Forum PeUndeMerg.ro

Merita un nou thread si acest domeniu al economiei. Mai ales ca la noi inca sunt multe de facut aici.
Tot aici va rog sa discutam despre canalele de irigatie. Despre canalele navigabile vorbim pe board-ul Naval (http://forum.peundemerg.ro/index.php?board=12.0).

Cioloş, la inaugurarea unui centru de cercetări horticole din Cluj:
Această investiţie ar trebui să contribuie la relansarea agriculturii româneşti

Premierul Dacian Cioloş a declarat luni, la Cluj, la inaugurarea Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, un proiect de 62 de milioane de lei, că acesta "ar trebui să contribuie la relansarea agriculturii româneşti". Cioloş a menţionat că, deşi "sunt ţări care ne-au luat-o înainte", nu trebuie să luptăm pentru recuperara decalajului, ci trebuie "să avem curajul de a face lucruri pe care alţii nu le-au făcut".

"Vă încurajez să mergeţi mai departe şi cred că generaţiile viitoare de dezvoltare economică în toate domeniile nu vor putea trece peste aportul IT-ului, iar la Cluj există un potenţial extraordinar. Sunt convins că şi în agricultură, IT-ul poate revoluţiona acest domeniu şi insist pentru că la Cluj există potenţial şi poate fi valorificat. Ceea ce veţi face aici şi ce se întâmplă în alte universităţi de ştiinţe ale vieţii din ţară, ar trebui să contribuie la relansarea cercetării agronomice româneşti. Cercetarea fundamentală este esenţială şi România are mult de recuperat. Avem nevoie mai ales pentru ca potenţialul din agricultură să fie valorificat şi trebuie să trecem la o nouă etapă a dezvoltării agriculturii şi a horticulturii", a declarat Dacian Cioloş, luni, la Cluj.

Premierul susţine că deşi alte ţări sunt înaintea României în domeniul horticulturii, noi nu trebuie să luptăm pentru recuperarea decalajului, ci trebuie să inovăm şi să "avem curajul de a face lucruri pe care alţii nu le-au făcut".

"Sunt ţări care ne-au luat-o înainte, inclusiv în domeniul horticulturii, dar nu trebuie să ne luptăm să recuperăm decalajul, ci trebuie să inovăm, să trecem la o nouă etapă şi să avem curajul de a face lucruri pe care alţii nu le-au făcut. Putem contribui la evoluţia în domeniu şi vă îndemn să nu vă gândiţi să recuperaţi decalajul faţă de ţările vecine, ci cum am putea face altceva faţă de ce au făcut ei. Este foarte important ca această investiţie, dincolo de aportul didactic, să se regăsească în câmp şi în producţia horticolă. Sunt convins că, lăsând frâu liber capacităţii de inovare, veţi găsi modalităţi prin care şcoala agronomică să marcheze noi puncte, iar această generaţie să îşi aducă contribuţia la creşterea economică. Guvernul va fi alături de cei care vor să inoveze", a declarat Cioloş.

Premierul a mai spus că institutul de cercetări horticole al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) reprezintă un model pentru modul în care un proiect poate fi început de un guvern şi continuat de un altul, catalogând acest lucru ca fiind o dovadă de normalitate.

"Este un institut care crează infrastructura necesară pentru universitate, pentru clujeni şi nu numai, ceea ce este un lucru foarte bun pentru agricultura din România. Îndrăznesc să sper că această investiţie va depăşi graniţele Clujului. Admir evoluţia din aceşti ani în infrastructura educaţională şi de cercetare. Pot să spun că USAMV nu mai seamănă cu ce am lăsat eu aici în 1994. Am urmărit evoluţia ei şi îi felicit pe cei care au contribuit. Salut faptul că avem un proiect care arată capacitatea de colaborare şi capacitatea de a asigura continuitate de la un guvern la altul şi asta arată că intrăm într-o stare de normalitate", a spus Dacian Cioloş..

Institutul, cu o suprafaţă de 9.732,70 mp, are o clădire de patru etaje, în care se află 46 de laboratoare de cercetare, 23 de spaţii de depozitare care deservesc în mod direct aceste laboratoare, 35 de birouri ale cercetătorilor, o sală de conferinţe pentru diseminarea rezultatelor cercetării, biblioteca şi baza de date, un centru de valorificare a cercetării, sere interioare pentru cercetare aplicată, precum şi alte spaţii tehnice şi administrative necesare funcţionării.

News.ro (http://www.news.ro/economic/ciolos-la-inaugurarea-unui-centru-de-cercetari-horticole-din-cluj-aceasta-investitie-ar-trebui-sa-contribuie-la-relansarea-agriculturii-romanesti-1922403631002016101115614031)

Ministrul Agriculturii: În două săptămâni s-au plătit subvenţii agricole de 460 milioane euro,
până la 30 noiembrie se va atinge 1 miliard de euro

Ministerul Agriculturii a reuşit să achite în două săptămâni avansul pentru subvenţii agricole fermierilor români în valoare de 460 milioane euro, iar până la 30 noiembrie valoarea acestor plăţi va ajunge la 1 miliard de euro, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul Sesiunii ,,De vorbă cu Ministrul tău", iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC). "Pe lângă sumele mari pe care le-am plătit în acest an, am reuşit să plătim în două săptămâni 460 de milioane de euro, ceea ce reprezintă avansul pentru subvenţii. Până acum nu s-a plătit niciodată mai mult de 330 de milioane de euro, iar până la 30 noiembrie vrem să ajungem la 1 miliard de euro pentru avansuri", a spus Irimescu. De la 1 decembrie, ministerul va începe să achite şi diferenţa pentru subvenţii.

În perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, fermierii primesc un avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat pentru dezvoltare rurală. Comisia Europeană a alocat pentru România un plafon total de 1,72 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru subvenţii.

News.ro (http://www.news.ro/economic/ministrul-agriculturii-in-doua-saptamani-s-au-platit-subventii-agricole-de-460-milioane-euro-pana-la-30-noiembrie-se-va-atinge-1-miliard-de-euro-1922400501002016111915627019)

Iohannis: Agricultura poate deveni un veritabil motor de creştere economică

'România are un potenţial agricol imens şi ar trebui să fim cu toţii interesaţi de soarta agriculturii, de perspectivele de dezvoltare a acesteia. (...) Tocmai am vizitat o parte a Târgului INDAGRA şi pot să vă spun că există semne bune pentru agricultura noastră, care poate să devină un veritabil motor de creştere economică, atât prin performanţă, cât şi prin competitivitate', a spus Iohannis, la dezbaterea 'Preşedintele României în dialog cu agricultorii', organizată în cadrul INDAGRA.

'Pentru prima dată, producţia medie de grâu a României a depăşit 4,1 tone la hectar. Acest rezultat bun arată că s-a înţeles că agricultura modernă cere investiţii în tehnici şi în tehnologii moderne, care aduc nemijlocit productivitate', a afirmat Iohannis. 'Este remarcabil faptul că au fost achitate, până acum, peste 3,4 miliarde de euro doar în acest an. O sumă imensă, o sumă care, cu siguranţă, a contribuit la rezultatele bune', a arătat Iohannis.

'Nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune. Este esenţial să şi creăm, adică să generăm valoare adăugată ridicată. Aceasta înseamnă să avansăm pe lanţul procesării, pentru noi oportunităţi pe piaţă şi exporturi mai valoroase. Doar aşa putem inversa evoluţia actuală, cu importuri mari de produse agroalimentare, care au dus deficitul comercial pentru produse agroalimentare la aproape 15% din întregul deficit al României', a explicat Iohannis.

'Este limpede că promovarea produselor româneşti pe pieţele externe trebuie să fie un imperativ al dezvoltării agriculturii noastre. România are o tradiţie culinară bogată, vinuri de foarte bună calitate şi produse tradiţionale pe care merită să le facem cunoscute peste tot', a declarat şeful statului.

Economica.net (http://www.economica.net/iohannis-agricultura-poate-deveni-un-veritabil-motor-de-crestere-economica_127986.html)

Irimescu: Persoanele fizice vor putea achiziţiona terenuri în limita a 150 de hectare

"Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază cu producătorii agricoli şi am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică", a spus Achim Irimescu, la sesiunea online "De vorbă cu ministrul tău", iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni.

Pe de altă parte, şeful MADR a afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la nivel european.

"Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare", a mai spus Irimescu.

De asemenea, ministrul a anunţat că vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. "Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România", a adăugat Irimescu.

În prezent, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţa arabilă.

http://www.capital.ro/irimescu-persoanele-fizice-vor-putea-achizitiona-terenuri-in-lim.html (http://www.capital.ro/irimescu-persoanele-fizice-vor-putea-achizitiona-terenuri-in-lim.html)

Desi reteaua de canale de irigatii este inca ok in zona bunicii mele, zona Slobozia, ma intrebam de ce este din ce in ce mai scump irigatul de la an la an. Mai putini oameni, mai scump hectarul. In cele din urma s-a renuntat sa se mai umple canalele.

Asa ca am luat Google maps si am mers pe firul apei.

Lichidul magic este preluat din Dunare de langa Braila, aproximatix 10 m altitudine si este urcat prin 6 statii de pompare pana la peste 35 m altitudine pana langa Slobozia. Este si normal sa fie extra scump irigatul....

Eu propun asa : canalul sa fie facut intre raurile Ialomita si Buzau, pe traseul normal, pe langa orasele Urziceni si Buzau , fara trecerile costisitoare pe sub canal, apa sa fie pompata cu diferenta mica de nivel din cele 2 rauri cu debit ok, sa irige apoi gravitational zona. De ce nu?

APIA a autorizat plăţi în valoare totală de 485,4 milioane de euro pentru aproape jumătate de milion de fermieri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma totală de 485,4 milioane euro, reprezentând avansul aferent Campaniei 2016, pentru un număr de 496.863 fermieri, care au depus cerere unică de plată, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Economica.net (http://www.economica.net/apia-a-autorizat-plati-in-valoare-totala-de-485-4-milioane-de-euro-pentru-aproape-jumatate-de-milion-de-fermieri_128063.html)

Irimescu: Fermierii ar putea primi 70-80 de euro pe zi
prin programul de acordare a voucherelor pentru formare profesională

'Programul de acordare a voucherelor pentru formare profesională este un program la care eu ţin foarte mult, pentru că în trecut am fost acuzaţi de foarte multe ori că s-au organizat licitaţii şi banii au ajuns la o firmă sau alta. În acest sens am gândit şi premierul a fost de acord în acest an, ca de aici înainte să nu mai organizăm licitaţii. Oricum în acest an a fost în premieră, nu am mai organizat licitaţii la nivelul Bucureştiului pentru formarea profesională, ci la nivel de fiecare judeţ, în fiecare oficiu judeţean pe de o parte. Pe de altă parte, ne propunem să stabilim un sistem de acordare de vouchere beneficiarilor, respectiv fermierilor care trebuie neapărat formaţi profesional pentru accesarea de fonduri', a subliniat Irimescu.

Economica.net (http://www.economica.net/irimescu-fermierii-ar-putea-primi-70-80-de-euro-pe-zi-prin-programul-de-acordare-a-voucherelor-pentru-formare-profesionala_128149.html)

Cioloş: Aşteptăm semnale concrete pentru accesul produselor agro-alimentare româneşti pe piaţa chineză

Cioloş a vorbit despre dezvoltarea schimburile comerciale între România şi China în contextul participării sale, sâmbătă, la cea de-a 5-a reuniune a şefilor de guverne din statele Europei Centrale şi de Est şi China, în format 16+1, organizată la Riga, în Letonia.

"Aşteptăm semnale concrete din partea autorităţilor chineze pentru accesul produselor agro-alimentare româneşti pe piaţa chineză. Mă gândesc în primul rând la carne şi la produsele din carne. Există deja acces pentru un operator pentru carne de porc, dar ne aşteptăm şi la alţi operatori, (...) şi în alte domenii în producţia de carne", a declarat premierul Cioloş, sâmbătă, în timpul unor declaraţii de presă acordate la Riga, conform unei înregistrări publicate pe pagina de YouTube a Guvernului.

"E vorba de acreditarea companiilor româneşti, care produc carne şi care doresc să exporte. Această acreditare se face cu fiecare caz în parte, pornind şi de la situaţia sanitar-veterinară a acestor întreprinderi româneşti şi aici, Autoritatea Sanitar-Veterinară este în contact cu autoritatea similară din China, însă e nevoie şi de un impuls la nivel înalt pentru acest lucru. Cunosc bine acest subiect încă de pe vremea când eram comisar european şi ştiu că dincolo de partea tehnică e nevoie de un impuls şi la nivel guvernamental", a spus Cioloş.

Economica.net (http://www.economica.net/ciolos-asteptam-semnale-concrete-pentru-accesul-produselor-agro-alimentare-romanesti-pe-piata-chineza_128164.html)

Comisia Europeană majorează cu 20% bugetul pentru promovarea produselor agricole europene

Comisia Europeană a adoptat strategia de promovare a produselor agricole europene în 2017 care dispune de un buget de 133 milioane de euro, în creştere faţă de 111 milioane de euro în 2016, informează un comunicat de presă. 'Extinderea programelor noastre de promovare în 2017 este importantă deoarece va ajuta la stimularea creşterii şi creării de noi locuri de muncă în sectorul agricol şi alimentar. La nivelul UE, estimăm că o creştere cu un miliard de euro a exporturilor susţine aproximativ 14.000 de locuri de muncă', a declarat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Pe lângă majorarea cu aproape 20%, de la 111 milioane până la 133 milioane de euro, bugetul pentru promovarea produselor agricole europene în 2017 include şi alte modificări precum o sumă suplimentară de 9,5 milioane de euro pentru acţiunile de promovare care vor fi gestionate direct de Comisia Europeană, 63 milioane de euro pentru programele simple de promovare pe pieţele din ţările terţe precum şi alocarea a 15 milioane de euro pentru programele de promovare destinate să crească gradul de conştientizare al agriculturii sustenabile şi rolului jucat de agricultură în combaterea încălzirii climei.

Economica.net (http://www.economica.net/comisia-europeana-majoreaza-cu-20prc-bugetul-pentru-promovarea-produselor-agricole-europene_128425.html)

Deficit de aproape 500 de milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare la 7 luni;
exporturile continuă să scadă

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 498,4 milioane de euro în primele șapte luni din 2016, în creștere de peste 7 ori față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2015, respectiv 69,4 milioane de euro, potrivit datelor preliminare centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.  În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2016, exporturile României au fost susținute în continuare de grâu, țigări, porumb și semințe de rapiță, în timp ce topul importurilor a fost dominat de carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate alimentare și zahăr.

Potrivit datelor MADR, exporturile de produse agroalimentare au scăzut în primele 7 luni ale acestui an cu 2,32% față de perioada similară din 2015, totalizând 2,989 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 11,42%, până la valoarea de 3,487 miliarde de euro. Astfel, în perioada menționată, au fost exportate 3,19 milioane de tone de grâu, în valoare de 537,9 milioane de euro, 30.900 tone de țigări (459 milioane de euro), 1,363 milioane de tone de porumb pentru care au fost încasate 327,1 milioane de euro.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/11/deficit-de-aproape-500-de-milioane-de-euro-in-comertul-cu-produse-agroalimentare-la-7-luni-exporturile-continua-sa-scada-13-15-07)

Se naşte un nou brand de lactate.
Şase asociaţii de oieri produc ca în Elveţia în cele mai moderne stâne din România

Câteva zeci de oieri români organizaţi în obşti, composesorate sau asociaţii au construit de la zero, cu ajutorul unor granturi asigurate de Guvernul Elveţiei, şase dintre cele mai moderne stâne din România. Au electricitate de la panouri fotovoltaice, garduri electrice, cameră de duş şi filtru sanitar şi produc câte 13-15 tone de brânză pe an. Au creat şi un brand, "De la munte", pe care vor să îl distribuie la nivel naţional după ce modelul lor de business va fi îmbrăţişat şi de alţi crescători de ovine.

(http://mediartv1.freenode.ro/image/201611/full/ibanesti___sept_2016___2_23972800.jpg)

De aproximativ un an, în şase stâne din România, oierii produc brânzeturi ca în Elveţia, iar brandul pe care l-au creat, "De la Munte", se doreşte a avea distribuţie naţională. Totul a pornit în urmă cu mai mulţi ani de la o simplă idee, proiectul devenind realitatea în urma unei finanţări  în valoare de aproximativ 1,3 milioane de euro de la Guvernul Elveţiei. Cele șase asociații de oieri, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea. "Este o veche idee a mea pusă în practică cu ajutorul acestui proiect elveţian (proiectul "Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România", finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român n. red.). Filosofia de la care a plecat totul a fost aceea de a pune în valoare pajiştile alpine, în condiţiile în care, în perioada mai-septembrie, cel mai mult lapte se produce pe păşunile alpine. Am gândit totul integrat pentru a rezolva problema de la iarbă la raft", povesteşte pentru ECONOMICA.NET inginerul Ioan Agapi, preşedintele Federaţiei Agricultorilor de Munte Dorna şi managerul acestui proiect.

Economica.net (http://www.economica.net/se-naste-un-nou-brand-de-lactate--sase-asociatii-de-oieri-produc-ca-in-elvetia-in-cele-mai-moderne-stane-din-romania_128279.html)

România, printre statele cu cea mai ridicată valoare a producției agricole din Uniunea Europeană

Franța, Italia, Germania, Spania , Marea Britanie, Olanda, Polonia și România au înregistrat anul trecut cea mai ridicată valoare a producției agricole din Uniunea Europeană, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).  Valoarea totală a producției agricole s-a ridicat la 411,2 miliarde de euro, la prețurile de bază din 2015, în scădere cu 1,8% față de 2014.

Cu 75,2 miliarde de euro (sau 18% din totalul UE), Franța are cea mai ridicată valoare a producției agricole din Uniunea Europeană. Este urmată de Italia (55,2 miliarde de euro, sau 13% din totalul UE), Germania (51,5 miliarde de euro, sau 13% din totalul UE), Spania (45,5 miliarde de euro, sau 11% din totalul UE), Marea Britanie (29,6 miliarde de euro, sau 7% din totalul UE), Olanda (26,7 miliarde de euro, sau 6% din totalul UE), Polonia (22,3 miliarde de euro, sau 5% din totalul UE) și România (15,5 miliarde de euro, sau 4% din totalul UE).

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/28/romania-printre-statele-cu-cea-mai-ridicata-valoare-a-productiei-agricole-din-uniunea-europeana-13-22-24)

^ Daca am calculat bine, aceste tari au facut impreuna 77% din productia agricola in UE.

Hypermarketul Real din Constanta a lansat campania Dor de Dobrogea. O campanie binevenita care vine in sprijinul micilor producatori si a economiei locale.
Producatorii dobrogeni beneficiaza de raioane semnalizate si de asemenea de promovare atat indoor cat si outdoor.

Kaufland România anunță începerea primului program național care sprijină producătorii locali de legume-fructe să obțină cea mai prestigioasă certificare internațională de calitate și siguranță alimentară, GLOBALG.A.P. (Good Agricultural Practices). Aceasta le permite agricultorilor inclusiv exportul produselor românești oriunde în lume. Programul se adresează tuturor producătorilor români de fructe și legume parteneri ai Kaufland România și va demara efectiv în ianuarie 2017.

Programul este o premieră în România și este inițiat de Kaufland România în parteneriat cu International Finance Corporation (IFC), membră a World Bank Group, și o companie externă specializată în consultanța pentru obținerea certificării GLOBALG.A.P.

Pe lângă susținere și consultanță oferite în cadrul programului, Kaufland România va sprijini financiar 15 dintre cei mai eligibili producători români de legume și fructe în obținerea certificărilor GLOBALG.A.P., achitând integral costurile acestora.

Programul se va desfășura de-a lungul anului 2017 în cinci etape, care constau în: diferite serii de training-uri, analize de sol și apă, construirea unor planuri de acțiune personalizate, implementare și evaluare.

,,Suntem cu adevărat inspirați de inițiativa Kaufland de a crește sectorul agribusiness din România. Avantajele certificării pentru producători sunt substanțiale și includ: un venit mai stabil, dezvoltarea sustenabilă a afacerii, inclusiv prin posibilitatea exportării fructelor și legumelor pe orice piață de desfacere din lume, perfecționarea managementului resurselor naturale și financiare, precum și îmbunătățirea calității produselor și a standardelor de siguranță alimentară", declară Sarah Ockman, Global Lead, IFC Food Safety Advisory. "Mai mult, calificarea GLOBALG.A.P. garantează preluarea de către retaileri a întregii cantități de produse certificate și îmbunătățirea gradului de retenție al firmei producătoare de fructe și legume", adaugă aceasta. 

,,Garantarea calității produselor, oportunitatea de a le exporta oriunde în lume și siguranța că orice retailer le va prelua integral sunt doar câteva din beneficiile pe care le aduce noul program Kaufland România agricultorilor români. Pe viitor, intenționăm să oferim asistență unui număr mai mare de producători, care vor beneficia de expertiza, standardele de calitate și competența care au consacrat Kaufland România", a declarat Ionuț Parfente, Director Executiv Achiziții legume și fructe, Kaufland România.

Noul program reconfirmă angajamentul Kaufland România de a sprijini producătorii români și propune o soluție concretă pentru dezvoltarea acestora, promovând valoarea produselor românești și implicit susținând economia locală.

De asemenea, pe lângă un portofoliu cu peste jumătate din produse autohtone, Kaufland România organizează seria națională de târguri de bunătăți românești, prin care pune la dispoziție gratuit producătorilor din România atât spațiu de vânzare, cât și toată logistica necesară - pentru a aduce savoarea produselor locale mai aproape de oameni. Totodată, Kaufland România a dezvoltat proiectul Cooperativa "Ţara mea", alături de Federația Agrostar și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, marcă proprie prin care oferă produse tradiționale de la peste 200 de fermieri din România.

Despre program
În ianuarie 2017 vor avea loc primele training-uri pentru producătorii locali pentru prezentarea măsurilor necesare obținerii acestei certificări și a avantajelor pe care le aduce.

Următorul modul al programului include inspecția fermelor, prelevarea de apă și sol și consultarea documentației. Specialiștii de la Kaufland România și consultanții în certificarea GLOBALG.A.P. vor analiza situația fermelor producătorilor și vor propune planuri de acțiune create pentru fiecare afacere în parte.

După prima evaluare complexă, se vor efectua inspecții regulate pentru a superviza implementarea planului de acțiune, managementul fermei – de la sol și apă până la utilaje și facilități - și aducerea la zi a documentației. Totodată, această etapă presupune și organizarea unor training-uri cu personalul. Următorul pas este evaluarea finală de către experți, ce implică și o precertificare.

Despre certificarea GLOBALG.A.P.
GLOBALG.A.P. este o certificare care se acordă unui produs, atestând că acesta se conformează celor mai înalte standarde internaționale de calitate și siguranță alimentară. Întrucât auditul necesar obținerii acestei calificări are loc la recoltarea fructului sau legumei, producătorii pot parcurge acest program în trei până la opt luni, în funcție de tipul articolului pe care intenționează să îl certifice.

Vânzarea pământului românesc către străini îngrijorează Europa.
Acapararea terenurilor ajunge pe masa Comisiei

România este pe lista statelor europene cele mai afectate de fenomenul acaparării terenurilor arabile, arată un studiu realizat de Transnational Institute, care va ajunge pe masa Comisiei Europene. Efectele sunt deja vizibile inclusiv asupra securităţii alimentare. România, alături de Polonia, Ungaria şi Bulgaria, a devenit punctul fiebinte al Europei din punct de vedere al fenomenului de acaparare a terenurilor arabile, cele mai extinse exploataţii de teren arabil ajungând pe mâna unei categorii active de investitori din care fac parte bănci, fonduri de pensii şi investiţii, cu ajutorul unei noi clase de brokeri, intermediari şi speculatori,  arată cel mai recent raport al Transnational Institute (TI), un reputat institut de cercetare şi advocacy cu activităţi la nivel internaţional care lucrează pentru Comisia Europeană.

"Distribuţia fenomenului de acaparare a terenurilor pe teritorul UE este inegală, cu zone şi ţări mai afectate decât altele. Semnalele preliminare indică faptul că fenomenul de acaparare a terenurilor este concentrat în Europa de Est, cu Polonia, Ungaria, Bulgara şi România ca puncte fierbinţi. (...) Acest proces merge mână în mână cu apariția unei noi clase formată din bănci, investiții și fonduri de pensii, precum și alți actori financiari care controlează o pondere tot mai mare a terenurilor agricole europene. Nu numai că acești investitori neobişnuiţi pe piaţa agricolă ridică întrebări referitoare la definiţia fermierilor activi, dar au dat naştere şi unei noi clase de brokeri, intermediari, speculatori și escroci care mediază interesele corporatiste și de stat pe piaţa terenului arabil şi care beneficiază în mod direct de aceste tranzacţii", se arată în raport.

Conform analiştilor TI, o consecinţă nefastă a acestui fenomen constă în crearea unor blocaje pe piaţă pentru tinerii fermieri, care nu mai au acces la aceste terenuri. Mai mult, analiştii companiei de cercetare atrag atenţia asupra declinului fermelor mici, cărora le este tot mai dificil să se menţină profitabile având în vedere competiţia cu un număr crescut de ferme mari, de peste 100 de hectare. Privind per ansablu, toate acestea scad gradul de securitate alimentară a ţării. "Tinerii fermieri se vor confrunta cu creșterea barierelor la intrarea pe piață având în vedere că terenul este concentrată în relativ puține ferme mari.  Expansiunea urbană, dezvoltarea turismului și a altor activități comerciale se extind pe terenurile arabile, ceea ce face problema şi mai gravă. Un declin abrupt în ferme mici în Europa este în curs de desfășurare, cu consecințe negative pentru securitatea alimentară, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economică", se mai specifică în raportul TI.

Economica.net (http://www.economica.net/vanzarea-pamantului-romanesc-catre-straini-ingrijoreaza-europa--acapararea-terenurilor-ajunge-pe-masa-comisiei_129496.html)

Nu stiu ce sa zic legat de chestia asta cu nu vindem pamantul strainilor. Romanii care sa poata cultiva suprafete mari si foarte mari de teren sunt destul de putini. Apoi sa zici ca ai 5-6 fermieri mici, e aproape imposibil sa-i faci sa se asocieze si sa construiasca ceva impreuna. Uite aici local in Dobrogea agricultura a fost salvata tocmai de marile companii fie ca vorbim de vii, cereale, rapita sau floarea soarelui. S-au bagat bani seriosi si terenuri lasate parloaga produc iar. Apoi aceleasi companii au bagat sute de milioane de euro in terminalele de cereale fapt ce a propulsat portul Constanta pe primul loc in europa la acest capitol.

Interesant. In Oltenia e tocmai invers. 7 dintre cele mai mari 10 firme sunt detinute de romani.
Sursa (http://www.gds.ro/Actualitate/2014-09-02/Cine+sunt+cei+mai+mari+latifundiari+ai+Olteniei/)

ce bine ar fi sa vina o firma din asta in Dambovita sa cumlere niste teren. acum jumatate e necultivat.
si e si ieftin. dar si faramitat.
iar cea mai mare problemă e ca nimeni nu are acte pe el. mai toate sunt ale parintilor/bunicilor care sunt morti de ani buni si nici urma de succesiune.

APIA: Avansul plătit fermierilor în această toamnă, aproape 873 de milioane de euro;
plățile finale, în linie dreaptă

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat procesarea și autorizarea plății finale pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016, finalizând, totodată, plata avansului aferent acestui an, în sumă totală de aproape 873 de milioane de euro.  Potrivit unui comunicat al APIA remis, miercuri, AGERPRES, regulamentele europene prevăd ca plățile să se facă în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la 1 decembrie și se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor. Astfel, în ceea ce privește plățile finale, până în prezent sunt în curs de autorizare la plată 109.161 fermieri, cu o suma totală de 14,5 milioane de euro.

De asemenea, APIA a anunțat că a finalizat plata avansului aferent Campaniei 2016, în perioada 16 octombrie — 30 noiembrie 2016, fiind autorizată la plată suma totală de 872,89 milioane de euro, pentru un număr de 754.421 fermieri, din care 716,7 milioane de euro din FEGA și 156,18 milioane de euro din FEADR plus BN1 (cofinanțare de la bugetul național).

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/07/apia-avansul-platit-fermierilor-in-aceasta-toamna-aproape-873-de-milioane-de-euro-platile-finale-in-linie-dreapta-17-59-24)

Ultima prognoză din agricultură: România a pierdut a doua poziţie
în clasamentul european al producătorilor de porumb

Producţia de cereale din anul agricol 2016-2017, cu 3,4% mai mare faţă de anul anterior, plasează România pe locul şase în rândul statelor europene, în timp ce după suprafaţa cultivată suntem pe locul cinci. La grâu vom avea creşteri de peste 10%, dar ne menţinem pe locul cinci, în timp ce la porumb am pierdut poziţia a doua, urmare a declinului producţiei realizate.

Ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor, care va permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

Astfel, din cei 56,9 milioane de hectare cultivate la nivel european, cu 1% sub media ultimilor cinci ani şi cu 0,6% sub nivelul anului de marketing anterior, România a cultivat pe o suprafaţă de 5,2 milioane de hectare, potrivit datelor Comisiei Europene. Suntem astfel, al cincilea cel mai mare cultivator de cereale din UE în funcţie de suprafaţă, după Franţa (9,6 milioane de hectare), Polonia (7,8 milioane de hectare), Germania (6,4 milioane de hectare) şi Spania (6,1 milioane de hectare).

Economica.net (http://www.economica.net/an-agricol_130819.html)

Înfrigurare pe piaţa alimentară. Legea "51% produse româneşti în magazine" intră de luni.
Normele se modifică în fiecare zi rămasă până la start

Ministerul Agriculturii alături de mediul de afaceri lucrează la modificarea normelor metodologice de aplicare a noii legi a comerţului alimentar, cea prin care marii retaileri sunt obligaţi să achiziţioneze 51% din volumul de alimente de bază de la raft din lanţul alimentar scurt. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare luna aceasta. Pe 15 ianuarie se împlinesc şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial a aşa-numitei legi a produselor româneşti la raft (legea 150/2016 a comerţului alimentar) , dată de la care, în mod teoretic, ar fi trebuit să intre în vigoare şi prevederea potrivit căreia marii retaileri  sunt obligaţi ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt.

"În urma publicării pe site-ul instituţiei, au fost primite mai multe propuneri/sugestii/opinii din partea celor interesaţi (reprezentanţi ai mediului academic, ai formelor asociative din sectorul agroalimentar, ai lanţurilor de retail, ai organizaţiilor interprofesionale). Experţii MADR au analizat toate propunerile, proiectul de act normativ fiind completat cu sugestiile care respectă prevederile legale şi pot îmbunătăţi calitatea actului normativ aflat în discuţie", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Ministerului Agriculturii.

"Şi luni şi marţi am fost la Minister pentru a lucra pe normele de aplicare. Trebuie să mergem cu paşi rapizi. Normele sunt aproape finalizate", a declarat pentru ECONOMICA.NET Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România, una dintre entităţile care a propus modificări.

Economica.net (http://www.economica.net/infrigurare-pe-piata-alimentara--legea-51prc--produse-romanesti-in-magazine-intra-de-luni--normele-se-modifica-in-fiecare-zi-ramasa-pana-la-start_131423.html)

O imbecilitate de lege....

România a ajuns pe primul loc în UE la producția de miere

România a ajuns, conform datelor centralizate la nivel european, țara cu cea mai mare producție de miere din Uniunea Europeană, beneficiind totodată de 10% din fondurile alocate în domeniu de comunitatea europeană. Potrivit raportului Comisiei Europene privind programele naționale de apicultură în perioada 2013-2015, România a înregistrat, la finalul anului 2015, cea mai mare producție de miere de albine din întreaga Uniune Europeană. România a produs astfel, în 2015, 35.000 tone de miere de albine, comparativ cu doar 20.000 tone în 2014. Pe locurile următoare se situează Spania, cu 32.200 tone, și Ungaria, cu 30.700 tone.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/romania-a-ajuns-pe-primul-loc-in-ue-la-productia-de-miere-16480972)

62 de culturi românești de legume și fructe vor fi certificate internațional pentru calitate, în 2017, ca urmare a programului național demarat de Kaufland România în vederea dezvoltării agricultorilor locali.

Programul, unic în România, îi sprijină pe fermierii români de legume-fructe să obțină cea mai prestigioasă și răspândită certificare de calitate și siguranță alimentară din lume pentru produsele lor, GLOBALG.A.P. (Good Agricultural Practices). Aceasta asigură producătorilor, printre altele, accesul la mai multe piețe noi de desfacere – atât locale, dar și internaționale, permițând exportul produselor românești oriunde în lume.

Culturile aparțin celor 18 fermieri români care au absolvit programul derulat de Kaufland România în parteneriat cu consultanți specializați, în perioada ianuarie – martie 2017. Producătorii au beneficiat de ateliere educaționale, activități aplicate de analiză pe teren și planuri personalizate de dezvoltare. Toți cei 18 producători primesc sprijinul financiar din partea Kaufland România pentru obținerea certificării.

Printre culturile românești a căror calitate va fi recunoscută internațional în acest an se numără: cartofii, ceapa, vinetele, roșiile, castraveții, varza, sfecla roșie, păstârnacul, morcovii, ardeii, salata, spanacul, verdețurile, ciupercile, ridichile negre, pepenii verzi și galbeni, țelina, conopida, dovleceii, mazărea, dovleacul – dar și fructe precum merele, perele, gutuile, prunele, căpșunele, zmeura, cireșele, piersicile și caisele.

Treptat, toate aceste produse certificate GLOBALG.A.P. vor fi disponibile pe rafturile magazinelor Kaufland din România. Prima certificare va avea loc în luna mai 2017, odată cu recoltarea primelor producții obținute, respectiv a cireșelor și căpșunelor.

La momentul actual, în România există numai 80 de producători ce dețin certificări individuale GLOBALG.A.P de recunoaștere internațională a calității, iar în urma programului, numărul acesta va crește cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de țări dețin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

"Prin acest program, sprijinim fermierii români și producția internă, fiindcă ne dorim ca fructele și legumele cultivate în România să se găsească mai ușor în rețelele de retail. Piața culturilor românești are un mare potențial de dezvoltare iar acest standard este primul pas către o agricultură locală sigură și durabilă. Misiunea noastră este să arătăm că se poate ca un retailer să aibă parteneriate puternice cu producătorii români, oferindu-le susținere, piață de desfacere, dar mai ales predictibilitate. Colaborarea cu producători locali este o prioritate pentru noi, iar sortimentul din magazine este deja compus peste 50% din produse românești", declară Ionuț Parfente, Director de Achiziții Legume-Fructe, Kaufland România.

Programul de certificare reconfirmă angajamentul Kaufland România de a sprijini producătorii români și propune o soluție concretă pentru dezvoltarea acestora, promovând valoarea produselor românești și implicit susținând economia locală.

Despre Program

Acesta a constat în ateliere educaționale teoretice și practice, în care producătorii de legume-fructe, parteneri Kaufland România, s-au familiarizat cu standardele de calitate și siguranță necesare, s-au pregătit pentru certificare și au beneficiat de consultanță aplicată, pe teren. În urma acestora, o mare parte dintre ei au constatat că întruneau deja unele criterii. Următoarea etapă constă în implementarea planului de acțiune personalizat în vederea certificării propriu-zise, care are loc în momentul recoltării legumelor sau fructelor respective.

Despre certificarea GLOBALG.A.P.

GLOBAL G.A.P. este cel mai răspândit standard din lume privind Bunele practici în Agricultură și reprezintă o certificare care se acordă unui produs, atestând că acesta respectă cele mai înalte standarde internaționale de calitate și siguranță alimentară.

Printre avantajele certificării pentru producători se numără:

Un venit mai stabil pentru producător;
Garantează preluarea de către retaileri a întregii cantități de produse certificate;
Îmbunătățește gradul de retenție a firmei producătoare de fructe și legume;
Acces la piețe de desfacere locale și globale noi, prin introducerea produselor certificate într-o bază de date mondială;
Îmbunătățirea calității produselor și a standardelor de siguranță alimentară;
Dezvoltarea sustenabilă a afacerii;
Perfecționarea managementului resurselor naturale și financiare;
Biosecuritate, control asupra trasabilității;
Controlează siguranța, sănătatea și bunăstarea lucrătorilor.

In ultima vreme s-a pornit un trend care speram sa continue si sa se extinda si la alti retaileri internationali prezenti in Romania. Daca zilele trecute discutam de sprijinul pe care Kaufland il ofera fermierilor romani, acum a venit randul celor de la Carrefour sa faca acelasi lucru.

Astfel in judetul Giurgiu, in satul Varasti, Carrefour a infiintat Cooperativa Agricola Carrefour Varasti. Aceasta reuneste 80 de familii de agricultori care lucreaza un teren de 60 de hectare. Cele 5.000 de tone de legume produse aici vor ajunge apoi pe rafturile hypermarketului.

O initiativa foarte buna, sper sa aplice si alte retailuri de la noi aceasta politica.

România, al cincilea producător de cereale din Uniunea Europeană, în 2016

Statele membre ale Uniunii Europene au produs în anul 2016 o cantitate de 301,8 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), 21,76 milioane de tone provenind din România, care a fost depăşită de Franţa, cu 54,2 milioane de tone de cereale, Germania, cu 45,4 milioane de tone, Polonia, cu 29,8 milioane de tone, Spania, cu 24,1 milioane de tone, şi Marea Britanie, cu 21,9 milioane de tone, arată datele publicate joi de Eurostat. Potrivit acestor date, România a devansat în 2016 Italia, care a avut o producţie de cereale de 18,2 milioane de tone, şi Ungaria, cu 16,6 milioane de tone.

Economica.net (http://www.economica.net/romania-al-cincilea-producator-de-cereale-din-uniunea-europeana-in-2016_146960.html)

Plăţi în avans pentru fermierii români de aproape 960 de milioane de euro, până la finele lunii noiembrie

'APIA informează că a autorizat la plată suma totală de 959,74 milioane euro, reprezentând avans aferent Campaniei 2017, sector vegetal şi zootehnic, pentru un număr de 749.315 fermieri care au depus Cerere unică de plată. Din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) s-au plătit 662,86 milioane euro, iar diferenţa de 296,88 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la Bugetul Naţional', precizează APIA. Din FEGA a fost acordat fermierilor un avans de 70%, iar din FEADR circa 85%.

Economica.net (http://www.economica.net/plati-in-avans-pentru-fermierii-romani-de-aproape-960-de-milioane-de-euro-pana-la-finele-lunii-noiembrie-date-apia_147007.html)

Ministerul Agriculturii vrea să acorde anul viitor ajutoare de 56 milioane lei pentru creşterea animalelor

"Suma alocată pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2018 este de maximum 56 milioane lei, din care 27 milioane lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29 milioane lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2018", se arată în nota de fundamentare a proiectului. Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

News.ro (https://www.news.ro/economic/ministerul-agriculturii-vrea-sa-acorde-anul-viitor-ajutoare-de-56-milioane-lei-pentru-cresterea-animalelor-1922403823172017120817515136)

România, în topul ţărilor europene la absorbţia fondurilor alocate agriculturii şi dezvoltării rurale

România a atras în acest an 3,3 miliarde de euro din banii alocaţi prin programele speciale din agricultură şi dezvoltare rurală, sectorul "bifând" şi în 2017 prima poziţie la nivel naţional în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Cu un grad de absorbţie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), de 35% prin măsurile de dezvoltare rurală - PNDR 2020 - finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de aproape 6% prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM), rezultatul obţinut în acest an este, în opinia ministrului Agriculturii, unul "bun, onorant şi onorabil", dar care solicită în continuare "multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă".

Oficialii MADR susţin că România a plecat iniţial de la locul 24, în momentul preluării mandatului la Agricultură de către Petre Daea, cu un stadiu al absorbţiei de 10,45%, reuşind o accelerare a implementării cu 13%, în primele şase luni din acest an, şi o clasare pe locul 15 la nivel european, ceea ce înseamnă recuperarea a 9 locuri pe partea de implementare.

"Aceste 13 procente ne situează pe primul loc la nivel european, în condiţiile în care ţările cele apropiate pe un grup de creştere situat între 9,4% şi 9,6% sunt Cehia, Letonia şi Estonia. Prin comparaţie, Germania are 5,6%, Polonia - 4,86%, Ungaria 3,93%", afirmă Alexandru Potor.

Agerpres (https://www.agerpres.ro/economic/2017/12/30/retrospectiva-2017-romania-in-topul-tarilor-europene-la-absorbtia-fondurilor-alocate-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale--29509)

România a exportat aproape 8 milioane de tone de cereale, în primele nouă luni din 2017

România a exportat, în primele nouă luni din 2017, o cantitate de 7,87 milioane de tone de cereale, în scădere cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce încasările au înregistrat un recul de 2,5%, până la 1,421 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) furnizate la solicitarea AGERPRES. Comparativ, în primele nouă luni din 2016, au fost exportate în ţările intra şi extracomunitare 8,4 de milioane de tone de cereale, în valoare de 1,458 miliarde de euro.

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, grâul se află în topul livrărilor pe pieţele externe, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, cu o cantitate 4,8 milioane de tone şi încasări de 833,98 de milioane de euro, fiind urmat de porumb boabe cu 1,695 milioane de tone, în valoare de 384,31 milioane de euro. Din exporturile de orz (1,27 milioane tone) s-au câştigat 187,66 de milioane de euro.

Agerpres (https://www.agerpres.ro/economic/2018/01/07/romania-a-exportat-aproape-8-milioane-de-tone-de-cereale-in-primele-noua-luni-din-2017--32046)

Managerii pământului arabil al ţării merg doar pe experienţă. Sub 5% au studii agricole complete

România deţine aproximativ 3,42 milioane de exploataţii agricole şi nu mai puţin de 4.700 de manageri între 35 şi 64 de ani cu studii agricole complete, indică ultima Anchetă Structurală în Agricultură realizată de către Institutul Naţional de Statistică. Restul de 95,3% dintre cei aproximativ 1 milion de şefi de exploataţii cu această vârstă au numai experienţă practică agricolă, iar 4,2% au pregătire agricolă de bază.

Economica.net (http://www.economica.net/managerii-pamantului-arabil-al-tarii-merg-doar-pe-experienta--sub-5prc--au-studii-agricole-complete_148338.html)

Producţia mare de cereale, o problemă pentru România. Nu avem infrastructura necesară pentru a creşte exporturile pe măsură

Anul agricol 2017 se anunţă unul al recordurilor pentru mai multe culturi, astfel că şi exporturile cresc substanţial. Autorităţile străine anunţă însă că România nu va fi competitivă pe pieţele externe, din cauza infrastructurii rutiere.
Vremea favorabilă, subvenţiile generoase, managementul bun al fertilizatorilor şi tratamentele aplicate au generat o creştere a producţiei la hectar atât pentru culturile de vară cât şi cele de toamnă. Conform estimărilor, numai la grâu, porumb şi orz producţia totală va fi cu cel puţin 10% mai mare decât cea a anului trecut, ceea ce ar trebui să genereze, teoretic, exporturi mai mari.

Economica.net (http://www.economica.net/productia-mare-de-cereale-o-problema-pentru-romania-nu-avem-infrastructura-necesara-pentru-a-creste-exporturile_147750.html)

Ministerul Agriculturii: Peste 50.000 tone de roşii proaspete au fost livrate anul trecut de beneficiarii programului de tomate româneşti


Anul trecut au fost livrate pe piaţă peste 50.000 tone de roşii proaspete de către 8.024 legumicultori, beneficiari ai programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, a anunţat miercuri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale."În primul ciclu de producţie s-au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627 beneficiari", arată un comunicat al ministerului.

Cultivatorii de tomate în spaţii protejate vor beneficia şi în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector.

Economica.net (http://www.economica.net/ministerul-agriculturii-peste-50-000-tone-de-rosii-proaspete-au-fost-livrate-anul-trecut-de-beneficiarii-programului-de-tomate-romanesti_148599.html)

Tudorel Andrei, INS: România deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul UE

România deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene, o singură ţară, Polonia, având o pondere mai mare de 10%, respectiv 13,2%, însă, din punct de vedere al suprafeţei utilizate în agricultură, ţara noastră se află în spatele unor state precum Franţa sau Spania, a declarat, vineri, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o conferinţă de presă. Economica.net (http://www.economica.net/tudorel-andrei-ins-romania-detine-33prc-din-numarul-total-de-exploatatii-agricole-la-nivelul-ue_148980.html)

Ministrul Agriculturii estimează că în două luni va avea o situaţie a terenurilor deţinute de străini în România

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, estimează că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute de străini în România, în acest moment având date parţiale. Economica.net (http://www.economica.net/ministrul-agriculturii-estimeaza-ca-in-doua-luni-va-avea-o-situatie-a-terenurilor-detinute-de-straini-in-romania_148974.html)

La Lumina compania Cambela Prod va construi un complex de silozuri pentru cereale.

Terenul pe care se va edifica complexul este amplasat pe DN22 si are o suprafata de 2.500 mp.

Complexul va cuprinde:

-4 silozuri

-unitate de curatare

-unitate de uscare

-celula de stocare transit

-sistem de incarcare

-sistem de transport (elevatoare, transportoare, snecuri de golire)

Fiecare siloz va avea o capacitate de 3.000 de tone, rezultand o capacitate totala de 12.000 tone.


(https://1.bp.blogspot.com/-0mQc9QmdU-k/WmXFtX95COI/AAAAAAABbbI/xryLol2EVUo4v4j2Rj-ueL3p8_4b-DxMACLcBGAs/s640/capture-20180122-130523.png)

Judetul Constanta

Subsistemul Carasu – Galeșu este localizat în partea de nord-est a Amenajării complexe Carasu și cuprinde lucrările de îmbunătăţiri funciare de pe o suprafaţă de 4726 ha (suprafaţa  de utilitate publică fiind de  3199 ha) delimitată astfel:

- la nord - Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari;

- la sud   - Subsistemul Carasu - Basarabi;

- la est    - zona industrială a Municipiului Constanţa, Localitatea Palazu Mare şi Lacul Siutghiol.

- la vest - Subsistemul Carasu - Poarta Albă şi Localitatea Poarta Albă;

Amenajarea Carasu-Galeşu se află în administrarea ANIF - Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Dobrogea - Unitatea de Administrare Constanţa Sud.

Sursa de alimentare cu apă a amenajării o reprezintă Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari din care prin intermediul Staţia de pompare, SP Bază Galeşu este prelevat debitul necesar funcţionării amenajării de irigaţii.

Din bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu apa este dirijată în amenajare prin intermediul canalului de aducțiune CA 1, în lungime de 5.941 m. Din canalul CA 1, prin intermediul stației de repompare SRP 1 Galeșu apa este pompată în canalul CA 2 în lungime de 11.192 m   


Canalul CA 1 Galeşu a fost executat în anul 1968 și, pe durata exploatării sale, a fost parţial reabilitat prin căptușire pe o lungime de 3265m (tronson II), din totalul de 5941m.
Diferența de 2676 m (tronson I) de pe traseul canalului nu este căptușită, absența impermeabilizării provocând pierderi semnificative de apă cu consecințe nefavorabile asupra procesului tehnologic de irigații și asupra tarifului de livrare a apei de irigaţii.
Pe sectoarele impermeabilizate (tronson II), sunt procese de degradare gravă: pereul este descompletat, lipsesc dale sau starea pereului existent este necorespunzătoare, dalele sunt fisurate, în cea mai mare parte, iar o altă parte sunt total degradate. Toate acestea produc pierderi de apă semnificative având drept consecință reducerea randamentului canalului și respectiv al amenajării în ansamblul său.
Pe primul tronson al canalului CA 1 Galeşu, după bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu, pe o lungime de 1000m a sectorului ne-impermeabilizat sunt prezente tasări semnificative, cu prăbușiri ale terasamentelor, ceea ce face ca funcționarea canalului să aibă loc sub parametrii săi iniţiali. Canalul CA 1 este alcătuit din 2 tronsoane, respectiv:

Canalul CA 1 Galeşu a fost executat în anul 1968 și, pe durata exploatării sale, a fost parţial reabilitat prin căptușire pe o lungime de 3265m (tronson II), din totalul de 5941m.
Diferența de 2676 m (tronson I) de pe traseul canalului nu este căptușită, absența impermeabilizării provocând pierderi semnificative de apă cu consecințe nefavorabile asupra procesului tehnologic de irigații și asupra tarifului de livrare a apei de irigaţii.
Pe sectoarele impermeabilizate (tronson II), sunt procese de degradare gravă: pereul este descompletat, lipsesc dale sau starea pereului existent este necorespunzătoare, dalele sunt fisurate, în cea mai mare parte, iar o altă parte sunt total degradate. Toate acestea produc pierderi de apă semnificative având drept consecință reducerea randamentului canalului și respectiv al amenajării în ansamblul său.
Pe primul tronson al canalului CA 1 Galeşu, după bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu, pe o lungime de 1000m a sectorului ne-impermeabilizat sunt prezente tasări semnificative, cu prăbușiri ale terasamentelor, ceea ce face ca funcționarea canalului să aibă loc sub parametrii săi iniţiali. Canalul CA 1 este alcătuit din 2 tronsoane, respectiv:
Descrierea lucrărilor propuse pentru reabilitarea canalelor CA1 și CA2
Scenariul (Varianta) 1 – Varianta propusă:
► Canal CA 1
● Tronsoanele I și II – pereu  din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime.
● Aducere la cotă a fundului canalului având ca punct de plecare profilul P1 (bazin de refulare al stației de pompare SP Bază Galeșu) și ca punct final Punctul nr. 289 (canal de aspirație al stației de pompare SRP1 Galeșu), pe o lungime de 5883 m. Volumul de terasamente necesar este de cca. 1900 mc.
● Aducerea la cotă a coronamentului - malul drept al canalului pe o lungime de cca. 4500 ml (Tronson I – pe lungimea de cca. 2075 m și Tronson II – pe lungimea de cca. 2425 m ) ceea ce conduce la un volum de terasamente total de cca. 1500 mc.
● Coronamentul pe malul stâng al canalului necesită aducerea la cotă numai în zona stăvilarului S1/CA1, pe o lungime de cca. 115 m, respectiv un volum de terasamente de cca. 40 mc.
► Canal CA 2
● Tronsoanele I – III (km 0+000 – km 3+682)– lucrări de curățare a ierburilor și buruienilor și refacerea  rosturilor cu chit de etanșare – mastic bituminos (rezistent la acțiunea îndelungată a apei), pe întreaga lungime a acestora respectiv pe lungimea de 3682 m, precum și reabilitarea impermeabilizării în zonele degradate, pe cca. 370 m cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv refacerea rostuirii pe aceste zone. 
● Tronsonul IV (km 3+682 – km 6+064) – curățarea ierburilor și buruienilor pe întreaga lungime, respectiv pe 2382 m și refacerea impermeabilizării în zonele degradate, respectiv pe cca. 600 m,  cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv refacerea rostuirii pe aceste zone.
● Tronsonul V – VII (km 6+064 – km 11+192) – demolarea pereului existent pe întreaga secțiune, respectiv pe lungimea de 5128m și refacerea impermeabilizării cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv rostuirea cu chit de etanșare. Pe aceste tronsoane este necesară supraînălțarea coronamentului canalului pe ambele maluri pe cca. 1150 m și aducerea la cotă a fundului canalului pe cca. 2500 m. De asemenea este necesară realizarea unor denivelări cu pereu în trepte pe cca. 720 m.
NOTĂ: Având în vedere starea actuală a canalului CA 2 mai ales pe zona tronsoanelor V-VII, determinarea cu exactitate a pozițiilor unde se vor realiza aceste denivelări cu pereu în trepte se propune să se facă numai după defrișarea în totalitate canalului de tufișuri, arbuști și ierburi. Stabilirea acestor poziții se va face de comun acord proiectant – executant – beneficiar.       
► Construcțiile hidrotehnice de pe canalele CA1 și CA2
● Lucrări de reabilitare a construcțiilor hidrotehnice existente: - Stăvilar S1/CA1, stăvilarele S1, S2, S5 si S7 /CA2 – refacerea structurilor de rezistență și înlocuirea stavilelor plane, inclusiv a mecanismelor de acționare
În această variantă, impermeabilizarea canalelor se va realiza prin căptușirea cu pereu din beton B250, turnat pe loc în câmpuri de 2÷3 mp, pe o folie din PVC de 1,0 mm grosime.
Pereul de 10 cm grosime pe taluz și de 10 cm grosime pe fundul canalului se va poza pe un strat de nisip de 10 cm și va fi armat cu plasă sudată STM de 4mm grosime cu dimensiunile de 2000x5000mm. Pereul va avea rosturi de contracţie etanșate cu chit de etanșare - mastic bituminos rezistent la acţiunea îndelungată a apei.

Consiliul Concurenţei a declanșat o investigație pe piaţa producţiei şi comercializării ouălor de
consum din România.
Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai
importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial
preţurile produselor comercializate de aceştia.
Investigația a fost declanșată ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum inițiate de
Consiliul Concurenței, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele creşterilor de
preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut.
Analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de
prețuri de la sfârşitul anului 2017, ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum
criza producției de ouă din anumite State Membre ale Uniunii Europene sau ciclicitatea producției.
Cu toate acestea, însă, nu se poate explica amplitudinea creșterii prețurilor produselor autohtone:
dacă în septembrie preţul ouălor în Romania era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a
crescut, depăşind media UE (104%).
În același timp, analiza autorităţii a arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție
de către comercianți, preţurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie față de luna septembrie
2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în acelaşi interval.
În prezent, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei
Europene, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie
2017.
În cadrul investigaţiei, în perioada 6-22 martie, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate
la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care acestia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL,
Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House
Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.
Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producatori şi/sau comercianţi)
care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii
principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este
reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor
specifice.
Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea
obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici
anticoncurenţiale analizate. Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul
procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora
nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi
practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care
Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă
amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Sa inteleg ca ii controleaza la oua?  :lol:

 :lol: :lol: :lol:
:gj:

 :lol: :lol: :lol:

dincolo de glume ar trebui sa afac aceeasi chestie si la unt

Producţia de cereale a României a crescut cu 12,4% anul trecut, până la 24,5 milioane tone

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut anul trecut în România cu 6,9%, până la 5,11 milioane hectare, în timp ce producţia a crescut cu 12,4% faţă de anul precedent, până la 24,46 milioane tone, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2017 reprezintă 47% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%", se arată în comunicat. Producţia totală a crescut cu 33,3% la porumb boabe, 17,2% la grâu, 7,1% la ovăz şi cu 2,2% la orz şi orzoaică, potrivit INS.

News.ro (https://www.news.ro/economic/productia-de-cereale-a-romaniei-a-crescut-cu-12-4-anul-trecut-pana-la-24-5-milioane-tone-1922403730002018031018013954)

o picatura de apa in desert :

7km de canal care sa irige 3000 ha. articolul vorbeste de canalul Siret-Baragan, o lucrare de peste 200 de km care ar fi irigat zeci de mi de hectare. dar Ceausescu a murit

"Miercuri a fost lansată în funcţiune staţia SRP5 Haret din Amenajarea Complexă Rugineşti-Pufeşti-Panciu, care va iriga culturile din bazinul canalului Siret-Bărăgan"
http://www.mediafax.ro/social/la-106-ani-de-la-primul-studiu-au-inceput-irigatiile-din-canalul-siret-baragan-17235663 (http://www.mediafax.ro/social/la-106-ani-de-la-primul-studiu-au-inceput-irigatiile-din-canalul-siret-baragan-17235663)

tot timpul cand treceam pe DN2 spre Bacau ma intrebam ce e cu canalul ala plin de apa

(https://i.imgur.com/yzUQ6fNh.jpg)

A fost repornita statia de irgigatii AMENAJAREA SADOVA-CORABIA, stația PN Dăbuleni, care alimentează canalul W3, având ca beneficiar OUAI Dăbuleni şi stația PS, care alimentează canalele W1, W1N1 și W2, al cărei beneficiar este S.C. AGRONOVA, alături de alți beneficiari.

Trebuie sa recunosc ca nenea Daea ma surprinde placut, asa comunist cum e el , dar vad ca sse tine de cuvant cu repornirea sistemului de irigatii. Intradevar cum spunea elphax e o picatura dar macar e un inceput.

Intrebarea mea este: se foloseste cineva de apa din canale? Sau sta sa se evapore?

Zilele astea, la atatea ploi, de ce ai folosi apa din canale?

Sistemele de irigatie sunt ca asigurarea la masina: iti trebuie doar in "cazuri extreme".
De exemplu daca Doamne-Doamne uita sa trimita nori de ploaie...

Si cum nici macar meteorologii nu au cum sa ghiceasa intentiile lui "Al De Sus" de peste o luna, este bine sa ai canalele pline de apa chiar daca acum ploua...
;)

Exista o ordine si in treaba asta. Irigatiile nu se fac oricum. Exista niste intervale orare, o durata a irigarii etc. Nu poti sta sa te bazezi pe ploaie. Din contra uneori ploaia poate dauna. In alta ordine de idei , ieri  s-a pornit statia plutitoare SPA1 Cetate din cadrul Amenajarii Cetate-Galicea, jud. DOLJ. Aceasta va iriga, cu apa din Dunare, peste 10 000 ha de culturi agricole.

In judetul Dolj a fost pornita statia SPA2 Cetate, apa este pompata intr-un canal de irigatii lung de 10 kilometri.

(https://3.bp.blogspot.com/-CwkUhEC6BN8/WyJ4nwyfnaI/AAAAAAABfyw/ljSRQuHHGPwsZXAEN21OsXFc29Y8jHViQCLcBGAs/s1600/cetate.png)

După 15 ani, se repune în funcțiune stația de pompare (SPA) din comuna Moldoveneşti, amenajarea Mihai Viteazul, județul Cluj. Alimentarea cu apă se face din râul Arieş și este distribuită printr-un canal de 17 km lungime, deservind o suprafață de 5720 ha.

Daea, desi are "pasaricile/oile" lui, mi se pare unul dintre cei 2-3 ministri care stiu ce vor sa faca - si chiar fac.

Din pacate, Sova nu este printre ei... :(

A fost pornita SP Baza Basarabi, din amenajarea Carasu Basarabi, jud. Constanța, care se alimentează cu apa din Canalul Dunăre Marea Neagră, lungimea canalelor fiind de 13.6 km. Aceasta deservește 5900 ha de culturi agricole.

Ferma de cereale Agricost a ajuns pe mâna arabilor de la Al Dahra.

Surse din Consiliul Concurenţei. ,,Al Dahra a preluat controlul. Arabii decid ce se întâmplă în firmă"

Arabii de la Al Dahra, un grup din agricultură cu sediul în Abu Dhabi, a primit avizul Consiliului Concurenţei pentru preluarea Agricost, cea mai mare fermă de cereale din România după suprafaţă cultivată, într-o tranzacţie estimată de ZF la peste 200 mil. euro, potrivit surselor din piaţă.

Agricost exploatează 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei, pâmânt luat arendat de la Agenţia Domeniile Statului (ADS).

ZF (http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/ferma-de-cereale-agricost-a-ajuns-pe-mana-arabilor-de-la-al-dahra-surse-din-consiliul-concurentei-al-dahra-a-preluat-controlul-arabii-decid-ce-se-intampla-in-firma-17340269)

E si oficial (http://www.zf.ro/zf-24/e-oficial-consiliul-concurentei-a-aprobat-preluarea-fermei-de-cereale-agricost-de-catre-arabii-de-la-al-dahra-agriculture-tranzactia-asteapta-si-alte-aprobari-17341225).

Record negativ: România ar avea cea mai mică producţie de cartofi din ultimii zece ani

România ar putea avea anul acesta cea mai slabă producție de cartofi din ultimii zece ani, indică ultima prognoză a Comisiei Europene. Cu o producție medie de numai 14 tone la hectar, am putea raporta cea mai mare scădere de productivitate dn UE, comparativ cu anul trecut, dar și față de media ultimilor cinci ani.

economica.net (http://www.economica.net/record-negativ-romania-ar-avea-cea-mai-mica-productie-de-cartofi-din-ultimii-zece-ani_156376.html)

Cine doreste falimentarea industriei carnii din Romania?

Iata ce spune  Bundesinstitut für Risikobewertung (BfR):

"The African swine fever (ASF) that is currently rife in eastern Europe does not pose a health hazard to humans. "The ASF pathogen cannot be transferred to humans," explains Professor Dr. Dr. Andreas Hensel, President of the German Federal Institute for Risk Assessment (BfR). "No risk to health is posed by direct contact with diseased animals or from eating food made from infected domestic pigs or wild boar".
The ASF pathogen is a virus which infects domestic pigs and wild boar and which leads to a severe, often lethal, disease in these animals. It is transferred via direct contact or with excretions from infected animals, or through ticks. The ASF virus is endemic to infected wild animals in Africa, but there have also repeatedly been outbreaks in southern Europe. The pathogen has been spreading north-westwards since 2007 from Georgia through Armenia, Azerbaijan and Russia. Cases of ASF have been registered in wild boar along with outbreaks in domestic pigs in the Baltic states since 2014. The virus has also been detected in Poland and the Czech Republic.
The pathogen is very stable and can remain infectious in food over several months. If unheated food or food scraps from infected animals are fed to non-infected animals, the virus can therefore spread to previously ASF-free regions, thus infecting domestic pig herds too.
Although the ASF virus does not pose a hazard or a risk to humans, the meat of domestic pigs and wild boar should always be prepared under hygienic conditions, just like all other raw meats, as it can also contain other pathogens, advises the BfR. It should be kept refrigerated and prepared separately from other foods before cooking. When heating, a core temperature of 70 degrees Celsius or higher should be reached in the meat for at least two minutes, the BfR recommends."

Eu nu inteleg de ce au trebuit sa omoare 45000 de porci de la Carniprod Tulcea pentru, atentie, un singur porc gasit cu virusul acesta.
Ok, inteleg ca este contagios si inteleg ca trebuiau sacrificati toti porcii care au intrat in contact cu acel porc.
Dar asta insemna cel mult cei din aceeasi cladire. Dar ei au taiat toti porcii din complex. Iar 45000 de porci intra in cel putin 20 de cladiri separate.

Nu doar aia 47.000 de la Carniprod ci toti si de la Pig Farm alti vreo 17.000 si de la cei doi producatori mai mici: 2.000 si 1.000 de porci. Practic au pus pe butuci tot ce insemna industria carnii de porc din Dobrogea. Carniprodul pe langa fabrica avea si propriile magazine. Evident si alea trag oblonul acum...

Dupa 25 de ani, PA Ripiceni-Stanca din cadrul Amenajarii de Irigatii Ripiceni Stanca, judetul Botosani a fost repornit. Sistemul foloseste apa din Prut si deserveste peste 3.000 de hectare.

Toti porcii din comuna Dulcesti, Constanta, in numar de 200 au fost omorati. Se pare ca urmeaza complexul de porcine Pecineaga. Sunt curios cum de se stie unde urmeaza sa loveasca pesta? Si inainte sa zica cineva ca sunt paranoic si sustin teorii ale conspiratiei, am postat mai sus comunicatul ministerului agriculturii din germania care zice clar ca se poate consuma carnea fara probleme. Apoi mai fost precedentul gripei aviare care nu a existat. Si nu zic eu asta ci fostul ministru Remes care a iesit pe TV si a zis clar ca nu a existat nicio dovada ca am avut gripa aviara in Romania.

Director ANSVSA: Peste 49.800 de porci au fost sacrificați în toată țara din cauza peste porcine africane

Președintele Autorității Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Răducu Brănescu, a anunțat, miercuri seară, că se înregistrează 524 de focare de pestă porcină africană în toată țara, fiind omorâți în total 49.816 porci, transmite Mediafax.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22599106-director-ansvsa-peste-49-800-porci-fost-sacrifica-toat-ara-din-cauza-peste-porcine-africane.htm)

Ședință de urgență la Ministerul de Interne. Tema anunțată: Efectele pestei porcine

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne se va întruni, miercuri, la sediul instituției, la ora 16:00, în cadrul unei ședințe de urgență, pentru a discuta despre efectele pestei porcine, transmite Mediafax.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22598608-edin-urgen-ministerul-interne-tema-anun-efectele-pestei-porcine.htm)

Şeful Asociaţiei Pro Consumatori, despre răspândirea pestei porcine africane: ANSVSA ascunde informaţii vitale. Virusul a ajuns în 15 judeţe, nu în opt

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori: ,,Virusul se transmite la om şi cauzează boli ale sistemului digestiv dacă carnea de porc este pregătită în sânge sau prin afumare şi sărare".

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, susţine că Agenţia Naţio­nală Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Ali­mentelor (ANSVSA), ascunde populaţiei informaţii vitale despre răspân­direa pestei porcine africane, cum ar fi numărul de judeţe în care au fost identificate focare, dar şi faptul că virusul se transmite la om dacă carnea de porc nu este bine preparată termic, adică dacă este în sânge.

ZF (http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/seful-asociatiei-pro-consumatori-despre-raspandirea-pestei-porcine-africane-ansvsa-ascunde-informatii-vitale-virusul-a-ajuns-in-15-judete-nu-in-opt-17378641)

Sincer mie imi vine sa plang, or sa bage toata Dobrogea in faliment....  :rip: :depressed:
Conform publicatiei de specialitate din zona agriculturii - http://agrointel.ro/ (http://agrointel.ro/) in data de 3 august ministrul agriculturii Petre Daea a emis un ordin de ministru (1.295/2018) conform caruia toti fermierii din zonele afectate de pesta porcina sunt obligati sa-si distruga culturile agricole prin incendiere.

Guvernul în luptă cu pesta porcină: toţi mistreţii din Dobrogea şi Balta Ialomiţei vor fi măcelăriţi cu tot cu lupi, urşi, şacali şi vulturi

Printr-un plan suplimentar de combatere a pestei porcine africane din data de 1 august 2018, guvernul ordonă împuşcarea tuturor mistreţilor şi a animalelor prădătoare din Delta Dunării şi regiunea Tulcea, Constanţa, Insula Mare a Brăilei şi Balta Ialomiţei. De asemenea, mistreţii din zonele de frontieră cu Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova vor fi ucişi prin împuşcare. Proprietarii de fonduri cinegetice au obligaţia să împuşte câteva exemplare, iar în caz de rezultat pozitiv să împuşte toţi prădătorii din fond şi să îi îngroape în nişte gropi special amenajate, a căror locaţie este stabilită de Direcţia Sanitar Veterinară.

economica.net (http://www.economica.net/guvernul-in-lupta-cu-pesta-porcina-toti-mistretii-din-dobrogea-si-balta-ialomitei-vor-fi-macelariti-cu-tot-cu-lupi-ursi-sacali-si-vulturi_156863.html)

WTF vulturii din Dobrogea sunt specie protejata....e o dementa ce se intampla

Marți, 07 August 2018 19:40
INFORMARE DE PRESĂ

Referitor la informațiile publicate de mass-media, pentru corecta informare a opiniei publice, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, face următoarele precizări: Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole!

"Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România. Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat", a declarat public, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

http://www.madr.ro/comunicare/4563-informare-de-presa.html (http://www.madr.ro/comunicare/4563-informare-de-presa.html)

Deci nu ardem lanurile si nu otravim fantanile...
Iar o scurta "analiza pe text" (sintaxa, gramatica...) ma face sa cred ca acestea sunt intr-adevar vorbele lu' Daea... :D

Stii vb lui Caragiale? Docomentu' stimabile!

Art. 1, Art. 2 , Art. 3

(http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2018/08/pag-1-ordin.jpg)

(http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2018/08/pag-2-ordin.jpg)

Coincidența ca Valentin Dragnea, fiul liderului PSD, să-și fi golit ferma chiar înainte să fie atins de pesta porcină îi șochează pe crescătorii de porci. Băiatul lui Dragnea a scăpat de 10.000 de porci înainte de molimă, anunță Cătălin Tolontan, într-o postare pe Facebook, care face trimitere la un articol publicat în Libertatea.

https://www.stiripesurse.ro/scandalul-pestei-porcine-explodeaza-in-familia-lui-dragnea-fiul-liderului-psd-a-pariat-pe-extindere_1282049.html (https://www.stiripesurse.ro/scandalul-pestei-porcine-explodeaza-in-familia-lui-dragnea-fiul-liderului-psd-a-pariat-pe-extindere_1282049.html)

Pesta porcină, confirmată într-o fermă din Brăila. Aproximativ 35.000 de animale vor fi eutanasiate

Pesta porcină africană a fost confirmată, joi, la una dintre cele mai mari ferme de porci din Brăila, la Tichilești, unde sunt aproximativ 35.000 de animale ce vor fi eutanasiate, transmite corespondentul Mediafax. 

Până în prezent, din cauza pestei porcine africane, în județul Brăila au murit sau au fost eutanasiați peste 24.000 de porci, toți provenind din mici gospodării din comune și din orașele Însurăței și Brăila. Cazul de la Tichilești este primul din județ în care virusul este confirmat la o fermă de mari dimensiuni.

Pesta a intrat în interiorul fermei cu zeci de mii de animale în ciuda măsurile de protecție luate de autorități care au limitat accesul persoanelor străine, au introdus controale și filtre de dezinfecție și au stabilit un perimetru de siguranță în jurul clădirilor.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22666577-pesta-porcin-confirmat-ntr-ferm-din-ila-aproximativ-35-000-animale-vor-eutanasiate.htm)

Brăila: Suspiciune de pestă porcină la a doua fermă ca marime din Europa, unde sunt 140.000 de capete

"Avem suspiciune de pestă porcină africană la TEBU Consult, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci", a declarat Gicu Drăgan, directorul DSV Brăila.

Fermele unde a fost confirmat deja virusul pestei porcine sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.

Directorul DSV Brăila a admis faptul că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

"Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă", a precizat Drăgan.

Potrivit prefectului de Brăila, George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind eutanasiaţi 29.726 de porci.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22667772-suspiciune-pest-porcin-doua-ferm-marime-din-europa-unde-sunt-140-000-capete.htm)

Grupul Kosarom investeşte 80 mil. euro în noi ferme de porci în următorii cinci ani

Grupul de firme Kosarom din Iaşi, un business deţinut de antreprenorul Neculai Apostol, vrea să investească 80 mil. euro în următorii cinci ani în triplarea capacităţii de creştere a porcilor, o investiţie ce va fi realizată din profit reinvestit şi credite bancare.

Kosarom are în prezent o capacitate totală de creştere porcine de 142.000 de capete pe an, în trei ferme din Războieni, Târgu Frumos (Iaşi) şi Roman (Neamţ).

ZF (https://www.zf.ro/companii/grupul-kosarom-investeste-80-mil-euro-in-noi-ferme-de-porci-in-urmatorii-cinci-ani-17469076)

Quote from: tom_sawyer on August 24, 2018, 07:50:50 PM
Brăila: Suspiciune de pestă porcină la a doua fermă ca marime din Europa, unde sunt 140.000 de capete

Brăila: Pesta porcină, confirmată la a doua fermă ca mărime din Europa. 140.000 de porci vor fi eutanasiați

Pesta porcină africană a fost confirmată, sâmbătă, la cea mai mare fermă de porci din România și a doua ca mărime din Europa, complexul din localitatea Gropeni, județul Brăila, care adăpostește aproape 140.000 de porci. Toate animalele din fermă vor fi eutanasiate, transmite Mediafax.

Inițial, existența pestei porcine africane a fost confirmată de un laborator veterinar din Brăila, dar pentru confirmarea oficială a virusului a fost nevoie și de o confirmare a Laboratorului Național de Referință din București.

Din cauza pestei porcine care a pătruns în marile ferme din județul Brăila pierderile economice sunt uriașe, sute de oameni au rămas fără loc de muncă iar societățile care aveau contracte cu crescătorii de porci să intre în faliment.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22668878-ila-pesta-porcin-confirmat-doua-ferm-rime-din-europa-140-000-porci-vor-eutanasia.htm)

Amenajarea de irigatii Sinoie se intinde pe o suprafata de 60.474 hecatre, dintre care viabile sunt doar 42.161 hectare. Terenurile apartin de localitatile Baia, respectiv Mihai Viteazu.



Proiectul prevede reabilitarea statiei de pompare SPB Sinoe, a bazinului de aspiratie, a canalelor de aductiune apa CA Sinoe si CA 4 Sinoe si constructiilor hidrotehnice aferente, aductiunea apei se face din lacul Golovita.



Lucrarile de reabilitare a statiei prevad reabilitarea cladirii, refacerea sistemului de aspiratie si refulare, reabilitare conducta 2 fire cu o lungime de 800m/fir, refacerea bazinului de aspiratie si a pereului, refacerea instalatiei electrice, reabilitarea instalatiilor de pompare, infiintarea unui sistem de monitorizare video.



La nivelul canalelor se vor reface integral canalul CA Sinoe in lungime de 6.354 metri si CA4Sinoe in lungime de 1.400 metri.

Dupa 12 ani in care nu a functionat, s-a pornit astazi și stația de pompare SPA Jilava, din cadrul Amenajării Berceni-Vidra-Frumusani având o suprafață deservită de 9833 ha, din care: 7300 ha in județul Ilfov, 1822 ha in județul Giurgiu, 711 ha in județul Călărași.

După 15 ani in care nu a funcționat, astăzi s-a pornit stația plutitoare de bază SPA Salcia, din cadrul Amenajării de Irigații Izvoarele-Cujmir, stație ce deservește 5118 ha.

^^ efectele incep sa se vada

Conform USDA, Romania trece pe 1 loc in Europa si la porumb (dupa ce aceeasi performanta a fost atinsa la floarea soarelui si grau), depasind cu 3 milioane de tone Franta. Si din pozitia asta, porumbul romanesc il va inlocui pe cel rusesc in Turcia, Vietnam si Liban.

De la Daea zicere: Amenajarea Borcea, SPA338, reabilitarea infrastructurii de irigatii. Lucrările sunt in grafic, ba mai mult decât atât, stația va fi repusa in functiune cu un an mai devreme față de termenul prevăzut.

il va inlocui pe cel rusesc ?
inca suntem sub rusi ca si volume. mai o chestie, Ucraina e cel mai mare producator din Europa, au cam dublu fata de rusi, ei sunt cel mai mare exportator din regiune

Quote from: Harry on October 26, 2018, 12:41:55 AMConform USDA, Romania trece pe 1 loc in Europa si la porumb  depasind cu 3 milioane de tone Franta.

România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei şi cred că într-o zi se va întâmpla lucrul acesta, dar acum nu este cazul să ne lăudăm că am ajuns primii la producţie în Uniunea Europeană, când noi cultivăm 2,6 milioane de hectare cu porumb, iar Franţa sub un milion, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari producători agricoli din judeţul Ialomiţa.
economica.net (http://www.economica.net/accpt-romania-are-potentialul-necesar-sa-produca-porumb-la-nivelul-frantei-dar-acum-nu-este-cazul-sa-ne-laudam_160919.html)

Asta spune multe despre tehnologie si eficienta

... sau despre cresterea naturala...

e mai important cat procesam/multiplicam din acel porumb...daca il dam neprocesat la export e slabut ( cunosc bine fenomenul - lucrez cu traderi de cereale )

Producţia agricolă din România, abia pe locul 8 din UE

Datele publicate vineri de Eurostat arată că anul trecut producţia agricolă a României a fost de numai 4% din întreaga producţie înregistrată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce plasează pe locul 8. Cu 72,6 miliarde de euro (sau 17% din totalul producţiei înregistrate la nivelul UE) în 2017, Franţa a avut cea mai mare producţie agricolă totală în rândul statelor membre Statele. Următoarele locuri în topul Eurostat sunt ocupate de Germania (56,2 miliarde EUR sau 13%), Italia (55,1 miliarde EUR sau 13%), Spania (50,6 miliarde EUR sau 12%), Marea Britanie (31,8 miliarde de euro sau 7%), Ţările de Jos (28,9 miliarde euro sau 7%), Polonia (24,9 miliarde euro sau 6%) şi România (17,5 miliarde EUR sau 4%).

(https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2018/11/16/5beed5f7df52022f75868110/627x0.png)

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/productia-agricola-dinromania-abia-locul-8-ue-1_5beed5dbdf52022f7586808f/index.html)

Doar? Pai unde am putea sa fim?
Dupa noi, chiar la distanta mare, sunt Grecia, Ungaria si Bulgaria.

Iar cei din fata sunt imposibil de atins. Doar Olanda e mai mica decat noi, dar aia cultiva lalele si alte ciudatenii pe bani multi. Polonia este mult mai mare decat noi si nici ei nu se pot apropia de Olanda.
Eu zic ca stam foarte bine in Agricultura. Tb sa incercam sa depasim 20 mld E si dupa aia sa ne propunem 25, ala trebuie sa fie telul, nu cine e in fata noastra. Desi e greu ca nu se mai gaseste forta de munca in acest domeniu si avem nevoie de investitii mari in irigatii.

Chiar dacă nu se mai găsește forță de muncă acum, problema e rezolvabilă, pe de o parte pentru că procesul de mecanizare la noi nu e încheiat complet ( deci există o sursă de "disponibilizare") și pe de altă parte pentru că o parte din cei ce lucrează afară în agricultură ( tot pe salariul minim, doar că din țara respectivă) ar fi dispuși cred să se întoarcă în condiții rezonabile . Problema e că trebuie să găsim o cale să părăsim cumva agricultura asta de subzistență, care mi se pare izvorul sărăciei i subdezvoltării rurale. ( mă distrează că pe "plaiurile căruțești cineva s-a întors din Spania și a înființat- ghici - o plantație de căpșuni. Chiar îmi zicea un coleg de liceu că a cumpărat căpșuni din piață de la respectiva plantație)  . Agricultura de subzistență e cea care nu te lasă să mori de foame, și de asta nici nu încerci să obții mai mult, iar politicile economice actuale chiar o susțin. Sigur, e și un fel de compensație pentru oamenii cărora le-au fost luate terenurile în anii '50, dar ar trebui cumva să fie o povară să ai un teren de pe care să nu obții producție....

Din pacate nu se inghesuie nici asociatiile sa preia terenul in arenda, atunci cand vorbim de parcele mici. Trebuie sa discute cu f multi proprietari si nu se merita.
La 50 de km de Bucuresti, terenul este atat de faramitat (de obicei parcele intre 2500 si 10000 m2) incat nimeni nu se baga nici atunci cand oferta este, "nu-mi dai nici un ban, dar impartim subventia". Si atunci, taranii, decat sa-l lase parloaga, prefera sa cultive ceva pe el, desi ies in pierdere per total.

ANIF va reabilita cu 9,2 milioane de lei sistemul de irigaţii din amenajarea Terasa Viziru din judeţul Brăila

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va reabilita cu 9,2 milioane de lei infrastructura principală a sistemului de irigaţii din Amenajarea Terasa Viziru, judeţul Brăila, termenul de finalizare fiind de 12 luni, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Prin acest proiect se vor reabilita un număr de 5 canale de irigaţii din care 1 canal principal şi 4 canale de distribuţie ce asigură apa pentru un număr de 21 Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. Suprafaţa irigată în acest an în Amenajarea de irigaţii Terasa Viziru a fost de 46.000 hectare.

economica.net (http://www.economica.net/anif-va-reabilita-cu-9-2-milioane-de-lei-sistemul-de-irigatii-din-amenajarea-terasa-viziru-din-judetul-braila_161321.html)

Vinurile de la crama Jelna (Transilvania) au ajuns tocmai in History Club din Manchester.  :D

(https://i.imgur.com/591uNp9.jpg)

An bun pentru producţia de cereale. România a intrat în top 3 european

Producţia totală de cereale de anul acesta, estimată la 27,31 de milioane de tone, propulsează România pe locul trei în topul celor mai mari producători europeni, scrie Economica.net. Potrivit sursei citate, Comisia Europeană estimează pentru România o producţie totală de cereale de 27,3 milioane de tone, faţă de puţin peste 27 de milioane cu un an în urmă, indică ultimele date ale DG Agri. Este a treia cea mai mare producţie la nivel european după cea a Franţei care va atinge 61,6 milioane de tone şi cea a Germaniei pentru care se estimează o cantitate de 38 de milioane de tone. Cu un an în urmă, producţia de cereale a ţării noastre ne-a plasat pe locul patru între marii jucători europeni, în condiţiile în care Polonia a raportat 31,9 milioane de tone. 2018 a fost însă un an slab pentru Polonia a cărei fermieri au reuşit doar 25,4 milioane de tone de cereale. Astfel, faţă de anul trecut, am urcat o poziţie, devansând Polonia.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/an-bun-productia-cereale-intrat-top-3-european-1_5bf7ca47df52022f75bb12d9/index.html)

an bun va fii cand vom avea si cresteri la zootehnie,ca sa nu mai exportam produse cu valoare adaugata f mica ci unele procesate

Importăm 20% din merele consumate deşi suntem al doilea producător din Europa.

Agricultorii nu mai au cu cine să muncească livezile

Jumătate dintre livezile din România sunt bătrâne, cu un randament la hectar foarte redus, ceea ce îi împiedică pe fermieri să satisfacă cererea locală. Interesul pentru investiţii există, mai ales că se pot accesa fonduri europene, dar lipsa personalului îi descurajează pe potenţialii investitori.

economica.net (http://www.economica.net/mancam-mere-de-import-pentru-ca-nu-avem-forta-de-munca_161756.html)

Guvernul a aprobat înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar, care va achiziţiona şi distribui produse agricole la nivel naţional

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, desfăşurată la Alba Iulia, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar "Unirea", care va asigura achiziţia, depozitarea şi distribuţia de produse agricole la nivel naţional. "Casa Română de Comerţ Agroalimentar "UNIREA" este o societate comercială de interes naţional, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi prevederile Programului de Guvernare", se arată în comunicat. Guvernul susţine că, astfel, se creează un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare, primul fiind o reţea naţională, în profil teritorial,de clustere agricole. Aceasta va integra, la nivelul uneia sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Al doilea pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială. Funcţia de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea a produselor agricole constituind în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor în reţelele comerciale interne, dar şi pentru operaţiuni importante de export. Al treilea pilon este format dintr-o reţea naţională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agro-alimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale, potrivit Executivului.

News.ro (https://www.news.ro/economic/guvernul-a-aprobat-infiintarea-casei-romane-de-comert-agroalimentar-care-va-achizitiona-si-distribui-produse-agricole-la-nivel-national-1922401429282018111418681386)

^^Exact ce propusesem eu acum multi ani la nivel local. Infiintarea unor centre de colectare a produselor agricole de la producatori si apoi revanzarea acestora in piete, care sa devina grocery stores/farmers market care la interior sa fie precum un hypermarket , asa dispar tot felul de intermediari dubiosi care vand tot felul de mizerii si zic ca sunt producatori.

Comisia Europeană: Scrumbia afumată de Dunăre, al cincilea produs românesc recunoscut oficial

Comisia Europeană (CE) a anunţat, luni, că România are, începând cu 3 decembrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european, scrumbia afumată de Dunăre primind aprobarea de a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP). Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte patru produse alimentare româneşti protejate în UE: novac afumat din Ţara Bârsei, telemea de Ibăneşti, salam de Sibiu şi magiun de prune de Topoloveni. Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre.

Specia nu poate fi crescută în acvacultură şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 grame şi între 25-30 centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa, potrivit CE. "Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curăţare, sărată şi afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare. Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala şi cea mai veche îndeletnicire", se arată în comunicat.

News.ro (https://www.news.ro/economic/comisia-europeana-scrumbia-afumata-de-dunare-al-cincilea-produs-romanesc-recunoscut-oficial-1922400203002018121518685761)

Proiectul de irigaţii Siret Bărăgan trece din nou la Ministerul Agriculturii, care încă nu ştie cum sau cu ce bani îl va face

Proiectul de irigaţii ceauşist Siret Bărăgan va fi preluat de către Ministerul Agriculturii de la Ministerul Apelor, într-o nouă încercare de a fi finanţat şi realizat pe etape. Anul acesta, în vară, a fost inaugurată staţia de pompare a apei SRP5 Haret din canal, dar lucrările au fost abandonate din nou. Se caută şi parteneri privaţi.

economica.net (http://www.economica.net/proiectul-de-irigatii-siret-baragan-trece-din-nou-la-ministerul-agriculturii-care-inca-nu-stie-cum-sau-cu-ce-bani-il-va-face_161993.html)

O cooperativă agricolă care produce cătină ecologică şi-a lansat brandul în Dubai şi a avut profit din primul an. Secretul: lucrează cu deţinuţi

Aceasta a adunat de atunci, pe lângă cei cinci membri fondatori, alţi 10 membri cooperatori care îşi pun în comun producţia de cătină ecologică pentru a satisface cererile cumpărătorilor de peste graniţe. Procesarea este realizată în cadrul a trei unităţi de producţie din România şi una din Germania, unde Cooperativa fabrică capsulele de cătină. "Terenul nostru este în Valea Mare, dar membrii Cooperativei au terenuri peste tot în ţară, în Vâlcea (Roţiile), Ialomiţa (Ţăndărei), Constanţa, Giurgiu (Călugăreni) sau Tulcea (Topolog). În total, Cooperativa cultivă cătină pe o suprafaţă de 150 de hectare certificate ecologic", mai spune Giurescu care a investit iniţial în Cooperativă, alături de ceilalţi patru cofondatori, aproximativ 50.000 de euro, sumă care nu include costurile de înfiinţare a plantaţiei.

economica.net (http://www.economica.net/catina-cu-detinuti_162114.html)

^ un exemplu de asociere in agricultura romaneasca

^^ Mai sunt si cooperativele Carrefour si Mega image precum si Dobrogea Sud si Tarani Dobrogeni. e normal si e ok sa fie cat mai multe. america e plina

Ministerul Agriculturii are in derulare o importanta investitie de modernizare a sistemului de irigatii Corabia, Olt.

Investitia se ridica la 40 de milioane de lei, sistemul urmand a deservi 30.000 de hectare de teren agricol. In cadrul proiectului sunt prinse 3 statii de pompare si 52 km de canale.

(https://4.bp.blogspot.com/-h7EK4ck9ifU/XBYGpMliOPI/AAAAAAABlrw/ClSDOp670k8j6Lo7oHxiuI9PTC_MQFiJgCLcBGAs/s640/capture-20181216-095816.png)

Incepand de astazi TVA pentru apa folosita in irigatii este de 9%, redus de la 19%.

In sedinta de guvern de azi a fost adoptata o OUG privind transferul canalului Siret-Baragan de la ANAR la ANIF.

Un alt eşec pentru parteneriatul public-privat. Canalul Siret-Bărăgan va fi inclus în programul naţional de irigaţii

Guvernul a decis să nu mai construiască în parteneriat public-privat canalul Siret-Bărăgan, urmând ca Ministerul Agriculturii să preia această investiţie şi să o includă în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. ,,Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor", a mai declarat Dăncilă.

Astfel, Guvernul a declarat obiectivul ,,Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I-a" ca infrastructură de irigaţii de utilitate publică şi a dispus completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul ,,Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I-a". Etapa I a canalului magistral Siret–Bărăgan, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimăneşti – Râmna, în lungime de 51,5 km, cuprinde 5,7 km deja funcţionali care vor fi transmişi bunurilor aflate în domeniul public al statului. Porţiunile de canal cuprinse între km 5+700 şi km 51+500, aflate în diverse faze de execuţie, vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

,,Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa a II-a", cuprinzând canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, se va realiza conform prevederilor legale în vigoare. Finanţarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/investitii/un-alt-esec-parteneriatulpublic-privat-canalul-siret-baragan-inclus-programul-national-deirigatii-1_5c6813fc445219c57e376396/index.html)

In judetul Braila sunt in plina desfasurare lucrarile de reconstruire a sistemului de irigatii Terasa Ialomita-Calmatui.



Sistemul cuprinde SRPA I Lacu Rezi - debit 129.600 mc/h, SRPA III - debit 43.200 mc/h, SRPA IIIA - debit 46.440 mc/h, reabilitarea canalelor CA Terasa, CD1, CD2, CD3, CD3A, CD5 si CD7.



Valoarea investitiei se ridica la  36,722 milioane lei fara TVA.



(https://3.bp.blogspot.com/-h7MgsbVobXo/XIUR7EHt-OI/AAAAAAABoJY/ohMNa304LYgZAONLVDnJQsLaRP3JogTHACLcBGAs/s1600/53165176_2050046418621723_6631649007917596672_n.jpg)

(https://3.bp.blogspot.com/-sqTDhPqRfCA/XIUR7a1eOZI/AAAAAAABoJc/C-ziS4NyjGAS4r-SSOQHz6hysoOG8TIDwCLcBGAs/s1600/53341315_2050046318621733_8342497991319355392_n.jpg)

(https://4.bp.blogspot.com/-SKMYt9B-5LA/XIUR7PsOihI/AAAAAAABoJU/vmzG7c92C0AGUDqtFJDeqgM_kvN8OaozgCLcBGAs/s1600/53386218_2050046355288396_7440900930444197888_n.jpg)

(https://3.bp.blogspot.com/-Znk4tqV96wU/XIUR78yVJrI/AAAAAAABoJg/Mm188Df1RyAycCbYhMlK8ueYBSzaLHOswCLcBGAs/s1600/53410249_2050046375288394_395809389837025280_n.jpg)

(https://4.bp.blogspot.com/-xgNk-U4hL4E/XIUR7xl9mgI/AAAAAAABoJk/oXZOSGu0YQkkSSlqcM-pnRUwDIfImZiJgCLcBGAs/s1600/53574233_2050046265288405_8175277571408134144_n.jpg)

(https://2.bp.blogspot.com/-XuBYEZs5MI0/XIUR8WWw3rI/AAAAAAABoJo/8M3OyELxQAAWTugiZTy_uTYaKSPew5PWACLcBGAs/s1600/53599020_2050046285288403_8531824302960410624_n.jpg)

În data de 14.03.2019 s-a pus în funcțiune SPA ISACCEA, din cadrul Amenajării ISACCEA - județul Tulcea, ce deservește suprafața totală de 5.252 ha. S-a dat drumul la apă pe canal, in lungime de 1.900 m.

S-au repus in functiune statiile de irigatii Vlad Tepes si Pietroiu din Calarasi

Sunt 2 statii foarte importante, din cate se spune in comunicat lungimea canalelor care vor fi alimentate cu apa este de 77 km.

Nu stiu care e treaba, cum face, insa in ultima perioada am auzit din mai multe surse, destul de multe lucruri bune facute de Daea, sau macar miscate din loc. Nu e topic politic, insa ma declar uimit. Poate e doar PR politic, insa se vad si ceva fapte.

La statia Vlad Tepes investitia a presupus reabilitarea a :

· Staţie de pompare de bază: SPA Km 388 (Aducţiune şi pentru Amenajarea Boianu

Sticleanu);

· Staţii de repompare: SRP I Vlad Ţepeş; SRP I Independenţa;

· Canale de aducţiune: CA1, CA Barză, CA2, CA 6, CP, CB L = 82.150 ml;

· Canale de distribuţie: CS 12, CC, CD 1A, CD 1B, CD6, CD7, CD4a, CD4b, CS2-3; CD 1

Dragalina; CD 8; CD 9; CD 10, L = 121.332 ml;

· Reabilitare construcții hidrotehnice: 62 buc.(40 buc. podeţe; 9 buc. căderi; 2 buc. goliri;

11 buc. sifoane).

Iar la Pietroiu statia recent reapornita deservește 54.185 ha din județul Călărași. Lungimea canalelor umplute cu apă este de 77 de km.

Imi cer scuze ca ma ba pe un topic pe care nu il stapanesc...

Dar pe Daea l-am si intalnit...

Omul poate fi acuzat de orice (mai ales de faptul ca este in partidul in care este...)
Dar nu este prost.
Oaia lui Daea si cormoranul din piscina vor ramane in analele istoriei....

Dar macar Daea este unul dintre putinii care vor sa faca ceva si care sunt sinceri....

Iar analizand toata presa... Da, toti ne-am amuzat de OAIE. Si de cormorani...
Dar in fiecare dintre subiecte a existat un "sambure de adevar".

Și în județul Galați a început activitatea de irigat. În Câmpia Covurlui, s-a pornit stația SRP 1 Vânători, care repompează apa din Canalul Magistral Lunca pentru o suprafață de 68.000 ha. S-au umplut cu apă peste 18 km de canal.

S-a pornit stația de repompare Nedeia 2, din cadrul Amenajării Nedeia Măceșu, judetul Dolj. Aceasta deservește o suprafață de 35.000 ha.

S-a pornit stația de repompare SRP II Pisc, din cadrul amenajării Terasa Brăilei, ca urmare a demarării campaniei de irigat în județul Brăila. Aceasta deservește o suprafață de peste 22.000 ha.

Să-l mute pe Daea la Transporturi!  :lol: :lol:

Harry am vazut in posturile tale ca o multime de statii de (re)pompare au fost pornite. Statiile astea sunt din categoria celor care fusesera abandonate de 10-20 de ani si acum au fost reparate, utilate, etc. sau sunt din categoria celor care erau ok si sunt pornite in fiecare primavara? A doua intrebare ar fi legata de pretul apei/curentului, stiu ca in trecut multi fermieri se plangeau ca e prea scump sa irige si la final nu isi scot banii din ce recolteaza. Acum care este situatia, cand tragi linie iese o valoare pe plus sau a intervenit statul prin subventii, etc?

Statiile sunt reparate, uneori chiar reconstruite, altele sunt retehnologizate. Cat despre pret sincer nu am idee.
In alta ordine de idei niste cunostiinte din zona cresterii pasarilor, de aici din Dobrogea mi-au zis ca estimeaza ca la anul se va ajunge la 1 milion de capete , moment in care vor pune toti bani pt construirea unui abator pentru pasari ca sa poata intra in hypermarketuri.

"Puiul Dobrogean"... ;)

România are producţii istorice de cereale, cele mai mari din Europa, dar Vestul ne bate la randament

Recolta totală de cereale a României s-a ridicat anul trecut la 31,1 milioane de tone, cu 4 milioane de tone mai mare decât în 2017 şi cea mai mare din istoria ţării, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. România a devansat, aşadar, principalele state producătoare din Europa la producţia anumitor cereale. Producţia de porumb a României s-a ridicat anul trecut la nivelul record de 18,3 milioane de tone, la o suprafaţă cultivată de 2,3 milioane de hectare. Însă în ceea ce priveşte randamentul, România a înregistrat o producţie de 7,74 tone de porumb la hectar. Spre comparaţie, Franţa, al doilea mare producător de porumb, a avut un randament de 8,79 tone de porumb la hectar. Germania, pe locul trei în clasament, a înregistrat un randament de 8,14 tone de porumb la hectar.

Detalii/cifre in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-productiiistorice-cereale-cele-mai-mari-europa-vestul-bate-randament-1_5ca59470445219c57e13be4c/index.html)

Anul asta o vom lua "in barba". Sau, mai corect, in stomac...
Nici productii istorice, nici randament.
Vremea este minunata - pentru santierele de autostrazi. Dar acolo cam lipsesc muncitorii...
Pentru agricultura - JALE MARE !

Vedeti postarile lui Harry cu pornirea instalatiiilor de irigatii...
Mai oameni buni, suntem in aprilie!
(Si au pornit primele instalatii inca din martie! )
Ce naiba facem in iunie-iulie-august?!?!....

Poate terminam niste autostrazi "in avans", dar orice vizita la piata ne va ustura rau la buzunar...
Simpla mentiune a "schimbarilor climatice" nu tine de foame. Poate nu de foame, dar de compensat in alta parte. Cum ar fi un plin pentru a merge in week-end la plaja/pescuit/lenevit pe malul lacului....

Recunosc, acum sunt carcotasul "nici asa nu e bine, si asa este rau"... :(

Noua revelaţie a lui Daea în agricultură: sparanghelul. Planta va fi vândută în şapte supermarketuri din România

Ministrul Agriculturii Petre Daea a participat, joi, la inaugurarea primei recolte de sparanghel din România, în judeţul Giurgiu, în urma unei invstiţii în valoare de 2 milioane de euro. Cultura de sparanghel se întinde pe o suprafaţă de 170 de hectare, dintre care peste 35 de hectare cu sparanghel alb, iar restul verde. Sparanghelul va fi vandut în şapte supermarketuri din România, printre care Carrefour, Kaufland, Selgros, Metro, dar şi în restaurante franţuzeşti, precum şi pe pieţele din Germania. Proprietarul care a investit 2 milioane de euro în cultură este germanul Joseph Jacobs, a carui familie se ocupă cu cultivarea sparangherului de 70 de ani.

Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/noua-revelatie-a-lui-daea-in-agricultura-sparanghelul-planta-va-fi-vanduta-in-sapte-supermarketuri-din-romania-18027180)

Mari companii arabe, dispuse să investească o jumătate de miliard de dolari în agricultură. Ce terenuri i-au atras în România

Cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu s-a arătat interesat să achiziţioneze mari suprafeţe de terenuri în ţări din regiunea Mării Negre, după ce anul trecut a făcut cea mai mare tranzacţie în sectorul agricol din România, achiziţionând cu peste 200 de milioane de euro o companie agricolă. Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC), parte a fondului public de investiţii al Regatului Arabiei Saudite, a achiziţionat pentru suma de 38 de milioane de euro ferma Baladjie Pty din Australia, mai precis 200.000 de hectare de teren agricol şi un efectiv de 40.000 de ovine rasa Merinos, potrivit Bloomberg.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/investitii/mari-companii-arabe-dispuse-investeasca-jumatate-miliard-dolari-agricultura-terenuri-i-au-atras-romania-1_5cab7e9b445219c57e434539/index.html)

S-a pornit SPA Mânjești din cadrul Amenajării de irigații Mânjești - județul Vaslui, ce deservește o suprafață de 595 de hectare.

.AMENAJAREA DE IRIGAŢII MÂNJEȘTI (VS) Suprafaţa amenajată: 595 ha; Nr. OUAI înfiinţate: OUAI Mânjeşti; - Obiective reabilitate: Staţii de pompare de bază: SPA Mânjeşti; Conductă de refulare; L = 1.260 m; Conductă de aspiraţie; L = 80 m.

Un vin interesant, made in Dobrogea de catre Alira. Tribes e singurul vin kosher facut in Romania, se exporta in Israel.

(https://i.imgur.com/TP3BV7F.jpg)

Cine primeşte cele mai mari subvenţii din agricultură. Arabii, pe primul loc

Cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut 30 de milioane de euro de la stat. Beneficiarul celei mai mari subvenţii a fost SC Agricost SA, cumpărată anul trecut de arabi. Topul subvenţiilor este completat de SC Intercereal SA din Ialomiţa, cu 4,7 milioane de euro, SC Maria Trading SRL din judeţul Călăraşi - 2,32 milioane de euro, SC Zimbrul SA din Ialomiţa - 2,26 milioane de euro, SC Cervina SA din Dolj - 2,01 milioane de lei, SC JD Agro Cocora din Ialomiţa - 1,95 milioane de euro, SC A&S International SA din Ialomiţa - 1,92 milioane de euro, SC Oltyre SA din Dolj - 1,83 milioane euro, SC Agrozootehnica Pietroiu SA din Călăraşi - 1,77 milioane de euro şi Agrinatura SRL din Teleroman - 1,67 milioane de euro.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/cine-primeste-cele-mai-mari-subventii-agricultura-arabii-loc-1_5cd9996b445219c57e946edb/index.html)

Cartoful dulce câştigă teren în patria pepenilor de la Dăbuleni. La rând vin măslini, kiwi sau banana nordului

Localitatea Dăbuleni din judeţul Dolj, cunoscută ca patria pepenilor verzi, este acum şi locul unde se cultivă cu succes cartoful dulce. De asemenea, dăbulenii încearcă în acest an să aclimatizeze şi măslin, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc şi kaki. Cartoful dulce a fost aclimatizat la Dăbuleni de specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri. În prezent, acest produs este testat de localnici fie cumpărând cartofi pentru consum, fie cultivându-l în gospodării.

În cadrul staţiunii Dăbuleni anul acesta au fost plantaţi şi arbuşti precum măslin, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc şi kaki. ,,Aceste specii noi le testăm pentru a constata dacă se adaptează, pentru a fi cultivat pe scară largă valorificând superior condiţiile pedoclimatice ale zonei, aşa cum am procedat în cazul cartofului de dulce. Vom continua cercetările şi cu alte specii pe care le avem în baza de date, de plante medicinale şi legume care nu au fost cultivate pe scară largă", a mai spus directorul staţiunii de cercetare Dăbuleni.

Detalii si cateva poze pe Mediafax (https://www.mediafax.ro/social/cartoful-dulce-castiga-teren-in-patria-pepenilor-de-la-dabuleni-la-rand-vin-maslini-kiwi-sau-banana-nordului-foto-18142884)

Nu pot sa nu ma gandesc la Tractorul Brasov :rip:


https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23189061-romania-importat-doua-luni-tractoare-peste-100-milioane-euro.htm

Amenajarea VIIȘOARA, a cărei suprafață irigabilă este de 96000 ha. Se execută lucrări de reabilitare a Stației de Repompare, SRP 2 Zimnicea, la agregatele de pompare și la conducta de refulare. Termenul de punere în funcțiune este 30 noiembrie 2020. Stadiul de execuție este foarte avansat, astfel că investiția se va realiza cu un an mai devreme.

Guvernul aprobă măsuri pentru declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan

Guvernul a aprobat marţi o Ordonanţă de urgenţă prin care modifică şi completează acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare, pentru a permite declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan, precum şi asigurarea finanţării acestor lucrări până în anul 2023, informează Ministerul Agriculturii într-un comunicat.

Sursa (https://www.economica.net/guvernul-aproba-masuri-pentru-declansarea-urgenta-a-lucrarilor-de-reabilitare-a-canalului-siret-baragan_170540.html)

Video de la min. agriculturii cu stadiul lucrarilor la sistemul de irigatii Sinoe. e practic reconstruit tot canalul de la zero  :jawdrop:

https://youtu.be/ZYPT-EOC9-0

Irrigation: How Romania managed to destroy its main agricultural weapon against drought

"The problem is that the damage is already done, and in order to repair it, millions of euros are needed just to restore the irrigation system, and tens of millions to maintain it. However, the European funds for this year have been used up – of the EUR 200 million allocated, only less than EUR 5 million remain.

The National Irrigation Program will rehabilitate a total area of ​​2 million hectares of 88 viable care facilities including the following objectives:

119 base pumping stations
178 pumping stations
11,856 m of discharge pipelines
48,232 m of buried pipes
2,548,860 m of adduction channels
2,811,338 m of distribution channels
5,286 of hydrotechnical constructions"

Sursa (http://business-review.eu/business/agriculture/irrigation-system-202654)

pare ca face treaba buna nea Daea

Adica in 6 luni a terminat fondurile europene pt tot anul?
Ce observ eu, e ca se axeaza pe reabilitari. Nu are vise marete, dar este eficient. Desi am vazut si o stire despre canalul Siret-Baragan, pare doar ceva secundar, nu are de gand sa directioneze toate resursele pentru un singur proiect.
Bravo lui.

PS. am vazut ca si sistemul anti-grindina a inceput sa functioneze.

Daea. frate cu oaia, pare bun doar pentru glume.
Dar este unul din cei doi ministri care fac ceva...
(Celalalt este Sorina, care nu se rusineaza sa spuna ca a vazut un rahat in CPU....)
Ceilalti?!... Pa-pa tu-tu !....

Nu a facut Daea Facultatea de Litere... dar - pe bune - la ce ne-ar ajuta un poet in agricultura?!....
Dati-o naibii de gramatica/literatura, ca doar nu dam BAC-ul.... Important este sa avem apa pentru irigatii....
Si rachete antigrindina...

Nu iubesc deloc gasca rosie, dar trebuie sa recunosc ca omul asta a facut (cu oaia lui) cat n-au facut 10 berbeci inainte de el...

Petre Daea: Vrem să introducem în Planul Naţional de Irigare peste un milion de hectare de teren agricol

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi-a propus să introducă în Planul Naţional de Irigare încă 1,5 milioane de hectare de teren agricol, pe lângă cele 2 milioane care vor fi irigate până în 2020, a declarat, marţi, ministrul Petre Daea, care s-a aflat într-o vizită de lucru în judeţul Covasna.

Potrivit acestuia, lucrările de reabilitare şi modernizare a celor 56 de staţii de irigat începute în urmă cu aproape trei ani, care vor acoperi cele aproape 2 milioane de hectare, se apropie de finalizare, la ora actuală fiind irigabile 1,4 milioane de hectare de teren agricol.

"Anul viitor vom fi în situaţia de a lucra efectiv la canalul Siret-Bărăgan, pentru a duce la finalizare această lucrare extrem de importantă la nivelul ţării şi foarte valoroasă pentru fermieri", a mai spus Petre Daea. 

Sursa (https://www.agerpres.ro/social/2019/07/02/petre-daea-vrem-sa-introducem-in-planul-national-de-irigare-peste-un-milion-de-hectare-de-teren-agricol--335575)

Amenajarea de irigații CÂMPU FRUMOS din județul COVASNA deservește 2.998 ha de culturi agricole, sursa de apă fiind râul Olt. Se execută lucrări de reabilitare pentru refacerea bazinului de aspirație, a instalațiilor electrice, pentru montarea agregatelor de pompare. Termenul de finalizare a lucrărilor este luna decembrie a acestui an.

Din cate inteleg si am discutat cu ceva cunoscuti, programele de reabilitare a infrastruturii de irigare sunt un real succes.
Cu toate bubele lui, Daea a continuat si se vad ceva rezultate...

Update reabilitare Carasu-Galesu

https://www.youtube.com/watch?v=BZFaU2qTh2U

AMENAJAREA DE IRIGAŢII CARASU GALEŞU (CT)

Suprafaţa amenajată: 4.726 ha;

Nr. OUAI înfiinţate: 6;

OUAI care au accesat Măsura 125: OUAI BRAVA; OUAI GAAD INVEST;

Obiective care se propun pentru reabilitare:

● Staţie de pompare de bază: SPB Galeşu;

● Staţii de repompare: SRP1 Galeşu;

● Canale de aducţiune: CA1 Galeşu, CA2 Galeşu L= 17.133 ml

● Canale de distribuţie: CDI 1; CDI 2 L= 7.700 ml

Construcţii hidrotehnice: 19 buc. stăvilare.

ceva e putred la ministerul Agriculturii:

"UE îl suspecteză pe Daea că a umflat producțiile agricole în ultimii doi ani.

O scrisoare oficială a Comisiei Europene solicită Ministerului Agriculturii să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național. Documentul cu pricina este ținut la secret în minister iar ministrul Petre Daea este decis să îl ignore și să îl îngroape pentru că altfel ar fi pusă la îndoială una din principalele motive de laudă din mandatul său: producțiile agricole record. Existența scrisorii mi-a fost confirmată de surse europene din cadrul DG Agri care au adăugat că oficialii de la Bruxelles sunt extrem de revoltați de ceva vreme de practicile ministrului Daea dar au așteptat încheierea Președinției României la UE pentru a putea începe războiul cu raportările mincinoase."

Sursa (https://agrointel.ro/117623/ue-suspecteaza-productii-umflate-petre-daea/)

https://agrointel.ro/118030/tagro-tractorul-romanesc-pus-in-vanzare-pretul-utilajului-produs-la-reghin-34-500-de-euro/

si un videoclip cu test drive

https://www.youtube.com/watch?v=SeanqJRsYlM

"În această sfântă zi, România primeşte de la Uniunea Europeană impresionanta sumă de peste 1 miliard de euro (1.024.250.108,47 euro) - restituire subvenţii pentru agricultură."
-Petre Daea

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23926633-ministrul-agriculturii-peste-criza-coronavirus-suprapune-seceta-extrema-vor-consecinte-lant-asupra-preturilor.htm

Peste această criza determinată de pandemia coronavirusului se suprapune și o secetă pedologică cumplită și extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani. Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și a Dobrogei. De aceea, există un pericol să fie compromise culturile de toamnă într-un procent destul de mare", a declarat la Digi 24 ministrul Agriculturii.

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23909383-ministrul-agriculturii-seceta-afectat-2-9-milioane-hectare-culturi-toamna.htm

Seceta a afectat culturile de toamnă din Moldova și din sudul țării, 2,9 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică și rapiță, dar valoarea exactă a pagubelor urmează să fie stabilită, a declarat joi ministrul Agriculturii Adrian Oros, citat de Mediafax.


Bunica mea are langa Slobozia cateva hectare si binenteles ca este si ea afectata. Zona inca mai primeste apa, dar nu pe toate canalele. M-am uitat pe Google Maps si am vazut ca apa din zona ajunge din Dunare, zona Insula Mica A Brailei, linie dreapta 60 km, probabil 80-100 pe canal. Pe traseu am vazut 6 statii de pompare, cred ca toate erau cu urcare. Ar fi de la 9 m altitudine - Dunarea pana la aprox 40 m altitudine - terenurile.

Ok, hai sa punem cateva date importante despre Canalul Siret - Baragan - Dridu.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Siret%E2%80%93B%C4%83r%C4%83gan

Soluția propusă includea:

   Un canal care să lege râul Siret de râul Ialomița pornind în aval de un lac de acumulare în zona Adjud, aval de confluența Siretului cu râul Trotuș. Canalul urma să capteze și resursele de apă ale râului Putna și ale afluenților acestuia precum și cele ale râului Buzău regularizat de un sistem de lacuri de acumulare în zona montană și de un lac în zona colinară situat în zona localității Viperești. Sectorul dintre Buzău și Ialomița urma să poată fi alimentat fie atât din Siret și Buzău, în perioadele în care resursele de apă disponibile erau suficiente, cât și prin pompare din Dunăre (prin Mostiștea) în perioadele în care resursele râurilor interioare erau insuficiente.
  Un lac de acumulare pe râul Ialomița, în zona localității Panțoiu (azi inclusă în satul Patru Frați), aval de confluența cu râul Prahova, care pe lângă regularizarea resurselor de apă ale Ialomiței, îndeplinea și rolul de a permite traversarea debitelor pompate din Dunăre pentru râul Ialomița.
   Un sistem de lacuri de acumulare pe râul Mostiștea, care să servească atât pentru irigarea terenurilor agricole învecinate cât și pentru tranzitarea debitelor din Dunăre spre Ialomița. În partea aval, un canal în zona localității Dorobanțu urma să facă legătura cu Dunărea. În partea amonte, alt canal pornind din zona localității Movilița urma să facă legătura cu râul Ialomița.

Intreg sistemul de canale și lacuri de acumulare între Adjud și Dunăre urma să fie navigabil, soluție care nu impunea un spor de investiții important, din cauze secțiunilor mari ale canalului necesare tranzitării debitelor pentru irigații.

Nu inteleg de ce se incapataneaza sa-l faca atat de mare. Doar sa fie Navigabil ? bază de 20 de metri , 57 metri la suprafata apei și o adâncime de 7 metri. E imens. Sa duca pana  la 200 mc/s de apa.

Eu am vazut ca exista sistem de urcare a apei in complexul de lacuri de pe Valea Mostistei din Dunare , inclusiv un Canal pana in Lacul Dridu de pe Ialomita.

A si o chestie total ironica si amuzanta. Canalul este considerat util si pentru evitarea inundatiilor, insa conform legislatiei, nu se poate decat dupa ce se plateste apa ce de devarsa din lac in canal catre apele Romane. Poate se vor face anumite exceptii.

Pacat ca nici Wikipedia, nici Wikimapia nu au o harta adevarata (completa si utilizabila) a intregului sistem hidotehnic proiectat/planificat... :(

Observatie:

Stiti ca m-am mai revoltat impotriva obiceiului unora dintre colegi de a "arunca la plesneala" niste "link-uri chioare"... Adica DOAR un link, fara a prelua macar o minima parte a celor mai importante informatii din articolul respectiv...
(Din pacate, este un obicei practicat in continuare pe scara larga aici, pe forum... :( )

Articolul din Wikipedia citat de stangabriel confirma principalul motiv pentru care ma opun acestor "link-uri chioare"...

Articolul Wikipedia are, la final, obisnuitele "Note" (bibliografia, mai pe romaneste...)

Quote
Note
1.^ Canalul Siret-Baragan, mai ieftin decat un kilometru de autostrada (http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/canalul-siret-baragan--mai-ieftin-decat-un-kilometru-de-autostrada-175624), 26 ianuarie 2010, Ticu Ciubotaru, România liberă, accesat la 21 mai 2014
2.^ S-au sistat lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, 24 mai 2009, Evenimentul zilei, accesat la 21 mai 2014
3.^ Aceasta ar putea fi următoarea megastructură a României: O investiție de 3,5 mld. euro ar pune la adăpost de secetă 10% din agricultură, 30 ianuarie 2012, Gabriel Razi, Ziarul financiar, accesat la 30 noiembrie 2014
4.^ Planul de Amenajare a Bazinului Siret - IPACH - 1960
5.^ Planul Național de Amenare a Apelor din România - Comitetul de Stat al Apelor, București, 1962
6.^ Apar primele nume de investitori interesați de canalul Siret-Bărăgan. Chiar ar putea prinde viață? Încă un râu de 200 km între Siret și Ialomița?, 30 ianuarie 2012, Gabriel Razi, Ziarul financiar, accesat la 30 noiembrie 2014

Evident ca primul articol mentionat (cel cu "Canalul Siret-Baragan, mai ieftin decat un kilometru de autostrada") m-a socat instantaneu...
Ce a vrut sa spuna poetul?...
a/. Ca un canal de 198 km este mai ieftin decat 1 km de autostrada? Hmmm. Putin probabil...
b/. Ca 1 km de canal este mai ieftin decat 1 km de autostrada? Verosimil, dar nu "se pupa" cu titlul bombastic...

Evident, in secunda 2 am dat click pe link-ul respectiv.
Nu va spun ce am gasit. (Asta este un "pont chior"  :lol: )
Va las sa incercati si voi...

Iar apoi astept contra-argumente care sa ma convinga sa acceptam pe forum "link-uri chioare"...

PS
Nu am copiat efectiv link-ul decat pentru articolul "cu buba".
Pe celalte le gasiti pe Wikipedia - 2,3 si 6 exista si functioneaza... 4 si 5 sunt doar "citate", fara nici un link... :D

^^Canalul respectiv trebuie finalizat insa la nivel de canal de irigatii. In alta ordine de idei, in port se extinde terminalul de cererale al CANOPUS STAR cu inca 3.800 mp

^ Mah, rid si curcile de noi. Faci canale navigabile ca sa ce? Sintem rupti in c*r da' fiindca au unii idei crete sau sint prosti de-a binelea facem prin ministere planuri cu chestii navigabile ba prin Moldova, ba prin Baragan, ba parca vad ca nici cu Bucurestiul nu ne-a trecut. Si toate astea costa un purcoi de bani pe care nu-i avem cind noua ne trebuie ieri irigatii ghici unde? Exact in zonele alea! LE - inclusiv in Bucuresti, macar asa sa-l spele :p .
Exact barje cu materii prime o sa circule in amonte pe canalele care bintuie visurile dracu stie cui - altfel de ce sa faci canale navigabile? Sa se dea nu stiu ce potentat local cu barcuta? Nu. Turism? Haida de! - in loc sa circule apa la vale intr-un sistem de irigatii nou de care chiar e nevoie sa nu se mai plinga agricultorii in fiecare an de "deficit de apa in sol".

Pentru cei "under 40", din folclorul (absolut real!!) al anilor '80:

"Sapam azi Canal... mare,
De la Dunare la Mare,
Sa se plimbe cu barcuta,
Nenea Nicu si Lenuta!..."

Varianta oficială. Șoferul către camionul lui:

Bună dimineața Rabă,
Eu sunt rob și tu ești roabă,
Hai să ne-apucăm de treabă.
C-am venit din nordul țării,
Să facem Canalul Mării,
Să se plimbe cu vaporul,
Ceaușescu și Poporul.

Varianta neoficială e aia cu bărcuța și Lenuța

* Rabă - marcă de camion

S-a mai repus in functiune vreun sistem de irigatii in ultima vreme? De cind nu mai e Daea ministru s-a cam lasat linistea peste subiect. Nu zic ca nu s-ar lucra dar nu am mai gasit nici o stire despre asta.

Pai aproape singurele stiri sunt cele cu "Corona".
Este extrem de frustrant, dar asta este...

Chiar si la Pro TV, reporterul care a facut cu Ionut reportaje despre DNCB si alte subiecte de infrastructura, s-a "costumat" si a facut reportaje despre focarul de coronavirus de la Tandarei...

E adevarat dar ma gindeam ca unii dintre noi or mai avea informatii din interior sau poate au vazut undeva intimplator sa se lucreze. In mod normal as zice ca Ministerul agriculturii ar trebui sa informeze publicul despre stadiul acestor lucrari; sa stim si noi pentru ce ii platim.

Cum ar mai putea canalul Siret-Baragan sa fie navigabil? Partea sudica, de la Dridu la Mostistea, a fost facuta doar pentru irigatii. Asa ca cine naiba ar naviga de la Urziceni la Marasesti si apoi la Galati?
De costuri nu are rost sa mai discutam. Am face 1000 de km de autostrada sau 1000 de km de cai ferate de mare viteza.
In schimb pentru irigatii nu e nevoie nici de 10%, pentru ca se pot folosi conducte pentru traversarea raurilor/drumurilor/cailor ferate/zonelor locuite.
Oare mai exista vreo tara in lume, care sa vrea sa faca un canal navigabil care nu urmeaza cursul unui rau sau cel mult pe rauri cu debite mai mici de 100m3/s?

De unde a rasarit ideea asta cu navigabilitatea? Chiar si partea executata pe vremea lui Ceausescu este doar pentru irigatii. Se poate vedea usor in zona Focsani- Marasesti: nici un pod nu are inaltimea proiectata pentru a permite navigatia; pot trece eventual niste barcute/salupe dar nimic altceva. Iar toate traversarile de riuri sint prin sifonare.


(https://i.imgur.com/IsXJtgZ.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Si eu stiu la fel: canalul asta a fost propus pentru irigatii.
De asemenea nici nu are 10.000 de km sa zici ca ar renta transportul pe apa. Are cat 200 - 300 de km (?) si uneste niste orase mici intre ele. Cat si ce sa transporti intre orasele astea ca sa fie rentabila investitia?

Anul acesta avem seceta in Romania, nu lipsa de modalitati de a transporta lucurile.

In plus, traseul e aproape paralel, nu cu una ci cu doua cai ferate. La capete nu e nici un port, Siretul nu e navigabil pina la Marasesti, pe traseu nu exista nici o fabrica importanta sau alta baza industriala care sa necesite volume mari de marfa transportata.
Cine a scris chestia aia pe wikipedia a gresit sau poate se refera la o versiune mai veche a proiectului la care s-a renuntat inca de pe vremea lui Ceausescu. Ar trebui corectat ca sa nu le mai vina si altora idei :)

Bine punctat de voi.

Intrebarea este:  de ce nu accepta sa fie mai mic ca si constructie, automat ma ieftin. Oare e vorba de volum util si de o limita maxima de viteza a apei in caz de descarcare spre canalele de irigatii secundare? Ca doar nu se iriga toate cele 500 000 - 700 000 ha in acelasi timp.

Am Calculat volumul canalului, la incarcare maxima pe actualul proiect.

Trapez cu laturile  20 m si 57 m , inaltimea de 7 m,  lungimea de 198 km  :lol:

Am ajuns la 53,46 milioane MC de apa in canal. Sper sa nu fie gresit.

Vom vedea cerintele pentru podurile de pe A7, peste acest canal. Daca vor fi la nivel, atunci e doar pentru irigatii si in acte.
Dar oare de ce au ridicat atat de mult podul de pe DN2 de la Bizighesti (https://goo.gl/maps/Y8EN1LE4MTobKwtY7)?
Clar nu vor trece vapoare cu panze pe acolo, dar barje ar avea loc. Daca nu ar trece nici barje, atunci podul ar fi trebuit sa treaca exact pe la nivelul digului/malului.

O să trebuiasca relocat dn2 la Tișița,se începuse acolo o relocare deja(cred că așa arată dn2 înainte de modernizare)

(https://i.imgur.com/Q803kJ3h.jpg) (https://i.imgur.com/Q803kJ3.jpg)


(https://i.imgur.com/xoZn65hh.jpg) (https://i.imgur.com/xoZn65h.jpg)

Am studiat acum si eu mai cu atentie; intr-adevar sint o multime de poduri rutiere inaltate. Ciudat e ca nici un pod feroviar nu a fost construit asa, toate sint la nivel. Poate s-a prioritizat atunci constructia celor rutiere dat fiind ca pe calea ferata circulatia ar fi fost mult mai afectata.

Daca se renunta la ideea absurda a navigatiei, eu cred ca se poate ingusta si sectiunea dar trebuie tinut cont si de conexiunile cu riurile de pe parcurs. Sint sigur ca vor fi "noduri" la toate riurile importante pentru preluarea, la nevoie, a debitelor lor excedentare.

Cred ca s-a renuntat demult la partea legata de navigatie in favoarea canalului Dunare-Bucuresti pe Arges.
Pe wiki zice despre regularizarea raului Buzau si in zona localitatii Viperesti urma sa se construieasca un lac de acumulare ... nu le vad executate secolul asta, si fara ele nu vad cum proiectul poate merge mai departe.
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Siret%E2%80%93B%C4%83r%C4%83gan

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23941401-oros-irigatii-600-000-hectare.htm

Programul pentru reabilitarea infrastructurii de irigații trebuie regândit, în condițiile în care în prezent pot fi irigate peste 600.000 de hectare, dar se irigă 133.407 hectare, a declarat marți ministrul Agriculturii Adrian Oros, potrivit Mediafax.

Ministrul spune că în județul Galati, unde pot fi irigate peste 122.000 de hectare, infrastructura nu a fost reabilitată, în timp ce în Olt, unde pot fi irigate 41.200 de hectare, s-au cheltuit 21 de milioane de lei iar anul trecut s-au irigat 847 de hectare.

Ministrul spune că în următoarea perioadă vor fi reabilitate instalații din Galați sau din Tulcea. ,,Încercam sa pornim tot ce se poate. O sa incercam ca in maxim 10 zile sa pornim statiile".

Anterior, ministrul Agriculturii a anunțat că seceta a afectat culturile de toamnă din Moldova și din sudul țării, 2,9 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică și rapiță, dar valoarea exactă a pagubelor urmează să fie stabilită.

Ministrul a spus că producția de grâu a acestui an ar putea fi de 5 - 6 milioane de tone, în condițiile în care într-un an bun se produc în jur de 9 milioane de tone. Oros spune că s-au cheltuit în ultimii ani 200 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de irigații.

Eu am impresia ca undeva la Apele Romane inca a ramas prostia asta cu navigabilitate. Dar doar undeva, nu peste tot.
Pentru ca unele proiecte au tinut cont de ea, altele nu. Si e valabil atat pentru Siret-Baragan, cat si pentru canalul Dambovita (Bucuresti-Budesti).
Eu chiar as vrea sa vad ca iese ministrul agriculturii si sa spuna ca vrea sa faca Siret-Baragan doar pentru Irigatii. SI sa se si apuce de treaba.

Programul pentru reabilitarea infrastructurii de irigații trebuie regândit, în condițiile în care în prezent pot fi irigate peste 600.000 de hectare, dar se irigă 133.407 hectare, a declarat marți ministrul Agriculturii Adrian Oros, potrivit Mediafax.

Dar România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/06/10/suprafata-de-teren-agricol-exploatata-de-persoane-fizice-si-juridice-straine-era-de-422-000-hectare-in-2018-minister--323389

Apoi un articol din  2019.

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-iriga-mai-putin-de-10-din-suprafata-de-teren-arabil-dar-vrea-sa-dubleze-suprafata-in-2019-18164704

Ministerul Agriculturii vrea să ajungă în acest an la 1,4 milioane de hectare de teren arabil irigat.

Peste 620.000 de hectare de teren arabil erau irigate în 2018, în creştere cu 23% faţă de anul precedent, arată datele de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Astfel, mai puţin de 10% din suprafaţa de teren arabil din România este irigat, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice.

Suprafaţa de teren irigat a crescut în ultimii ani, având în vedere că în 2016 erau puţin peste 300.000 de hectare udate prin sistemul gestionat de ANIF.  Însă, suprafaţa de teren irigată rămâne de cinci ori mai mică decât cea de dinainte de Revoluţie, atunci când circa 3,2 milioane de hectare erau irigate, potrivit statisticilor oficiale.

Sa nu uitam ca anul  2018 a fost un an ideal din punct de vedere al agriculturii. Sper ca dupa 10 ani de seceta sa miscam si noi ceva. Uitam repede si nu gandim in viitor.
Deci in 2018 erau irigate  620 000 , ....nu mai inteleg nimic.

Este o mare diferenta intre pot fi si chiar sunt irigate hectarele cu pricina.

Eu stiam ca obiectul reabilitarii sint statiile de captare, pompare si canalele principale. Cele secundare, tuburile si restul infrastructurii terminale sint in responsabilitatea proprietarilor terenurilor. Daca ei nu au facut nimic, anumite terenuri care "pot fi" , nu sint de fapt irigate. Cred ca asta e explicatia. Bine, pe de alta parte cred ca nici nu se apucau astia de reabilitare daca nu aveau niste garantii de la proprietari ca vor folosi apa pusa la dispozitie. Nu am studiat indeaproape subiectul dar poate ne ajuta colegi mai bine informati.

E posibil sa mai ajute, dar e posibil ca grindina sa distruga culturile existente.

Cod galben de ploi torențiale, vânt și grindină în 12 județe, până la ora 21:00

https://www.digi24.ro/meteo/cod-galben-de-ploi-torentiale-vant-si-grindina-in-12-judete-pana-la-ora-2100-1299673

Raspuns MADR la interpelarea deputatului Durbaca cu privire la stadiul canalului Siret-Baragan dupa transferul la ANIF:

(https://live.staticflickr.com/65535/49855808842_e8954cac5b_b.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/49855505896_b28d856e06_b.jpg)

http://cdep.ro/interpel/2020/r2602B.pdf

Sistem de irigaţii modern pus în funcţiune de ANIF pe Valea Prutului, în judeţul Vaslui, după 11 ani

   Obiectivul face parte din investiţia "Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din amenajarea Albiţa Fălciu, judeţul Vaslui". Inclus în Programul  Naţional  de  Reabilitare  a  Infrastructurii Principale de Irigaţii din  România, proiectul ce vizează sistemul de irigaţie de pe Valea Prutului are o valoare de peste 10 milioane de euro.
Sursa (https://adevarul.ro/locale/vaslui/video-sistem-irigatii-modern-pus-functiune-anif-valea-prutului-judetul-vaslui-11-ani-pauza-1_5eac0d2c5163ec4271521b1e/index.html)

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânțeze pentru a-și diminua pierderile. "Toți cei care vor suferi pierderi datorită secetei o să fie despăgubiți. Nu au mai fost despăgubiți de multă vreme pentru aceste pierderi provocate de secetă. Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânțate în toamnă cu grâu, secară, cereale și rapiță, până acum, din datele parțiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare", a spus Oros, preluat de Agerpres.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/ministrul-agriculturii-aproape-1-milion-de-hectare-sunt-afectate-de-seceta-19356954

Certificat de Urbanism emis pentru:

O.U.A.I. AGRICOLA PALAZU MARE   ZONA PALAZU MARE (-), loc. Constanţa, jud. Constanţa, România   REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA PLOTULUI DE IRIGAȚII SPP5 PALAZU MARE

Nimic nu va mai fi la fel ca inainte? Dimpotriva, totul va fi exact la fel ca inainte

O data la cativa ani, fermierii se plang de seceta. Orice stat condus de oameni normali ar fi apelat la o solutie simpla si aplicata cu succes inca din vremea Egiptului Antic: irigatiile. Dar nu, statul roman prefera sa planga alaturi de fermieri si, in fiecare an secetos, sa ofere niste despagubiri banesti celor afectati de seceta. Oare, cu banii cu care tot despagubim fermierii de atatia ani, nu era mai simplu sa refacem sistemele de irigatii?


http://www.ziare.com/economie/analiza-economica/nimic-nu-va-mai-fi-la-fel-ca-inainte-dimpotriva-totul-va-fi-exact-la-fel-ca-inainte-1610340

Sistem de irigații de 1,3 milioane lei, inaugurat cu fast de Petre Daea, nefuncțional de doi ani. "A fost apă doar pentru vizita aia" - VIDEO

Sistemul de irigații din judetul Ilfov, inaugurat acum doi ani de ministrul Petre Daea, nu funcționează. Stația de pompare a fost reabilitată și poate fi pornită. Însă nu are unde trimite apa. Canalele sunt înfundate, surpate și pline de buruieni.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/sistem-de-irigatii-de-13-milioane-lei-inaugurat-cu-fast-de-petre-daea-nefunctional-de-doi-ani-a-fost-apa-doar-pentru-vizita-aia-1305792

https://www.hist.unibe.ch/e11168/e52524/e69145/e186327/e186345/L-Wetter-al-1540-Drought-14ClimaticChange_10584_2014_1184_OnlinePDF_4_ger.pdf

https://www.smithsonianmag.com/science-nature/new-drought-atlas-tracks-europes-extreme-weather-through-history-180957185/

Plecand de la anuntul Cehiei ca se afla intr-o perioada de seceta puternica, am incercat sa inteleg putina istorie meteo in Europa si Romania.

Situatia in Roamania:

conform http://www.inhga.ro/web/guest/diagnoza_rauri

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 15.05.2020 ora 07.00 – 16.05.2020 ora 07.00
Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Caraș, Nera, Cerna, Jiu, Vedea, Argeş, Ialomița, bazinul mijlociu și inferior al Oltului, cele din Dobrogea unde au fost staționare și cursul mijlociu și inferior al Prutului unde au fost în creștere datorită propagării.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30 – 90% din normalele lunare, mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele: Crasna, Barcău, Someșul Mic, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, Târnava Mare, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Olt inferior, Ialomița (exceptând Prahova), bazinul superior al Argeşului, pe afluenţii Jiului inferior, Siret (exceptand cursul superior al Moldovei, bazinul superior și mijlociu al Bistriţei), și pe cursul inferior al Prutului.

Dunarea se afla sub 50 % din debitul multianual.
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş a fost staţionar, având valoarea de 3400 m3/s, sub media multianuală a lunii mai (7250 m3/s)
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Zimnicea şi în creştere pe sectorul Giurgiu – Tulcea.

Perioadele secetoase din care avem cronici in Europa au fost urmatoarele :

1315-1317
1540
1616
1740-1741
1893

Debitele fluviilor Rin si Elba erau la  10 % din mediile anuale moderne , de exemplu in anul  1540.

Acei ani exceptionali meteorologici se pot repeta oricand. Explicatiile exista sau se pot presupune cu informatiile de acum. Nu dicutam de incalzire globala, cel putin nu pe acest topic.

Fragment tradus  :

"Vara anului 1540, cum Jacobeit și colab. (1999) ilustrează, s-a caracterizat printr-o diagonală persistentă sud-vest spre nord-est, blocând frontul de înaltă presiune asupra Europei continentale conectat la Anticiclonul Azore. Distribuția spațială a înregistrărilor de secetă și precipitații într-adevăr sugerează că 1540 a fost dominată de o situație de presiune înaltă cvasi-persistentă inEuropa de Vest și Centrală, înconjurată de sisteme de joasă presiune peste Atlantic și Rusia de Vest. Conform acestei situații meteorologice, aer rece și umed  ar fi trebuit să predomine în regiunea estică a anticiclonului. Într-adevăr, celebrul Cronicar din Novgorod (Rusia de Vest) relatează că ,,Primăvara a fost rece și în timpul verii au fost inundații, iar secara nu a crescut și a fost înghețată primăvara și toate pajiștile de pe malurile râurilor și lacurilor au fost inundate [...] În toamnă, au fost multe ploaie și soarele nu a fost văzut timp de două săptămâni până în ajunul dinaintea lui Filippov [15 noiembrie]"

Seceta a durat "numai" 11 luni. 

Cronici din Romania sunt putine, insa ne incadram in aceleasi statistici ca Ungaria si Cehia.

Umiditatea din solul din Romnia 0-20 cm si 0-100 cm se regaseste pe http://www.meteoromania.ro/Upload-Produse/agro/rezervaapa.pdf
Ca si prognoze urmaresc : https://en.sat24.com/en/forecastimages  Au si imagini interactive din satelit.

Concluziile mele :
Nu suntem in cea mai grea situatie, se poate si mai rau. Mult mai rau. La o seceta de nivelul anului 1540, chiar si cu tehnologia de acum, Europa ar putea supravietui cu greu. Pe langa productia agricola, e pusa in pericol si productia de electrica hidro si nuclear. E ok globalizarea in acest caz. Altfel foamete. Nu stiu daca Europa e pregatita pentru agricultura cu plante modificate genetic.  Din nou, alta discutie.

Dupa observatiile mele, o intentie de ploaie se poate prognoza cu 2 saptamani inainte, zona cu ploaie din Romania cu 1 saptamania inainte.
Cu certitudine doar cu 3 zile inainte, iar cantitatea si intensitatea cu 1 ora- 1 zi inainte.

Deci o evolutie in viitor a secetei nu se poate vedea. Precipitatiile le consider mai greu de prognozat decat temperaturile aerului. Sunt foarte multe variabile. Indicele Temperatura e  mai usor de "ghicit".

:gj:

Dupa aceste zile de precipitatii zilnice, inca  este seceta in Dobrogea , partial in Moldova si Baragan. Raurile mari au inceput sa depaseasca debitele medii lunare, dar sunt depasiri , inundatii pe rauri mici si medii, viituri.

Se prognozeaza inca cel putin 7 zile de ploi in acelasi stil. Furtuni de dupa-amiaza. E posibil sa vedem inundatii mai mari in urmatoarele zile, spre sfarsit. Chiar daca pe portiuni scurte ploile sunt violente, apa cazuta pe marginea norului este esentiala. Ultimele ploi abundente , de peste 150 , 170 l/mp de la Slobozia au fost doar pe cateva hectare. In rest linistit.

Discutam cu bunica din zona Slobozia, asociatiile  "au intors" graul ingalbenit, adica au arat si au semanat ce au considerat ca va creste repede. Avand in vedere ca rezerva de apa se va reface, iar caldura va forta cresterea noii culturi, putem spera ca anul nu o sa fie pierdut total din punct de vedere agricol. Avem si ceva exces de apa la suprafata, baltiri, dar acestea  dispar de obicei in 1-2 zile, coboara spre panza freatica, care are nivel scazut in toata tara.

Ca in orice alt domeniu, si in agricultura ceea ce este prea mult in timp prea scurt nu face bine.... Inclusiv apa.

Daca 8 luni nu am avut precipitatii aproape deloc, ploi mult prea intense in doar cateva zile nu fac decat sa "inece" si culturile care supravietuisera secetei, fiind amplasate pe terenuri mai joase si umede.

Mie mi se pare ca toata clima "a luat-o razna".
Sa nu uitam ca Plugusorul spune "iarna-i grea, omatu-i mare, semne bune anul are..."
Anul asta nu a avut nici un semn bun. Zapada a fost aproap exclusiv de la 1000 de metri in sus. Baraganul este mult mai jos....

De asta am spus "8 luni" - am inclus si lunile de iarna, in care ninsorile au lipsit aproape complet in zonele agricole (nu la munte, ca nu cultiva nimeni grau si porumb la Balea Lac sau la Ranca ...)

PS
Ca sa fiu totusi "on-topic" pe un forum de infrastructura....
Nu am mai comentat pana acum, dar de cand au inceput lucrarile pe ST2 (alea cu "piscine" naturale in plin camp) m-am gandit ca traseul a fost prost gandit din punct de vedere agro-meteorologic.
Toate filmarile facute inca de la inceputul lucrarilor arata ca sectiunea Teius-Aiud a fost mereu un "Rai agricol". Chiar si in cei mai secetosi ani, pamantul mustea de apa la 2-3 metri adancime.... Baga buldozerul cupa in pamant, tasnea apa....

Ca si traseu "pe harta", ST2 este relativ OK.
Dar sunt convins ca fiecare hectar de acolo "produce" intr-un an secetos de cel putin 2-3 ori mai mult decat "echivalentul" dintr-un Baragan uscat de soare si de vant...

Da, A10 nu ocupa mult spatiu... Doar vreo 50-60 de hectare. Insa foarte "productive". Probabil 2-3 tone/hectar in plus.
In mod sigur ar fi costat mult mai mult sa "cocotam" autostrada pe coaste de deal, dar pe "termen mediu" (20-30 de ani) se trang niste mii de tone de "papa" care nu se vor mai recolta in veci.
Nici macar nu creau sa fac socoteala pe termen lung...

A fost un fel de cu stangu'n dreptu'.
Am "pus" o autostrada pe un teren impropriu infrastructurii rutiere, dar perfect pentru agricultura.
Iaca, le-am faultat pe amandoua. Ne chinuim de fo' 8 ani cu soseaua care in mare parte "s-a inecat" in panza freatica, nepotrivita pentru asa ceva, si am scos din "circuitul agricol" o suprafata de teren care era destul de "safe" din punctul de vedere al "irigarii naturale" date de Muresul invecinat...

PS2

AlinC,
am scris exclusiv pe baza imaginilor/filmarilor voastre.
Tu cunosti zona mai bine decat imi cunosc eu soldul bancar...  :D

Cat de "fertila" (agricol) este zona ocupata de de ST2?...

Acolo e o problema generata de barajul natural creat de DN si dealurile care marginesc DN-ul... Panza freatica, datorita acestui aspect. apropierii si cursului Muresului, este ridicata. Aceeasi situatie am inteles ca este si pe la Chetani, bucata dintre organizarea de santier  a lui Sraco si supratraversarea DN-ului de la capatul lotului., dar nu la scara asta. Plus faptul ca ANIF absolut deloc nu a are grija de canalele de desecare... Ca fapt divers, Aktor a curatat o parte dintre ele, si fix in zona racordului CFR de la Coslariu s-a dus apa, de a facut scandal Pizzarotti. :lol: :lol:
Geologia e destul de complicata, pe partea cealalta a Muresului am inteles ca este un filon de sare, care cumva din zona aia incepe si merge spre Ocna Mures, Turda, Cojocna, Dej.... Si face si asta o gramada de probleme. Vorba unui constructor : Decat sa construiesc in Transilvania, mai bine forez in munte... :lol:
Din punct de vedere agricol nu e zona recunoscuta ca un mare bazin sau cu importanta deosebita, din cate stiu/am vazut porumb se cultiva la greu, si prin unele zone hamei. Aktor stie :))). Dar si cultura hameiului nu mai este ce a fost, desi am inteles ca este/era profitabila in ultima vreme....

Autoritatea pentru Protecţia Mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: NU ESTE NECESARĂ EFECTUAREA EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: ,,REABILITAREA AMENAJĂRII DE IRIGAȚII CARASU-NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL CONSTANȚA", propus a fi amplasat în județul Constanța, municipiul Medgidia, comunele Tortoman, Cuza Vodă, Mircea Vodă, extravilan, Amenajarea de Irigații Carasu-Nicolae Bălcescu, titular A.N.I.F.-FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE CONSTANȚA.   

Avand in vedere ca a venit caldura iar solul este inca la limita de seceta in anumite zone chiar daca a fost o iarna cu precipitatii, am zis sa iau la "satelit" Canalul Siret.... Focsani, sa vedem ce lucrari au fost efectuate pana acum.

Citind despre Bazinul hidrografic al Raului Siret, sunt  cateva lucrari de efectuat concomitent cu acest canal:

1. Finalizarea celor 2 lacuri de acumulare din amonte pe Siret, de la intrare in tara: Varful Campului si Lunca Pascani. Sunt in diferite stadii de finalizare, vor ajuta la atenuarea viiturilor si vor avea rol de acumulare de apa si producerea de energie( datorita diferentei de nivel si debitului mic, nu exceleaza la productie). Insa cel mai important, sunt benefice pentru oprirea aluviunilor. Pentru bazinul raurilor Bistrita si Siret, colmatarea lacurilor cu aluviuni este de aprox 50%.  In SUA, se demoleaza barajele  pline cu aluviuni in mod controlat dar costurile sunt foarte mari. In Romania, cele mai pline cu aluviuni sunt lacurile de pe Jiu , in dreptul orasului Targu-Jiu : 85-90%. Au devenit o mare problema deoarece nu mai pot atenua nici o viitura. Evident, pline cu sterilul de la exploatarea de suprafata a carbunelui din zona.

2. Debitul mediu multianual al Siretului la vărsare in Dunare este de 250 m3/s, cu o minimă de 35 m3/s şi o maximă de 4650 m3/s (posibil 6000 mc/s la ultimele inundatii mari)
Deci debit minim 35 mc/s, la varsare in Dunare. Lacul Calimanesti, de unde se alimenteaza canalul, nu acumuleaza apele din aval, principale rauri fiind Putna, Barlad si Buzau. Asa ca obligatoriu , in zonele de intersectare cu raurile mari(Putna si Buzau), sa fie amplasate statii de umplere a canalului.

Din diferite surse, apreciez ca fiind corecte urmatoarele distante:

Lungime totala intre Calimanesti si "Capat Lucrari" 48km
Lungime operabil , cu apa  in acest moment 5.7 km
Lungime cu lucrari in diferite stadii 11 km.

Nu 20 km, nu 50 km, nu 198 km.
Si dupa cum o sa vedeti , raurile se vor subtraversa, nici vorba de turism sau transport cu barja.

Mai jos, urmeaza poze din satelit, minime explicatii si poze din Street View.

Imagine de ansamblu, Siret/Lacul Calimanesti - Final zona cu lucrari
(https://i.imgur.com/VlpO15f.jpg)

Alimentarea din Lacul Calimanesti
(https://i.imgur.com/TzRTl80h.jpg) (https://i.imgur.com/TzRTl80.jpg)

Portiunea de canal cu apa
(https://i.imgur.com/lKJ0fokh.jpg) (https://i.imgur.com/lKJ0fok.jpg)

Subtraversare raul Zabrauti
(https://i.imgur.com/ZKeexgyh.jpg) (https://i.imgur.com/ZKeexgy.jpg)

Dj204 din satelin
(https://i.imgur.com/J0iuklUh.jpg) (https://i.imgur.com/J0iuklU.jpg)

Dj204 Street view
(https://i.imgur.com/8L6LvWPh.jpg) (https://i.imgur.com/8L6LvWP.jpg)

DN2 langa Marasesti.
(https://i.imgur.com/oIfKv9ah.jpg) (https://i.imgur.com/oIfKv9a.jpg)

S la sud de Marasesti.
(https://i.imgur.com/xeYYPBAh.jpg) (https://i.imgur.com/xeYYPBA.jpg)

Zona S Marasesti.
(https://i.imgur.com/1RHzLrUh.jpg) (https://i.imgur.com/1RHzLrU.jpg)

DJ205
(https://i.imgur.com/RmePYdnh.jpg) (https://i.imgur.com/RmePYdn.jpg)

Inceput lucrari Subtraversare Raul Susita.
(https://i.imgur.com/PV0UdkFh.jpg) (https://i.imgur.com/PV0UdkF.jpg)

DN24 SW
(https://i.imgur.com/dSxrQsnh.jpg) (https://i.imgur.com/dSxrQsn.jpg)

Lipsa Lucrari zona raului Putna. Intre Raul Putna si orasul Focsani, nu sunt lucrari
(https://i.imgur.com/Qrm91Ywh.jpg) (https://i.imgur.com/Qrm91Yw.jpg)

Imagine ansamblu oras Focsani, necesar demolari la Valcele.
(https://i.imgur.com/dj38aKih.jpg) (https://i.imgur.com/dj38aKi.jpg)

Podurile pregatite. Aici DN2D
(https://i.imgur.com/2r29Lvzh.jpg) (https://i.imgur.com/2r29Lvz.jpg)

DN2M
(https://i.imgur.com/YldxkoFh.jpg) (https://i.imgur.com/YldxkoF.jpg)

Pod pregatit pentru canal.
(https://i.imgur.com/dJH940Yh.jpg) (https://i.imgur.com/dJH940Y.jpg)

Pod pe Dn2
(https://i.imgur.com/5qs7MtSh.jpg) (https://i.imgur.com/5qs7MtS.jpg)

Alt pod undeva pe camp.
(https://i.imgur.com/bNJspQOh.jpg) (https://i.imgur.com/bNJspQO.jpg)

Zona de final
(https://i.imgur.com/lulVVoBh.jpg) (https://i.imgur.com/lulVVoB.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Am gasit lista cu lucrarile efectuale pana acum la Canalul Magistral Siret – Bărăgan -etapa I

Stadiul execuției lucrărilor
Tronson I Priză Călimănești – km 5 + 710- dat în folosință

Tronson II km 5 + 710 Nod hidrotehnic Șușița (km14 + 500)
- 1.975 m canal neatacat
- 3.580 m canal terasamente – partial executat
- 2.930 ml canal betonat la cote finale
- 305 m canal betonat partial
- Nod Hidrotehnic Șușița executate doar casetele orizontale
- sunt începute lucrările la subtraversări

Tronson III Nod hidrotehnic Șușița (km 14 + 500) Milcov (km 32 + 500)
- 10.800 m canal neatacat
- 4.850 m cu terasamente partial executate
- 2.350 m canal betonat la cote finale
- sunt incepute lucrările la Nod Hidrotehnic Putna (record amonte și casete orizontale)
- sunt începute lucrările la Nod Hidrotehnic Milcov (casete orizontale)
- sunt incepute lucrările la regularizarea râului Putna
- sunt începute lucrările la subtraversările canal Ruptoarea, pârâul Putna Seacă, Valea Șoimului

Tronson IV Nod hidrotehnic Milcov
(km 32 + 500) – km 50+000
- 7.932 ml canal neatacat
- 5.488 ml canal cu terasamente parțiale
- 3.880 ml canal betonat la cote finale
- sunt începute lucrările la Nod Hidrptehnic Râmna (casete orizontale)
- sunt începute lucrările la subtraversarea pârâului Cârcelu Mare

Ma gandeam la proiectul de mai jos, ar fi fost ideal mai ales pentru zona Olteniei de jos.

"Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din Romania a fost elaborat in baza "Studiilor de fundamentare a Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice - Componenta Plan de Amenajare" realizate de INHGA.  (2013)

Profesorul Alexandru Davidescu a propus un proiect in anul 1912, ce cuprindea intregul ses arabil al Munteniei pana la Dunare cum se exprima profesorul Cristea Mateescu. Proiectul propunea realizarea unui canal de colectare a apelor raurilor carpatine, incepand de la Adjud (cota 95,0), urma apoi un traseu spre sud-vest pana in zona Bucurestilor (cota 80,0), apoi spre Olt si Jiu. Acest canal era navigabil si s-ar fi legat cu un alt canal navigabil pe linia Bucuresti-Mostistea-Dunare. Orasele intalnite pe aceste trasee ar fi devenit porturi la Dunare si urmau sa fie irigate circa 900 000 ha si sa se realizeze un mare numar de uzine hidroelectrice.

Rata utilizarii apei pentru irigatii:


(https://i.imgur.com/60VDLt5h.jpg) (https://i.imgur.com/60VDLt5.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-exporturi-animale-vii-120-milioane-euro-2021-valoare-ajuns-importurile-1_60e814405163ec4271e646ea/index.html

O sinteza a importurilor und exporturilor de produse alimentare in primele 3 luni ale acestui an.

România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 de milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 – 10,14 milioane de tone şi 2019 – 10,29 milioane de tone.

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

,,Şi la celelalte cereale – secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. – s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone", mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

economica.net (https://www.economica.net/romania-a-obtinut-in-acest-an-o-recolta-record-de-grau-de-peste-1133-de-milioane-de-tone_527289.html)

E cam cea mai mare productie din istorie, de fapt, că pe timpul lui Ceașcă, cu tot hei-rupul și cu pionierii și soldații duși la muncă forțată, producția era pe la 6-7 milioane de tone în realitate și peste 7 milioane doar în anii excepționali (am citit undeva serii statistice pe tema asta acum câțiva ani, dacă le găsesc le adaug). E drept, la ce am umblat anul ăsta prin țară, câmpurile arătau frumos peste tot, plus că subvențiile UE la hectar + organizarea logistică în jurul marilor piețe de export (Egipt + alte țări din Orientul Mijlociu + unele țări din Asia) au făcut minuni. Aici ne ajută mult Dunărea + portul Constanța.

Oare ce productie am obtine daca la progresul tehnic actual am adauga si sistemele de irigatie de pe vremuri? Incepuse ministrul Petre Daea sa le resusciteze insa de cind a fost schimbat nu am mai auzit nimic.

Ar fi interesant acum daca am face cat mai multa valoare adaugata cu acest grau, si celelate cereal, nu doar exportat in stare bruta.

@TVlad Au încercat să ceară prin PNRR bani pentru irigații, a fost primul proiect respins din start, că afectează mediul  :lol: Nu cred că vom mai face sisteme de irigații și nici nu cred că e o idee bună, ăsta e un proiect de anii 1960 (pe sistemul sovietic: ăia au luat apă din Sârdaria și Amudaria până au secat de tot lacul Aral). UE nu finanțează așa ceva că ei vor acum totul "green", iar apa pentru irigații privează flora și fauna din mediu de apă și creează dezechilibre (ceea ce e adevărat). Părerea mea e că noi trebuie să ne gândim la sisteme agricole pentru 2040, când apa va fi mai scumpă și clima va fi diferită - perioade lungi secetoase și fenomene extreme, cu căderi mari de apă în interval scurt. Cam toată agricultura din Europa trebuie regândită în parametrii ăștia. Aici tehnologia va veni cu soluții, nu îmi fac griji: soiuri și mai adaptate, microrețele ieftine de irigare etc. Nu se vor mai construi mari rețele de irigații, nici nu vor mai avea sens.

@alecu26 Ai dreptate, dar asta depinde și de cererea de pe piața internă, în primul rând. Când cererea va fi mai sofisticată - și la noi devine, lent, mai sofisticată -, vor apărea și antreprenori care să o satisfacă nevoia de produse cu valoare adăugată mare. Făina și pâinea nu prea se exportă, astea se produc local peste tot (inclusiv în Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu - de aia și cumpără doar grâu, că e mai ușor de stocat pe termen lung și ca să facă ei făină și pâine). În UE, cel mai mare exportator de grâu brut e Franța (și nu pentru că nu au industrie alimentară, când ai excedent îl exporți, iar prețurile sunt bune), noi suntem cam pe 2-3, iar pe plan mondial americanii exportă cel mai mult.

Am studiat piața agricolă la facultate și am mai citit chestii și după, iar teoria mea este următoarea: ca să ai producție cu valoare adăugată mare trebuie întâi să ai piață internă orientată spre anumite produse, să le produci, apoi să încercă să intri și pe alte piețe. Cel mai bun exemplu e Italia (exportator de paste, ei le-au inventat, a prins moda și în altă parte, acum exportă la greu că și-au făcut branduri cunoscute). Doar că, ce să vezi: Italia a devenit mare importator de grâu dur, că nu au suficientă producție, iar principalii exportatori sunt țări precum Argentina sau Ucraina, care nu respectă normele UE sau de alt fel, așa că s-au trezit mai nou că pastele lor nu prea mai sunt sănătoase (pesticide, glifosat etc).

România trebuie să se concentreze pe construirea de branduri alimentare naționale (și la asta UE chiar ne ajută!), dar în regim privat, nu public (că se alege praful), că în jurul lor îți asiguri valoare adăugată mai mare - de la turistul român și străin (care în România chiar vrea să mănânce mâncare românească de calitate, nu pizza și burgeri) până la consumatorul român obișnuit care, odată cu creșterea puterii de cumpărare, să fie tot mai stimulat să plătească mai mult pe mâncare mai sănătoasă și mai scumpă și, de preferat, în mare proporție românească (nu 100%, asta e o utopie). Adică să cumpere pâine românească mai scumpă, dar mai sănătoasă, un cârnat sau un pește gustos și cu label bio, dar cu preț mai mare.

Culmea, eu chiar cred că suntem pe drumul cel bun, pentru că se bagă bani în agricultură și e un influx de know how și de inteligență în agricultura românească, dar rezultatele se vor vedea în vreo 15-20 de ani.

Când am intrat în UE nu aveam nicio Indicaţie Geografică Protejată (IGP), primul a fost abia în 2011 (magiunul de Topoloveni), acum avem 9 și urmează și altele. Vorbeam acum 10 ani cu oameni din agricultură și când le ziceam de IGP se uitau la mine ca la OZN-uri. Acum se interesează ei care sunt procedurile etc, au pierdut 10 ani de pomană să se plângă că ne exploatează străinii (dar ei o ardeau făcând evaziune prin piețe cu produse de multe ori de calitate foarte slabă, produse cu exces de pesticide, sere încâlzite cu cauciucuri arse etc). Cei din business-ul agricol abia de câțiva ani și-au dat seama cât de important este IGP, la ce ajută label-ul bio sau organic etc, înseamnă afaceri mai mari, dar și investiții și eforturi.

Părerea mea că pentru agricultura românească începe o perioadă frumoasă, văd o schimbare de trend pozitivă, potențialul neexplatat începe să fie tot mai exploatat. 

LE: Agricultura ca agricultura, dar în turismul românesc încă e jale mare și afectează și sectorul agricol. Am fost weekendul trecut la o cârciumă lângă lacul Beliș-Fântânele să mănânc ceva local. Nu aveau nicio ciorbă ardelenească cu tarhon (după care eu sunt înnebunit și e chiar specialitate ardelenească excelentă), în schimb aveau ciorbă rădăuțeană  :lol: :lol: :lol: Am mai avut surprize negative din astea în multe locuri, pur și simplu sunt defazați total și serviciile sunt proaste în multe locuri. Eu când merg undeva vreau să mănânc ceva specific local, nu mă duc în Ardeal să mănânc ciorbă rădăuțeană.

@TVlad - ministrul Daea le resuscita in dulcele stil romanesc (sau al partidului): mare tam-tam la inaugurare, dupa care se punea lacatul si nu se mai foloseau. Au fost exemple pe acest topic.

Producţia-record de cereale anunţată de Ministerul Agriculturii nu se regăseşte în silozurile fermierilor. Un fermier din Brăila: Lucrurile sunt în ceaţă, pentru că Ministerul Agriculturii nu are un sistem bine pus la punct, astfel încât să facă previziuni sau să adune informaţiile exacte din piaţă. A fost un an cu producţii corecte, nu extraordinare

,,Deocamdată lucrurile sunt în ceaţă, pentru că Ministerul Agricul­tu­rii nu are un sistem bine pus la punct să facă previziuni sau să adu­ne informaţiile exacte din piaţă. Din punc­tul meu de vedere, a fost un an cu pro­ducţii corecte. (...) Sin­gurele informaţii adu­nate din agricultură sunt cele ale Institutului Naţional de Statis­tică pe care le raportăm de do­uă ori pe an, prin toamnă-iarnă şi primă­vara. La Minis­terul Agriculturii se discută de prognozele pe care le fac ei, adică adună informaţii de la o direcţie agricolă, unde un om sună, dacă sună, câţiva fermieri şi îi întreabă cum stau cu producţiile şi îşi fac o idee pe care o raportează la minister. Acolo alt­cineva strânge informaţiile, le mai rotun­jeşte în funcţie de perspectiva pe care o do­reşte ministerul şi le anunţă în piaţă", susţine Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, com­panie care cultivă peste 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila.

El crede că Agenţia de Plăţi şi Inter­ven­ţie pentru Agricultură (APIA), aflată sub egida Ministerului Agriculturii, ar trebui să introducă un sistem de raportare a pro­duc­ţiilor de cereale, în contextul în care în pre­zent fermele existente raportează date finan­ciare şi date privind suprafaţa cultivată pentru a obţine subvenţia cuvenită.

,,România este polarizată ca structură, ju­mătate de suprafaţă este lucrată din fer­me­le organizate, de peste 100 de hectare, şi ju­mă­ta­te din suprafaţă este lucrată de micii pro­prietari cu 3-5 hectare. În condiţiile aces­tea, mi-e greu să cred că productivitatea a cres­cut spectaculos la micii fermieri. Dacă vor­bim de fermele mari, asta ar fi însemnat ca producţia să crească cu 2 tone/hectar faţă de cel mai bun an al acestora şi din discuţiile cu alţi colegi nu este aşa", a adăugat Gheorghiţă.

De asemenea, Gheorghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care se ocupă cu producţia de cereale în judeţul Constanţa, şi Cristian Andrici, administrator al Expert Agro Bucovina, care cultivă cereale pe câteva mii de hectare în judeţul Botoşani, susţin că producţiile sunt în linie cu media ultimilor cinci ani.

ZF (https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-productia-record-cereale-anuntata-ministerul-20267929)

Ungaria vrea să obţină independenţă alimentară prin dezvoltarea sectorului agricol naţional şi realizarea unui lanţ comercial integrat. În regiune, România este singurul stat care importă mai multe produse agricole decât exportă

Ungaria produce alimente de 1.800 de euro pe hectar de teren cultivat. Austriecii au un randament de 3.000 de euro, polonezii de 2.500 de euro, în timp ce la campioana Europei, Olanda, valoarea producţiei agricole la hectar este de 18.000 de euro. Acesta este unul din argumentele folosite de un influent politician maghiar pentru a propune ca Ungaria să facă eforturi suplimentare pentru a-şi urca agricultura mai sus pe lanţul valoric.

Politicianul nu a menţionat şi România în comparaţia sa, dar, potrivit unor calcule bazate pe date de la Eurostat, în România valoarea producţiei agricole este de 1.345 de euro pe hectar de teren cultivat (valoarea în euro a producţiei din 2020 raportată la suprafaţa de teren cultivat din 2016, acestea fiind cele mai recente cifre).

Potrivit datelor Comisiei Eu­ropene, Ungaria a exportat anul trecut pro­duse agricole de 9,6 mld.  euro, la o po­pu­laţie de 9,7 milioane de locuitori, ceea ce în­seamnă exporturi agricole de aprope 1.000 de euro per capital. Importurile s-au situat la 6,5 mld. euro.

În aceeaşi perioadă, Polonia a exportat pro­duse agricole de 31,8 miliarde euro, la o po­p­u­laţie de 38 de milioane de locuitor, ceea ce înseamnă exporturi agricole de 837 de euro per capita. Importurile au fost de 28,5 mld. euro.

În acelaşi an, România a avut exporturi de produse agricole de aproape 7 miliarde de euro, la o populaţie de 19,2 milioane de locuitori. Astfel, exporturile au fost de 364 de euro per capita. Dintre cele trei state, România este singurul care a avut importurile mai mari decât exporturile: a importat produse agricole de 8,8 miliarde euro.

ZF (https://www.zf.ro/business-international/ungaria-vrea-obtina-independenta-alimentara-dezvoltarea-sectorului-20351079)

Daea este noul ministru al Agriculturii, a fost votat in unanimitate de PSD-isti. Ciolacu: ,,A fost cel mai bun ministru al Agriculturii de dupa 1990"
IOANA HURDEA | 6 IULIE 2022




Consiliului Politic National al PSD a decis miercuri ca Petre Daea sa fie iar ministru al Agriculturii. El a fost votat in unanimitate.



Marcel Ciolacu a spus in sedinta ca "Petre Daea a fost cel mai bun ministru al Agriculturii de dupa 1990".

,,Am decis, impreuna cu colegii, ca inlocuitorul in acest moment al domnului Adrian Chesnoiu este fostul ministru Petre Daea, un om cu experienta si un om care nu trebuie sa invete ministerul si problemele pe care le au agricultorii si fermierii, un patriot foarte iubit de toti cei care activeaza mai ales in agricultura. Ma bucur ca toti colegii – a fost ca pe vremuri, vot in unanimitate in interiorul partidului ca domnul ministru Petre Daea sa revina in Guvernul Romaniei. Cu aceasta nominalizare vom merge la premier, dupa care cunoasteti procedurile", a declarat Ciolacu, la finalul sedintei Consiliului Politic National al PSD.


El a precizat ca au existat patru propuneri pentru aceasta functie.

Petre Daea a mai fost ministru al Agriculturii in Guvernul Dancila, intre 4 ianuarie 2017 – 4 noiembrie 2019.



Daea s-a remarcat in timpul prezentei sale in Guvern ca unul dintre cei mai slugarnici ministri fata de Liviu Dragnea.

https://www.aktual24.ro/breaking-daea-este-noul-ministru-al-agriculturii-a-fost-votat-in-unanimitate-de-psd-isti-ciolacu-a-fost-cel-mai-bun-ministru-al-agriculturii-de-dupa-1990/
Afara-i frig
In casa-i frig
Deschid geamul larg si strig
Sa ne traiesti iubit partid!!!
Suntem lovitii de soarta ai europei!! >:(  >:(  >:(

QuoteÎn timp ce peste 70% din țară se confruntă cu secetă, iar apa este raționalizată în mai multe zone, România exportă apă pentru irigatii în Ungaria.

Link (https://www.realitatea.net/stiri/actual/romania-exporta-apa-in-ungaria-in-timp-ce-in-tara-se-da-apa-cu-portia-seceta-si-canicula-distrug-culturile-in-tara_62c6ebbfa9c42c31276b2e82)

mureșul nu curge oricum în Ungaria? :)

Detalii...

Un adevar nu trebuie sa stea in calea unui titlu bun de stire...

Mi-l și imaginam pe Daea (că pe el îl cred în stare) cărând apă cu oborocul din Mureș în Moldova unde e secetă :)

BTW, pentru că "plaiurile căruțești" sunt în acea zonă plastic descrisă de jurnaliști ca "Sahara Olteniei" și pentru că, fiind la vreo 15 km în linie dreaptă de Dăbuleni, am cultivat și noi lubenițe în vechiul regim :) cred că aș putea să spun povestea sistemelor de irigații văzută din partea beneficiarului, nu a ministerului sau a presei, care nu a udat niciodată pepenii...
Sistemul de irigații din zonă, construit de englezi (așa numeam zona în copilărie, "la englezi") folosea, la nivelul "utilizatorului final" țevi de aluminiu și aspersoare tot din aluminiu, cele pe care le-ați văzut pe câmpuri (inițial englezești, după aia copiate de români, ceva mai proaste dar folosibile...) . "Desfășurarea" sistemului în câmp era o acțiune de amploare, care putea lua o jumătate de zi dacă totul mergea bine ( țevile nu erau strâmbe, nu lipseau garnituri, nu trebuia reparat vreun aspersor etc. Am diverse amintiri pe tema asta care se terminau de fiecare dată cu toți membrii familiei fleașcă din cap până la picioare) . Când s-a desființat CAP-ul s-au întâmplat două chestii: de regulă suprafețele de teren erau prea înguste, deci aspersorul "bătea" și la vecini, chiar dacă el nu contribuia, dar principala problemă e că țevile au fost "privatizate" de cine s-a nimerit. Așa că erai nevoit să le "închiriezi" de la noul proprietar, să le descarci din căruță, să le încarci la loc după ce termini ( țineți cont că zona fiind nisipoasă, după irigare intrai în nisipul ud până la genunchi) Așa că după câțiva ani țăranii au renunțat rând pe rând; pânza freatică fiind în zonă la maxim 10 m a fost mai simplu să sape un puț și să folosească o pompă pe benzină, cu furtune obișnuite, mult mai ușoare și mai manevrabile. Pe unul din terenurile noastre am adus chiar și curent electric, la un moment dat s-a permis asta, prin cheltuiala a câtorva familii învecinate, așa că se poate folosi pompa electrică. Încă se folosește, factura vine la maică-mea și e împărțită între cei care mai lucrează...
 Deci, povestea cu "țăranii au devastat sistemul de irigații" deși tehnic e probabil adevărată, nu e adevărată în spirit. De fapt sistemul a devenit mai întâi nefuncțional ( câtă vreme a funcționat în zonă o fermă de stat mai apelau ei la irigații, dar evident ei își permiteau să meargă în pierdere). După ce a fost oprit sistemul a fost și devastat, dar asta e o altă poveste, era deja abandonat...
 Acum UE favorizează, și pe bună dreptate, sistemele de irigație "prin picătură". Cine circulă pe DN6 are ocazia să vadă, la Peretu, Teleorman, un sat de legumicultori, că tot câmpul e împânzit de astfel de sisteme.
   În schimb noi o ținem una și bună cu refacerea vechiului sistem, care s-a dovedit deja nefuncțional. Poate că atunci când încă funcționa ar fi putut fi menținut dacă s-ar fi transformat în "prestator": să plătești o sumă și să se ocupe ei. Poate așa ar fi reușit și ei tranziția la țevile de plastic, la cuplaje cu reducere de presiune etc pentru a deveni compatibili cu noul tip de agricultură ( fiind o zonă nisipoasă e nepotrivit să cultivi grâu sau porumb, așa că majoritatea celor care mai cultivă cultivă legume, cartofi, lubenițe, vinete, varză... din astea. Pentru astea comasarea terenului nu are mare sens) . Ar fi funcționat atunci pentru că s-ar fi valorificat investiția existentă. Acum, după vreo 20 de ani de inactivitate, investiția nu mai există, deci mi se pare evident că nici nu mai are sens să îl repari.
Irigația prin picătură necesită mai puțină apă, deci pânza freatică s-ar putea să fie de ajuns, e o investiție pe care deja unii au făcut-o... chiar nu mai are sens să vorbim de ce a fost...
 

La legume e potrivita irigarea prin picurare dar pentru cereale cred ca aspersiunea e singura fezabila.

Stiu ca mai sint si alte probleme legate de protectia solului; nu intotdeauna e recomandabila folosirea surselor freatice. In alte situatii, folosirea surselor de suprafata a dus la probleme ecologice majore.

In orice caz, indiferent de metoda de irigatie folosita, eu cred ca o parte din vechile sisteme de aductiune are sens sa fie reactivate. Sigur nu o sa mai fie nevoie de debitele proiectate insa odata apa ajunsa la indemina utilizatorilor, va fi folosita.

Ieri am trecut pe A2 peste celebrul canal-magistrala al sistemului Pietroiu-Stefan cel Mare. Am constatat cu satisfactie ca era plin cu apa (asa a fost in fiecare din ultimele 3-4 veri) iar in apropiere se vedeau aspersoare in functiune. Din pacate nici un alt canal de irigatii traversate de A2 nu avea apa si nici semne de folosinta recenta.
 

@TVlad, nu e chiar asa. Uite ce zice omul asta de la Agricost (la 56000 ha e cea mai mare ferma din Europa):


E drept ca deocamdata vorbeste doar de porumb, dar ei sunt la inceput cu investitiile in acest sistem.

Cat despre alte culturi, prin tarile cu agricultura dezvoltata se fac progrese si la alte culturi, gen orez: ex. Israel:

instalatiile prin picurare sunt smart. Cunosc programatori care au lucrat la implementarea unor astfel de solutii, astfel incat cantitatea de apa picurata si orarul de stropire, sunt controlate prin calculator si ajustate in functie de cultura si conditiile atmostferice si de sol!

Folosirea aspersoarelor duce apa pe frunzele plantelor, asa ca mare parte din apa se evapora, iar uneori poate dauna si plantei (apa rece pe frunza calda nu e tocmai benefica). In schimmb apa picurata la radacina ajunge intr-o zona umbrita si direct acolo unde planta o poate folosi.

Smart, smart dar cind ai hectare intregi de griu, cite milioane de km de teava de plastic sint de intins? Si cine le intinde si recupereaza inainte de seceris?

Am mai văzut în alte locuri sistemele "vechi" funcționale, de exemplu când mergeam mai des la Galați. Cred că pe unde au fost ferme mai mari și cultură mare nu prea s-au stricat. Câtă vreme instalațiile există și investiția e amortizată de zeci de ani ele sunt încă rentabile, mai ales când iau apa direct din Dunăre sau râuri învecinate. Exista și un avantaj al sistemului, și anume că apa se încălzea pe canale, ceea ce stresează mai puțin planta, apa din puț e rece.
@TVlad : și la sistemul cu aspersoare ai ceva țeavă de întins, am văzut că acum e de plastic și se poate umbla mai ușor ( am văzut că inclusiv aspersoarele sunt de plastic), se înfășoară pe tambur, dar oricum nu e chiar o fericire și e de diametru mult mai mare, deci probabil - nu știu de fapt- prețurile sunt comparabile ... Probabil depinde de situație, că sunt avantaje și dezavantaje: la aspersoare trebuie să le muți de ici colo, la picătură o dată cumpărate (da, scump :) ) le pui și le aduni toamna înainte de cules. Depinde și cât plătești apa... (în Israel clar că picătura e soluția, că apa e scumpă :) )

Acum să nu se înțeleagă că eu știu care e soluția optimă :)
Nu mai practicăm agricultura de mulți ani, terenul e închiriat în cea mai mare parte, dar voiam doar să explic că lucrurile nu sunt așa de simple cum par prin presă, cu țăranii vandali care au stricat moștenirea ceaușistă.
Contextul a fost de așa natură încât tipul ăsta de irigat nu a mai fost rentabil, cel puțin în zona mea. Presupun că se puteau imagina inclusiv soluții mixte, nu am idee cât costă să umpli un canal din ăsta din Olt sau Dunăre și să îl folosești cu alt tip de instalații, mai mici, poate chiar picătură, nu știu nici cum ai putea să implementezi o soluție de taxare, că mai trebuie și plătită apa asta...  Anii '90 au fost oricum niște ani pierduți în care lucrurile se puteau rezolva mult mai bine. Sistemul era chiar mare, prin alte sate chiar se pune porumb și poate că lor le-ar fi prins bine. Dar ideea e că acum se propune aceeași soluție nu pentru că s-a făcut un studiu, ci pentru că e singura pe care ei o știu...

https://economedia.ro/breaking-start-pentru-mega-proiectul-de-investitii-siret-baragan.html

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație în SICAP contractul de realizare a documentației pentru proiectul de investitții Canal Siret – Bărăgan, faza 1, kilometrul 0 – kilometrul 23. Este prima fază din proiectul ,,de suflet" al noului (și vechiului) ministru al Agriculturii Petre Daea, care presupune construcția unui canal care să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Proiectul este încă din perioada comunistă și este și, în parte realizat, adică, pe o parte din traseu, canalul a fost deja dalat, dar, în cei 30 de ani de la Revoluție, multe dintre dale și infrastructura aferentă a dispărut.

Contractul scos la licitație, cu o valoare de 7,2 milioane lei, vizează elaborarea documentației ,,Canalul Siret Baragan etapa I, tronson km 0+000 – km 23+372, jud Vrancea DALI + Expertize tehnice pe specialități Studiu de teren (inclusiv studiul de impact).

Mai precis, lucrările vizate sunt reabilitarea canalului existent pe 5,7 km și execuția canalului nou pe 8,86 km cu construcțiile hidrotehnice aferente – Noduri hidrotehnice – Subtraversări vai naturale (V Zăbrăuți, V. Vinalcool, V. Panciu, V. Șușița). Subtraversare DN2 (E85) 2 buc, subtraversare CT Panciu Mărășești 1 buc.

,,Haideți să-l și facem! Acest lucru înseamnă cu adevărat reluarea activității și continuarea programului de investiții pe care l-am început", a declarat, pentru Economedia, ministrul Agriculturii Petre Daea.

Contractul scos acum la licitație de ANIF are o valoare de 7,2 milioane lei și are un termen de realizare de șase luni. Departajarea ofertei câștigătoare se va face în funcție de preț , experiența echipei de proiect și de propunerea tehnică. În 17 august se desfac ofertele, finanțarea contractului se face din fondurile proprii ANIF.

"Spațiul Șiret -Ialomița, parte componentă a Câmpiei Române are o suprafața de peste 700.000 ha. Pentru asigurarea unei producții sigure în condițiile factorilor climatici nefavorabili este necesară irigarea acestei zone. Soluția pentru irigarea acestor terenuri este realizarea unei derivații din râul Șiret, având priza în acumularea Calimanești și debușarea în acumularea Dridu, în etapa actuala în pîrîul regularizat (canalul de evacuare) Șoimul la Km 23+372.

Producțiile în zonă se găsesc sub potențialul agricol al zonei. în areale favorabile din punct de vedere pedologie și care recomandă culturi agricole în regim irigat cu randament superior. Se face referire inclusiv la plantațiile viti-pomicole care sunt specifice zonei și care au inceput sa fie înființate pe areale restrânse, mai ales în zonele irigabile de pe malul stâng al Canalului Magistral Siret-Bărăgan", citim în caitetul de sarcini al contractului scos acum la licitației. Tot în CS aflăm și fundamentarea acestei investiții. Astfel, odată canalul realizat, se vor crea condiții favorabile pentru extinderea și suplimentarea sistemului de irigații Ruginești -Pufești -Panciu pe o suprafață de până la 20.712 ha, inclusiv pentru racordarea și reactivarea unor sisteme de irigații existente precum Amenajarea Mărășești 1168 ha – priza la km 4+200, Extindere Mărășești 978 ha – priza la km 13+500, Amenajarea Biliești – Slobozia Ciorăști 14 000 ha – priza la km 17+500, la care se adaugă deținătorii individuali de terenuri agricole care sunt în curs de asociere in organizații ale utilizatorilor de apa pentru irigații.

Dincolo de o argumentare tehnică a oportunității Canalului Siret – Bărăgan, ANIF, instituție aflată direct în subordinea Ministerului Agriculturii, sintetizează, într-un limbaj mai simplu avantajele, grupate pe factori, astfel:

"Factorul economic:

–    sporirea suprafețelor irigate gravitațional cu costuri de producție minime, de unde va rezulta introducerea în circuitul economic al României a unor produse agricole având preț de cost redus;

–    spor de producții agricole, îmbunătățirea structurii folosințelor agricole cu suplimentarea producțiilor la culturile de păioase, prășitoare și culturi legumicole în arealele cuprinse pe malul stâng al canalului;

–    spor de producții agricole la culturi cu randament superior, respectiv plantații viticole si pomicole pe malul drept, unde se va practica irigarea prin picurare cu toate avantajele pe care de conferă aceasta tehnică de udare;

–    comasarea spontană a terenurilor agricole și constituirea de exploatații mari, rentabile prin înființare de organizații/federații (OUA1/FOUAI);

–    evitarea degradării solurilor prin practicarea unei agrotehnici superioare și adoptarea unei structuri corecte a culturilor;

–    asigurarea sursei pentru alimentarea cu apă a localităților riverane într-o zonă unde alimentarea din sursa subterană este dificilă din cauza adâncimii mari a apelor freatice;

–    dezvoltarea social economică a zonei prin sporirea producției animaliere, apariția și dezvoltarea micii industrii locale cu specific alimentar.

Factorul social:

–    locuri de muncă stabile pe perioada execuției, în exploatare, dezvoltarea pe ansamblu a zonelor riverane canalului;

–    refacerea conexiunilor rutiere întrerupte de traseul canalului în stadiul actual de execuție;

–    refacerea conexiunii feroviare pe relația Mărășești -Panciu și asigurarea transportului navetiștilor în timp scurt și în condiții de siguranță;

–    suplimentarea debitelor de apă pentru alimentarea cu apă pentru scop edilitar și industrial a localităților riverane, cu creșterea calității vieții locuitorilor;

Factorul mediu:

–    îmbunătățirea microclimatului prin factorul de mediu aer prin creșterea umidității atmosferice în zona limitrofa canalului;

–    regularizarea și reprofilarea albiilor cursurilor permanente/nepermanente care intersectează traseul canalului inclusiv aport pozitiv în bazinele de recepție ale acestora;

–    refacerea peisagisticii intr-o zonă grav afectată cu lucrări de execuție abandonate în diferite stadii de execuție."

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.    Lucrările au mers oarecum bine până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.   Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.  Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.

Costul estimat al întregului proiect este de circa 3,6 miliarde de euro. În perioada Guvernului Cîțu, au existat intenții privind includerea acestui proiect în PNRR , pentru a fi finanțat din fonduri europene. Premierul Câțu însuși s-a opus, justificând că este greu de crezut că va fi finalizat până în 2026, ceea ce ar fi pus în pericol accesarea întregului PNRR. Nu știm acum de unde va veni finanțarea pentru proiect, ministrul Daea urmează să precizeze.

după cum ziceam, funcționărimea comunistă se simte cu musca pe căciulă pentru că nu a îndeplinit ultimul plan cincinal (și pe cel de perspectivă până în 2000 ) :)   În fine, aș fi curios dacă în condițiile de azi lucrarea mai e fezabilă și dacă va primi aprobare de mediu. E posibil să fie, dar vom vedea... bănuiesc că implică scăderea debitului Siretului cu tot felul de consecințe... Din fericire tot bazinul Bărăganului se întoarce tot în Dunăre în final.

A postat Radu pe Youtube un video al canalului .Nu il postez aici,like-urile la el.

Frumoasă filmarea, dar conform ei acest canal e ,,gata" doar pe 5,5 km. Nimic, practic.
,,Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri" spune Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Siret%E2%80%93B%C4%83r%C4%83gan)

Hai sa punem si filmarea, sa stie toata lumea despre ce vorbim.
Cred ca @R@du nu se va supara...

Descrierea detaliată a licitației este pe pagina anterioară.

[CN1044802 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100151157)] Elaborarea documentatiei "Canalul Siret Baragan etapa I, tronson km 0+000 – km 23+372, jud Vrancea

Autoritate contractanta: AGENTIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

Valoarea totala estimata: 7.215.126 lei

Descrierea achizitiei publice:
Elaborarea documentaţiilor de proiectare faza DALI/SF (obiectiv mixt de investiții)+PAC+PAD+POE+PTE+DE+AT (inclusiv realizarea studiilor de teren si a documentatiilor necesare obținerii avizelor si acordurilor legale), pentru obiectivul de investiţii: Canal magistral Siret-Baragan – Etapa I - Jud. Vrancea.
Reabilitare canal existent pe 5,7 km si executia canalului nou pe 8,86 km cu constructiile hidrotehnice aferente - Noduri hidrotehnice - Subtraversări vai naturale (V Zabrauti, V. Vinalcool, V. Panciu, V. Susita). Subtraversare DN2 (E85) 2 buc, subtraversare CT Panciu Marasesti 1 buc.

Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 17.08.2022

deci nu se mai reface SF-ul, trecem direct la execuție?  Când s-a făcut ultima dată studiul? în '87?

:o

---

Quote from: tom_sawyer on July 30, 2022, 09:55:25 AMReabilitare canal ..... Subtraversare DN2 (E85) 2 buc

Din caietul de sarcini:
(https://i.imgur.com/yMjCC8m.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

Victorie a fermierilor cultivatori de sfeclă de zahăr membri ai AFF! Au semnat acordul pentru a cumpăra fabrica de la Luduș!

https://agrointel.ro/237087/victorie-a-cultivatorilor-de-sfecla-de-zahar-membri-ai-aff/#

Victorie a cultivatorilor de sfeclă de zahăr membri ai AFF! Fabrica de la Luduș rămâne la fermierii români. Pe 12 octombrie producătorii agricoli din zona Transilvaniei au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al unității de producție și au semnat un memorandum privind achiziționarea fabricii de zahăr de la Luduș, județul Mureș. Documentul a fost semnat din partea fermierilor români și mai are nevoie doar de avizul companiei-mamă din Franța, Tereos

Pun si eu o filmare de ieri a lui SPIRI DRONE cu canalul Siret-Baragan in zona Focsani...

QuoteDe la începutul acestui an calendaristic, România a adus din afara blocului comunitar de 13,9 ori mai mult grâu decât în perioada similară a anului trecut. În schimb, am exportat de 2,2 ori mai puțin.

Potrivit ultimelor informații ale Comisiei Eropene ce au ca bază transferurile de marfă din vamă de la începutul acestui an calendaristic (2 ianuarie- 5 februarie 2023),  România a cumpărat din afara UE peste 77.900 de tone de grâu, adică de 13,9 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În schimb, exporturile s-au diminuat la aproximativ 327.500 tone, fiind de 2,2 ori mai mici comparativ cu anul trecut.

În plus, dacă ne raportăm la întregul an comercial, care a debutat la 1 iulie 2022, România a ajuns al doilea cel mai mare importator de grâu al UE, după Estonia, cu importuri de peste 700.300 de tone (la importuri de 1,9 milioane de tone în Estonia). Aceasta în condițiile în care în tot anul comercial trecut, importurule României au fost de numai 32.240 de tone.

,,Producătorii agricoli locali sunt într-o situație delicată nu doar din cauza intrărilor de cereale din Ucraina ci și din cauza exporturilor care au scăzut foarte mult datorită pragului extrem  de mic (de preț n.red.) pe care l-a pus Rusia cerealelor livrate pe Marea Neagră. Rusia a câștigat aproape toate licitațiile pe grâu din Marea Neagră în ultimele șase luni. Astfel, producția locală a rămas la producător și este  foarte grav dacă va fi afectat stocul de legătură cu recolta nouă care se anunță a fi una bună", a explicat în cadrul unei ședinte a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților Viorel Marin, Președintele ANAMOB, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România.

Din datele Comisiei Europene, în primele 32 de săptămîn ale acestui an comercial, România a importat în total peste 25.600 de tone de făină de grâu, ceea ce reprezintă, din datele ANAMOB, două luni de consum intern. În schimb, exporturile au totalizat doar aproximativ 3.100 de tone.

Nu inteleg cum de importam dar nu il ducem mai departe la export.
https://www.economica.net/romania-a-adus-din-afara-ue-de-139-ori-mai-mult-grau-decat-in-perioada-similara-a-anului-trecut-exporturile-s-au-prabusit_646165.html

simplu, exportam mai mult catre UE (de unde nu cred ca importam deloc) si oricum baza de raportare este diferita.  Desi exporturile non-UE sunt mai mici ca anul trecut, ele sunt mai mari ca importurile non-UE.

Din stirea ta:
Import non UE 77.900 de tone
Export non-UE 327.500 tone

Inainte de razboi nu importam grau. Doar exportam. Acum importam din Ucraina, pentru consum, procesare sau export catre UE!
 Si am putea exporta faina sau panificatie (dar ma indoiesc)

https://www.zf.ro/special/zf-romania-irigabila-in-zece-ani-putem-sa-ajungem-la-o-suprafata-21671868

Pentru anul 2023, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de 1,35 milioane de hectare pentru irigat, însă efectiv într-un an se irigă circa 500.000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale.

În următorii zece ani, România are şansa să ajungă la o producţie de cereale de peste 40 de milioane de tone, cu 30% mai mult decât are acum într-un an normal, dacă investiţiile fermierilor şi ale autorităţilor vor fi canalizate spre irigaţii şi suprafaţa pregătită pentru irigat va ajunge la 2 mi�lioane de hectare, a fost una dintre concluziile conferinţei România Irigabilă.

,,Vedem o creştere sustenabilă de 30% a producţiei de cereale dacă vom face investiţii în irigaţii să ajungem la 2 milioane de hectare şi în reducerea suprafeţelor pe care se face agricultură de subzistenţă", au spus în cor speakerii conferinţei România irigabilă. Ziarul Financiar împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness.

Invitaţii conferinţei au spus că nu este sustenabil să se irige o suprafaţă de peste 2 milioane de hectare, dar nu văd nicio creştere a suprafeţei cultivate cu cereale, dar văd necesare investiţiile  în irigaţii pentru creşterea producţiei atât la nivel naţional, cât şi pe hectar. ,,Nu putem să dublăm producţia de cereale în zece ani, dacă luăm în calcul limitarea folosirii anumitor fertilizanţi, adaptarea geneticii şi schimbările climatice", au precizat ei.

Pentru anul 2023, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de 1,35 milioane de hectare pentru irigat, însă efectiv într-un an se irigă circa 500.000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale. Potrivit decanului Facultăţii de Agricultură din Timişoara,  Florin Imbrea, din cele 5 milioane de hectare pe care România le cultivă cu cereale, doar 2 milioane ar putea ajunge să fie irigate în următorii 10 ani, dacă se vor folosi fondurile disponibile în acest sens.

Investiţiile în irigaţii au devenit o necesitate pentru România şi prin prisma secetelor care au redus producţiile de cereale semnificativ în 2020 şi în 2022, chiar şi în zone în care anterior erau precipitaţii sbundente, cum sunt centrul şi vestul ţării.

În cel mai bun an agricol, 2021, România a avut o producţie de cereale de peste 30 de milioane de tone, iar anul trecut a scăzut cu 20%, potrivit datelor oferite de Codruţ Călin Ancheş, director al Direcţiei de Agricultură Judeţeană Timiş.

,,Din totalul de 5,4 milioane hectare de teren agricol cultivat cu cereale, circa 1,2 milioane hectare au fost afectate de secetă în anul agricol trecut. Producţiile au fost cu 20% mai mici", a spus Codruţ Călin Ancheş. Astfel, într-un an secetos şi cu o suprafaţă de peste 1 milion de hectare afectată de această calamitate, producţia a fost de circa 25 de milioane de tone.

Fermierii prezenţi la dezbatere au subliniat nevoia de irigaţii. Ianco Zifceak, proprietar al Maxagro, şi-a propus să irige până la 1.500 hectare până anul viitor, din cele 11.700 pe care le deţine. ,,Anul trecut, costul irigaţiilor s-ar fi  plătit doar din diferenţa de producţie pe care am pierdut-o. Investiţia per hectar este de 3.000 euro", a subliniat el.

Fermierii au adus în discuţie şi dificultăţile cu care se confruntă, situaţia fiind îngreunată şi de faptul că infrastructura principală aferentă se află în proprietatea ANIF. ,,Canelele nu sunt ale noastre, sunt la ANIF. Ele ar trebuie să fie date în exploatare femierului. Dacă erau la mine, le gospodăream, le curăţam".

Un alt obstacol este birocraţia, fie că este vorba de aducerea apei prin canalele ANIF, fie că fermierul vrea să foreze pe terenul lui. ,,Cea mai mare problemă pentru noi nu e finanţarea, ci partea birocratică. Nu există ceva omogen, ca un fermier sau o cooperativ să se ducă la o instituţie, cum este ANIF, şi să spună ce vrea şi acel lucru să se facă. E nevoie de nenumărate drumuri la Bucureşti", comentează Kelo Milan, preşedinte al Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan.

Diferenţa dintre un teren irigat şi unul care depinde de vreme se vede în statistici. Judeţele cu cele mai mari producţii la hectar sunt Brăila, Galaţi şi Călăraşi, acolo unde sunt şi cele mai mari suprafeţe irigate.

,,Aşa se întâmplă în Germania sau în Italia. La porumb de exemplu, dacă vorbim de aceeaşi genetică, am putea depăşi chiar şi Italia (care are o producţie medie de 10,2 t/ha) la producţie. Ei au suprafeţe multe irigate. Sunt zone în România, nu doar cele din top 5, care ar putea cu irigaţii să depăşească aceste ţări, având în vedere calitatea solului", spune Cosmin Popescu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

QuoteProducție record de rapiță în România. Fermierii ar putea realiza peste 2,2 milioane de tone. Suntem lideri la export
Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează că România va produce în acest an comercial 2,2 milioane de tone de rapiță, un record pentru țara noastră. Sutem al patrulea cel mai mare producător din Europa. Recoltarea semințelor de rapiță are loc la sfârșitul lunii iunie și în iulie.

o producție record pentru România, care nu a reușit în istoria recentă mai mult de 1,6 milioane de tone (în 2017)

Ca și anul trecut, când producția de rapiță s-a cifrat la peste 1,2 milioane de tone de pe aproximativ 469.000 de ha, România ar putea fi al patrulea cel mai mare producător de rapiță european, după Franța care ar putea atinge 4,8 milioane de tone,  Germania – 4,5 milioane de tone și Polonia – 3,4 milioane de tone.

Potrivit datelor Comisiei Europene, în anul comercial 2022/2023 ( 01/07/2022-04/06/2023), România a exportat 146.131 de tone de rapiță, adică 28% din cantitatea totală vândută de UE în afara spațiului său. Suntem astfel cel mai mare exportator european. Urmează Lituania, cu exporturi de 73.234 de tone și Letonia cu 70.820 de tone.

https://www.economica.net/productie-record-de-rapita-in-romania-fermierii-ar-putea-realiza-peste-22-milioane-de-tone-suntem-lideri-la-export_674979.html

https://adevarul.ro/economie/incep-lucrarile-la-canalul-siret-baragan-2296801.html

Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan vor demara anul viitor, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care a precizat că este vorba despre încă 35 de kilometri.

În luna martie a anului viitor vor începe lucrările la încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, un proiect important care va aduce beneficii agricultorilor din zonă, în condiţiile în care aproape trei amenajări de irigaţii din Ialomiţa, Brăila şi Buzău vor putea fi alimentate gravitaţional, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

"În martie anul viitor, vor începe lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, încă 35 de kilometri. Din păcate, proiectul pe care eu l-am lansat cât am fost director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost stopat, a fost scos inclusiv din achiziţiile publice. În momentul de faţă se lucrează la acest proiect şi eu sunt convins că în martie anul viitor vom vedea excavatoare în zonă. Realizarea Canalului Siret-Bărăgan are un rol foarte important, aduce beneficii agricultorilor de zonă, pentru că aproape trei amenajări de irigaţii importante, din Ialomiţa, Brăila şi Buzău, pot fi alimentate gravitaţional din acest canal, iar Ministerul Agriculturii şi ANIF nu vor mai avea costuri cu energia pentru a pompa apa din Dunăre", a precizat Florin Barbu.

Acesta a subliniat că pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii au fost alocate fonduri de peste 500 de milioane de euro din Planul Strategic PAC 2023-2027, respectiv 400 de milioane pentru organizaţiile de udători şi 100 de milioane de euro pentru amenajări locale.

"Anul acesta vom lansa reabilitarea sistemelor de irigaţii, infrastructură secundară. Vor fi alocaţi 400 de milioane de euro pentru organizaţiile de udători, dar am conceput în Planul Strategic şi o componentă separată de 100 de milioane de euro pentru amenajări locale. Ce înseamnă aceste amenajări locale? Concomitent, când realizăm Canalul Sire-Bărăgan, fermierii din zonă pot să acceseze fonduri pe amenajări locale, cu adeverinţă eliberată de către ANIF, pentru a-şi face instalaţiile de irigat şi a-şi putea iriga culturile. Dacă nu mergem concomitent şi nu gândim aceste investiţii, ajungem să facem încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan şi constatăm că peste 4-5 ani nu irigă nimeni", a susţinut el.

Doar 5 km finalizați
Potrivit sursei citate, în momentul de faţă doar 5 kilometri din Canalul Siret Bărgan sunt finalizaţi şi totodată funcţionali, deservind 7.000 de hectare.

"Cei 5 kilometri au fost finalizaţi atunci când eram director general la ANIF, împreună cu domnul ministru Petre Daea. Pentru prima oară a fost reabilitată o staţie pe Canalul Siret-Bărăgan, funcţională şi în momentul de faţă pentru 7.000 de hectare. A fost pentru prima oară când s-a irigat din Canalul Siret-Bărăgan. A fost un proiect de succes şi pot să vă asigur că irigaţiile în România vor fi finalizate, pentru că este proiectul meu de suflet", a transmis şeful de la Agricultură.

Întrebat la cât se ridică costurile pentru realizarea celor 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, ministrul a transmis că încă se lucrează la acest proiect şi nu poate furniza deocamdată costurile totale, însă a menţionat că "nu sunt sume care să ne dea pe spate".

"Când am fost preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor am suplimentat fondurile Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de la 1 miliard de euro la 1,5 miliarde de euro şi tot în calitate de preşedinte al Comisiei de Agricultură, împreună cu colegul meu, fostul ministru Adrian Chesnoiu, am putut da o lege prin care 50% din consumul de energie la organizaţii să fie suportat de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare", a adăugat el.

Totodată, ministrul Agriculturii a dat asigurări că până în 2027 se va finaliza programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii pe 2 milioane de hectare, din totalul celor 2,8 milioane hectare pe care România are amenajate sisteme de irigaţii.

"Aş vrea să clarific lucru şi pentru presă şi pentru majoritatea oamenilor. Trebuie să înţelegem că România are 9 milioane de hectare, dar amenajate cu irigaţii sunt aproape 2,8 milioane. În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii sunt 2 milioane de hectare. Sunt sigur că până în 2027 aceste proiecte vor fi finalizate. Gândiţi-vă că noi putem scoate pe 2 milioane de hectare irigate cât scoatem pe celelalte nouă neirigate. Aş vrea foarte mult să înţeleagă lumea şi să nu se mai pună presiune, pentru că şi eu am fost acuzat, toată lumea a fost acuzată că au fost furaţi banii investiţi în sistemele de irigaţii. Acei bani care au fost investiţi în sistemele de irigaţii sunt acolo, pentru că în momentul de faţă avem aproape 1,4 milioane de hectare puse la dispoziţie şi aproape 870.000 de hectare irigate. Atunci când eu am ajuns la ANIF se irigau doar 147.000 de hectare în România", a explicat oficialul MADR.

Barbu a mai spus că investiţiile în reabilitarea sistemului de irigaţii sunt "investiţii foarte grele", pentru că nu se pot realiza tot timpului anului ci doar în perioadele în care agricultorii nu au nevoie de irigaţii şi de aceea "trebuie să avem răbdare" .

"Sunt investiţii foarte grele. Trebuie să avem răbdare. Pe perioada de vară când beneficiarii solicită apă trebuie să oprim aceste şantiere. Practic, în sistemul de irigaţii se lucrează patru luni pe timp de iarnă şi patru luni pe timp de primăvară. De aceea se merge un pic cam greu cu reabilitarea sistemului de irigaţii, pentru că nu putem să oprim canalele cu apă deoarece fermierii au nevoie de apă. Vedeţi ce temperaturi sunt şi cum ne influenţează schimbările climatice. Pot să vă spun că un milion de hectare de porumb irigat în România înseamnă 14 milioane de tone de porumb, cât facem practic pe cele 9 milioane hectare", a mai spus ministrul.

Acesta a adăugat că niciodată nu se va putea iriga pe toate cele 9 milioane de hectare pentru că există amenajări de irigaţii doar pe 2,8 milioane de hectare.

"Nu se pot iriga 9 milioane hectare, nu există aşa ceva. Asta vreau să vă spun şi să înţeleagă toată lumea. În România sunt amenajate 2,8 milioane de hectare. Sunt anumite sisteme, anumite lacuri de acumulare, anumite râuri care străbat zone agricole, dar pe acele amenajări prindem bani pentru a-şi realiza amenajări locale de irigaţii, dar se pretează mai mult amenajări de irigaţii prin subteran, că nu au capacitatea de apă ca să poată iriga, pentru că numai prin irigare 30% se face prin evapotranspiraţie", a explicat ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Florin Barbu a susţinut că România are forţa de muncă bine pregătită în specialitatea de îmbunătăţiri funciare, inclusiv tineri, subliniind că multe sisteme de irigaţii din alte ţări au fost făcute cu specialiştii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare.

"Eu spun că avem specialişti în domeniul îmbunătăţirilor funciare. Mai meseriaşi decât cei de la Institutul de Proiectare de Îmbunătăţiri Funciare din România nu cred că sunt în lumea asta, pentru că sistemele de irigaţii din celelalte ţări au fost făcute cu specialişti români de la acest institut, iar pe perioada în care am fost director la ANIF i-am luat de la Academie pe toţi care terminau şi îi integram în sistem, instituţie care are foarte mulţi tineri pregătiţi exact pe specialitatea îmbunătăţiri funciare", a concluzionat şeful MADR.

Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.

În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro. Finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României.

Vezi că este topic cu canalul ăsta pe la "naval". De ce acolo, habar nu am, că nu cred că este navigabil.

https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3390.0 (https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3390.0)

Cred că mai bine e adus topicul cu totul aici

Da, de aceea l-am pus aici, Ei inca se incapataneaza sa spuna, citez de mai sus:

Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.

Nici eu nu cred ca ar trebui pentru transport. Nu sunt lamurit cu gabaritul podurilor peste canal.