de taxare, fie printr-un sistem mobil sau chiar prin intermediul sistemului de satelit ce va fi instalat prin programul Galileo.

QuoteBoagiu: Despre introducerea taxelor pe autostrăzi se va discuta după 2013

La deschiderea şantierelor celor două tronsoane ale Autostrăzii Nădlac-Arad, Anca Boagiu a fost întrebată de jurnalişti de când vor fi introduse în România taxe pe autostrăzi, ministrul afirmând că despre acest subiect se va discuta după 2013.

"Vor fi introduse (taxele - n.r.) în momentul în care autostrăzile vor fi finalizate. Discutăm din 2013 încolo", a declarat Boagiu.

Quote from: alecu26 on October 24, 2011, 08:53:51 AMOricum...cu toate finalizarile programate pt 2013 partea de electronica a autostrzilor (supraveghere, monitorizare, amendare, verificare, cantarire in mers, etc) nu o prea vad functionala tot in 2013...poate undeva in 2014.

QuoteLansarea Parteneriatului Estic în domeniul transporturilor

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, doamna Anca Boagiu, a participat astăzi, 25 octombrie a.c., la Cracovia, la conferința ministerială pe tema Parteneriatului Estic în transport. În cadrul reuniunii la care au participat miniștrii transporturilor din Uniunea Europeană și cei din statele membre ale Parteneriatului Estic, a fost adoptată o Declarație Comună privind cooperarea în domeniul transporturilor.

În cadrul intervenției sale, doamna Anca Boagiu a salutat adoptarea Declarației Comune și implicit instituirea Panelului permanent de Transport UE-Parteneriatul Estic, propunând 5 linii prioritare de urmat în acțiunile viitoare ale acestui cadru de cooperare.

"În primul rând este nevoie de dezvoltarea conexiunilor Est-Vest și Nord-Sud cu statele vecine ale UE. În al doilea rând, trebuie să acționăm pentru reducerea decalajelor regionale în domeniul infrastructurii de transport. Trebuie de asemenea să asigurăm intregrarea regională printr-o mai mare integrare a tuturor modurilor de transport dintre UE și statele vecine. În plus, trebuie să facilităm interoperabilitatea și să creștem eficiența prin eliminarea tuturor limitărilor administrative, operationale, legislative si administrative. Și nu în ultimul rând, trebuie să facem complementare acțiunile Parteneriatului Estic cu celelalte inițiative regionale.", a precizat ministrul român.

În sensul celor mai sus menționate, ministrul Boagiu a adăugat că România susține revizuirea politicii TEN-T a UE în măsura în care dezvoltarea rețelei centrale și a celei globale nu vor afecta finanțarea echilibrată a proiectelor de infrastructură de pe toate teritoriile statelor membre, asigurând astfel interconectarea statelor UE cu statele din Vecinătatea sa, inclusiv cu cele ale Parteneriatului Estic.

"România este preocupată ca noua politică TEN-T a UE, precum și noile instrumente financiare de tipul Connecting Europe, să creeze premisele susținerii și la nivel financiar a angajamentelor din Declarația Comună semnată astăzi. O Europă cu două viteze în domeniul finanțării proiectelor de infrastructură este indezirabilă, mai ales în aceste momente economice extrem de dificile în întreaga Uniune Europeană. Solidaritatea, echilibrul și principiul reducerii decalajelor trebuie să ne ghideze politicile și în continuare, iar cooperarea UE-Parteneriatul Estic în domeniul transporturilor poate fi un bun exemplu în această direcție.", a subliniat ministrul Anca Boagiu.

Quote from: frunzamihai on October 26, 2011, 10:53:07 AM
Sa dea Domnul!
In sfarsit se misca lucrurile parca. Incet, dar se misca.

Quote from: hentz on October 26, 2011, 01:12:33 PM
Atentie!
Programul TEN-T nu presupune finantari de 95% din partea UE,ci undeva in jurul a 40%

Quote from: hentz on October 26, 2011, 04:40:34 PM
Nu faceam o medie  , este vorba de 40% din costul constructiei , si eu am cazut in capcana asta , in POS-T sunt finantate coridoarele cu 85-95% in Ten-T este altceva

Quote from: Ionut on October 26, 2011, 07:27:07 PM

Quote from: hentz on October 26, 2011, 04:40:34 PM
Nu faceam o medie  , este vorba de 40% din costul constructiei , si eu am cazut in capcana asta , in POS-T sunt finantate coridoarele cu 85-95% in Ten-T este altceva

Huh, stai, n-am inteles ce vrei sa zici.  :o

QuoteBoagiu: MTI vrea ca bugetul pe 2012 să asigure cofinanţarea proiectelor, rovinieta nu se va scumpi

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat, astăzi, la Suceava, că în bugetul din 2012 vrea ca resursele financiare să fie alocate pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene în derulare şi cele cu credite de la Banca Europeană de Investiţii, ea anunţând că rovinieta nu se va scumpi.

"Noi am cerut ca şi anul acesta majoritatea resurselor financiare să fie concentrate pe cofinanţarea proiectelor de la Uniunea Europeană şi pe cele finanţate din credite de la Banca Europeană de Investiţii", a spus Boagiu într-o conferinţă de presă, citată de corespondentul MEDIAFAX.

"Avem în pregătire un coridor de la nord la sud. Am discutat despre el. Ţinta cea mai importantă este de a identifica şi finanţarea", a spus Boagiu, adăugând că autostrăzile sunt scumpe.

QuoteBoagiu: Ministerul Transporturilor va semna până la sfârşitul lunii noiembrie noi contracte pe infrastructură rutieră

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, susţine că ministerul pe care-l gestionează urmează să semneze cu reprezentanţii Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii noiembrie, noi contracte de finanţare pe infrastructură rutieră, în valoare de 500 de milioane euro.

"Astăzi, sunt în execuţie 434 kilometri de autostradă situată pe coridorul IV Pan-European, urmând, sper foarte curând, să deschidem oficial şi restul de patru tronsoane care au fost licitate şi adjudecate, organizările de şantier fiind deja făcute.

Practic, la ora când vorbim, în România avem semnate cu Comisia Europeană (CE) contracte de finanţare în valoare de 725 milioane euro. Aşteptăm ca până la sfârşitul lui noiembrie să semnăm alte contracte, în valoare de 500 milioane euro. Deci, anul acesta, Ministerul Transporturilor semnează, doar pe partea de infrastructură rutieră, contracte de finanţare cu CE de 1,250 miliarde euro", a declarat ministrul Anca Boagiu.

Quote from: frunzamihai on October 29, 2011, 08:02:35 PM
Care 434 km de pe coridorul IV??

Quote from: frunzamihai on October 30, 2011, 08:34:52 AM
Pe Orastie - Sibiu s-a dat drumul si lotului 1 si 3? Eu n-am gasit nici o informatie in sensul asta.

Quote from: frunzamihai on October 30, 2011, 11:37:57 AM
Daca iei in calcul si cei 25.6 km Timisoara - Lugoj (care stiam ca trebuie relicitat) si tot tronsonul A2 - Cernavoda - Medgidia - Murfatlar - 37.7, atunci ies fix 434.

QuoteEfectele autostrazilor:
1. una calda - Autoritățile vor să construiască un spital de 86 de milioane de euro la Șagu (http://www.adevarul.ro/locale/arad/Autoritatile_vor_sa_construiasca_un_spital_de_86_de_milioane_de_euro_la_Sagu_0_581941894.html)

Quote2. una rece - Primăria Săvădisla plânge după Bechtel. Comuna va pierde până la 10 milioane de lei anual (http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Primaria_Savadisla_plange_dupa_Bechtel-_Comuna_va_pierde_pana_la_10_milioane_de_lei_anual_0_581941907.html)

QuoteAutostrada sud-nord, un nou proiect in analiza

Ministerul Transporturilor are in analiza un nou proiect de autostrada, care sa traverseze Romania de la sud la nord, potrivit oficialilor institutiei. Singura problema pe care o are insa acest proiect este si cel mai greu de rezolvat: lipsa finantarii.

,,Avem in pregatire un coridor de la nord la sud. Am discutat despre el. Tinta cea mai importanta este de a identifica si finantarea", declara ministrul Transporturilor Anca Boagiu.

Coridorul spre nordul tarii va integra, de fapt, autostrada Bucuresti-Ploiesti, aflata acum in lucru si aproape de finalizare, si o parte din viitoarea autostrada Ploiesti-Buzau-Focsani-Albita (granita cu Republica Moldova), pe care autoritatile o au in plan de mai bine de cinci ani, dar in privinta careia nu s-a intreprins nimic.

Traseul cel mai probabil al viitoarei autostrazi va porni din Vrancea, ca o continuare a autostrazii Bucuresti-Ploiesti-Focsani, si va trece pe langa Marasesti, Adjud, Bacau, Roman, Pascani, Suceava si Siret, pana la granita cu Ucraina. Coridorul de autostrada va continua in Ucraina, prin Cernauti, Lvov si va avea ca punct final Polonia, in apropiere de Lublin.

(http://www.fin.ro/uploads/modules/news/68600/harta_autostrada_romania.jpg)

Quote from: iuli on October 31, 2011, 06:43:05 PM
Eu prefer varianta Roman pentru ca e pe valea Siretului si terenul e relativ mai usor. Oricum se va veni cu A6 prin Piatra Neamt si se va face o conexiune cu varianta asta la Roman de unde se poate prelungi usor spre Iasi. Practic imparte la jumatate distanta dintre Piatra Neamt si Iasi. Iar in cazul in care aceasta autostrada va fi prima atunci nu va dezavantaja pe nimeni.

Quote from: iuli on November 01, 2011, 10:14:18 AM
Ce nu inteleg eu de ce taxeaza exact autostrazile care sunt facute pe bani europeni! Nu am auzit sa se taxeze A3 Cluj.

QuoteAnyway... intrebarea mea care ma framanta este urmatoarea: ce se intampla cu rovigneta? Nu ar fi taxare dubla? Daca tot pui taxa pe autostrada, lasa naibii liber pe restul drumurilor. Daca au dat exemplu ca in vest nu prea mai exista tari care sa nu taxeze autostrada ar trebui mers mai departe cu exemplul: drumurile sa nu fie taxate, sa nu se puna bariere pe autostrazi!

QuoteGuvernul a stabilit proiectele UE prioritare

Pe listă au fost incluse şi proiecte importante de construcţie de autostrăzi, care trebuie finalizate până la sfârşitul anului viitor, respectiv autostrada Cernavodă-Constanţa (432,3 milioane euro, 2009-2012, cu tronsonul Cernavodă-Medgidia executat în proporţie de doar 5% şi tronsonul Medgidia-Constanţa realizat 65%) varianta de ocolire a municipiului Constanţa (225,5 milioane euro, 2009-2012, executată în proporţie de 63%) şi autostrada Arad-Timişoara (388,2 milioane euro, 2010-2012, realizată în proporţie de 83%).

Acestora li se adaugă contracte de lucrări semnate în toamna acestui an, cu termen de finalizare în trimestrul II 2013, pentru care Guvernul mizează să ajungă la sfârşitul anului viitor la un nivel de execuţie de 40%, respectiv autostrăzile Orăştie-Sibiu (745,5 milioane euro) şi Nădlac-Arad (308,2 milioane euro).

QuoteSerbia, Romania cooperate on infrastructure projects

Belgrade, 1 Nov 2011 – Minister of Infrastructure and Energy Milutin Mrkonjic and Romanian Minister of Economy and Trade Ion Ariton discussed the construction of Corridor 11 today, the Pan-European Oil Pipeline (PEOP) project, the linking of gas pipe-line systems in the region and the construction of a 400 kW transmission line.

The Ministry of Infrastructure and Energy says in a statement that Ariton stressed Romania's interest in the construction of road Corridor 11 which would link Romania with Bari in Italy through Serbia and Montenegro.

Mrkonjic and Ariton, who is visiting Serbia as member of a Romanian delegation led by Romanian President Traian Basescu, said that the link between the Serbian and Romanian gas pipe-line systems occupies an important position in the regional gas pipe-line.
The Ministers agreed that there is a great need for the construction of a two-way 76 kilometre long gas pipe-line Mokrin–Arad.
During the meeting they also discussed the PEOP project, which envisages the transport of oil from the Caspian region through Romania, Serbia and Croatia to Italy, whence it would be supplied to Western and Central Europe refineries through the existing oil pipe-line systems, the statement adds.

QuoteBoagiu: Unele lucrări de infrastructură pot fi executate şi iarna
"Guvernul României îşi menţine angajamentele de a aloca procente substanţiale din PIB pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură, fiind la acest capitol pe locul doi în Uniunea Europeană. Este o şansă nu numai pentru cetăţenii români care în scurt timp vor putea beneficia de infrastructură de transport la standarde europene, dar şi pentru companiile din domeniul construcţiilor care dacă îşi fac corect treaba pot supravieţui în aceste vremuri tulburi", a spus ministrul Transporturilor."

"Ministerul Transporturilor a făcut eforturi colosale în ultimul an de zile pentru a rezolva toate problemele care generau întârzieri în contractarea sau implementarea proiectelor şi aici mă refer la rezolvarea exproprierilor, a descărcărilor arheologice, şi poate cel mai important, la obţinerea finanţărilor din fondurile europene nerambursabile.

Vă lansez prin urmare un apel ferm de a vă alătura eforturilor noastre, inclusiv prin angajamentul că veţi continua la turaţie maximă implementarea proiectelor şi pe perioada iernii. Tehnic este posibil, este nevoie doar de voinţă şi de înţelegerea importanţei eforturilor pe care Guvernul României le face pentru a finanţa investiţiile în infrastructură", a precizat ministrul Anca Boagiu.

QuoteÎntâlnire a doamnei ministru Anca Boagiu cu reprezentanții grupului Dacia Renault

Discuțiile au vizat obiectivele de infrastructură pe care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii le modernizează și dezvoltă pentru a sprijini activitatea Dacia Renault.

În cadrul întâlnirii cu cei de la Renault am discutat despre lucrările aflate în derulare pentru lărgirea la 4 benzi a DN 73 între km 7+000 și km 11+100 și drum de legătură cu DN 73D prin care traficul dinspre uzină va evita aglomerările urbane, cât și despre modernizarea începând cu anul viitor a drumului de la Pitești spre Câmpulung și Brașov, proiect cu contract semnat și finanțare asigurată de la bugetul de stat.

Tot în ceea ce privește conexiunile rutiere vom lansa anul acesta licitația pentru lărgirea la 4 benzi a DN 7 Băldana – Titu. Am discutat însă și despre transferul pe celelalte moduri de transport, iar aici avem un proiect în valoare de 49,5 milioane euro finanțat din fonduri europene pentru "Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța".

Vorbim astfel de proiecte în valoare de peste 250 milioane de euro, în condițiile în care Dacia Renault a creat peste 17 mii de locuri de muncă și a investit 2 miliarde de euro în România. Am discutat și despre asigurarea unei legături pe calea ferată între București și Titu, astfel încât angajații la Centrul Renault Technologie să poată face naveta într-un timp rezonabil și în siguranță", a declarat ministrul Anca Boagiu.

QuoteMinistrul Transporturilor: Se va lucra la autostrăzi şi pe timpul iernii

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a inaugurat marţi, la Geoagiu, judeţul Hunedoara, şantierul de construcţie a lotului 1 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, care face parte din Coridorul Paneuropean IV Nădlac-Constanţa.

Boagiu a declarat că, pentru prima oară, constructorilor de autostradă din România li se cere să lucreze şi pe timpul iernii.

"Intrăm într-o perioadă nouă, o eră nouă, aş spune, pentru că decizia pe care am luat-o este cea de a lucra şi pe timp de iarnă acolo unde avem lucrări care pot fi executate la temperaturi scăzute. Apreciez mobilizarea multora dintre constructori care deja identifică soluţiile tehnice să putem să lucrăm la -1,-2, -3 şi chiar la -8 grade Celsius", a spus Boagiu.

Ea a stat de vorbă cu directorul de proiect de la lotul 1 al porţiunii de autostradă Orăştie-Sibiu, Marius Mitrofan, şi i-a spus că deja alţi constructori au făcut teste de turnare a asfaltului la -8 grade Celsius şi rezultatele au arătat că se poate lucra.

Întrebat dacă se poate lucra la temperaturi sub limita îngheţului, Mitrofan a spus: "Sunt lucrări cu specific pe timp friguros. Există un normativ care permite acest lucru. Nu pot să spun că se poate lucra la -30 de grade Celsius, dar în anumite condiţii se pot executa lucrări, terasamente la aceeaşi calitate, ca şi în perioada călduroasă".

Quote from: Ionut on November 17, 2011, 11:36:39 AM
Ah, si personal cred ca prea multi se entuziasmeaza cu proiectul Via Carpatica. Nu mi se pare mare branza pentru ca noi avem un singur avantaj: Arad-Oradea. Restul sunt deja coridoare europene... Poate un alt beneficiu, ma gandesc, ar fi urgentarea Lugoj-Craiova-Calafat... desi... :(

Quote from: Ionut on November 17, 2011, 03:23:28 PM
Da, corect, daca sunt doua proiecte atunci poate sunt mai mari sanse sa se faca. Eu tot ma gandesc la finantare, asta e marea problema. Chiar si fonduri europene, dar pentru asta trebuie co-finantare, exproprieri & stuff si desigur ca si fondurile europene au o limita.

Bine ca totusi se contruieste... la noi oriunde s-ar construi e bine, macar de-am avea A1 complet. Ma refer inclusiv la Sibiu-Pitesti. Sau un Comarnic-Brasov... salvarea vine doar prin PPP. Asa s-au facut retelele in europa, pe PPP. Banii publici sunt totusi limitati, privatii trebuie sa se bage in investitiile astea!!! Chiar nu inteleg de ce merge asa greu la noi cu PPPurile in domeniul autostrazilor.

QuoteTaxa de autostrada sau rovinieta mai scumpa?

Guvernul Boc urmeaza sa discute si sa aprobe legislatia privind aplicarea sistemului de taxare a autostrazilor.

"Expertii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii impreuna cu specialistii companiei de consultanta Jaspers au finalizat un studiu privind nivelul si modul de taxare a autostrazilor din Romania.

Expertii MTI si specialistii Jaspers au efectuat un sondaj care arata ca soferii romani ar fi dispusi sa plateasca 3,5 euro la 100 km de autostrada. Primele autostrazi care vor avea taxe ar putea fi Bucuresti - Constantasi Bucuresti - Pitesti", au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului Transporturilor.

Potrivit acestora, nivelul taxei de 3,5 euro la 100 km de autostrada era prevazut si in contractul de constructie in concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov.

Dupa doua esecuri, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale se pregateste sa scoata la licitatie contractul de constructie in concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov.

QuoteAutostrada Timişoara-Arad: Constructorii pun asfaltul sub limita de îngheţ
Stadiul lucrărilor e 90%

Avansul lucrărilor, de aproape 90%, ar fi încurajator, dacă cei 10% nu s-ar referi la puncte nevralgice, cum ar fi nodurile de acces pe autostradă. Fie că vin dinspre Lugoj, fie că sosesc de la Timişoara, intrarea automobiliştilor se va face doar din DJ 691, drum judeţean care pleacă din municipiul de pe Bega spre nodul rutier din vecinătatea localităţii Gearmata. Lucrările aici sunt în toi. Încă se fac săpături, pe bretele de acces nu s-a pus nici măcar materialul de fundaţie, darămite asfaltul, iar pasajul de traversare a autostrăzii de către drumul judeţean e la stadiul de groapă.

Pe marea parte a autostrăzii stratul final de asfalt este însă aşternut. Pe multe poduri el lipseşte, urmând a fi pus doar după ce se încheie lucrările la acestea. Zilele trecute echipele de muncitori lucrau la rosturile de dilataţie ale podurilor, la montarea umerilor laterali de sprijin, urmând ca apoi să fie puse şi straturile de asfalt.

Marcaje şi parapeţi lipsă

Cel puţin unei jumătăţi de autostradă îi lipsesc ambele rânduri de parapeţi mediani, situaţi la patru metri unul de altul. Şapte echipe îi înfig în fundaţie bucată cu bucată, cu ajutorul unor utilaje speciale, însă nu e clar dacă vor fi suficiente două săptămâni. Trebuie montaţi câteva mii de stâlpi care susţin parapeţii,  fixaţi, apoi hidroizolată  îmbinarea lor în fundaţie. Marcajele, ultima lucrare, sunt pe cale de consecinţă, absente pe marea parte a autostrăzii. Şanţurile de scurgere a apei pluviale de o parte şi alta a autostrăziii nu sunt definitivate, taluzurile nu sunt înierbate astfel încât acestea să fie protejate de riscul alunecărilor în caz de precipitaţii.

QuoteCNADNR: Valoarea taxei pe autostrazi va fi calculata in urma unui studiu socio-economic

Valoarea tarifului care se va introduce pentru utilizarea autostrazilor in Romania se va determina in urma unui studiu socio-economic si a unei analize a caracteristicilor mediului economic in Romania, informeaza Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Potrivit acestuia, studiul va fi realizat impreuna cu expertii Comisiei Europene.

CNADNR sustine ca taxa va fi introdusa dupa ce va fi data in exploatare o parte semnificativa a tronsoanelor de autostrada de pe Coridorul IV in lucru in momentul de fata. "Taxarea unor sectoare de autostrada incepand cu 1 ianuarie 2012 este exclusa", a precizat CNADNR.

QuoteBoagiu promite 90 de kilometri de autostradă în 2012

"Anul 2013 va fi anul de finalizare al lucrărilor contractate în 2011, urmând să fie finalizaţi 550 kilometri de autostradă", a afirmat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, la comisiile reunite din cele două Camere pentru discutarea bugetului Ministerului Transporturilor din 2012.

Principalele proiecte de infrastructură rutieră incluse în proiectul de buget pentru anul 2012 sunt autostrăzile Sibiu-Nădlac (332,56 km, suma alocată fiind de 761 milioane euro), Cernavodă-Constanţa (73,11 km, cu 70 milioane euro finanţare), Braşov-Borş (72,5 km în execuţie şi o sumă de 100 milioane euro), Bucureşti-Ploieşti (în lungime de 62 km, cu 31 milioane euro) şi varianta de ocolire Bacău la nivel de autostradă (30,8 km, cu 30 milioane euro).

:wtf:

Autostrada Bucureşti - Ploieşti are ca termen de finalizare data 15 decembrie în acest an, însă lucrările vor continua şi în 2012.

Quote from: Ionut on December 06, 2011, 02:05:13 PM
E final de an, deci incep prognosticurile pentru 2012...  :dry:


Si Bucuresti-Ploiesti gata anul asta?! Doar nu sunt idioti sa deschida doar segmentul italienilor... cred ca totusi e vorba de A1 Arad-Timisoara, nu de Bucuresti-Ploiesti.

QuoteCâți bani bagă Boagiu în autostrăzi și calea ferată anul viitor

Comisiile reunite pentru industrii şi servicii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au avizat, marți, proiectul de buget pe 2012 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Anca Boagiu are la dispoziție pentru investiții circa 2,5 miliarde de euro.

"Este un buget echilibrat, orientat către investiţii. Prioritatea o constituie proiectele cu fonduri europene şi programul de autostrăzi, anul viitor urmând să fie în construcţie 550 kilometri de autostradă, care vor antrena circa 100.000 de locuri de muncă. Investiţiile se ridică la 2,5 miliarde de euro, iar bugetul în total este 3,4 miliarde euro", a spus ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, în faţa membrilor comisiilor reunite.

QuoteCe şosele vrea Anca Boagiu să termine în 2012 cu 1,4 mld. euro, bani suficienţi pentru 230 km de autostrăzi

Printre şoselele ce ar urma să fie finalizate în totalitate anul viitor se numără autostrăzile Cernavodă - Constanţa, Bucureşti - Ploieşti, Timişoara - Arad, centura Aradului sau centura Constanţei, valoarea totală a proiectelor de infrastructură rutieră ce vor fi gata anul viitor ridicându-se la 1,4 mld. euro, potrivit unei analize a ZF pe baza listei obiectivelor de investiţii demarate după 1 ianuarie 2009 şi cu termen de finalizare după 31 decembrie 2011, publicată pe site-ul propriu de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

"Termenul din decembrie pentru deschiderea circulaţiei pe autostrada Arad-Timişoara rămâne în picioare. Stadiul de executare a lucrărilor se ridică în acest moment (30 noiembrie 2011) la 93,5%, iar deschiderea traficului va avea loc la jumătatea lunii decembrie. Centrul de întreţinere şi coordonare şi platforma spaţiilor de servicii, situate în afara autostrăzii, se vor finaliza anul viitor", au declarat reprezentanţi ai CNADNR.

Bucuresti-Ploiesti:
(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10670/9042042/3/bucuresti-ploiesti-sm.jpg)

Cernavoda-Constanta:
(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10670/9042042/5/medgidia-constanta-mfax.jpg)

QuoteConstructorul autostrăzii Cernavodă-Medgidia, sancţionat

Consiliul Concurenţei a sancţionat 25 de companii implicate în construcţia de drumuri şi autostrăzi cu amenzi care totalizează 1,8 milioane lei (echivalentul a 430.000 euro) pentru că nu au furnizat informaţii în cadrul unei investigaţii de cunoaştere a pieţei de profil.

Ancheta a fost demarată în luna februarie a anului trecut. "Vrem să ne focusăm pe aranjamente de genul «lasă-mi mie licitaţia asta, că nu te concurez la următoarea» sau «las că-ţi subcontractez ţie dacă eu câştig»", a declarat, la momentul începerii investigaţiei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului.


Companiile penalizate sunt Agenda 21-G, Apolodor Com Impex, Astaldi Spa Italia Sucursala România Bucureşti, Axa Genius, Banatica Group, Conprin, Construcţii-Proiect, Corpres, Dioma International Exim, Domus Prest, Eurogrup DG Transport, Geosist Construct, Gyndani Impex, Imob Lux Construct, Intercoman, Întreprindere Montaj-Instalaţii, Laurel, Lena Construcţii România, Lena Engenharia e Construcoes SA Portugalia Sucursala Bucureşti, Lena Eurometal Construct, Muha, Nikostimpex, Rioliv, Roco şi Zalex DG Cons.

QuoteAnca Boagiu: In 2012, vor fi 570 de kilometri de austostrada in executie

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu a declarat, astazi, ca in planul de dezvoltare a infrastructurii ,,este un program in care continuam construirea de autostrazi, ajungem anul viitor la circa 571 de kilometri de autostrada in executie, peste 250 de kilometri de centuri ocolitoare, sunt peste 2000 de km de drumuri nationale care urmeaza sa fie reabilitate, 205 kilometri de cale ferata, 15 gari".

,,Pana in anul 2015, noi ne-am pregatit planul de dezvoltare al infrastructurii", a declarat Anca Boagiu la finalul discutiilor de la Parlament, unde s-a aprobat bugetul ministerului sau pentru anul 2012.

Bugetul pentru anul 2012 al Ministerului Transporturilor este de 14,79 miliarde de lei (aproximativ de 3,4 miliarde de euro). Din aceasta suma, mai mult de jumatate, adica 2,5 miliarde de euro, vor fi folositi pentru investitii.

QuoteSecretarul de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnul Alexandru NAZARE, a participat astăzi, 12 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului de Miniștri ai Transporturilor din Uniunea Europeană (TTE-Transporturi). Reuniunea a avut loc la Bruxelles, iar printre subiectele de pe agenda Consiliului a figurat și raportul de progrese privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

"Unul dintre elementele de noutate ale proiectului propus de Comisie este obligaţia statelor membre de a definitiva reţeaua centrală până în 2030 şi reţeaua globală până în 2050. Această obligaţie este un deziderat lăudabil dar, în contextul actualei crize economice și a deciziilor luate la nivel european, România consideră că termenele propuse trebuie să aibă un caracter indicativ, nu obligatoriu", precizat Alexandru Nazare adăugând că România salută și remarcă eforturile Preşedinţiei poloneze pentru avansarea dezbaterilor pe marginea acestui proiect.

"Cel de-al doilea element care preocupă în mod deosebit România este legat de modul în care au fost definite ,,coridoarele reţelei centrale". În condiţiile în care aceste coridoare vor fi principalele beneficiare ale finanţării europene disponibile prin facilitatea "Conectarea Europei", este evident faptul că ele sunt considerate prioritare în relaţie cu restul reţelei centrale, care este la rândul ei prioritară în relaţie cu reţeaua globală. Această delimitare pe trei niveluri de prioritate nu este susţinută de România. Considerăm aşadar că  finanţarea europeană disponibilă prin Mecanismul Conectarea Europei trebuie să fie accesibilă oricărui proiect de infrastructură care este situat pe  reţeaua centrală. Conceptul de coridor poate avea o valoare adăugată doar ca instrument de implementare, pentru a susţine coordonarea dintre statele membre şi doar atunci când statele membre implicate consideră că acesta poate fi util. În niciun caz nu susținem anexarea acestora la propunerea de regulament", a mai menționat Alexandru Nazare în intervenția sa.

QuoteRomânia ocupă primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB

Suntem prima ţară din Uniunea Europeană, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB în anul 2010, de 5,8% din PIB, conform datelor publicate de Eurostat în luna noiembrie 2011. Întrucât alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut de la 33,8 mld. lei în anul 2010 la 36,1 mld. lei în 2011, respectiv 38,1 mld. lei în 2012, avem toate şansele să ne menţinem poziţia fruntaşă în clasament.

Cele mai mari proiecte de investiţii au fost realizate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în baza celui mai ambiţios program de infrastructură din ultimii 22 de ani. Scopul acestui program este de a avea 865 km de autostradă în anul 2013. În perioada 2009-2011 au fost construiţi 107 km de autostradă, 52 km de drumuri ocolitoare în regim de autostradă şi s-au reabilitat sau modernizat 737 km de drumuri naţionale.

Investiţiile MTI se orientează către:

· Construcţia de autostrăzi şi reabilitarea sau modernizarea de drumuri naţionale: 4,36 mld. lei investiţi în perioada 2009-2011 şi 288,65 mld. lei alocaţi pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii.

· Construcţia de variante ocolitoare: 810,9 mil. lei investiţi în perioada 2009-2011; 3,3 mld. lei alocaţi pentru proiectele viitoare.

· Navigaţia civilă: 35,4 mil. lei investiţi în perioada 2009-2011; pentru anii următori, investiţiile se ridică la 2,3 mld. lei, fiind vizat cu prioritate canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.

· Aviaţia civilă: 12 mil. lei investiţi în perioada 2009-2011; bugetul de 754 mil. lei alocat în anul 2012 va susţine în special modernizarea Aeroportului Henri Coandă din Bucureşti.

QuoteCele mai mari zece contracte de infrastructură pe 2011 ne costă 1,1 miliarde de euro: autostrăzile au luat locul reparaţiilor de drumuri naţionale

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/17646/9075324/2/13-grafic.jpg)

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/17646/9075324/3/13-2011.jpg)

QuoteBoagiu: 2011, cel mai bun an la Transporturi

În 2012, Ministerul Transporturilor va atrage 40% din fondurile europene alocate acestui sector, așa spune ministrul transporturilor Anca Boagiu.

"Anul 2011 a fost unul dintre cei mai buni ani ai transporturilor în sensul că am reuşit să lucrăm într-un ritm destul de alert, iar lucrările vor continua într-un ritm şi mai rapid. În ceea ce priveşte fondurile europene am reuşit deja să absorbim 331 milioane euro prin POST, iar anul acesta rata de absorbţie a fondurilor va atinge 11% faţă de 1% când am venit la minister, iar din 2012 vom avea o rată de absorbţie de 40 procente", a spus Anca Boagiu.

QuoteEmil Boc: De la 1 ianuarie vor putea fi publicate pe SEAP anunturile pentru parteneriatele public-private
"Mai avem de rezolvat doar din punct de vedere tehnic. De la 1 ianuarie se modifica formula SEAP pentru deschiderea pe parteneriate public-private", a precizat Boc.

Proiectul de peste 1 miliard de euro care vizeaza hidrocentrala Tarnita- Lapusesti este intr-o faza avansata, urmand ca in primavara sa fie selectat investitorul, a precizat Boc.

Premierul a mai spus ca alte proiecte care vor fi realizate in acest mod sunt: tronsonul de autostrada Pitesti-Sibiu, tronsonul Comarnic-Brasov, unele tronsoane din Autostrada Transilvania, autostarda Targu-Mures-Iasi, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, interconectorul de gaze AGRI, canalul de irigatii Siret-Baragan, spitale de urgenta si un penitenciar.

Guvernul a aprobat in aprilie o lista cu principalele proiecte care vor fi realizate in parteneriate public-private, a anuntat premierul Emil Boc la finalul sedintei Executivului. Pe lista se afla proiecte de constructie a unor autostrazi, centuri ocolitoare, hidrocentrale, termocentrale, poduri, canale, locuinte, spitale si a unui penitenciar.

"Vreau sa va asigur ca si in Guvern in fiecare saptamana, alaturi de absorbtia fondurilor europene, este informare privind stadiul proiectelor de infrastructura si fiecare trebuie sa-si completeze lucrurile pe care le face. Nu e usor sa pregatesti un proiect de 2 miliarde de euro, dar, daca nu exista picatura chinezeasca, nu se realizeaza", a spus Boc.

QuoteAnca Boagiu: "Autoritățile locale șantajează constructorii de autostrăzi"

"S-au gândit să şantajeze pentru că din construcţia de autostrăzi se scot bani, dar noi nu avem bani pentru investiţii locale", s-a plâns Anca Boagiu la conferința de presă în care își prezenta bilanțul pe anul care se încheie.

"Așa s-au specializat ai noștri (constructorii de autostrăzi - n.r) să mai facă și o școală și o grădiniță și un drum comunal. Noi nu avem banii alocați pentru a construi ceea ce trebuie să facă primarii sau președinții de consilii județene. Avem bani alocați pentru a construi autostrăzi", a declarat supărată foc Boagiu.

"În perioada 2007-2010 am contractat 1,7 miliarde euro, iar în 2011 suma este de 1,8 miliarde euro. Am avut rambursări de 330 milioane euro, iar ţinta pentru anul viitor este să ajungem la un grad de absorbţie de 40%", a declarat ministrul Transporturilor.

Quote from: Ionut on December 20, 2011, 12:12:19 PM

QuoteBoagiu: 2011, cel mai bun an la Transporturi

În 2012, Ministerul Transporturilor va atrage 40% din fondurile europene alocate acestui sector, așa spune ministrul transporturilor Anca Boagiu.

"Anul 2011 a fost unul dintre cei mai buni ani ai transporturilor în sensul că am reuşit să lucrăm într-un ritm destul de alert, iar lucrările vor continua într-un ritm şi mai rapid. În ceea ce priveşte fondurile europene am reuşit deja să absorbim 331 milioane euro prin POST, iar anul acesta rata de absorbţie a fondurilor va atinge 11% faţă de 1% când am venit la minister, iar din 2012 vom avea o rată de absorbţie de 40 procente", a spus Anca Boagiu.

sursa: Cotidianul (http://www.cotidianul.ro/boagiu-2011-cel-mai-bun-an-la-transporturi-167521/)

40%? Voi ce ziceti? :)

Quote111 km de autostrăzi ne vor costa 1,1 mld. euro. Ce autostrăzi vor să scoată la licitaţie Transporturile la începutul lui 2012

Ministerul Transporturilor intenţionează să scoată la licitaţie la începutul anului 2012 trei tronsoane de autostrăzi, cu o lungime de circa 111 kilometri şi o valoare estimată a contractelor de circa 1,1 miliarde de euro.

Autostrăzile ce îşi vor afla cel mai probabil în 2012 constructorii sunt Dumbravă-Deva (72 de kilometri), cu o valoare de 945,6 milioane de euro, Gilău-Nădăşel (8,5 kilometri), cu o valoare de circa 63 de milioane de euro, precum şi centura Bacăului la standard de autostradă (30,8 kilometri), care ar urma să coste circa 97 de milioane de euro.

Quote from: Ionut on December 26, 2011, 08:30:23 AM
Ho Ho HOOO! Cum stati cu sarmalele? :D

Quote from: Ionut on December 26, 2011, 08:30:23 AM

Quote111 km de autostrăzi ne vor costa 1,1 mld. euro. Ce autostrăzi vor să scoată la licitaţie Transporturile la începutul lui 2012

Ministerul Transporturilor intenţionează să scoată la licitaţie la începutul anului 2012 trei tronsoane de autostrăzi, cu o lungime de circa 111 kilometri şi o valoare estimată a contractelor de circa 1,1 miliarde de euro.

Autostrăzile ce îşi vor afla cel mai probabil în 2012 constructorii sunt Dumbravă-Deva (72 de kilometri), cu o valoare de 945,6 milioane de euro, Gilău-Nădăşel (8,5 kilometri), cu o valoare de circa 63 de milioane de euro, precum şi centura Bacăului la standard de autostradă (30,8 kilometri), care ar urma să coste circa 97 de milioane de euro.

sursa: ZF (http://www.zf.ro/companii/111-km-de-autostrazi-ne-vor-costa-1-1-mld-euro-ce-autostrazi-vor-sa-scoata-la-licitatie-transporturile-la-inceputul-lui-2012-9091402)

QuoteE de bine sau de rău? În 2011 s-au inaugurat mai mulţi kilometri de autostrăzi decât de centuri de oraşe

Anul 2011 a adus tăieri de panglici pe circa 44 de kilometri de variante de ocolire, cu o valoare circa 165 de milioane de euro. Este vorba de centurile localităţilor Dr. Tr. Severin (12,6 kilometri), Caransebeş (12 kilometri), Domaşnea (3,5 kilometri), dar şi două tronsoane ale centurii Clujului: Nord Est (2,9 kilometri) şi Est (21,4 kilometri).

Pe de altă parte, anul acesta s-au inaugurat 58 de kilometri de autostrăzi: Arad-Timişoara, un tronson de 14,5 kilometri din tronsonul Medgidia-Constanţa şi 8,5 kilometri din centura Constanţei la standard de autostradă.

Această situaţie ar putea indica şi faptul că Ministerul Transporturilor îşi schimbă priorităţile, în condiţiile în care şi-a stabilit ca obiectiv principal în anii următori construcţia de autostrăzi.

QuotePariul anului - ajungem la 600 de kilometri de autostradă?

În prezent, sunt aproape gata 55 din cei 62 km ai A3 București-Ploiești și cei 12 km din sectorul din A1 care ocolește Aradul (aici circulația s-a deschis pe o cale). Avansate sunt lucrările și pe A2, pe cei 16 km dintre Medgidia și Murfatlar, dar și pe A4 (centura Constanței), între Valu lui Traian și Ovidiu (11 km). Cele două sectoare trebuie să fie gata până la începutul sezonului estival. Tot atunci ar trebui să fie deschis, pe o singură cale, tronsonul Cernavodă-Medgidia din A2 (20 km), urmând ca acesta să fie gata total până la sfârșitul anului. În august 2012 ar trebui inaugurat sectorul Orăștie-Simeria de pe A1 (18 km), iar în octombrie cei șapte kilometri de pe A3, între București și centura București. În fine, Ministerul Transporturilor a alocat Bechtel fonduri pentru finalizarea a
18 km pe A3 pe sectorul Suplacu de Barcău-Borș (în total,  acesta are 64 km).

QuoteSateliţi pentru controlul regilor asfaltului

La licitaţiile de întreţinere a şoselelor pentru următorii doi ani, participanţilor li se va cere să îşi doteze utilajele cu dispozitive GPS, pentru a putea demonstra cât şi pe unde au deszăpezit.

QuoteAutostrada Belgrad – Timisoara ramane deocamdata doar la stadiul de proiect

Dezvoltarea accelerată a infrastructurii de drumuri din România înregistrată în ultimii ani, aduce din nou în actualitate autostrada Belgrad – Timişoara. Din păcate, totul rămâne deocamdata la stadiul de idee. Singura porţiune la care într-adevăr se lucrează este centura de ocolire a localităţii Vârşeţ, un drum de 8 kilometri care este realizat pe profil de autostradă şi care va face parte din viitoarea legătură rutieră rapidă.

Deşi oficialii români nu prea sunt la curent, în 2003 Comisia Europeană a finanţat realizarea unui studiu referitor la infrastructura rutieră pentru zona Balcanilor. Iar legătura dintre Belgrad şi Vatin, localitatea sârbă aflată la graniţa dintre Serbia şi România de cealaltă parte a punctului de trecere a frontierei de la Moraviţa, este parte a acestui studiu. Drumul este absolut necesar pentru a face legătura între două coridoare rutiere europene, deja celebrul coridor IV, din care face parte şi bucata de 32 de kilometri a autostrăzii Arad – Timişoara, şi coridorul XI, care pleacă din Italia, traversează fosta Iugoslavie şi se continuă spre România.

Conform informaţiilor furnizate de societatea publică Drumuri Serbia, ,,construcţia autostrăzii care să lege Belgradul de graniţa cu România este parte a Strategiei de dezvoltare a transportului pe cale ferată, rutieră, pe apă, aeriană şi intermodal 2008 – 2015". Mai mult, drumul a fost inclus in Master-planul dezvoltării circulaţiei rutiere a Serbiei. Astfel, valoarea investiţiei necesare pentru realizarea autostrăzii Belgrad – Pancevo – Vârşeţ, în lungime de 92 de kilometri este de 570 milioane de euro. Vestea proastă este că această alocare financiară este prevăzută pentru programul investiţional desfăşurat până în anul 2027.

Traseul se leagă de autostrada spre Lugoj

Deşi nu este oficial, posibilul traseu al autostrăzii ce ar pleca de la Timişoara a fost în mare trasat. Punctul de plecare ar fi undeva în zona Remetea Mare sau Izvin. Şoseaua va trece peste Timiş, peste un pod nou. Ulterior drumul va putea să urmeze un traseu asemănător cu cel al actualului drum de legătură cu Belgradul. Înainte de Deta, la autostradă ar urma să se lege şi un drum expres care va face legătura cu Reşiţa. De aici, drumul continuă spre graniţă.

QuoteRomânii iau "medalia de argint" la inaugurări de autostrăzi: 58 km în 2011, faţă de 217 km la polonezi şi 41 km la unguri

Polonia, România, Ungaria şi Bulgaria au finalizat anul trecut, cumulat, circa 335 kilometri de autostrăzi, însă polonezii conduc detaşat la acest capitol, în contextul în care în 2011 şi-au îmbogăţit reţeaua de autostrăzi cu încă 217 kilometri, ajungând la circa 1.200 kilometri în total.

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10670/9138902/2/2-autostrazi.jpg)

Quote200 de kilometri de autostrada vor fi finalizati in Romania in 2012, potrivit estimarilor Ministerului Transporturilor!

,,In 2012 vor fi gata 200 de kilometri de autostrada, inclusiv Bucuresti – Ploiesti si Bucuresti – Constanta, fara tronsonul Cernavoda – Medgidia. Vor fi in lucru 263 de kilometri de centuri ocolitoare si vor fi reabilitati 1.800 de kilometri de drumuri nationale. Vreau sa anunt ca nu vom face rabat de la regulile impuse si vom intari politica de control a modului in care se deruleaza programul de constructie a autostrazilor pentru ca acestea sunt ale romanilor si nu poti face presiuni pentru a trece peste lege in cazul acestor lucrari", a adaugat Anca Boagiu.

QuoteMT pregătește o modificare a legislaţiei astfel încât să se respece programarea multianuală a lucrărilor de infrastructură

,,Problema cea mai mare este lipsa de cooperare a autorităţilor, fie că sunt ele publice sau locale. Avem o Lege a exproprierilor care, în ciuda faptului că are termene clare, ne împiedicăm în opoziţia ba de la Electrica, ba de la unele autorităţi, ba de la schimbări de PUZ-uri, ba de la diverse presiuni care sunt pe constructori, şi atunci trebuie să decidem la un moment dat. Lucrăm la o modificare legislativă, astfel încât tot felul de astfel de ingerinţe să fie eliminate. Discutăm de un contract încheiat prin 2007, rostogolit până la momentul în care am ameninţat constructorii cu rezilierea şi s-au mobilizat cât s-au mobilizat să finalizeze anul acesta, dar sunt lucruri care trebuie rezolvate astfel încât să respectăm programarea multianuală pe care o avem astăzi, nu pe cea veche, unde avem contracte şi din 2006, şi din 2005, şi care în 2010 erau în fază incipientă", a afirmat Boagiu.

QuoteAlexandru Nazare, "mâna dreaptă" a Ancăi Boagiu, cea care a fost numită începând din septembrie 2010 în poziţia de ministru al transporturilor, are 31 de ani şi a ocupat în ultimii şase ani o serie de funcţii în administraţia publică.
Ministrul propus le-a vorbit parla­mentarilor despre priorităţile Minis­terului Transporturilor, arătând că, în opinia sa, "cuvintele cheie sunt coerenţa şi continuitatea" pentru acest domeniu, potrivit Mediafax.

El a recunoscut că Anca Boagiu este ministrul care l-a "format" şi că aceasta i-a dat "nişte sfaturi foarte importante în viaţă" şi l-a susţinut politic.

"Doamna Boagiu m-a sfătuit, mi-a dat nişte sfaturi foarte importante în viaţă, m-a susţinut politic atât ea, cât şi ceilalţi lideri ai PDL cărora le sunt recunoscător pentru această nomi­nalizare", le-a spus Nazare ziariştilor, după ce a fost audiat de comisiile parlamentare de specialitate.

Întrebat dacă Anca Boagiu va face parte din echipa sa de lucru, Alexandru Nazare a spus: "Doamna Boagiu este ministrul care m-a format şi oricând va fi în echipa mea, dar nu în echipa mea ca şi consilier. Va fi în echipa mea pentru că ştie întotdeauna să-mi dea sfaturi bune".

Potrivit programului de guvernare al cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, Nazare va continua direcţiile impuse de predecesoarea sa, Anca Boagiu.

Quote,,Avem cele mai ambițioase obiective în acest an: cea mai mare țintă pentru rata de absorbție, privatizarea a două din companiile reprezentative pentru statul român, continuarea restructurării pentru companiile din subordine, introducerea managementului privat, demararea proiectelor în concesiune. În plan european și regional, România va continua să militeze pentru o revizuire a rețelei trans-europene de transport (TEN-T) care promovează o viziune echilibrată și omogenă a spațiului de transport din interiorul UE, pentru menținerea unei finanțări credibile pentru politica de coeziune, precum și pentru accelerarea utilizării potențialului Dunării și al portului  Constanța ca elemente ale unei axe de transport pan-europene.", a declarat Alexandru Nazare.

QuoteV.M.: Oamenii, când se referă la activitatea Ministerului Transporturilor întrebarea pe care şi-o pun este când vom avea autostrăzi. Bucureşti- Ploieşti va fi gata anul acesta?

Bucureşti – Ploieşti trebuie să fie finalizată, aşa cum trebuie finalizată autostrada către mare cu excepţia tronsonului de la Cernavodă la Medgidia. Ar mai fi şi cei 200 de km care trebuie terminaţi anul acesta. Pe lângă, ministerul este în lucru cu 434 de kilometri de autostradă, sunt alţi 117 care urmează să fie fie licitaţi zilele acestea pe Coridorul IV . Eu cred că PDL poate să spună că prin acest program a pus bazele ca România să aibă o reţea de peste 800 de km de autostradă.

V.M.: În cât timp?
Termenul pentru tot ce a fost licitat până acum pentru Coridorul IV este începutul a­­­nului viitor, iar în ceea ce pri­veşte Sibiu-Piteşti, intenţia este să fie propus la finanţare în următorul program operaţional sectorial, ceea ce îţi dă garanţia că ai banii şi atunci.

V.M.: Deci putem spune că în patru- cinci ani am putea ajunge de la Bucureşti la graniţa cu Ungaria pe autostradă.
Chiar de la Constanţa.

QuotePrimele perdele forestiere de protecţie, abia peste trei ani

Dacă nu se montează parazăpezi, şi în următorii ani drumurile naţionale şi căile ferate vor fi vulnerabile în faţa viscolului. Din toamnă, Ministerul Mediului va începe plantarea de perdele forestiere de protecţie, însă efectul lor se va face simţit abia peste cinci ani.

Cea mai eficientă soluţie pe termen lung este cea a înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie. Legislaţia în acest sens există încă de acum opt ani de zile (HG nr. 994/2004), însă până anul trecut ea a fost total ineficientă. Din cauza ambiguităţilor textului de act normativ, nu s-a făcut mai nimic.

În perioada 2005-2006 s-au realizat documentaţiile tehnico-economice pentru înfiinţarea unei suprafeţe de 19.965 hectare de perdele forestiere de protecţie, din care 3.460 ha pentru protecţia căilor de comunicaţii. Ţinând cont de faptul că o perdea forestieră, pentru a fi eficientă, trebuie să aibă o lăţime de 20 până la 40 de metri, cele 3.460 de hectare s-ar fi tradus în aproximativ 1.150 km de drumuri sau căi ferate.

Până în prezent, au fost contractate doar opt obiective de investiţii (trei în judeţul Olt, tot atâtea în Dolj şi două în Botoşani) pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor ferate. Potrivit statisticilor Ministerului Mediului, suprafaţa totală contractată ajunge la 29 de hectare (nici 10 km), adică la 0,84% din cât ar fi trebuit realizat!

Diametral opus au stat lucrurile în ceea ce priveşte drumurile naţionale şi, mai ales, autostrăzile. "Vechiul act normativ mergea pe principiul acceptului proprietarilor în cazul înfiinţării perdelelor forestiere, iar terenurile situate de-a lungul drumurilor naţionale şi autostrăzilor erau foarte scumpe", a declarat pentru Capital Cristian Apostol, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Din 2010, de când a preluat funcţia de demintar la ministerul menţionat, prioritatea lui Apostol a fost modificarea legislaţiei, lucru care a fost finalizat în toamna anului trecut, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 213/2011.

Aşa că lucrările de împădurire vor începe abia în acest an, în toamnă. Pentru această operaţiune, care va fi derulată de Romsilva, există bugetată în 2012 suma de patru milioane de lei pentru exproprieri, bani care ar ajunge pentru perdele de protecţie pe o distanţă de până la 150 km de-a lungul căilor de comunicaţii. Lungimea ar putea fi mai mare, având în vedere că legea prevede posibilitatea de a nu se face exproprieri atunci când proprietarul este de acord să pună la dispoziţie terenul.

Ce facem însă între timp, dacă şi iernile viitoare vor fi la fel de capricioase? Cea mai la îndemână soluţie este cea a utilizării parazăpezilor. Mai exact a celor din plastic, deoarece cele din lemn ajung în sobele sătenilor, iar cele din metal – la Remat. Costul unui panou cu o înălţime de doi metri şi o lăţime aşijderea este de aproximativ 65 de euro, potrivit datelor colectate de Capital de la mai multe societăţi cu acest domeniu de activitate.

O încercare, timidă, însă, a fost făcută în această iarnă de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în judeţul Vâlcea, în zona Olăneşti, unde parazăpezile din plastic au dat rezultate excelente.

QuoteAlexandru Nazare: Am solicitat asistență tehnică din partea experților britanici în derularea parteneriatelor public-privat

"Marea Britanie este un partener esențial al României și al construcției europene, iar acest parteneriat trebuie întărit chiar dacă țările noastre au poziții diferite în privința tratatului fiscal. Ca și România, omologii britanici sprijină instrumentele financiare și de dezvoltare ale UE care promovează un spațiu de transport echilibrat și coeziv, deschis către vecinii din Est și de pe urma cărora România ar beneficia imediat în postura sa de poartă estică a UE.

De asemenea, sprjinim împreună soluții nebirocratice pentru dezvoltarea infrastructurii, cât mai puțin costisitoare, dar cu impact maxim pentru revirimentul economic al statelor noastre. Expertiza britanică în domeniul PPP-urilor poate fi în particular utilă în demersurile noastre de a identifica surse de finanțare pentru proiectele ambițioase din planul de modernizare a infrastructurii.

În acest sens am solicitat asistență tehnică din partea experților britanici în derularea parteneriatelor public-privat prin deplasarea la București în perioada imediat următoare a echipei din cadrul Secretariatului britanic al Transporturilor. Propunerea a fost primită cu deschidere din partea părții britanice, iar în perioada următoare echipele noastre vor stabili detaliile tehnice necesare. Am ridicat această problemă și la Departamentul Guvernului britanic pentru Afaceri, Inovație și Competențe și răspunsul a fost de asemenea pozitiv" a declarat ministrul Alexandru Nazare.

QuoteBucata românească din AUTOSTRADA MĂRII NEGRE va costa cel puţin 2,7 miliarde de euro. Ministrul Transporturilor: "E un proiect viabil economic şi absolut necesar"

"Autostrada-inel" ar urma să unească următoarele oraşe: Istanbul, Samsun şi Trabzon (Turcia), Batumi şi Poti (Georgia), Novorossiisk, Rostov-pe-Don, Taganrog (Rusia), Mariupol, Odesa (Ucraina), Chişinău (Moldova), Bucureşti, Haskovo (Bulgaria). Apoi, inelul va fi închis trecând prin Edirne (Turcia) şi ajungând din nou la Istanbul. O prelungire a autostrăzii va ajunge până la Komotini şi Aleksandroupolus (Grecia).

Tronsonul care va străbate România are două variante, una principală şi una alternativă, reiese din datele puse la dispoziţia gândul de Ministerul Transporturilor. Traseul variantei principale este Albiţa (graniţa României cu Republica Moldova) - Focşani - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu, cu o lungime totală de 456,8 km. Valoarea totală a investiţiei, calculată de Ministerul Transporturilor, pentru acest traseu este de 11.679,08 milioane lei, echivalentul a 2,7 miliarde euro.

Varianta alternativă, având o lungime de 622 de km, cuprinde Albiţa - Focşani - Ploieşti - Bucureşti - Constanţa, iar valoarea totală a investiţiei ar fi de 13.662,18 milioane lei, adică 3,17 miliarde euro.

"O autostradă care să unească litoralul tuturor statelor de la Marea Neagră va fi mereu pe lista de priorităţi a României având în vedere importanţa pe care ţara noastră o acordă acestui spaţiu. Proiectul Autostrăzii Inelare a Mării Negre nu este doar unul viabil economic, ci absolut necesar pe termen mediu", ne-a declarat ministrul.

"În acest context, am făcut doi paşi importanţi în cadrul şedintei comune de guvern de la Iaşi. Am decis de comun acord cu colegii de la Chişinău ruta acestei autostrăzi pe teritoriile statelor noastre şi, în paralel, am decis ca România şi R. Moldova să îşi susţină reciproc opţiunea în faţa celorlalţi participanţi la proiectul AIMN. E un gest important atât politic, cât şi pentru perspectivele acestui proiect", a mai arătat ministrul Transporturilor.

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3936/9369442/1/harta-inelara-bsrh-gis-5th-stc-istanbul-31-03-11-final-draft.jpg)

QuoteDeşi i s-a promis, Ford rămâne fără drum expres la Craiova

Deşi planul pentru construirea unui drum expres între Craiova şi Piteşti, care să facă legătura cu coridorul IV pan-european de autostrada Nadlac – Constanta, a fost lansat încă de acum 5 ani, autorităţile nu au mai întreprins nimic concret în privinţa acestuia.

Mai mult, statul a decis să renunţe la acest proiect, precum şi la proiectul Autostrada Sudului, lansat de guvernul Emil Boc, cu toate că producătorului american Ford i s-a promis o şosea rapidă în momentul în care a cumpărat fosta uzină Daewoo de la Craiova.

Explicaţia oficială a autorităţilor este seacă: un astfel de drum nou nu se justifică în zonă, traficul nefiind unul aglomerat. Cel mult, poate fi vorba de nişte reabilitări ale unor secţiuni de drum naţional existente. Asta, cu toate că oficialii Ford s-au plâns în nenumărate rânduri de lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate în zonă. În urmă cu nici două luni, Jan Gijsen, CEO şi preşedinte al Ford România, atrăgea atenţia că starea proastă a infrastructurii afectează în principal procesul de distribuţie a maşinilor.

QuoteMinistrul Alexandru Nazare se întâlnește mâine la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Siim Kallas

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru Nazare, se întâlnește mâine la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene și comisar european pentru Transport, domnul Siim Kallas. Principalul subiect de pe agenda întâlnirii este stadiul negocierilor pentru revizuirea politicii TEN-T a Uniunii Europene, pe baza căreia se va decide și structura finanțărilor europene în programarea financiară 2014-2020.

În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, ministrul Alexandru Nazare va purta discuții și cu decizionali ai DG REGIO în privința stadiului absorbției fondurilor alocate României prin Programul Operațional Sectorial-Transporturi în perioada 2007-2013.

Tot la Bruxelles ministrul Alexandru Nazare va avea o întâlnire cu domnul Gilles Savary, coordonatorul european pentru Proiectul Prioritar 22 al TEN-T, coridorul feroviar Atena-Sofia-București-Budapesta-Viena-Praga-Nurnberg/Dresda.

Quote'Core network' projects must demonstrate that they can be up and running by 2030 to receive funding.

Quote from: Ionut on March 26, 2012, 01:17:25 PM
Pai... eu zic ca putem face Tg Mures-Iasi de exemplu pana in 2030 cu finantare UE. Sunt totusi 18 ani pana atunci. :D

Quote from: weaz on March 26, 2012, 01:33:01 PM
O prima intrebare legata de Core Network nou de pe harta de mai sus. Acesta va include transport intermodal: rutier + feroviar si unde se poate si este nevoie/posibil aviatic/navigabil? Sau este doar pentru reteaua rutierea si feroviara?
Presupun ca prioritatea celor de la Comisia Europeana ramane Calafat - Timisoara fata de Calafat-Bucuresti.

Quote from: weaz on March 26, 2012, 01:33:01 PM
Buna sa va fie ziua,

Sunt nou pe forumul acesta dar nu si pe altele mai vechi.
O prima intrebare legata de Core Network nou de pe harta de mai sus. Acesta va include transport intermodal: rutier + feroviar si unde se poate si este nevoie/posibil aviatic/navigabil? Sau este doar pentru reteaua rutierea si feroviara?
Presupun ca prioritatea celor de la Comisia Europeana ramane Calafat - Timisoara fata de Calafat-Bucuresti.

Quote from: budrom on March 27, 2012, 01:31:13 PM

Quote from: weaz on March 26, 2012, 01:33:01 PM
Buna sa va fie ziua,

Sunt nou pe forumul acesta dar nu si pe altele mai vechi.
O prima intrebare legata de Core Network nou de pe harta de mai sus. Acesta va include transport intermodal: rutier + feroviar si unde se poate si este nevoie/posibil aviatic/navigabil? Sau este doar pentru reteaua rutierea si feroviara?
Presupun ca prioritatea celor de la Comisia Europeana ramane Calafat - Timisoara fata de Calafat-Bucuresti.

Nu este.
Poza de mai sus este doar pt Rutier-TenT CORE.
Aveti aici pozele oficiale, atat cu Feroviar, cat si cu Rutier:
http://www.mt.ro/nou/_img/Noua%20TEN%20-%20F%20Core%20Network.jpg
http://www.mt.ro/nou/_img/retea-ten-t.jpg

Este imbucurator ca vom avea autostrada cu 85% plata UE, intre Calafat-Craiova-Bucuresti si Sebes-Turda-Tg.Mures-Iasi!!!
Numai bani sa fie, adica sa ramana la autostrazi, caci dupa noiembrie...
De fapt, la cum se lucreaza acum, bani vor fi din decontari, numai sa ramana la autostrazi banii...
(caci mecanismul e asa: Romania construieste pe banii ei, apoi cere decontarea a 85% din valoarea facturilor)

Quote from: delacroix;89820431Scuze. Ce s-a stabilit la "sedinta" nu este strategia Romaniei ci a EU. Practic reteaua Ten-T a fost impartita in doua: Core si Comprehensive. Noi nu am "obtinut" noi rute ci ne-am asumat terminarea rutelor "Core" pana in 2030. Ca urmare EU s-a oferit sa finanteze respectivele trasee. Entuziasmul de pe forum e un pic exagerat. Finantarea va fi de 30-40% din valoarea proiectelor. Ca sa facem reteaua "Core", ~1500 km, plus coridoarele(incluse in "core"), ~800 km, avem nevoie de ~25 md euro. md euro. Daca EU ne da jumatate, pe coridoare finantarea este mai mare, raman in sarcina bugetului 12-13 md. euro pe 16 ani. Nu e exagerat de mult dar ineamna ca alte proiecte vor fi trecute in stand-by: AT, Focsani-Albita, Constanta-Galati. In concluzie nu am primit ci ne-am angajat sa dam!

Quote from: delacroix;89820694Eu stiu de 85% pe "coridoare" deci si pe Pitesti-Sibiu, Lugoj-Calafat, Dumbrava(Ploiesti)-Focsani.

Quote from: budrom on March 28, 2012, 09:53:02 AM
@valexandru
salut, Alex!
ar fi productiv pt forum sa exprimi (mai ales cand contrazici), pareri personale.
eu sunt de parere ca Romania a impus traseul tuturor coridoarelor europene (cele Core sau cele Comprehensive)
fie si numai prin faptul simplu ca, Romania  contribuie, cu sume serioase, si la acest buget al UE, din care se realizeaza network-ul uniunii.
adica, cei 85% sau n% care se platesc de catre UE, sunt platiti de noi TOTI in mare parte, adica de toti romanii.

altfel,
1.cine crede ca poate exista un PPP pt o autostrada, ma refer la un PPP REAL si AUTENTIC (nu acela in care statul pune banii si privatul taxa), mai are de asteptat.
2.poate stiti ca am sustinut ca Sibiu-Pitesti sa se faca cu UE si nu PPP. Si Comarnic-Brasov TREBUIE SA FIE PPP... cand va fi sa fie.:)
3.DACA VA EXISTA INTELIGENTA SI VOINTA LA NIVELUL GUVERNULUI,  CALAFAT-BUC SI SEBES-IASI +50 KM TM-BELGRAD SE POT FACE CU 85% BANII UE. Dar vedeti si singuri ce se intampla cu politicienii nostri azi... Fiecare incearca sa-si salveze fundul.


Ionut, modifica putin poza de frontispiciu a topic-ului, cea pe albastru.
Intre timp, au aparut cateva linii negre noi...
http://www.mt.ro/nou/_img/retea-ten-t.jpg
:)

Quote
   cine crede ca poate exista un PPP pt o autostrada, ma refer la un PPP REAL si AUTENTIC (nu acela in care statul pune banii si privatul taxa), mai are de asteptat.

Quotepoate stiti ca am sustinut ca Sibiu-Pitesti sa se faca cu UE si nu PPP. Si Comarnic-Brasov TREBUIE SA FIE PPP... cand va fi sa fie.:)

Quote
  DACA VA EXISTA INTELIGENTA SI VOINTA LA NIVELUL GUVERNULUI,  CALAFAT-BUC SI SEBES-IASI +50 KM TM-BELGRAD SE POT FACE CU 85% BANII UE. Dar vedeti si singuri ce se intampla cu politicienii nostri azi... Fiecare incearca sa-si salveze fundul.
   

QuoteTratatul Fiscal al UE pune frână concesiunii de autostrăzi

Proiecte precum realizarea unor autostrăzi în concesiune în România printre care cele între Comarnic, Braşov şi Făgăraş, Piteşti şi Sibiu sau chiar Iaşi-Tg,Mureş sunt îngreunate de prevederile Uniunii Europene referitoare la deficitul bugetar, precum şi de obligaţiile asumate de România în privinţa nivelul acestuia.

Regulile privitoare la deficit obligă la o abordare atentă a proiectelor de concesiune de autostrăzi, a declarat miercuri, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare. Idea a fost exprimată cu o zi înaintea sa şi de ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.

Problema stă astfel: în cazul unui proiect de concesiune statul se obligă să acorde concesionarului ceea ce se numeşte plăţi de disponibilitate. Acestea sunt suportate de la buget şi sunt egale cu diferenţa dintre costurile concesionarului cu realizarea şi exploatarea autostrăzii (fiind inclusă şi marja de profit a acestuia) şi veniturile sale reprezentate de taxele de autostradă colectate de el. Spre exemplu, în cazul fostei concesiuni Comarnic-Braşov semnată cu firma franceză Vinci însă reziliată în ianuarie 2010, statul se obliga să acorde concesionarului plăţi anuale de disponibilitate de până la 180 de milioane de euro. Suma ar reprezenta 0,15% din PIB, deci a zecea parte din deficitul bugetar angajat de România, de 1,5% din PIB.

"Studiile de fezabilitate pe care le realizăm trebuie să arate exact posibilitatea concesiunii fără a afecta deficitul. Sunt mai multe cerinţe pentru aceasta", spune ministrul Transporturilor. In ultimii ani Eurostat, oficiul european de statistică a devenit foarte atent la raportările privitoare la deficitul bugetar şi însăşi raportările României au dat naştere anul trecut unei dispute, în cadrul căreia Eurostat s-a declarat neconvins că deficitul României este pe cât pretind oficialii noştri că ar fi.

In analizele făcute recent Banca Mondială a recomandat României să deruleze mai întâi un proiect mic de concesiune a unei autostrăzi, în limita a 500 de milioane de euro care să arate finanţatorilor capacitatea noastră de a derula astfel de proiecte. Unii bancherii şi-au exprimat reţinerea că România, ţară la al cărei dosar figurează reziliat în mai multe rânduri a unor contracte de concesiune şi care s-ar afla în concurenţă cu alte ţări învecinate pentru atragerea banilor necesari realizării autostrăzilor, ar avea acces facil la finanţările necesare.

Quote
2. Romania a incercat sa impuna raseul tuturor coridoarelor europene . Cel mai elocvent exemplu este faptul ca dn. Nazare a vrut ca autostrada Vest-Est sa fie Bors-Cluj Napoca-Turda-Tg. Mures-Iasi-Ungheni ,dar UE a spus "Nu!" , hotarand ca autostrada Vest-Est sa fie Timisoara-Sebes-Turda-Tg. Mures-Iasi , cealalta autostrada Bors-Turda ramanand comprehensive (in final tot e bine, dar nu exact cum s-a vrut).
3. In cazul proiectelor cu costuri foarte mari (aceasta autostrada Sebes-Iasi ajunge cred la costuri de 7-8 mld. Euro), Uniunea Europeana da direct banii, iar Romania plateste restul. Nu spun ca la fel se va intampla aici ,deoarece nu stiu de la ce costuri se intampla asta.

Quote

Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Alexandru Nazare, a avut astazi la Bruxelles o intalnire cu vicepresedintele Comisiei Europene si comisar european pentru Transport, Siim Kallas. In cadrul intalnirii, i-a cerut sprijin prin finantare europeana in vederea realizarii sectiunii rutiere Bors- Zalau -Campia Turzii-Targu Mures- Iasi- Ungheni in reteaua centrala a politicii TEN-T a CE, informeaza Ministerul Transporturilor. "In cadrul intalnirii, ministrul roman a reiterat pozitia Romaniei fata de propunerile Comisiei Europene privind reperele renegocierii politicii TEN-T, in baza careia vor fi calibrate si finantarile europene nerambursabile pentru exercitiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene", se arata in comunicat.

    "Am subliniat din nou importanta deosebita pe care o acordam introducerii sectiunii rutiere Bors- Zalau -Campia Turzii-Targu Mures- Iasi- Ungheni in reteaua centrala. Argumentele sunt extrem de clare: aceasta ruta scurteaza conexiunea Est-Vest cu 300 kilometri, conecteaza Budapesta cu Moldova si sudul Ucrainei, va fi prima autostrada care sa deserveasca Nordul Romaniei, va conecta jumatate din Romania la Piata Unica si nu in ultimul rand va acoperi nevoile traficului proiectat", a declarat Nazare.


In ceea ce priveste proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, "daca acest instrument va fi validat in cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea Romaniei de a finanta din aceste fonduri constructia Canalului Dunare-Bucuresti dar si alte proiecte pe care le vom inainta in perioada imediat urmatoare", a mai spus Nazare.

Ministrul Transporturilor a precizat ca exista un angajament ferm al Comisiei de a oferi Romaniei asistenta tehnica in vederea pregatirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creste capacitatea de absorbtie a fondurilor in perspectiva financiara 2014-2020, atat prin discutii la Bucuresti cat si prin detasarea unor experti romani la Bruxelles.

Quote
Alexandru NAZARE: "România a obținut dublarea rețelei rutiere TEN-T pe teritoriul național și impunerea unei axe est-vest de relevanță regională la nivelul Uniunii Europene"

Astăzi, 22 martie a.c., Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, domnul Alexandru Nazare, a participat la Bruxelles la întrunirea Consiliului pentru Transport, Telecomunicații și Energie al Uniunii Europene. Agenda întrevederii a cuprins temele cele mai importante pentru spațiul de transport european. În deschidere a fost discutată revizuirea Rețelei Trans-europene de Transport TEN-T, restul întrunirii urmând a dezbate aspecte ce privesc piaţa de servicii aeriene și aeroportuare precum și evenimente recente cu impact asupra siguranței navigației maritime.

În continuarea demersurilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de creștere a ariei de acoperire în România a rețelelor centrală și globală ale TEN-T, a fost convenită în ședința de lucru cu Vicepreședintele Comisiei Europene, comisarul Siim Kallas, extinderea acestora din urmă pentru a acoperi principalele artere rutiere și feroviare ce traversează teritoriul României. În speță, a fost acceptată de către Comisie includerea în noua rețea TEN-T a  traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni, a rutei Calafat-Craiova-Alexandria-București, ambele atât în componenta rutieră cât și feroviară. Nu în cele din urmă, s-a acceptat de către Comisie și includerea rutelor Borș-Turda și  Constanța-Tulcea-Brăila-Galați în rețeaua globală și a Canalului Dunăre-București în rețeaua centrală.

"Am adus astăzi o contribuție foarte importantă la dezvoltarea viitoare a infrastructurii din România. După negocieri foarte lungi și foarte dificile cu Comisia pe perioada ultimului an și jumătate am impus în sfârșit astăzi trasee ale rețelelor TEN-T care sprjină direct dezvoltarea noastră economică și de infrastructură din perioada următoare. România a obținut dublarea rețelei rutiere TEN-T pe teritoriul național și impunerea unei axe est-vest de relevanță regională. Includerea segmentului de autostradă Târgu-Mureș - Iași - Ungheni, mai cu seamă, se prefigurează drept un coridor de dezvoltare pentru zona nordică a României și consolidează interconectarea viitoare a Republicii Moldova la principalele coridoare europene", a afirmat ministrul Alexandru Nazare.

Quote
"Am subliniat din nou importanta deosebita pe care o acordam introducerii sectiunii rutiere Bors- Zalau -Campia Turzii-Targu Mures- Iasi- Ungheni in reteaua centrala."

Quote
În speță, a fost acceptată de către Comisie includerea în noua rețea TEN-T a  traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni

Quote from: budrom on March 29, 2012, 12:25:44 PM

Quote from: delacroix on March 28, 2012, 08:48:36 PM


Pt a te lamuri la punctele 2 si 3, doar citeste cu atentie paragraful II, din acest act oficial:
http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=156

:lol:

Quote from: valexandru on March 29, 2012, 02:29:59 AM
          Tinand cont ca mai nou din TEN-T comprehensive face parte si Autostrada Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi, as propune o autostrada Bucuresti-Braila , asigurandu-se astfel legatura dintre Bucuresti si cea mai mare aglomerare urbana din Romania (dupa Buc evident).

Quote from: Djulwes@SSCPana una alta, am gasit o schita (PDF) (http://www.primariatm.ro/uploads/files/PUG/URBANISM/parte%20desenata/03_ANALIZA%20DEZVOLTARE/12_ad_AGREMENT%20ZONA%20METROPOLITANA.pdf) din etapa I a noului PUG Timisoara cu inelul de centura si inelul de autostrada, unde se vede si inceputul autostrazii Tm-Belgrad.

E destul de mare, s-ar putea sa se incarce mai greu.

Quote from: budrom on March 29, 2012, 01:15:01 PM

Quote from: valexandru on March 29, 2012, 02:29:59 AM
          Tinand cont ca mai nou din TEN-T comprehensive face parte si Autostrada Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi, as propune o autostrada Bucuresti-Braila , asigurandu-se astfel legatura dintre Bucuresti si cea mai mare aglomerare urbana din Romania (dupa Buc evident).

Aglomerare ce inseamna?!
Populatie?
Autovehicule?
Cladiri?
Fabrici si uzine (industrie)?

Crezi ca asa se face un studiu de impact?
Uite ceva de reflexie, o idee, cauta contributia adevarata a judetelor la Bugetul de Stat.
Hai, ca am gasit-o eu:
(http://www.ghidulbacaului.ro/wp-content/uploads/2012/03/buget-tabel.jpg)

Quote from: wikipedia.ro
Un megalopolis (din grecescul mega+polis, oraș mare) este o aglomerare urbană întinsă, alcătuită din mai multe metropole, inițial separate.

Termenul ,,megalopolis" a fost folosit prima dată pentru zona supranumită BosWash din America (Boston-New York-Philadelphia-Washington). Această aglomerare urbană se întinde de la Boston peste New York, Philadelphia, Baltimore și până la Washington D.C. de-a lungul țărmului Oceanului Atlantic, în nord-estul SUA. Zona are o lungime de peste 750 de km. În acest megalopolis locuiesc circa 50 de milioane de oameni (20 % din populația Statelor Unite) pe o suprafață de 140.000 km² (3 % din totalul țării). Regiunea include de asemenea o aglomerare industrială și comercială. Orașele din megalopolis sunt legate la un sistem de infrastructură gigantic.

Orașele mari din SUA s-au întins cu periferiile lor tot mai mult în regiunile rurale înconjurătoare. Și de-a lungul șoselelor principale s-au format din ce în ce mai multe orășele lungi. Cu timpul, aceste orășele au ajuns să se atingă între ele, așa de exemplu pe ruta San Francisco - San Diego.

QuoteIndustria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4 % din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.

QuoteOrașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături.Caracteristicile portului Galați sunt următoarele:

    Suprafață totală: 864.131 mp;
    Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);
    Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;
    Număr dane de operare: 56;
    Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
    Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);
    Cale ferată cu ecartament larg - în lungul danelor de operare;
    Punct de tarifare cale ferată;
    Conexiune cu sistemul rutier național;
    Parcare asigurată pentru camioane;
    Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);
    Echipamente portuare pentru operarea navelor;
    Siloz pentru cereale;
    Gestiunea deseurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santina;
    Facilități pentru bunkeraj și pentru întreținerea navelor;
    Zona liberă;
    Punct vamal;
    Șantierul naval DAMEN S.A.;
    Terminal cerealier;
    Terminal de containere;
    Terminal petrolier;
    Siguranță în conformitate cu codul ISPS.

Quote
În Galați se găsesc următoarele centre comerciale și lanțuri de magazine:

    Metro (în nordul orașului)
    Real (în Micro 21)
    Penny Market (2 magazine) (în Țiglina 4 și Mazeppa 1 lângă Centrul de Transfuzii Galați)
    C.E. Market
    Carrefour
    Practiker (Pe Strada Domnească, vis-a-vis de Colegiul Elena Doamna)
    Altex Megastore (în Micro 21)
    Kaufland (2 magazine) (în Micro 21 și în Micro 39)
    Billa (3 magazine) (în Micro 21, Micro 13 și Țiglina 3)
    Winmarkt (în Centru)
    Manoil Mall (în Țiglina 3)
    Sellgros (în Micro 21)

Quote from: Ionut on March 29, 2012, 01:55:18 PM
@valexandru si budrom: guys, cred ca e clar ca zona Galati-Braila are nevoie de autostrada indiferent de cum o dai, ca te gandesti la numar de locuitori, la industrie, retail etc. Si observati ca pe TEN-T apare zona asta pe core network. Deci... nu stiu daca mai are rost sa comentam. Problema noastra, discutata de multe ori, este ca Galati-Braila nu e singura zona fara autostrada. La fel putem vorbi de Craiova, de exemplu. Si-atunci e vechea poveste care nu duce nicaieri: ce facem mai intai.

Hai sa nu mai reluam discutia asta, e chiar inutila. De altfel, cifrele si informatiile puse de voi mi se par foarte interesante, bune pentru cultura generala economica. :) :cheers:

@bogdymol: multumesc pentru info! Pusesem si noi stirea lui Djulwes de pe SSC chiar pe thread-ul viitoarei autostrazi Timisoara-Belgrad (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=66.0), putem discuta acolo.

Quote from: budrom on March 29, 2012, 02:17:47 PM
@valexandru
"3. Craiova, cel putin pe hartie, va avea aprox 2 autostrazi  (Tm-Calafat si Craiova-Bucuresti), pe cand aceasta aglomerare urbana va avea doar una si aia incerta."

:D
Nu te lasi...
cel putin una dintre ele, va fi si reala: Calafat-Craiova-Alexandria-Bucuresti

PE HARTIE (oficiala)
Doar ti-am spus sa privesti atent harta, pe unde-i rosu nepunctat, pe acolo nu se va construi nicio autostrada!!!
Deci, priveste:
(este harta de pe pagina nr 3, cea cu drumurile rosii...)
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/12/st07/st07537-ad21.en12.pdf

Quote from: Ionut on March 29, 2012, 02:32:52 PM

Astea ar trebui teoretic sa fie autostrazi TEN-T, deci cu mari sanse de finantari europene. Restul PPP, gen Comarnic-Brasov.

Zic bine? :dunno:

Quote from: budrom on March 29, 2012, 03:21:46 PM
Sau sa mai asteptam un pic, pana apar noile modificari, in pdf-ul UE.

Quote
    PE a votat cresterea temporara a contributiei UE de la 85% la 95% pentru proiectele de dezvoltare regionala finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social European (FSE) pentru Romania.
"Daca pana acum, cofinantarea Romaniei pe un astfel de proiect era de 15% din totalul sumei, de acum aceasta se reduce la 5%, restul de 95% urmand sa fie acoperiti de catre UE. Este o masura care vine in ajutorul beneficiarilor si care doreste sa sprijine dezvoltarea regiunilor mai sarace si predispuse sa fie afectate in continuare de criza economica si financiara", a declarat europarlamentarul Petru Luhan.

Printre statele care mai beneficiaza de aceasta crestere, se numara Letonia, Ungaria, Portugalia, Grecia si Irlanda.
     

Quote
   

PROJECT DESCRIPTION



This motorway project will provide significant improvements to the road network of southeastern Europe by linking the main cities of the region. It will also connect the ports of Patras, Igoumenitsa, Athens (Piraeus), Thessaloniki and Constanta to the heart of the enlarged European Union. The initial plan for this axis involved the construction of two new motorways across Greece.

    West to east following the route of the Via Egnatia, to connect the port of Igoumenitsa to Kipi on the Greek-Turkish border (680 km)
    Modernisation of the existing 800 km Pathe road (Patras-Athina-Thessaloniki and Evzoni), which runs from southern Greece to the north, connecting Patras to Promahon on the Greek-Bulgarian border.

Extensions to this axis were adopted in 2004, adding connections from the north of Greece towards the neighbouring countries, and from there towards Central Europe.


The first branch of these extensions runs along the former pan-European corridor IV from the Greek-Bulgarian border at Promahon to Nadlac on the Romanian-Hungarian border, linking Thessaloniki to Sofia and to Budapest. The other branch runs from the Romanian-Hungarian border in the direction of the port of Constanta, via Bucharest.

Quote from: budrom on March 30, 2012, 11:27:37 AM
Salut Alex,
harta cu proiectele prioritare, din mai 2010...
continea exact ceea ce s-a realizat dupa mai 2010, modernizarea DN6 intre Calafat si Tm.
:D

Quote from: valexandru on March 29, 2012, 06:49:46 PM
Acum ceva oficial:
Aici apare (si e document UE), ca Timisoara-Calafat va fi autostrada:

[...]

Harta e putin mai veche, insa prioritatile s-au pastrat.

Quote from: MHN on March 30, 2012, 01:36:29 PM

Quote from: valexandru on March 29, 2012, 06:49:46 PM
Acum ceva oficial:
Aici apare (si e document UE), ca Timisoara-Calafat va fi autostrada:

[...]

Harta e putin mai veche, insa prioritatile s-au pastrat.

Chiar ca harta este mai veche, deoarece apar versiuni de tronsoane la care s-a renuntat (cum nu deslusesc ce scrie in legenda, sper ca este vorba despre trasee rutiere)
- cel de-a lungul vaii Muresului, intre Arad si Deva, paralel cu DN7
- o portiune Mako-Cenad-TM, despre care se vorbea pana prin anul 1999

Quote from: valexandru on March 30, 2012, 02:26:49 PM

Quote from: MHN on March 30, 2012, 01:36:29 PM

Quote from: valexandru on March 29, 2012, 06:49:46 PM
Acum ceva oficial:
Aici apare (si e document UE), ca Timisoara-Calafat va fi autostrada:

[...]

Harta e putin mai veche, insa prioritatile s-au pastrat.

Chiar ca harta este mai veche, deoarece apar versiuni de tronsoane la care s-a renuntat (cum nu deslusesc ce scrie in legenda, sper ca este vorba despre trasee rutiere)
- cel de-a lungul vaii Muresului, intre Arad si Deva, paralel cu DN7
- o portiune Mako-Cenad-TM, despre care se vorbea pana prin anul 1999

    In primul rand, harta este din mai 2010 (deci nu e chiar asa de veche).
    In al doilea rand, poti accesa linkul de sub harta ca sa vezi legenda.

Quote from: valexandru on March 31, 2012, 03:23:35 PM
@MHN PP7 se refera strict la autostrada si nu are legatura cu DN6 (singura legatura fiind drumul comun).

QuoteMinistrul Transporturilor, Alexandru Nazare: sunt conştient de aşteptările pe care le au românii în privinţa infrastructurii

Între Nădlac şI Sibiu, am avut o discuţie cu Comisia Europeană foarte detaliată şI aprinsă în privinţa asigurării finanţării pentru întreaga secţiune Nădlac-Sibiu. Secţiunea Dumbrava-Deva e cea mai complicată tehnic şI nu avea asigurată întreaga finanţare. Ca să obţinem finanţarea, a trebuit să facem anul trecut o realocare şI să luăm bani practic din loturi care nu erau contractate deja sau loturi care nu funcţionau deja. Noi am făcut deja o prioritizare la nivel POS-T. Cu acordul Comisiei, am mutat banii pentru această secţiune de 72 km în trei loturi. Licitaţia pentru Dumbrava-Deva o să pornească în câteva zile (CNADNR a anunţat duminică lansarea acestora -n.red). Tocmai pentru a reuşI să avem o coerenţă în modul în care lucrăm pe întreg sectorul Nădlac-Sibiu.

Urmează Sibiu-Piteşti. Termenul de finalizare pentru Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şI Lugoj-Dumbravă este aprilie 2013. Sibiu-Piteşti e un proiect complex, suntem foarte atenţI cum îl pregătim. Am lansat reactualizarea studiului de fezabilitate şI o să acord o maximă atenţie modului în care se face pentru că peste 9-10 luni când va fi gata, vreau să avem o imagine cât mai clară asupra modului în care se va implementa. E un tronson foarte dificil cu o valoare mare care poate fi inclus în bugetarea 2014-2020. Este eligibil, fiind pe coridorul IV.

Undeva în primăvara anului viitor spre vară, având studiul de fezabilitate gata, până în vara lui 2013 discuţiile pe partea financiară vor fi deja cristalizate. Următorul an este de foc în privinţa deciderii alocării financiare, dacă noi suntem pregătiţi cu studiul de fezabilitate şI avem tot ce ne trebuie pentru lansarea proceduri de achiziţii publice, dacă şI Comisia Europeană şI Directoratul de Politici Regionale agreează ideea de a putea lansa anumite proceduri de licitaţii înainte de 2014, ar însemna că putem să îl includem. Mi-aş dori să lansăm procedura de licitaţie anul viitor, astfel încât în 2014 să avem deja contractul semnat şI să putem începe lucrul. Nu ne mai permitem să ratăm startul în viitoarea perspectivă financiară, trebuie să fim pregătiţI cu toate proiectele pe care le avem, să avem studiul de fezabilitate gata, să fie anul viitor lansate procedurile şI în 2014 doar să începem lucrul. Să nu mai avem surprize ca acum, să învăţăm din greşelile care s-au făcut în trecut.

NAZARE: Vă dau un exemplu: aceste loturi de autostradă pornite sunt singurele contracte de autostrăzi din România care au un plafon de maxim 10% posibile costuri suplimentare. Pentru prima oară, constructorii şi-au asumat că nu pot depăşI valoarea contractului decât cu 10%. Lucrul acesta a fost o premieră. Plus, au penalităţI clare: 0,01% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere după termenul de finalizare stabilit în contract. Rezolvarea problemei exproprierilor - nu mai pot veni acum cu claim-uri (cerinţe - n.red.) să spună că nu au cum să lucreze, pentru că aşa cum este structurată noua lege a exproprierilor au cum să lucreze de la început, imediat cum s-a semnat contractul. La fel, la problema utilităţilor, am făcut un comitet în minister în care am chemat toţI operatorii de utilităţi să discutăm pe fiecare proiect în parte care sunt măsurile. Practic, ce am făcut, ca să vă răspund şI mai clar la întrebare: ne-am crescut modul în care protejăm interesele statului în raport cu constructorii.

REPORTER: Sibiu-Piteşti îl veţI scoate la licitaţie în loturi?
NAZARE: O să fie în loturi. E un proiect mare. Fiecare tronson a fost împărţit în loturi, avem noduri rutiere pentru fiecare tronson şI am fost pregătiţI din două puncte de vedere: o dată să evităm situaţia în care o companie câştigă o secţiune prea mare şI dat fiind că au fost probleme financiare cu multe companii în trecut. ŞI suntem într-o criză economică europeană şI trebuie să fim foarte atenţI şI la acest fapt, ca din cauze obiective financiare, o companie să nu-şI poată duce la bun sfârşit obiectivele. Deci sunt legate şI prin noduri astfel încât să putem asigura traficul în cazul în care un lot nu funcţionează.

REPORTER: În ce stadiu mai este proiectul Comarnic-Braşov? Cum intenţionaţI să găsiţI un investitor privat?
NAZARE: Dacă vorbim de concesiuni sau PPP-uri, am spus-o de mai multe ori: vorbim şI de capacitatea administrativă de a gestiona astfel de proiecte. Mai ales în fază de pregătire. Am încercat în primă instanţă să pun la aceeaşi masă diverse resurse: am vorbit cu unitatea BEI (Banca Europeană de Investiţii - n.red) care gestionează proiectele în concesiune sau PPP. Am avut discuţii cu ei tocmai pentru a face evaluarea portofoliului de proiecte în concesiune sau PPP. AceleaşI discuţii le-am avut şI la Londra, când m-am întâlnit cu reprezentanţii experţI din Treasury. În minister avem un comitet în care toate companiile sunt reprezentate şI are ca temă construcţia acestui portofoliu de proiecte.

Spun că este un portofoliu de proiecte pentru că România trebuie să se prezinte cu un portofoliu de proiecte pentru a-şI maximima şansele în proiecte de concesiune sau PPP. Aici suntem într-o competiţie europeană, nu suntem singurii care vrem să facem aşa ceva, resursele pe piaţă sunt relative limitate, încrederea investitorilor la fel. ŞI putem să ne maximizăm şansele pregătind proiectele foarte bine, având nişte studii de fezabilitate revizuite pentru a oferi o imagine foarte clară celui care vine să investească banii şI în acelaşI timp făcând un lobby puternic în capitalele europene cheie pentru genul acesta de proiecte. Sunt şI exeperienţe europene nefericite şI trebuie luate în calcul.

Quote from: Ionut on April 02, 2012, 09:49:02 AM
Am pus doar ce avem sigur (sau cat de cat sigur). De exemplu avem (aproape) sigur autostrada pe Calafat-Craiova-Alexandria, nu pe Slatina. Si Galati-Braila nu este in core, deci e posibil sa nu fie autostrada pe-acolo. Mai asteptam vesti, sa-mi spuneti daca am gresit ceva.

:cheers:

Quote from: Ionut on April 02, 2012, 01:20:08 PM
E pusa si Sebes-Turda, cu negru, adica planned. :D

Quote from: Ionut on April 02, 2012, 05:16:57 PM
da un cold refresh in browser (CTRL+F5) sau empty cache si trebuie sa apara noua versiune a fisierului.

QuoteInfrastructură. Ministerul Transporturilor a început selecţia proiectele finanţate din banii UE
Autostrada Piteşti-Sibiu va înghiţi 3 miliarde de euro

QuoteLa acest moment nu sunt certitudini privitoare la proiectele ce vor fi incluse. Singurul lucru cert este că unul dintre proiecte va fi închiderea coridorului IV prin realizarea segmentului de autostradă Piteşti-Sibiu, de 110 kilometri. ,,Intreaga reţea TEN-T este prioritară urmând ca în funcţie de alocările financiare să se stabilească care proiecte se încadrează pentru perioada 2014-2020.

QuoteAutostrăzile candidate

Este cert că statul nu va primi de la Uniunea Europeană cu titlul de fonduri nerambursabile suficienţi bani astfel încât să construiască autostrăzi pe intreaga reţea TEN_T. Autostrada Sibiu-Piteşti va consuma suficient de mulţi bani din cei care vor fi primiţi de România (un studiu făcut de firma Iptana în 2008 menţiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment).

Din banii care vor rămâne, Ministerul Transporturilor va trebui să finanţeze la alegere între rutele ce sunt include în reţeaua TEN-T. Este vorba de Bucureşti-Botoşani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iaşi-Tg.Mureş-Sebeş (438 kilometri), restul autostrăzii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fără Turda-Tg.Mureş, inclus in Sebeş-Iaşi), Nădlac-Calafat (423 kilometri) şi Calafat-Bucureşti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostradă.

La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru valoarea totală a acestor proiecte s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care UE ar trebui să asigure 85% adică 8-9 miliarde euro, cu mult peste toată alocarea bugetară pentru Transporturi din perioada 2007-2013 de 5 miliarde euro.

Quote from: vancouver on April 17, 2012, 01:47:45 AM

Un articol bun, semnat Doru Cireasa.

QuoteExplicație de la ministru: VEZI de ce sunt importanți 10 km de AUTOSTRADĂ
Noul ministru al transporturilor spune că negociază la Bruxelles ca licitaţia pentru autostrada Sibiu-Piteşti să fie derulată înainte de 2014, iar odată intraţi în viitoarea perspectivă financiară să înceapă lucrările.

Capital: Care va fi primul proiect de autostradă la care veţi tăia panglica?
Pe Bucureşti-Ploieşti de exemplu, unde am fost pe şantier de multe ori, urmăresc cu mare atenţie cum se desfăşoară lucrările. Cred că acesta va fi primul proiect care va fi definitivat - termenul asumat de constructori este 15 mai. Sper că vor reuşi să se ţină de termen, pentru că lucrările care mai sunt de efectuat în momentul de faţă se axează mai mult pe zona de poduri, partea cea mai importantă, corpul autostrăzii, este aproape de finalizare. Bineînţeles, acord o atenţie sporită şi proiectelor care se desfăşoară între Nădlac şi Sibiu, la Constanţa ş.a.m.d. Sper să deschidem traficul pe anumite porţiuni de autostradă înainte de termen, şi aici mă refer la Timişoara-Lugoj Lotul 1, care este într-un stadiu foarte avansat sau la Deva-Orăştie.

Capital: La Timişoara-Lugoj este o porţiune de numai 10 km, nu?
A.N.: Da, e o porţiune de aproape 10 kilometri. E un sector de autostradă licitată în 2010-2011. Chiar dacă aparent aţi spune că este o porţiune mică, este foarte importantă pentru Timişoara, pentru că reuşim acolo să scoatem traficul greu din oraş. În acelaşi timp, la Orăştie-Deva sper să fim în poziţia în care să deschidem traficul tot înainte de termen, în octombrie.

Capital: 2016... Atunci va fi introdusă taxa pe autostradă sau va fi pusă pe fiecare porţiune inaugurată, de 15, 20, 35 de kilometri?
A.N.: Avem în pregătire o analiză, un studiu, împreună cu Jaspers. Acest lucru este în derulare, iar în momentul în care vom avea analiza finalizată o să putem vorbi şi despre un cuantum, şi despre modul de aplicare a taxei. Va fi gata in 2012, după care îl vom discuta cu DG Regio. Comisia Europeană a fost destul de clară: taxarea pe autostrăzi va exista tocmai pentru a putea susţine cheltuielile de întreţinere.

Capital: În 2013 vom avea taxă pe autostradă?
A.N.: Da, în 2013.

Quote
Raman Sebes-Iasi, Sibiu-Pitesti, coridorul IX(care o mai fi...) si Lugoj-Calafat-Bucuresti. Asta pana in 2030.  Costul acestor patru proiecte ~12 md euro.

Quote from: petrarca on April 27, 2012, 02:41:14 PM
Segmentele si numarul de kilometri de autostrada inaugurati in 2011 in versiunea cnadnr (asta si pentru cei ce fac calcule pentru 2012):

http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/PRECIZARE_INS.pdf

Quote from: Cristi232 on April 27, 2012, 06:08:02 PM
Orice drum, ulita, str, bd, dn, a, incepe de la km0.
:)

Quote from: petrarca on April 30, 2012, 03:01:16 PM
Era un post mai mult ironic, nici un cuvant nu imi apartine. De fapt ce doriti sa postam, intrebari la fiecare post ca sa ajungem la rangul de ambasador?

Sunt pasionat de infrastructura si o sa va citesc in continuare, dar asta a fost ultimul meu post

Quote from: vchira on May 01, 2012, 10:54:34 PM
profilul noului ministru al transporturilor :

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-12141369-cine-este-ovidiu-silaghi-noul-ministru-transporturilor-infrastructurii.htm (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-12141369-cine-este-ovidiu-silaghi-noul-ministru-transporturilor-infrastructurii.htm)

Quote from: Ionut on May 02, 2012, 08:22:32 AM
Da, CV-ul nu-l ajuta, din pacate... sa vedem ce va face. Daca va fi suficient de inteligent incat sa-si puna numai profesionisti in subordine, atunci ar trebui lucrurile sa fie OK. E bine stiut ca postul de ministru este in primul rand un post politic, nu tehnic. Ar fi ajutat, desigur, sa aiba experienta in transporturi, dar poate sa faca treaba si asa. E bine ca e membru PNL, teoretic ar trebui sa aiba gandire de dreapta, deci ar intelege importanta infrastructurii. Teoretic. Sa asteptam... si sa vedem cum se vor misca lucrurile...

Multumesc ca n-ati facut aici comentarii-fluviu legate de politica. :D

Quote from: Ionut on May 02, 2012, 09:33:09 AM
Repet: haide sa vedem inainte cum se misca noul ministru si cum merge treaba in minister si dupa sa tragem concluzii.

Quote from: Ionut on May 02, 2012, 10:02:11 AM
Ar putea fi un motto pentru acest acest mandat la MT. :D

Quote from: delacroix on May 02, 2012, 09:43:02 AM

Quote from: Ionut on May 02, 2012, 09:33:09 AM
Repet: haide sa vedem inainte cum se misca noul ministru si cum merge treaba in minister si dupa sa tragem concluzii.

Autostrazi in Romania: planuri si proiecte Ce concluzii poti sa tragi pentru un mandat de 6-7 luni? Important e sa nu strice.
Punctual, ar trebui sa "rupa pisica" la Bucuresti-Ploiesti. Sau...sau! Terminati in trei luni sau plecati acasa.
Personal as vrea sa NU il vad pe ministru la inaugurari de autostrazi "pe un fir".

Quote from: Ionut on May 02, 2012, 10:02:11 AM
@Cristi232: Ei cu A3 B-Ploiesti nu cred ca e cinstit din partea noastra sa-l acuzam... probabil ar fi patit la fel si Nazare. :) Aici e vina guvernului Tariceanu.

QuoteCap 11 Transporturi
Domeniul rutier
- Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (Autostrada Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură
- Demararea lucrărilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum şi pentru lucrările de modernizare a drumurilor naţionale DN 66 Bumbeşti-Jiu-Petroşani şi DN 76 Şoimus –Vârfurile
- Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Sudului: Bucureşti – Alexandria – Slatina - Craiova - Timisoara
- Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: Centura Bucureşti la profil de autostrada, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Comarnic-Braşov
- Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunare la Brăila–Galaţi
- Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naţionale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse in programele de reabilitare

Quote from: tonică on May 03, 2012, 11:04:19 PM
cu traducere simpla, din popor: "facem ce facem si continuan cele incepute ca erau bune, doar noi ne prosteam pe la antene asa, ca sa dam impresia ca lucrurile sunt vai de capu' lor si guvernantii fura, apoi mai bagam o stramba de care n-ati mai auzit si aveti si mari sanse sa nici nu mai auziti. Nu va faceti griji, nu avem nimic in cap cu autostraza sudului, nu mai chemam nici un bechtel, stati linistiti, doar ciupim si noi din studiul ala ceva firimituri c-avem nevoie de banere si afise prin toamna..."
Pe de alta parte, sa intrerupi acum lucrul la cele care merg struna e ca si cum ti-ai turna cenusa in cap. Insa sunt constienti ca n-au cum sa se laude cu cele in lucru si trebuie sa inventeze ceva nou, nemaiauzit...:)

Quote from: isotech_ro on May 04, 2012, 09:33:38 AM
Citeva opinii personale la o prima citire
1. NIMIC despre lucrarile deja licitate de pe tronsonul Orastie - Sibiu
2. NIMIC despre realizarea tronson Sibiu - Pitesti
3. iarasi revine "povestea vinatoreasca" a podului peste Dunare din zona Galati - Braila ( ca si galatean va spun cu certitudine ca acest obiectiv NU SE VA REALIZA in urmatorii 20 de ani - daca este cazul voi detalia motivele financiare care pun frina acestui proiect )
4. apare acesta autostrada a sudului cu un traseu mai mult decit curios si cu finantare mai mult decit incerta

Quote from: delacroix on May 04, 2012, 09:56:52 AM

Personal nu vreau acest pod ( ar mai mult daunator decat folositor) dar se pare ca "megalopolisul" il doreste.

Quote from: isotech_ro on May 04, 2012, 10:42:56 AM

Quote from: delacroix on May 04, 2012, 09:56:52 AM

Personal nu vreau acest pod ( ar mai mult daunator decat folositor) dar se pare ca "megalopolisul" il doreste.

povestea podului revine in fiecare campanie electorala ... iar "megapolisul" considera-l MORT, ca si podul

Quote from: iuli on May 04, 2012, 03:53:39 PM
Eu cand m-am referit la banii europeni m-am referit ca nu vor fi buzunare largi si termene prelungite la nesfarsit, exemplul clar fiind A3...

Quote
-banii europeni vin dupa ce Romania a construit pe banii ei, UE decontand un cuantum din facturile platite initial de catre statul roman.

QuoteFAȚĂ ÎN FAȚĂ: autostrăzile ,,desenate" de Ponta și Ungureanu


Guvernul Ponta

-    Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (Autostrada Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură;
-    Demararea lucrărilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva);
-    Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Sudului: Bucureşti – Alexandria – Slatina - Craiova – Timișoara;
-    Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: Centura Bucureşti la profil de autostrada, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Comarnic-Braşov.


Guvernul Ungureanu

-    Deschiderea circulației pe 200 de km de autostradă, după cum urmează: 20,5 km Cernavodă – Medgidia, 30,8 km Medgidia – Constanța, 21,8 km centura ocolitoare Constanța, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timișoara – Lugoj, 62 km București – Ploiești și 18 km Sarsig – Biharia;
-    Lansarea procedurii de selecție conform legii parteneriatului public privat pentru autostrada Târgu Mures - Iași;
-    Continuarea lucrărilor de execuție a Autostrăzii Transilvania;
-    Continuarea lucrărilor de execuție a tronsonului Nădlac - Timișoara - Deva - Sibiu din Coridorul IV pan-european;
-    Începerea lucrărilor la încă 100 km de autostradă;
-    Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din coridorul IV pan-european, Sibiu-Pitești, pentru a fi finanțat cu fonduri europene nerambursabile din exercițiul financiar 2014-2020;
-    Intensificarea lucrărilor în infrastructura de transport finanțate prin programul POS T în vederea atingerii unui volum de investiții de 1 miliard de euro în 2012.

Quote from: valexandru on May 05, 2012, 01:18:50 PM
@Cristi232

Quote
-banii europeni vin dupa ce Romania a construit pe banii ei, UE decontand un cuantum din facturile platite initial de catre statul roman.

Aici nu e intotdeauna asa. In cazul lucrarilor cu costuri foarte ridicate, UE poate sa dea si fondurile pe parcurs.

Quote from: Cristi232 on May 08, 2012, 09:39:15 AM
Cum adica , pe parcurs?
Statul roman construieste pe banii lui si apoi UE deconteaza intre 1-100% din suma platita constructorilor.
Pe parcurs, succesiv sau la final, aceeasi mancare de peste...
:)

Quote from: valexandru on May 08, 2012, 10:03:51 PM

Quote from: Cristi232 on May 08, 2012, 09:39:15 AM
Cum adica , pe parcurs?
Statul roman construieste pe banii lui si apoi UE deconteaza intre 1-100% din suma platita constructorilor.
Pe parcurs, succesiv sau la final, aceeasi mancare de peste...
:)

Crede-ma ca nu e acelasi lucru! Cand ai de construit o autostrada de 6 mld de euro (Tg Mures-Iasi), cu siguranta nu e acelasi lucru!

Quote from: Cristi232 on May 09, 2012, 09:21:20 AM
Ceea ce trebuie sa inteleaga toata lumea: fara banii din bugetul statului, pt platile initiale ale facturilor, NU SE FACE NICIUN KM.

Quote
Potrivit datelor CNADNR autostrada va avea o lungime de 310 km şi va costa 6,14 miliarde de euro

QuoteŞS: În luna martie a avut loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor transporturilor, unde s-au trasat noile culoare de transport europene. Cu această ocazie s-a decis construirea Autostrăzii Sudului, care va lega Bucureştiul de Craiova, prin Alexandria, către Timişoara, o ramură a sa urmând să meargă către Bulgaria, pe podul de la Calafat. Discuţiile de la Bruxelles în privinţa acestei autostrăzi au avut loc în contextul în care, după cum se ştie, bugetul de stat nu poate să suporte integral finanţarea unei asemenea investiţii de infrastructură. Vom avea însă şansa de a accesa fonduri europene, disponibile până în anul 2020, iar pe următorul exerciţiu financiar 2014-2020 avem convingerea că această autostradă va fi realizată, astfel încât Oltenia, în general, şi judeţul Dolj, în special, să beneficieze de o asemenea investiţie.

Ideea acestei autostrăzi a apărut pe mandatul de ministru al transporturilor al domnului Radu Berceanu, iar eu am susţinut-o în permanenţă, dată fiind imensa sa utilitate. Şi văd că această idee a fost preluată şi figurează inclusiv în programul de guvernare al noului guvern condus de Victor Ponta, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că înseamnă că această idee a fost apreciată dincolo de culoarea politică a executivului. Aşadar, Doljul va avea autostradă, iar asta aduce şansa unor noi investiţii în zona noastră.

Quote from: Ionut on May 15, 2012, 08:07:36 PM
In loc de petitie, nu mai bine facem noi o "adresa" direct la minister sau la CNADNR? Am trimis in trecut la biroul de presa al CNADNR si mi s-a raspuns. Poate avem noroc si acum...

QuoteCum înaintează şantierele de autostrăzi în România

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10387/9692863/2/autostrada4.jpg)

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10387/9692863/3/autostrada1.jpg)

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10387/9692863/4/autostrada2.jpg)

Quote from: Ionut on June 01, 2012, 06:09:06 AM
Cei de la ZF trag linie si aduna, probabil au cerut date de la CNADNR:
sursa: ZF (http://www.zf.ro/companii/cum-inainteaza-santierele-de-autostrazi-in-romania-avans-de-sub-0-1-pe-suplacu-de-barcau-bors-in-trei-luni-9692863)

QuoteÎn prezent, tronsoanele de autostradă pe care se circulă însumează numai 414,9 km, inclusiv
centuri ocolitoare în regim de autostradă.

(http://www.capital.ro/uploads/RTEmagicC_414_km.JPG.jpg)

Quote from: Fili on June 25, 2012, 03:39:48 PM
Salut!

1) Stie cineva de ce nu mai exista de 2 luni, niciun film nou, pe site-ul ministerului? Unde vedem acum stadiul lucrarilor ?

QuoteMoratoriu la MDRT: ŞASE LUNI nu se ating de proiectele public – private de infrastructură

Potrivit lui Bogdan Suditu, şeful serviciului Direcţiei Dezvoltare Teritorială din cadrul MDRT, conducerea ministerului nu are stabilită o poziţie oficială pentru următoarele şase luni privind realizarea parteneriatelor public- private.

Ce proiecte pregăteşte MDRT

- Proiectul centurii Sud a Bucureştiului este cel mai avansat din portofoliul MDRT. "Centura Nord la profil de autrostradă a Bucureştiului, din cauza accentului pus pe centura Sud, a fost lăsată un pic deoparte, dar imediat ce terminăm pregătirea proiectului vom relua şi activităţile pe centura Nord", a spus Ciprian Goriţă, consultant în cadrul MDRT. Secţiunea de nord a centurii Bucureştiului are 52,7 km, iar Centura de Sud – 47,9 km.

- Contractul autostrada Comarnic-Braşov trebuie să fie re-licitat. "Ministerul Transporturilor a lansat deja pe piaţă contractul de consultanţă pentru pregătirea proiectului şi asistenţă tehnică pentru autoritatea contractantă în vederea contractului de concesiune pe termen lung. Contractul include şi o parte de revizuire de studiu de fezabilitate inclusiv partea de optimizare de traseu", a mai spus Goriţă. Lunginea autostrăzii Comarnic – Braşov este de 58 km.

- MDRT va lansa licitaţia pentru consultanţă pentru autostrada Târgu Mures – Iaşi – Ungheni cu o lungime de 307 km. În cadrul perioadei de pregătire va fi împărţită pentru că, datorită lungimii, este imposibil să fie pentru că ar fi foarte complicat să o scoatem la licitaţie ca un pachet întreg, din cauza costurilor de capital.

Quote from: Sfantu on June 28, 2012, 12:38:46 PM
tot fara misto
oare conceptul actual de transport va mai exsita in 50 de ani ?  O:-)

QuoteRomânia ar putea avea o autostradă în parteneriat public-privat în zona de sud-vest

Conectarea zonei de sud-vest a României, care va deveni pol al industriei auto, de reţeaua naţională de autostrăzi, inclusiv printr-o autostradă în parteneriat public-privat, reprezintă o prioritate pe termen scurt a Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a declarat secretarul general adjunct al instituţiei, Horaţiu Buzatu.

Quote from: lautaxi on July 20, 2012, 10:35:38 AM
centura sibiu nu are 14 km autostrada  si 3 km drum national?

Quote25-07-2012

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a mandatat asocierea PwC – D&B David şi Baias – George Butunoiu să recruteze managementul superior (directorii generali şi membrii consiliilor de administraţie) pentru companiile aflate sub autoritatea MTI, cu o cifră de afaceri mai mare de 7,3 mil. Euro, în conformitate cu prevederile OUG nr.109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice.

Acţiunea face parte din proiectul ,,Suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport şi infrastructură – cod SMIS 38774"

Recrutarea managementului superior se face pentru următoarele companii:

    Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA (CFR Infrastructura)
    Societatea Naţională de transport Călători CFR Calatori SA
    Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA
    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA
    Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex SA
    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA
    Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA
    Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA
    Aeroportul Internaţional Timişoara ,,Traian Vuia" SA
    Societatea Comercială Telecomunicaţii CFR SA

Anunţurile de recrutare se găsesc pe site-ul ministerului (www.mt.ro) - secţiunea informaţii de interes public / anunţuri recrutare management privat. Toate detaliile legate de acest proces de recrutare (modul de depunere a candidaturilor, etapele procesului, criteriile de evaluare şi selecţie a candidaţilor, răspunsurile la întrebări, informaţii relevante despre companii, etc) se găsesc şi pe site-ul oficial al proiectului, pus la dispoziţie de către consultanţi – www.georgebutunoiu.com/managerilastat

Quote from: Ionut on July 26, 2012, 03:31:43 PM
@ciprebbe: la cat de inepti sunt bine ca macar nu au umblat la co-finantarea din fonduri nerambursabile...
@Grivei: asta e o veste buna, multumesc!

Quote from: Ionut on August 05, 2012, 10:58:09 AM
De acord cu tine, Radu. Este foarte greu Sibiu-Pitesti dintr-un foc... ma gandesc insa ca intr-un PPP investitorii vor fi interesati sa faca tot tronsonul ca sa-l poata taxa mai bine, mai eficient. Pe de alta parte orice km noi ar fi utili... nu stiu ce sa zic, cum ar fi mai bine.

Quote from: tonică on August 05, 2012, 05:09:19 PM
Iete si graficul:

(http://img513.imageshack.us/img513/9418/graficconstrautostrazir.jpg)

*a se lua in considerare si o mica eroare, normala firii umane..:))

Quote from: Fili on August 06, 2012, 10:51:42 AM
Foarte ciudat:
1) Lotul UMB, cel de 9,5km, este realizat 51% si va fi inaugurat pe 20aug... adica in cateva zile? :)
2) Dezamagitor: Romstrade (lotul Nadlac-Pecica) are un 5%
                           Alpine are 40%...

QuotePlanuri concrete pentru Autostrada Sudului: finantare UE din 2014 si ruta directa Bucuresti-Craiova

"Sectiunea Bucuresti – Craiova se diferentiaza de sectiunea Bucuresti - Pitesti – Sibiu, fiind vorba de doua rute distincte si nu de comasarea rutei Bucuresti – Craiova prin utilizarea sectiunii Bucuresti – Pitesti, respectiv Pitesti – Craiova", precizeaza CNADNR, intr-o nota pentru Finantistii.

"Mentionam ca, in contextul revizuirii retelei TEN-T si a aprobarii de catre Comisia Europeana a formei finale a retelei globale si centrale, respectiv includerea rutei Bucuresti – Craiova – Timisoara in reteaua centrala, este necesara realizarea unor studii de prefezabilitate/fezabilitate pentru utilizarea acestor documente tehnice de suport in exercitiul financiar european aferent perioadei 2014-2020", se mentioneaza in nota CNADNR.

QuotePână în 2020 vom circula pe 1.100 km de autostradă

Quote from: radutm on October 14, 2012, 08:20:56 AM
^^
De observat ca in China, tara comunista si cu salarii mai mici ca la noi, autostrazile sunt toate cu plata si sunt printre cele mai scumpe din lume (link (http://en.wikipedia.org/wiki/Expressways_of_China#Expressway_tolls_and_financing)). Cu banii din taxe finanteaza constructia de autostrazi si sunt operate intr-un sistem mixt stat-privat. Parcurgerea a 100 km costa in medie 6 euro, in timp ce la noi cu o vigneta de 7 euro mergi in toata tara, nelimitat, timp de 30 zile, iar una anuala costa 28 de euro. Eu cred ca avem niste asteptari nerealiste, ca sa nu zic mai multe...

Quote from: savagedanyro on November 10, 2012, 03:21:39 PM
Super reportaj pe DIGI24 HD despre "guvernul acuza drumarii"
(...)

Quote from: anacronox on November 10, 2012, 05:11:44 PM
totusi destul de slab reportajul celor de la digi 24.
care e problema ca ai mai multe contracte care se desfasoara in acelasi timp? daca ai utilaje si oameni care sa faca fata volumului de lucrari atunci nu e nicio problema.

QuoteAutostrăzile din România vor fi păzite 24 de ore din 24 de agenţi antrenaţi în săli de forţă şi care vor fi dotaţi cu arme şi muniţie letale. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) intenţionează să achiziţioneze servicii de pază pentru un total de 400 de km de autostrăzi, valoarea cumulată a investiţiei estimate fiind de aproximativ 25 de milioane de lei (5,5 milioane euro).

CNADNR va scoate la licitaţie contractele pentru asigurarea pazei pe cinci tronsoane de autostradă. Pentru fiecare tronson, acordul-cadru se va întinde pe doi ani, estimându-se că pentru fiecare segment de autostradă vor fi încheiate minimum două contracte

Quote from: BoGDaN on November 14, 2012, 07:07:28 PM
Cand vom avea autostrada de la Nadlac la Constanta 100% functionala atunci da! Se merita o taxa de autostrada pentru intretinere, etc.

Quote from: BoGDaN on November 14, 2012, 06:40:04 PM
Ok respect decizia ta dar nu pot fi de acord cu ea....Eu zic ca bine face CNADNR.... Pana la "companii ale statului de drept privat" si folosirea unui buget propriu bazat pe taxa de autostrada va trece enorm de mult timp. Pana atunci hotii de fier vechi vor actiona fara probleme! Pot numi si investitie pentru ca pana la urma cheltuiala va tine de remedierea si repararea pagubelor. Asadar din punctul meu de vedere nu este un "prim pas prost" ci un prim pas bun!

Quote from: ciprebbe on November 22, 2012, 03:22:52 PM
De ce vrem bani mai multi de la UE daca tot nu putem sa-i cheltuim? Cate AUTOSTRAZI a facut Polonia din fonduri europene si cate Romania (http://www.stirideromania.ro/administrativ/de-ce-vrem-bani-mai-multi-de-la-ue-daca-tot-nu-putem-sai-cheltuim-cate-autostrazi-a-facut-polonia-din-fonduri-europene-si-cate-romania/)

Quote from: lucian252012 on December 04, 2012, 12:00:34 PM
Aseara primul ministru invitat la RTV a confirmat clar ca se face AUTOSTRADA CRAIOVA - PITESTI si e deja demarat reactualizarea studiilor pt un PPP pe COMARNIC - BRASOV  ...

QuoteLucrările la autostrada Craiova – Slatina – Piteşti ar putea începe anul viitor

Lucrările la autostrada Craiova – Slatina – Piteşti ar putea demara în cursul anului viitor. Demersurile au fost deja iniţiate, proiectul pentru construcţia şi proiectarea autostrăzii fiind scos la licitaţie, zilele trecute, pe site-ul naţional specializat SEAP. Valoarea investiţiei se ridică la 500 milioane de euro.

Atribuirea investiţiei va avea loc vara viitoare, pe data de 28 iunie.

QuoteÎn ultimii 20 de ani România şi-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar şi cu propriile interese pe termen lung. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a țării este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres

În privința rețelei de drumuri convenționale, se poate afirma că doar 35% din totalul de drumuri naționale și 15% din drumurile județene se află într-o stare bună sau foarte bună. Restul rețelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitatea şi / sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreținerii.

În ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată cu implicaţii periculoase în siguranţa şi securitatea traficului susţinută de o subfinanţare cronică ceea ce a condus la efecte nocive şi greu de înlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de ţara noastră în care aceasta creşte, fiind absolut necesară punerea în acord cu tendinţele şi obiectivele stabilite la nivelul UE

În transportul aerian România, deşi numărul de aterizări şi decolări este ridicat, valoric se înregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini. 

Transportul maritim pe scurtă distanţă şi transportul fluvial pot contribui la descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de transport  au rămas încă exploatate sub posibilităţi, atât din cauze transfrontaliere, cât şi din cauza stării infrastructurii portuare.

De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură internaţională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea aşezării ţării noastre în tendinţele transportului european.

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum punctele intermodale naţionale, modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, modernizarea aeroporturilor naţionale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim şi fluvial.
Pentru finantarea lucrarilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri extrabugetare.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Obiectiv general
Strategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă a traficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare și întreținere a tuturor drumurilor naționale.

Obiectiv specific
Considerând construcția unei rețele eficiente de autostrăzi și drumuri expres ca fiind cea mai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt și mediu.

Măsuri
Plecând de la o prioritizare clară în construcţia de autostrăzi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel:
Finalizarea Autostrăzii Nădlac – Arad – Bucureşti pentru a lega România de Europa   (Coridorul IV)
Finalizarea Autostrăzii Transilvania
Realizarea Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti – Braşov prin finalizarea tronsonului Braşov - Predeal - Comarnic
Demararea lucrărilor la Autostrada vest - est Târgu Mureş – Iaşi - Ungheni;
Realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada Bucureşti – Ploieşti – Focşani – Bacău – Paşcani.
Demararea proiectului Autostrăzii de Sud  București – Alexandria – Craiova – Drobeta-Tr.Severin - Timișoara.
Finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud)   
În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanţe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând costuri cât mai mici.
Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construcţie a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de ocolire.
De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor;
Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare in situ a drumurilor.
Prin Programul Național de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD) guvernul va urmări aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor județene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.
Pentru a preveni degradarea șoselelor naționale reabilitate în anii '90 în cadrul Etapelor I – III de reabilitare a drumurilor naționale, în perioada 2013 – 2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.
În privința balastierelor şi a carierelor de piatră pentru materii prime pentru a limita importul materialele de construcţii și încurajarea exploatării, în mod rațional, resurselor materiale, vor fi promovate programe naţionale de exploatare a resurselor naționale de către firmele românești.
Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţării private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja în execuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şi constant.
Asigurarea finanțării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investițiile în infrastructură.
Strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori).
Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii de management de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor, precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei.
Reducerea numarului de accidente in traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a ,,punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, imbunatatirea si marirea capacitatii de control in trafic si introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului.

QuoteMiza divizării CNADNR: cum se vor împărţi cei 2 mld. euro - banii de autostrăzi şi drumuri naţionale

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a fost autorizat de Guvern să ceară în Adunarea Generală a Acţionarilor a CNADNR divizarea societăţii în două noi companii naţionale, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri, potrivit Mediafax.

Compania Naţională de Autostrăzi va funcţiona sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Naţională de Drumuri Naţionale va fi organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Modificarea privind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a fost decisă de Guvern prin ordonanţa de urgenţă care stabileşte noua configuraţie a Executivului.

De asemenea, Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat va trece din subordinea Secretariatului General al Guvernului în cadrul acestui departament.

Quote from: iuli on January 04, 2013, 10:34:50 AM
Deseara pe Antena 3 la "Vorbe Grele" va fi Victor Ponta si o tema va fi despre infrastructura rutiera. Chiar sunt curios daca se va aborda tema licitatiilor de pe A1 inca neatribuite.

Quote from: Mrs on January 05, 2013, 03:39:40 PM

PS @iuli.... nu sunt fitos.... Dupa 40 minute de la stat la Nistoresti noi ne-am intors spre Ploiesti si am luat-o pe DN1A...  :)

:cheers:

QuoteDe ce merge incet constructia de drumuri in Romania? Oricum, nu din vina CNSC, cum spune Ponta

Zilele trecute premierul Ponta a adăugat un nou punct ȋn lista confuziei şi neȋnţelegerilor, unele voite, altele sincere, din jurul marilor proiecte de investiţii publice.
................

Quote from: cezar-mario2012 on January 06, 2013, 11:41:53 AM
Este adevarat ca uni prefera sa mearga cu 90-100km/h pe autostrada, dar nu este normal ingreuneza traficul. Autostrada este facuta pentru siguranta si viteză.

Quote from: Rashid on January 12, 2013, 05:41:56 PM
Autostrada in Moldova, justificata de valori trafic? Nu prea cred.

Quote from: Ionut on January 12, 2013, 09:17:18 PM

Quote from: Rashid on January 12, 2013, 05:41:56 PM
Autostrada in Moldova, justificata de valori trafic? Nu prea cred.

Cred ca n-ai fost pe DN2. :)

Quote from: sebba on January 13, 2013, 11:43:09 AM
de ce imi e lehamite? priviti GMaps! numai cioturi, dispersate, fara cap si fara coada! si nici acele cioturi nu-s cum trebuie!
ba nu sunt parapeti, ba n-are cine sa le deszapezeasca, ba se fura toti banii si se lasa totul de izbeliste! e sat fara caini... fiecare face ce vrea si nimeni nu are nici o responsabilitate si nu e tras la raspundere

Quote from: Rashid on January 12, 2013, 05:41:56 PM
   

   . Insa sa nu uitam ca prin Moldova trece primul DN reabilitat cu ADEVARAT, cap-coada, din Romania de dupa 1990. (Va mai amintiti sper, despre celebrele panouri "Aici sunt banii dvs...")
Moldova a luat...cireasa de pe tort.

Quote from: amst;99237074Salut,
Tocmai am primit un raspuns de la CNADNR in legatura cu drumul de legatura intre autostrada A1 si centura Lugoj. Acesta va avea indicativul rutier A6.

Quote
se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) să asigure concesionarului, dacă va fi necesar, diferenţa dintre costurile şi veniturile acestuia.

Quote
În urmă cu doi ani, Banca Mondială recomanda României să înceapă cu un proiect-pilot nu mai scump de 500 de milioane de euro, preferabil pe Valea Prahovei-zonă cu trafic mare, unde concesionarul nu va întâmpina dificultăţi în recuperarea investiţiei.

Quote from: sebba on January 21, 2013, 09:24:59 AM
neicussorule, tradare sa fie, dar cum o semnam?

io nu pricep deloc chestia asta si nici nu as fi de acord cu asa ceva:

Quote
se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) să asigure concesionarului, dacă va fi necesar, diferenţa dintre costurile şi veniturile acestuia.

adica cum? vine unu plin de bani sa faca autostrada! bun! dar de ce sa-i asigure statul, adica tot noi, ca afacerea lui va fi cel putin pe zero? adica NU in pierdere!
pai ce mama lu' proces verbal? ca io nu inteleg... neicussorule!

de ce nu fac ei si altfel?! adica: are profit peste o anumita suma (procent etc), ce e peste sa dea la stat...
la asta nu se gandesc ei, nu? ca doar facem afaceri cu statu, pe banii prostilor!

*&^&^%^$$^^# 7^%&^$$) masii!


si alta:

Quote
În urmă cu doi ani, Banca Mondială recomanda României să înceapă cu un proiect-pilot nu mai scump de 500 de milioane de euro, preferabil pe Valea Prahovei-zonă cu trafic mare, unde concesionarul nu va întâmpina dificultăţi în recuperarea investiţiei.

adica, cu alte cuvinte: alt drum nu au! puneti taxa pe el ca vor platii fraierii! n-or sa doarma in camp!

@#%#$%&!%^&& masii! iarasi!

Quote from: alecu26 on January 21, 2013, 09:45:12 AM
Romania e tara in care ai parcari in centru Bucurestiului, si ca sa nu platesti o taxa de 2 RON, o pui in fata barierei, si in care daca esti prins fara Rovigneta, contesti totul in justitie, ca asa ni se pare noua normal, sa nu platim nimic.

QuoteCum a crescut, dar de fapt a scazut bugetul alocat "Transporturilor" pentru 2013

Bugetul propus pe 2013 pentru Ministerul Transporturilor (MT) - 7,29 miliarde de lei - prezentat ca fiind cu 40% mai mare decat executia preliminata pe 2012, nu contine insa si bugetul Companiei de Autostrazi (CNADNR), institutie scoasa de sub ordinea ministerului si dusa la Ministerul Proiectelor de Infrastructura condus de Dan Sova. In schimb, bugetul propus pentru CNADNR pe 2013 este de 5,8 miliarde de lei, mai putin ca in 2012. Astfel, bugetele pe 2013 ale CNADNR si MT la un loc dau 13,1 miliarde de lei, mai putin cu peste un miliard decat bugetul aprobat initial pentru "Transporturi" pe anul 2012, adica 14,32 miliarde de lei. In plus, din bugetul pe 2013 al Transporturilor, 850 de milioane de lei vor merge catre plata datoriilor CFR, intorcandu-se astfel la stat.
......

Quote from: radutm on January 22, 2013, 08:23:31 PM
^^
Se pare ca e mai complicat:
.....
......

QuoteProiectele prioritare de infrastructură: ce autostrăzi şi căi ferate vor primi finanţare în 2013

Guvernul estimează că va asigura în acest an 3,4 miliarde de lei (777,5 milioane de euro) din fonduri externe şi 881,9 milioane de lei (201,6 milioane de euro) de la buget pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale. Finanţarea este calculată pentru proiectele considerate prioritare.

Pe lista principalelor proiecte de infrastructură rutieră finanţate în acest an au fost incluse:
- Autostrada Orăştie-Sibiu, cu o alocare de 699 de milioane de lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare
- Autostrada Cernavodă-Constanţa - 435,4 milioane de lei, din care 9,8 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 425,6 milioane de lei din fonduri externe rambursabil
- Autostrada Lugoj-Deva - 430 milioane de lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare
- Autostrada Bucureşti-Braşov - 369 milioane de lei integral din bugetul de stat
- Autostrada Arad-Timişoara şi By-pass Arad - 250,7 milioane de lei, din care 18,7 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 231,9 milioane de lei din fonduri externe rambursabile
- Autostrada Braşov-Cluj-Borş - 188,3 milioane de lei integral din bugetul de stat
- Autostrada Nădlac-Arad - 170 milioane de lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare
- Reabilitarea de drumuri naţionale Etapa a Şasea, 1.112 kilometri - 546,7 milioane de lei integral din fonduri externe rambursabile
- Variantele de ocolire a oraşelor Deva şi Orăştie la standard de autostradă - 324,4 milioane de lei integral din bugetul de stat
- Varianta de ocolire a municipiului Constanţa - 246,1 milioane de lei, din care 71,8 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 174,3 milioane de lei din fonduri externe rambursabile.

QuoteAutostrada Cernavodă-Constanţa - 435,4 milioane de lei, din care 9,8 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 425,6 milioane de lei din fonduri externe rambursabil

Quote from: ciprebbe on January 30, 2013, 10:01:24 AM
Din ce l-am auzit pe "dotore" alaltaieri la TV aproape ca a recunoscut (i-a scapat pe gura)  ca e cu dedicatie Comanic -Bv.(unui consortiu francez).

Quote from: Ionut on January 30, 2013, 10:44:30 AM

Quote from: ciprebbe on January 30, 2013, 10:01:24 AM
Din ce l-am auzit pe "dotore" alaltaieri la TV aproape ca a recunoscut (i-a scapat pe gura)  ca e cu dedicatie Comanic -Bv.(unui consortiu francez).

Iar Vinci?! Mai baga o fisa? Oricum, sper ca nu e vorba de Colas...

Quote from: Ionut on February 04, 2013, 03:45:18 PM
Dupa stadiile raportate se vede ca doar Alpine (Pecica-Nadlac) are sanse sa termine de tot in aprilie, termenul din contract...

Quote from: bogdymol on February 04, 2013, 08:10:56 PM

Lugoj - Deva, lot 1: e un lot relativ greu. Nu se va deschide decat prin August-Septembrie (iar drumul de legatura spre Centura Lugoj abia prin Noiembrie)

Quote from: Hercule on April 17, 2013, 02:59:38 PM
Tronsonul Nadlac - Pecica lipseste de pe harta! :((

Quote from: bgd77 on April 28, 2013, 10:51:49 PM
Exista ceva de genul asta. Vezi aici (http://www.cnadnr.ro/proiect_pcd.php?id=439).

Quote from: viossboss on April 28, 2013, 11:00:41 PM
Bleah.... Pai ce cu o floare se face primavara ?
Sau mai exista asa proiecte pe coridorul IV si nu stiu eu de ele ?
[edit]Si nu ma intelege gresit nu te invinovatesc pe tine.

QuoteAutostrăzile României noului mileniu: 13 ani, opt miniştri, 421 de kilometri finalizaţi, încă 100 în aşteptare

Cei opt miniştri care s-au perindat la şefia Ministerului Transporturilor din 2000 încoace au realizat exact 421 de kilometri de autostradă. Dacă la numărul de kilometri de şosea de mare viteză suntem codaşii Europei, ocupăm un loc de frunte în topul celor mai scumpe autostrăzi. 52 de kilometri de şosea ne-au costat 1,5 miliarde de euro.

În prezent, România are 548 de kilometri de autostradă. Până la finalul anului, alţi aproape 100 ar trebui finalizaţi. Per total, cei opt miniştri ai Transporturilor din ultimii 13 ani nu au lăsat în urmă moşteniri însemnate.

Miron Mitrea: Kilometri de autostradă finalizaţi – 97. Kilometri de autostradă începuţi – 122.
Patru ani s-a aflat Miron Mitrea la şefia Ministerului Transporturilor, timp în care a tăiat panglica a 97 de kilometri din Autostrada Bucureşti - Drajna. A apucat să lase moştenire mai multe şantiere: unul pe Autostrada Soarelui, altul în Ardeal, pe Autostrada Transilvania, şi două lângă Piteşti şi Sibiu. În total, 122 de kilometri.

Radu Berceanu: Kilometri de autostradă finalizaţi – 77. Kilometri de autostradă începuţi – 94.
În 2006, la două săptămâni de la venirea în funcţie, Radu Berceanu a inaugurat încă 36 de kilometri din Autostrada Soarelui, între Drajna şi Feteşti. El nu a început însă nici un proiect în cele nouă luni de ministeriat. A fost mai prolific în al doilea mandat, când a terminat primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania şi a deschis patru şantiere de aproape 94 de kilometri.

Ludovic Orban: Kilometri de autostradă finalizaţi – 15. Kilometri de autostradă începuţi – 84.
Ludovic Orban a pornit lucrările la şoseaua Bucureşti – Ploieşti, plus asfaltarea celor 22 de kilometri din centura Constanţei. Nu a apucat să taie însă panglica decât pentru 15 kilometri din centura Piteştiului.

Anca Boagiu: Kilometri de autostradă finalizaţi – 115. Kilometri de autostradă începuţi – 191.
În doi ani, Anca Boagiu a fost campioană la tăiat panglici, inaugurând în total 115 kilometri de drum. În plus, a dat startul lucrărilor pe aproape 190 de kilometri de şosea de mare viteză între Nădlac şi Sibiu.

Gheorghe Dobre: Kilometri de autostradă finalizaţi – 0. Kilometri de autostradă începuţi – 0.

Alexandru Nazare: Kilometri de autostradă finalizaţi – 0. Kilometri de autostradă începuţi – 0.
În ultimii ani au fost şi miniştri ai transporturilor care nu au reuşit să semneze nici un contract sau să inaugureze vreun kilometru de autostradă. Gheorghe Dobre nu şi-a legat numele decât de reabilitarea cu cântec a autostrăzii Bucureşti - Piteşti şi de o renegociere controversată a contractului cu americanii de la Bechtel, iar Alexandru Nazare a avut un mandat de doar două luni, aşa că nu a apucat să facă mai nimic.

Ovidiu Silaghi: Kilometri de autostradă finalizaţi – 110. Kilometri de autostradă începuţi – 0.
Ovidiu Silaghi a reuşit, în jumătate de an, să inaugureze ce au început predecesorii săi, adică circa 110 de kilometri de autostradă. Nu şi-a pus însă semnătura pe nici un proiect nou.

Dan Şova: Kilometri de autostradă finalizaţi – 18. Kilometri de autostradă începuţi – 0.
În mandatul actualului şef peste autostrăzi, Dan Şova, au fost finalizaţi 18 kilometri de şosea de mare viteză, respectiv drumul dintre Deva şi Orăştie. Până la finalul anului însă, ar trebui să fie gata încă aproape 100 de kilometri de autostradă.

Quote from: bgd77 on July 11, 2013, 08:54:55 AM
Vezi aici (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=10.msg15#msg15) planul pentru A0.

Quote from: alecu26 on July 25, 2013, 12:35:00 AM
Eu zic Ionut dupa ce se depune ofertele la Bacau sa faci o intrebare oficiala.

Quote from: stangabriel on August 13, 2013, 02:52:09 PM
http://www.zf.ro/auto/topul-celor-mai-scumpe-sosele-de-ce-romania-plateste-intre-3-si-23-mil-euro-pe-un-kilometru-de-autostrada-11249942
Preturi orientative per km la toate autostrazile actuale si viitoare din Romania.

Quote from: dr4qul4 on August 13, 2013, 06:42:23 PM
eu as intreba de ce craiova-pitesti 14 si medgidia constanta 4,2 ??

QuoteToţi constructorii de şosele de mare viteză din vestul ţării au fost penalizaţi pentru întârzieri sau pentru nereguli în executarea lucrărilor. Este soluţia găsită de autorităţi pentru a recupera o parte din sutele de milioane de euro investite în autostrăzi neterminate sau predate cu întârziere.

Cea mai mare sancţiune a fost aplicată italienilor care s-au ocupat de tronsonul Timişoara- Arad - 9,5 milioane de lei.

[...]

Pentru ca centura de ocolire a municipiului Arad a fost predata cu 2 ani intarziere, firma de constructii a fost amendata cu 6,7 milioane de lei, adica aproape un milion si jumatate de euro.

Totul, în condițiile în care societatea a primit 100 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene și din bugetul de stat, pentru construcția centurii ocolitoare, realizată la standard de autostradă. Nu este însa prima penalizare aplicată firme

[...]

O amendă a primit și constructorul singurei șosele rapide care a fost inaugurată înainte de termen. Este vorba de tronsonul de autostradă dintre Timișoara și Lugoj, predat cu două luni mai devreme. Firma care s-a ocupat de șantier nu a predat la termen documentele fiscale, astfel că Uniunea Europeană a decontat banii cu întârziere

[...]

Quote from: iuli on September 06, 2013, 10:03:56 PM
De ce să nu facem la tuneluri doar un sens? Toți cred că fac la fel.

Quote from: tonică on September 06, 2013, 10:04:30 PM
pe de alta parte, daca s-ar face macar ce este cu negru s-ar circula cred eu şnur, partile cu verde neatingand orase ori sate de netrecut.

Quote from: tonică on September 06, 2013, 10:04:30 PMBani indeajuns in excedentul 2014-2020 pt autostrazi si chiar ar mai ramane inca pe atat pentru coridor IX ori severin-calafat...