Bine, mie mi se pare amuzant că prin cresterea garantiei de la doi ani la cinci, pentru un stalp care probabil ar trebui să ţină 50 de ani fără mare întreţinere, preţul se duce în pod :) Adică ce rată de intervenţie în perioada de garanţie aveau băieţii astia deştepţi? Pun stălp de lemn? :)
Eu am intalnit o situatie oarecum similara in 2012, dar era vorba de o relocare a unei conducte Transgaz. Intre studiul de solutie si PT+DDE, s-a modificat ceva normativ si s-au modificat specificatiile tehnice pentru teava de gaz. Problema a aparut evident la costuri, fiindca respectivul tip de teava se producea doar la o singura fabrica in toata Europa (undeva in Germania) si cei de la Transgaz au indicat exact producatorul in contract. Costurile au sarit cu aproximativ 50.000 euro.
Pana la urma, toata lumea trebuie sa inteleaga ca Antreprenorul nu isi poate asuma un risc de care nu avea cunostinta la momentul intocmirii Ofertei sale. Statistic, la nivel global, modificarile legislative sunt cele mai mari generatoare de costuri suplimentare la contractele de infrastructura. Ori noi in Romania o problema cu aceste costuri suplimentare. O data fiindca la investitiile mari, exista niste indicatori tehnico-economici care sunt asumati prin HG si care nu pot fi depasiti decat prin proceduri foarte greu de indeplinit, iar a doua oara fiindca la noi, desi se fac studii peste studii inainte de executie, exista inca un mare grad de neprevazut pana la "bagatul sapei" in pamant (de ex: sunt situatii cand ce te astepti sa gasesti o conducta de gaze pe undeva ingropata si ea este la 200 m de pozitia respectiva, unde de exemplu tu ai proiectat un podet).
Acum nu vreau sa duc mai departe discutia, dar situatiile nu sunt chiar asa de similare. Inteleg ca prin cresterea garanţiei sa crească un pic preţul, sa zicem cu 10-20% ( desi chiar si 20% mi se pare exagerat) ca să acoperi niste probleme care apar, dar care ar trebui să fie foarte "jos" pe curba lui Gauss. Nu suntem in situatia in care se cer alte materiale, alte calcule de rezistenţă etc. Majoritatea stalpilor care sunt acum in teren dateaza din anii 80 sau chiar si mai de demult :) ( Bine, nu stiu, poate s-a mai schimbat si altceva si e justificat, dar daca e doar garanţia...) Când se schimbă legislaţia mai profund mi se pare normal şi ai perfectă dreptate.
^
Asa e, dar garantia marita poate aduce cu sine nevoia de materiale cu termene de garantie mai mari (care poate trebuie importate, neputand fi confectionate/produse in Romania). Si importurile probabil costa in plus. Sigur, fara sa stim exact cat escaladeaza costurile si exact de ce, discutia ramane doar o specula.
Este adevărat că discuția rămâne "doar speculativă"...... Pentru că la garanții, TE DUCE GÂNDUL LA DUBLE STANDARDE... Dacă este de DOI ANI (personal mi s-a părt ciudată garanția asta de doi ani la un drum / autostradă, ca la un frigider...calculator sau mai știu eu ce), când la unele produse au apărut garanții de trei ani (sau de cinci ani la turisme)..... Pentru asta stau și mă întreb dacă cimentul produs în RO (și utilizat și la construcția autostrăzilor / podurilor) la o garanție de doi ani este bun, dar la o garanție de cinci ani trebuie adus din.....Uagadougu, fierul-beton de pe mai știu eu unde (similar cu conducta "Transgaz", care pentru "ceva" anume este "conformă" numai aceea fabricată în Germania)......
Asta este ca și povestea (adevărată) a Loganului fabricat prin 2006-2009 care pentru "intern" nu avea OBLIGATORIU ABS, dar la export nu pleca fără ABS la dotare minimală-standard........
Și fie-mi cu iertare (am bătut Germania cu 150 de tone inaintea mea) și nici nemții nu stau bine la poduri (foarte vechi, de te obligă să intrii pe Bundesstrasse, să ocolești pe sub poduri și mai apoi să ieși în drumul tău "normal")...dar nu am auzit la ei la noile "construcții / reconstrucții" de doi ani garanție................ Părerea mea ! Trăită și total nemulțumit de ceea ce văd că se face din banii mei / ai voștrii..... După ce dai miliarde, să ai o garanție de DOI ANI ????... După asta, normal că șocul este mare când te trezești la realitate și le spui că garanția urcă la CINCI ANI.... Cum să nu apară "artificiile" (așa le văd eu), deși unii veți motiva imediat diferențierea... Povesea asta este cumva asemănătoare și cu construcția "câmpurilor de eoliene din RO", la care noi plăteam două certificate verzi, cu mult înainte ca "morișca" respectivă să producă un KW/H; nici nu era adusă-n port......
+1
Garantie de doi ani la o constructie de asemenea amploare/complexitate ca o autostrada? Nici eu nu vad de ce e atit de mica. Nici nu sint in domeniu sa stiu cit e la altii, eventual cit "ar trebui" sa fie.
Acum multi ani un antreprenor american in constructii m-a contactat in ideea de a intra pe piata romaneasca, nu l-am putut ajuta, nu sint de specialitate dar imi aduc aminte din discutiile cu el ca el construise cite ceva prin US si Mexic si ca acorda o garantie de 5 ani. Parca. Nu sint sigur ca memoria nu-mi joaca feste.
Poate colegii care lucreaza asa ceva sa stie unde, ce, cum si cit.
Privit altfel, daca nu se facea nici o autostrada, pt. Electrica erau buni stalpii aia (din '70-80) inca citeva zeci de ani, acum insa trebuie pusi altii cu garantie extinsa, daca s-ar putea si poleiti cu aur...pe banii altora..
@ bogdix, foarte probabil sa fie cum spui tu si la Electrica, ceea ce voiam eu sa remarc e ca LUNGIMEA LANTULUI DE IZOLATORI INDICA TENSIUNEA NOMINALA A LINIEI ! Aici, lantul fiind cca. 1m, tensiunea e 110 kv, deci in gestiunea Electrica. Transelectrica are tensini >110kv, deci lanturi de izolatoare mai lungi. Si liniile de 110kv pot avea lanturi mai lungi, IZOLATIE IMBUNATATITA, in zone cu poluare sau umiditate excesiva.
Scuze, eu am inteles din discutie ca garantia extinsa se refera la stilpul/pii ce se relocheaza..si nicidecum la autostrada.
Adica daca nu existau stilpi de relocat era buna garantia aia de 2 ani pe cind asa numai de 5? Ce treaba are una cu alta?
Si mai este un aspect. Se face atita caz de procedura relocarii, ca trebuie programata cu juma de an inainte, ca studii, dar eu va intreb: in caz de fenomene naturale, gen inghet/vint, care rupe firele sau chiar si stilpii..si se procedeaza in regim de urgenta fara studii si anunturi prealabile..atunci cum e ? atunci se poate in citeva zile, cu echipele lor, si nici nu mai moare nimeni ca se intrrupe curentul neanuntat..
Un articol interesant care prezinta practic punctul de vedere al Electrica cu privire la relocarile retelelor electrice aferente proiectelor de constructie autostrazi:
Autostrăzile care se opresc în sârma de curent. Proiectele unde trebuie mutaţi stâlpi ai Electrica
Stâlpii de electricitate reprezintă una dintre piedicile din calea realizării de autostrăzi. Deşi pisica este aruncată adesea în curtea companiilor din energie, în multe cazuri cei de la Drumuri sunt cei care nu realizează demersurile necesare pentru relocarea lor, conform informaţiilor furnizate ECONOMICA.NET de către Electrica.
economica.net (http://www.economica.net/autostrazile-care-se-opresc-in-sarma-de-curent--proiectele-unde-trebuie-relocati-stalpi-ai-electrica_128631.html#n)
Nu am observat sa mai fi fost postata povestea, asa ca e bine sa ramana aici pentru referinta si poate cineva are ceva de invatat din toata tevatura. Am pus un semn si pe topicul A1 (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=2.msg173969#msg173969).
BONUS: articol ilustrat cu pozele lui @Rocklee (cu citare sursa - forum API)!
http://www.economica.net/autostrada-lugoj-deva-peripetiile-prin-care-a-trecut-umbrarescu-pentru-mutarea-stalpilor-transelectrica-de-pe-lotul-4_145400.html#n (http://www.economica.net/autostrada-lugoj-deva-peripetiile-prin-care-a-trecut-umbrarescu-pentru-mutarea-stalpilor-transelectrica-de-pe-lotul-4_145400.html#n)
Quoteineri, 27 octombrie a fost emisă în sfârşit Autorizaţia de Construire pentru relocarea stâlpilor Transelectrica (LEA 400kV Mintia –Arad tronson 35-37) de la Bretea Mureşană (Km 83+835 - Km 84+525), care sunt încă situaţi pe amplasamentul expropriat suplimentar pentru construirea lotului 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva.
Asta după ce luni, 23 octombrie a fost semnat contractul cu Transelectrica pentru eliberarea amplasamentului, după cum au spus pentru ECONOMICA.NET reprezentanţii companiei naţionale de transport al energiei electrice.
,,Transelectrica a primit solicitări de eliberare amplasament pentru trei tronsoane, aparţinând liniilor electrice aeriene LEA 400Kv Mintia-Arad şi LEA 400 Kv Mintia-Sibiu", au precizat reprezentanţii companiei.
Ei au menţionat că pentru LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 35-37, contractul pentru eliberarea amplasamentului a fost încheiat în data de 23 octombrie 2017.
Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a transmis către Companie în data de 19 februarie 2015 o solicitare pentru încheierea Contractului de eliberarea amplasament prin ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonuL 35-37, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4". Contractul a fost semnat în data de 17 aprilie 2015.
,,Din cauza lucrărilor la autostrada Lugoj-Deva lot 4 s-a declanșat o alunecare pronunțată a terenului în zona care a afectat stâlpul 37. Din acest motiv, antreprenorul a analizat un nou traseu pentru Autostrada Lugoj-Deva în zona stâlpilor 35-37 și condițiile de coexistență în noua situație, fapt ce a dus la încetarea contractului de eliberare amplasament, în conformitate cu clauzele contractuale", au explicat reprezentanţii Transelectrica.
Ei au adăugat că, la data de 25 septembrie 2017, Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a solicitat încheierea unui nou contract pentru eliberarea amplasamentului prin ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonuL 35-37, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4", acesta fiind încheiat în data de 23 octombrie 2017
Tot luni, 23 octombrie 2017, a fost încheiat contractul de eliberare amplasament şi pentru LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 15-20.
"În anul 2014, a fost eleborată și avizată documentația tehnică pentru reglementarea coexistenței viitoarei autostrăzi cu LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul stâlpilor 15-20. Ulterior, soluţia a fost imposibil de implementat, deoarece antreprenorul nu a a putut obține acordurile proprietarilor de teren", au mai spus reprezentanţii Transelectrica.
Posibilitatea de reglementare a coexistenței a fost reanalizată în anul 2016, fiind identificată și aprobată o nouă soluție. Astfel, la data de 25 septembrie 2017, Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a solicitat încheierea unui contract pentru eliberarea amplasamentului privind ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 15-20, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4", care a fost semnat la data de 23 octombrie 2017.
Deci,
au trecut trei ani de la data primei cereri (2014), pentru relocarea unei linii de 400KV.
Valabil pentru tot ce s-a licitat acum la DX12, A0, A1-PiSi, care necesita de asemenea relocari de linii transelectrica de 220 si 400KV.
Quote from: ovicor on December 18, 2019, 02:46:15 PM
Cred ca cei ce lucreaza la relocarea retelelor, electrice sau de alta natura, doar ei pot fi numiti cu adevarat subcontractori. Daca esti constructor si apelezi la alti constructori sa-ti faca treaba, atunci nu licita lucrari, lasa pe altii. Nu-i moral si, daca mi-e permis sa opinez, n-ar trebui sa fie nici legal. Si, da, cred ca constructorul plateste subcontractorul pentru relocarea LEA, fiindca proprietarul retelei nu accepta decat firme autorizate, agreate, cu care are protocol prestabilit. Poate fi si o firma cu care nu exista protocol, dar formalitatile dureaza, si atunci se da o lista de n firme agreate, cu care deja exista protocol.
Cred că ai dreptate, ar trebui interzise preluarea contractelor de către firme care nu au parc auto, utilaje și care se interpun între firmele (subcontractoare) de construcții și stat. S-ar economisi foarte mulți bani, cu care s-ar mi face poate încă atâția km câți se fac acum. Poate aci politicul ar trebui să facă neapărat ceva.
Foarte frumos au avansat și pe zonele mai puțin mediatizate în ultimele săptămâni. Se pare că gropile arheologice sunt istorie, deci a mai rămas doar problema rețelelor electrice. Alea de medie tensiune nu ar trebui să creeze probleme prea mari cu relocarea, în schimb cele mari de 400 kV sunt mai sensibile. Acolo înțeleg de la reprezentantul UMB în conferința de presă cu CNAIR că lipsește acordul proprietarilor pentru dreptul de uz și servitute la stâlpii relocați.
Conform legii, e nevoie de un "Contract de constituire a dreptului de uz și servitute pentru realizarea accesului pe proprietatea privată în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor publice de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora". Poate ne ajută juriștii de pe forum dacă știu mai bine speța, ce se întâmplă dacă titularii dreptului de proprietate vizați refuză să semneze astfel de contracte, cum se poate rezolva problema?
Legea energiei 123/2012 zice la Art 12 că:
5)Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
(6)Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizării pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).
Art 93 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz şi servitute ori de restrângere a unor activităţi, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanţă şi/sau racordare de noi utilizatori şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice;
Nu îmi e clar dacă un proprietar de teren vizat de acest drept de uz și servitute pentru viitorii stâlpi decide să nu semneze acel contract prin care să își dea acordul intră sau nu sub incidența 93 (1) 30) din Legea energiei. Dacă nu, atunci e cam nasol, fiindcă Electrica/Transelectrica cere acordul proprietarilor privind dreptul de uz și servitute ÎNAINTE de instalarea noilor stâlpi. Poate că dacă l-ar cere după instalare, ar intra acei proprietari sub incidența 93 (1) 30, fiindcă noii stâlpi ar fi deja incluși în capacitățile electrice existente.
Ciudată oricum situația. Dacă bine țin minte, tot UMB a avut o problemă similară pe LD4 cu acei stâlpi mari (rețea de 400 kV) de la Brănișca și acolo după ani de blocaje CNAIR a decis să exproprieze terenurile vizate de dreptul de uz și servitute (o aberație să expropriezi o fâșie de teren prin mijlocul parcelelor, dar altă variantă nu au avut).
Este aceeasi problema ca si cu stalpul de la Alba Nord. Aici, se laudau in conferinta de presa, exista solutii. Mai ales dupa ce s-au hotarat (dupa 2 ani) care dintre CNAIR si/sau Transelectrica trebuie sa se ocupe de problema.
Acum ca exista un precedent atat de recent, este greu de crezut (dar nu imposibil) sa o ia de la capat, aici pe centura Bacau.
Nu au nicio soluție nici la Alba Iulia Nord. Vor din nou sa bage in ceva lege că e treaba Electrica, doar că și Electrica are o lege prin care e treaba investitorului. Chiar și în prezent exista în legea exproprierilor 255/2010 o prevedere pe care a reușit să o includă CNAIR prin 2018 prin care relocarea intra in sarcina furnizorului, dar furnizorul, cum ziceam mai sus, are legea lui, deci frecție la picior de lemn. E foarte clar, cineva trebuie să își asume cu subiect și predicat problema și să o rezolve, însă asumarea nu e punctul forte niciunde in statul român.
Aici s-a aprins subiectul, intreb aici: totusi pe A10 la AB N au pus 1/4 din stalp. Cum au reusit sa il puna (si de ce nu mai mult) daca nu aveau voie?
Probabil ca terenul de sub stalp este expropriat - insa doar patratul ala de teren pe care vine stalpul.
Problema este dreptul de servitute ulterior - adica accesul la stalp dupa punerea in functiune, pentru lucrari de reparatie/intretinere.
Accesul (drumul pana la stalp) se face pe terenuri ne-expropriate, si daca proprietarul nu este de acord, Electrica/Transelectrica a cam pus-o....
Imagineaza-ti ca stai la curte, statul expropriaza o bucata de 6x6 metri fix in mijlocul curtii tale, pune acolo un stalp, dar tu nu le dai voie sa intre in curtea ta pentru eventuale reparatii. Legal, nu te pot forta sa le dai voie, cat timp terenul care inconjoara stalpul este in continuare al tau...
Probabil ca proprietarul/proprietarii terenului de la AB Nord vrea/vor sa fie expropriat/expropriati si pentru traseul drumului de acces intre noii stalpi - caci oricum nu mai pot folosi terenul ala la altceva decat culturi agricole.
Ok, inteleg raspunsul asta, dar cumva ramane intrebarea: pe ce teren au ajuns ca sa pun 1/4 din stalp? Adica de ce poti sa pui (si 1/4 - deci ai un acord) si dupa nu mai ai acord / iti trebuie dreptul de servitute? Adica foloseste ce ai acum de ai pus 1/4 si in viitor. (Daca si-a dat acrodul pana la 1/4 si dupa s-a razgandit - ar fi o explicatie)
Si de ce nu l-au pus pe tot daca au ajuns acolo?
Poate ajuta pe cineva modul asta de gandire, desi in RO sunt mereu legi care se bat cap in cap sau te duc doar pana la km 40 desi tu trebuie sa ajungi la 120!
Pentru partea de servitute de obicei se merge pe intelegeri cu fiecare propietar in parte si astea pot fi de mai multe feluri. Daca propietarul e baiat de treaba le zice de la inceput: mergeti, lucrati nu imi pasa. Mai e apoi varianta: stiti data trecuta mi-ati culcat la pamant 200mp de papusoi acu daca vreti sa lucrati mi-l platiti in avans si dupa aia va las. Sau mai poate fi varianta in care propietarul e convins cu o suma de bani sa semneze un acord cu operatorul pentru toata perioada de existenta a retelei. In cazul asta ne apropiem cel mai mult de ideea de expropiere numai ca terenul ramane la propietar dar oricand e nevoie se va putea intra pe el.
La Alba Nord s-a ridicat o parte din stâlpi fiindcă, așa cum zicea și Tibi, terenul de sub stâlp e expropriat, se poate ridica tot stâlpul la o adică. Însă demolarea vechilor stâlpi și trecerea liniilor prin noii stâlpi presupune că toată problema se mută la Electrica, primesc în brațe noi stâlpi și e responsabilitatea lor să aibă grijă de ei, așa că solicită în prealabil acordul proprietarilor de a se intra pentru intervenții la stâlpii relocați. Da, intuiți bine că stâlpii relocați pe jumătate au fost construiți prin intrarea pe terenul oamenilor în mod abuziv, că doar nu se puteau teleporta direct pe poziția stâlpului care e relocată. Însă la Electrica nu merge cu argumente de genul "hai boss că e stâlp nou, nu o să ai treabă la el 10 ani, închide și tu ochii la lege acuma și dă ok-ul pentru relocare și vezi tu peste 10 ani cum te înțelegi cu proprietarii, poate intri la intervenții cum am intrat noi să ridicăm stâlpii (abuziv), că pe atunci nu va mai fi treaba noastră (CNAIR)".
^ nu cunosc dedesubturi, dar la Alba Nord, stalpii noi sunt situati chiar sub firele de inalta. o cauza posibila a neridicarii lor , poate fi si acest fapt, ca nu au putut lucra cu macaraua din cauza firelor si se asteapta ridicarea, odata cu intreruperea curentului. deci intrerupere-ridicare stalpi noi-remontare fire pe noii stalpi. are lagatura mai mult cu A10, dar aici a fost discutia deschisa. daca trebuie mutat, te rog Ionut.
Era destul de clar în cearta publică dintre Cecan și Transelectrica cu Bode prezent de pe șantier că problema nu e întreruperea curentului, ci acordurile proprietarilor pentru dreptul de uz și servitute.
^ de acord. dar strict la discutia de ce s-a ridicat doar 1/4 din stalp, cred ca firele sunt cauza, nu acordul proprietarilor. stalpii sunt jos, pe teren. de ce acord mai vorbim? oricum i-au cotropit :) cauza neridicarii sunt firele. aceeasi situatie este si cu stalpul de langa CF si acolo este expropriat.dar hai ca nu e aici locul. multumesc de intelegere.
Nu pentru toti stalpii este nevoie de acces nou. Cateodata mai avem noroc si terenul pe care se face accesul este al statului (ori este in coridorul expropriat, ori apartine primariei sau oricarei alte institutii a statului), sau Electrica/alta compania a statului are deja drept de servitute pentru acel teren (de exemplu daca transelectrica sau transgaz au avut nevoie de acel teren pentru investitii din ultimii ani).
Asadar, poate fi si intrat abuziv, dar poate fi si noroc. Doar ca norocul poate tine la un stalp..nu la 4.
Bravo R@du pentru reportaj!
Daca e vorba de stalpii de inalta tensiune, e o regula peste tot(si in Germania) cu dreptul la servitute pentru durata de viata a stalpilor: terenurile sunt private, drumul de servitute ramane deschis pentru lucrari, intretinere, etc..
Am gasit asta:
https://www.cez.ro/ckfinder/userfiles/files/cez/despre-noi/cezd/politici-tehnice/23.11.2015/lea-mt-rev.8.pdf la pag.12 puteti vedea cadrul legal al stalpilor de inalta tensiune la o firma data.
La nodul Alba Nord cauza intarzierii este al treilea stalp... de ce nu l-au pus exact pe amplasamentul vechi si nu mai aveau nevoie de exproprieri ??? E o scuza de doi lei ... intarziere cu premeditare.
(https://i.imgur.com/fSWD0FU.png)
Electrica (FDEE) este distribuitorul de electricitate. Joasa tensiune. Asta in Ardeal. In sud poate fi Enel as well tot pt medie tensiune.
Transelectrica este operatorul national. Ei se ocupa de LEA in principal.
E o diferenta intre ele. Cum sunt cotate la bursa, n-ar trebui pe forum sa denigram una cand de fapt ne referim la cealalta.
Fi mai atent in viitor.
Panzer- distribuitorii autorizati din Romania au in gestiune inclusiv reteaua de 110kV. LEA este abrevierea de linie electrica aeriana si poate fi si de 6 kV dar si de 750kV...
Ai dreptate. Dar cele de joasa si medie tensiune se ingroapa/deviaza repejor. Cele de inalta tensiune sunt cele care tin lucrarile in loc. Si de obicei sunt ale Trasnelectrica.
"Cele de inalta tensiune sunt cele care tin lucrarile in loc. Si de obicei sunt ale Trasnelectrica" -110kV e tot inalta tensiune si Transelectrica nu are decat o mana de astfel de linii (110kV)-(probabil sub 8). Liniile de 220-400kV sunt ale Transelectrica si sunt muuuult mai putine decat cele de 110kV. . In cazul comentat e vorba de instalatii Electrica.
https://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-harta/-/harta_WAR_SENOperareHartaportlet
Merci frumos. Mea culpa. Retrag comentariul.
110, 220 și 400 kV sunt pentru transport. De aici și Trans-electrica... Iar Transelectrica este singurul operator de transport electricitate, fiind monopol strategic.
38kv și sub sunt voltaje de distribuție iar de acest aspect se ocupă operatorii de la nivel regional.
@RaduG, Asa cum spunea foarte bine @SilviuFG, LEA 110KV sunt retele de inalta tensiune, dar nu sunt la Transelectrica, sunt considerate linii de distributie, nu de transport. Fiind de distributie, e firesc sa fie cele mai numeroase dintre retelele de inalta tensiune. Cu cat tensiunea este mai mica, cu atat retelele sunt mai numeroase, firesc, sunt mai aproape de consumator. Intr-adevar, pana acum aprox. 15 ani, LEA 110kv si mai mari faceau parte din SIT (sectii de inalta tensiune). Dar la restructurare, LEA 110kv si statiile aferente au trecut la distributie, Transelectrica pastrandu-si doar "magistralele" cu Dispecerul Energetic National.
" - să oblige companiile (în principal cele de stat: Transelectrica, Transgaz) la mutarea utilităților într-un interval de timp cât mai scurt de la notificare și notificarea lor cât mai urgent cu putință "
In teorie e corect in practica...
Ce inseamna o relocare:
1. Proiectare, inclusiv ridicare topo si eventual studiu geo. Nu cred ca Transelectrica ar face proiectare retea in basa unei ridicari topo facute de altii.
2. Pregatirea relocarii, in general fabricarea structurilor
3. Relocarea prpriuzisa, ceea ce se vede in teren la finalul lucrarii.
Acum, nici o companie nu-si permite sa tina colective din aceste domenii "cu arma la picior" in asteptarea unei relocari "la urgenta".
nu stiu unde sa las acest comentariu, dar am o nelamurire. Care este procedura de relocare a retelelor de electricitate? Constructorul ia legatura cu cel care are in administratie stalpii ce sunt necesari a fi mutati? cine plateste tot derajul?
Ai nevoie de avize de relocare la proiectul tehnic. Relocarea e plătită de CNAIR si face parte din contractul semnat cu constructorul in general. Mai sunt si exceptii, in cazul podului de la Braila de exemplu, unde nu sunt incluse in contract.
^
Dar totuși întrebarea rămâne. Cine are obligația de a contacta pe cei care se ocupa de relocare? constructorul sau beneficiarul? și cine e responsabil entru realizarea documentației pentruexproprieri? cred ca și aici trebuia clarificat în OUG fiindcă se pare ca nu e prea clar din experienta de pe A10
Proiectul de Ordin comun pentru modificarea anexei la ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, al ministrului energiei și al secretarului general al guvernului nr. 45/61/20/4.417/2021 privind aprobarea modelului de convenție pentru relocarea de utilități, încheiată între administratorii de infrastructură şi operatorii de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice
Scurta descriere a reglementării:
- propunerea de modificare a ordinului comun 45/61/20/4.417/2021 privind aprobarea modelului de convenție pentru relocarea de utilități, încheiată între administratorii de infrastructură şi operatorii de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice, privește completarea preambulului Modelului 2 de convenție și cu normele tehnice aplicabile pentru distribuitorii de gaze naturale, respectiv a Regulamentului privind racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2021, precum şi ale Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcțiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol și gaze naturale, aprobată prin Ordinul ministrului economiei și comerțului, ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor nr. 47/1203/509/2003."
- prin prezentul ordin se urmărește și modificarea art. 9, punctul 9.1. unde va fi introdus și art. 109 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, articol care reglementează instituirea cu titlu gratuit, pe terenul proprietate publică a statului, a dreptului de uz și servitute pentru conductele de gaz ale unor astfel de operatori de distribuție, având în vedere faptul că în forma actuală a dispoziției legale, se face trimitere exclusiv la instituirea unui astfel de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate doar pentru operatorii de energie electrică.
MT (http://mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3727-omti06012022dgmp)
Si în traducere libera în romana vorbita în mod uzual în piață nu la tribunal asta e de bine sau de rău pentru reducerea timpului necesar pentru avizarea/revocarea în vederea realizării proiectelor de infrastructura?
^ In aceasta cauza, nu poate spune UMB ca perioada de executie incepe cand dispar acei frumos stalpi (Stim ca nu sunt Pizza, dar ar fi un motiv bun)? Pentru ei ar fi si mai relaxanta perioada de executie.
^^ Perioada de execuție nu a început niciodată din momentul in care au dispărut stâlpii, sa nu mai propagam acest neadevăr. După logica asta, cu excepția Astaldi la Podului de la Brăila (unde activitatea asta a rămas in grija CNAIR) toți constructorii ar refuza sa isi mute utilitățile de pe traseu ca sa aiba motiv sa nu muncească :) E absurd.
^
Tu acu glumesti sau vorbesti serios ca nu imi dau seama.... eu unul ma gandesc la stalpii de la Alba Nord........
E bine ca nu iti dai seama, daca o sa te uiți pe cerințele beneficiarului pentru orice proiect s-ar putea sa îți dai. :)
Faptul ca e nevoie de avizele unor firme pentru relocarea unor utilități e una. Dar nu inseamna ca daca avizul e obținut stalpul sau conducta sunt mutate a doua zi. Si de cele mai multe ori, tu nu știi cand e obtinut avizul, ci doar cand dispare stâlpul.
Si in cele x luni de execuție ale unui proiect, sunt incluse câteva luni si pentru lucrările de relocari. Cum ar putea tot termenul sa curgă abia după ce relocarile sunt făcute?
Dar spune-ne tu, Razvan, cand incepe sa curga perioada de executie daca nu dupa ce constructorul are 100% fron de lucru?
Oficial cu cat au depasit cele 24 de luni pizzaroti sau aktor pe A10 si ce penalitati au primit? Tu stiai ca inca nu s-a facut receptia finala pe nici unul din loturile astea?
Dar la Domnesti la pasaj unde se lucreaza de vreo 50 de luni?
S-a scris pe forum in trecut (cred ca chiar si horatiu a scris despre asta) - se considera ca pot lucra pe alte portiuni din traseu si primesc eventuale extensii DOAR aferente valorii lucrarilor impiedicate de neefectuarea relocarii. Care e formula exacta si ce se aplica cu adevarat in cadrul contractelor nu stiu, insa nici mie nu mi s-ar parea normal sa se considere ca intregul termen sa curga doar dupa ce se finalizeaza toate relocarile.
Nici mie nu mie se pare ca ar fi corect, dar eu tin minte intalnirea intre un ministru al transporturilor, un reprezentant al pizzarotti, unul al CNAIR si un reprezentant al EON chiar pe podul in lucru peste CF pe care Pizzarotti se plangea ca nu poate sa termine pentru ca nu poate continua lucrarile din cauza nu 'a putut sa se inteleaga' cu proprietarii si problema juridica trebuie rezolvata prin expropiere de CNAIR si pe EON care nu incep procedurile de expropriere si relocare.
Imi scapa ceva? Pizzarotti a facut tot posibilul sa nu ajute cu nimic si tot asa @horatiu a spus ca "nu e normal sa le permita pe tot lotul sa intarzie" si sa amane la nesfarsit pentru ca EON nu se ocupa de exproprieri si mutarea efectiva a stalpilor? Din cate stiu eu termenul la Aktor a expirat prin toamna iar la Pizzarotti au terminat in termenul contractual si au facut acea receptie cu mentiuni (asa pare dar nu stie nimeni care e lista sau nu o arata nimeni)...
Ma refer la acest video: nu reuseam sa il gasesc: https://www.youtube.com/watch?v=5nLziz0ylWY
Aceeasi problema era si pe lotul doi vreo cateva sute de metri mai incolo unde tot nu era gata relocarea. Si tot aceeasi problema a fost cu acel pod facut cu lansatorul pentru care au stat o gramada fiindca o conducta de apa sau gaz a fost relocata abia in ultimul moment cand nu mai puteau construi din cauza ei. Si iar au fost in grafic...
Si din cate tin eu minte au mai fost cateva situatii cu finalizarea in termen contractual din cauza unor relocari de utilitati chiar daca executia a durat dublu sau mai mult.
Bineinteles ca daca statul se ocupa din timp de aceaste aspecte nu o sa existe motivul si ei nu pot face nimic, insa in cazul in care statul nu se ocupa atunci ei nu o sa ridice nici un deget fiindca au motiv....
conform unor declaratii politice de la vf. Consiliului Judetean Sibiu ( si de asta nu pun link ),judetul Sibiu ,ar urma sa fie primul din tara care va avea un registru digital al tuturor utilitatilor...vedem cum va fii cu implementarea,dar e o idee excelenta si ar fii un plus MAAAJJOORRR pt constructia de drumuri sau pt urbanism in general
Probleme evidente anul acesta cu relocarea liniilor electrice aeriene:
- DEx Brăila-Galați
- Centura Tecuci
- Pasajul peste CF de la Drajna