Punctul pe I
"Astra Vagoane Călători Arad: A dispărut resursa umană pentru industria românească.
"Cea mai mare greşeală a Ministerului Educaţiei a fost desfiinţarea şcolilor profesionale. Industria românească are nevoie de meseriaşi, care în prezent sunt foarte greu de găsit. În fabrica mea lucrează 600 de meseriaşi, dar 80% din aceştia au vârste de peste 55 de ani, deci vor ieşi peste câţiva ani la pensie."
http://www.zf.ro/companii/astra-vagoane-calatori-arad-a-disparut-resursa-umana-pentru-industria-romaneasca-15859923
Ionut, scuze de off...
Dar articolul postat de Adrian arata o problema cruciala a economiei romanesti....
Toti pustii astia vor sa aiba masini "bengoase".
Dar nici unul nu vrea sa faca nimic, nu vrea sa invete nimic...
Celebrul "Dorel" macar facea ceva - si (atentie!) ceilalti radeau de el !
Curand ne va fi mare dor de Dorel... :(
Nu am cifre, nu am "argumente", dar asta pare sa fie directia (proasta) in care mergem... :(
TibiV, cineva trebuie sa impacheteze shaorma.
Piata trebuie sa reactioneze de nu reactioneaza deja si unele companii isi iau si-si pregatesc oamenii inca din liceu sau de pe bancile facultatilor. Dar intr-adevar, desfiintarea scolilor profesionale a insemnat un dezastru pentru economie si pentru societate.
Pe subiect, dupa o scurta cautare pe net:
http://www.zf.ro/profesii/romania-nu-mai-poate-atrage-investitori-pentru-ca-nu-mai-are-forta-de-munca-angajatorii-din-transilvania-ne-intreaba-daca-putem-aduce-sirieni-care-sa-lucreze-in-fabrici-15501809
http://informatiahr.ro/o-mare-problema-pentru-firmele-harghitene-lipsa-fortei-de-munca-de-orice-fel-nu-doar-a-personalului-calificat/
http://www.zf.ro/profesii/ministerul-muncii-avem-in-acelasi-timp-lipsa-acuta-de-locuri-de-munca-si-lipsa-de-forta-de-munca-15519502
http://www.tirnaveni.ro/nu-avem-investitori-pentru-ca-nu-mai-avem-forta-de-munca/
http://www.informatia-zilei.ro/sm/firmele-din-satu-mare-se-plang-de-lipsa-fortei-de-munca-calificate/
http://www.bizbrasov.ro/2016/08/25/companiile-au-inceput-sa-refuze-proiecte-din-cauza-lipsei-fortei-de-munca/
etc, etc
Lipsa fortei de munca calificate...
Pai care sa fie rezultatul daca aia care au luat "5-ul" la "mate" ca vai de capul lor au ajuns parinti si cer "nu-i mai chinuiti pe copii nostri cum ne-ati chinuit pe noi" ?...
Sa stie cifrele (ca "nu e multe, doar 10") si macar 3/4 dintre litere...
Aseara eram intr-un spital, si doi "cetateni" au intrat in lift si au intrebat "Pe ce buton sa apasam ca sa coboram la parter?"
Intamplator eram la un metru distanta, si le-am rapuns "Pe zero"...
S-au uitat lung la mine, la butoane, si apoi au intrebat "Care este butonul zero ?..."
M-am dus si l-am apasat pentru ei.
QED....
:(
E un subiect important care tine de economie, asa ca i-am facut thread separat. Va rog totusi sa aveti grija la discutii, e genul de subiect care genereaza mult flaming si ranting. Tineti discutiile la un nivel care include o doza sanatoasa de respect. Multumesc! Spor la dezbateri!
Apropo de forta de munca, as invita inginerii CFDP de pe-aici sa ne zica ei cum e cu munca necalificata pe santierele patriei. :) Sa vedeti acolo vai si-amar.
Chestia asta cu oameni necalificati mai are o parte. Cunosc foarte multi oameni calificati care au cerut sa le fie recunoscuta munca prin majorarea salariului la un nivel decent (nu obraznic) si au fost refuzati pe motiv ca mai sunt 100 de oameni la poarta care asteapta. Oamenii cand au vazut ca nu au cu cine, s-au luat si au plecat in tari straine.
Lipsa de viziune si de a recunoaste munca unui om a dus in mare parte la situatia de acum, cand managerii se plang ca nu mai au forta de munca calificata.
Sunt de acord cu tine @Granata06.Firmele se zgarcesc sa de-a bani mai multi unui om cu experienta spunand ca mai asteapta 100 la poarta.Ma gandesc la mine,am experienta de aproape 6 ani si am refuzat anumite firme din cauza salariului de batjocura.Consider ca un salariu decent pentru un inginer care lucreaza pe santiere este de aprox 800e-1000 e plus alte beneficii.Stiu in acest moment fime care cauta disperati ingineri si nu gasesc.
Oricum daca nu se indreapta lucrurile in tara noastra in urmatorul an sunt foarte hotarat sa plec si eu in afara.Nu este neaparat motivul de bani dar este vorba de sigurata locului de munca.Azi toate sunt frumoase si maine primim o veste ca se inchide santierul ca firma nu mai are bani.Anul acesta nu s-a facut nici o licitatie de reabilitare de drum national,nici o licitatie de autostrada.....
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, la Bucureşti:
Trebuie să treceţi la sistemul dual de educaţie
Ministrul german al Finanţelor, Wolgang Schäuble, se află azi la Bucureşti, într-o vizită la invitaţia omologului român, Anca Dragu. El s-a întâlnit cu premierul Cioloş şi cu guvernatorul Isărescu, după care a intrat într-o conferinţă de presă alături de Dacian Cioloş şi de Anca Dragu. Iata principalele declaraţii ale lui Schäuble, unul dintre cei mai importanţi economişti ai momentului.
- Stim si noi ca Romania are una dintre cele mai mari rate de crestere din UE. Si e de remarcat in vremuri grele. Datoria publica de sub 40% e fabuloasa din punctul de vedere al unui Ministru de Finante. Somajul e scazut. In unele zone e zero. Dar aveti o problema cu somajul in randul tinerilor, ca multe tari din Europa. Va recomand cu caldura sa sprijiniti modelul educatiei duale. In Germania diploma nu trebuie sa fie neaparat universitara. Toate diplomele sunt respectate la noi. De aceea e importanta educatia duala, obtineti o diversitate de diplome.
Economica.net (http://www.economica.net/ministrul-german-de-finante-wolfgang-sch-uble-la-bucuresti_127633.html)
Managerii din sectorul privat cresc bonusurile pentru a-i motiva și a-i păstra pe angajați
Salariile angajaților din sectorul privat au crescut cu circa 8%, iar valoarea bonsurilor acordate acestora a fost cu 22% mai mare în al treilea trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, IT și retail fiind industriile care au acordat cele mai mari creșteri salariale în acest interval. În contextul lipsei acute de candidați pentru pozițiile deschise, companiile au recurs la varianta introducerii bonusării, respectiv mărirea valorii bonusurilor deja oferite, ceea ce explică creșterea cu 22%.
,,Companiile au început să bonuseze activitatea angajaților pentru a-i reține, dar și pentru a-i motiva să fie cât mai eficienți. De asemenea, un alt motiv al acestei creșteri semnificative ține de evaluarea performanțelor angajaților, care se face din ce în ce mai mult în timp real, în funcție de proiecte. Evoluția salariilor a fost resimțită în toate zonele, indiferent că vorbim de whitecollars sau de bluecollars. Acest lucru se explică prin concurența tot mai puternică între companii pe piața forței de muncă. În acest moment, mulți angajatori se confruntă cu foarte mari dificultăți în a găsi personalul necesar, în primă fază, și în a-i reține, în a doua fază", a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree, companie din piața de externalizare a proceselor de HR care a realizat un studiu pe această temă.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/social/managerii-din-sectorul-privat-cresc-bonusurile-pentru-a-i-motiva-si-a-i-pastra-pe-angajati-15610931)
Patru universităţi din România, în Topul celor mai bune universităţi din lume din 2017
Patru universităţi din România au fost incluse în Topul celor mai bune universităţi din lume din 2017 (2017 Best Global Universities), realizat de U.S. News & World Report. Acestea sunt Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
Cu un scor general de 48 de puncte din 100, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ocupă locul 569 din acest top în care sunt incluse 1.000 de universităţi din lume. Universitatea Bucureşti se află pe locul al doilea dintre unităţile de învăţământ din România, aceasta fiind în top pe poziţia 733, cu 42,9 puncte. Urmează Universitatea Politehnică din Bucureşti, pe locul 750 în top, cu 42,4 puncte, şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe treapta 996, cu 33,5 puncte.
Pe primul loc în Topul celor mai bune universităţi din lume din 2017 se află Universitatea Harvard din Statele Unite, cu un scor maxim de 100 de puncte. Pe următoarele patru locuri se află tot unităţi prestigioase de învăţământ americane - Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.), Universitatea Stanford, Universitatea California-Berkeley şi California Institute of Technology. În ceea ce priveşte Europa, universităţile cel mai bine clasate sunt Universitea Oxford, Universitatea Cambridge şi Imperial College London, toate din Marea Britanie.
Economica.net (http://www.economica.net/patru-universitati-din-romania-in-topul-celor-mai-bune-universitati-din-lume-din-2017_127751.html)
260 lei venit de persoana.
Sa luam o familie cu 2 copii
Acestia primesc alocatie de 84 lei X2. = 168 lei. Daca parintii stau acasa statul le mai da 872 lei.
Daca se duc la munca pe salariul minim primesc 925 lei X 2 = 1850 lei.
Asadar, cat de grea sa fie decizia: stau acasa si primesc 436 lei sau ma duc la munca si iau 925 lei, dar ma trezesc dimineata, inghit rahaturi de la sefi, fac frigul, cheltui mai multi bani pe mancare si pe haine/incaltaminte si mai platesc si transportul..
Pai cum sa nu fie mai bine sa stai acasa, sa te duci cu ziua si sa iei 100 lei/zi, mancare si o bere/tuica. Parca e mai bine sa muncesti doar 5 zile in loc de 20.
Quote from: dr4qul4 on October 28, 2016, 01:36:36 PM
Pai cum sa nu fie mai bine sa stai acasa, sa te duci cu ziua si sa iei 100 lei/zi, mancare si o bere/tuica. Parca e mai bine sa muncesti doar 5 zile in loc de 20.
Pai stai putin, daca munca ca zilier (itinerant) e platita cu 2100 lei/luna standard + beneficii anciliare o masa/zi (care chiar si la 5 lei/zi se duce la inca 105 lei pe luna standard), pe cand munca stabila e platita cu 925 lei/luna si nimic mai mult, atunci decizia rezonabila si normala la cap e munca ca zilier itinerant. De ce ai munci mai mult pe mult mai putini bani?
Atat timp cat exista suficient de munca (si nu vad de ce n-ar exista) pentru a-si asigura de lucru pentru macar 9-10 zile/luna, "zilieritul" e singura decizie rationala pentru individ in conditiile astea. La fel, in conditiile in care munca de zilier itinerant e platita atat de bine, nu e treaba statului ca nu-si gasesc angajatorii muncitori - angajatorii platesc sub nivelul de salariu/zi determinat de cerere/oferta si prin urmare nu au muncitori.
Apoi, toata povestea cu "asistatii lenesi" e doar o gluma proasta, de tipul "welfare queen". Mai ales cand vorbim de sumele meschine de mai sus... Ajutorul social spus de tine acolo iese la
imensa suma de 13% din salariul mediu pe economie sau 6.6% din PIB/capita, de departe cea mai proasta valoare din UE. Inclusiv Bulgaria are beneficii substantial mai generoase raportate la salariile medii si PIB (cu aproximativ 15% fata de Romania). Nu mai vorbesc de tarile din CEE, care sunt semnificativ peste (raportat la salariile lor, nu in temeni absoluti) ce exista in Romania. De altfel situatia ajutoarelor sociale e atat de rea incat sistemul romanesc social este... in principiu plecatul in Spania, Italia, UK, Germania. Ori la munca (pentru unii), ori la altele (pentru altii).
Nu zic ca in Romania este posibila in momentul asta cresterea lor (avem probleme structurale cu ocuparea fortei de munca, mai ales in mediul rural si in acelasi timp probleme structurale), desi probabil e nevoie de reformarea lor pentru a scadea din saracia extrem de raspandita in Romania.
Zic insa ca modestele plati de ajutoare sociale
nu sunt motiv de "nemunca" in Romania. Salariile extrem de mici in anumite zone ale tarii, impreuna cu lipsa efectiva de locuri de munca, impreuna cu mobilitatea minuscula interna atat a capitalului cat si a muncii (din lipsa de infrastructura rutiera, feroviara, dar si sociala) este motiv de nemunca.
E exagerata asta cu 100 lei/zi ca zilier.Mai mult de 50-60+ mancare,bere/tuica lei pe zi nu cred ca da nimeni....cel putin in Ardeal.
@dr4qul4 daca sti pe cineva care da atata pe zi zi-mi si mie ca merg si eu.imi iau concediu si merg ca zilier :)
Adevarul ca sunt zone in tara unde nu se munceste ca nu se vrea...sau mai direct ca sunt lenesi sau comozi.Orice om harnic isi face un rost in viata chiar daca la inceput castiga bani mai putini.noi romanii vrem sa castigam multi bani din prima....Eu am inceput ca inginer cu salariu de 1000lei si treptat am urcat, cocomitent cu acumularea experientei si a cunostintelor.
^
Extrem de slaba pozitionarea. Asa arata, pentru Estul Europei, clasamentul:
TR : 166
CZ : 201
RU : 271
GR : 291
PL : 319
EE : 384
RS : 423
SI : 433
HU : 505
SK : 516
LT : 516
HR : 548
RO : 569
BG : 676
Si zona de clasare pentru celelalte tari europene:
0- 10: UK
10-100: CH,DK,BE,DE,NL,FR,SE,ES,FI
100-200: IT,AT,NO,TR
200-300: CZ,RU,GR,PT
300-400: PL,IS
Mai grav, universitatile din Romania stau bine la:
1. indicii "reputationali", adica sondaje in mediul academic, mai ales pe plan international
2. indicii de plimbat la / organizat conferinte care rezulta in proceedings si
3. cooperare internationala.
La 2+3 tot ce inseamna estul Europei primeste un "bump" imens. De ce? Din cauza UE, care obliga pentru foarte multe finantari (mai ales de tip EU-COST: http://www.cost.eu/) sa includa cel putin x parteneri din "noua Europa". La indicatorii de merit stiintific, institutiile din Romania stau semnificativ mai rau.
Cel mai prost se sta la cercetare - scoruri foarte proaste la publicatii si inca si mai proaste la calitatea (impactul) publicatiilor. Nici la predare nu stau mult mai bine (dar asta se vede din Times).
De asta, scorurile sunt mai sus ca cele din Times (care exclude "reputatia" si are o metodologie mai stricta pentru "colaborare") unde universitatile romanesti sunt cotate mai jos cu 100 de pozitii in medie) si ar fi probabil muuuult mai sus ca cele din ARWU/Shanghai (care se opreste la 500), unde conteaza exclusiv cercetarea (si unde doar o universitate din EE, doua din PL, una din HR, una din SI si una din RS - da, Serbia - au intrat in top din tot estul Europei, toti pe 401-500).
P.S. Toate scorurile au probleme majore, dar pot oferi o pozitie grosiera a calitatii sistemului universitar. Romania n-o duce deloc bine.
frunzaverde,
Asta este unul dintre putinele cazuri in care imi permit sa spun fara teama ca nu stii despre ce vorbesti...
Sau ai uitat...
(Ceea ce este foste bine pentru tine... ;) )
Te-ai amuzat copios pe threadul CFR, la video-ul ala cu "comtrolul inopinat"...
Spune-mi insa un singur lucru;
crezi ca macar unul singur dintre contravenientii aia mergeau la munca (legala ?)
...Probabil NU mergeau/merg la un job legal. Dar nici nu conteaza. Este socant "socul" lor cand "afla" ca ar fi trebuit sa isi cumpere bilet... ("Nu am auzit de asa ceva. Nu este adevarat...").
Ce ar tebui facut ?...
Nu de alta, dar aici nu traim in Suedia !... :(
Care e situatia platii biletelor la trenurile private pe rute locale?
Vedeti ca tocmai am reorganizat board-ul feroviar. Haideti sa discutam acolo de trenuri. :)
Cum arată jobul ideal pentru românii sub 30 de ani:
bani "care să le ajungă", oportunităţi, manageri care să îi inspire
Schimbul de generaţii a dus în multe companii din România dificultăţi în a înţelege modul în care proaspeţii absolvenţi se raportează la firmele respective. Studiile indică faptul că, cel mai probabil, companiile nu oferă tinerilor angajaţi ce vor. Pentru generaţiile ce nu au împlicit încă 30 de ani sunt mult mai importante oportunităţile de carieră şi mediul plăcut de la birou decât sunt pentru cei ce au trecut de acesată vârstă. Managerii ar trebui să fie şi ei altfel decât erau înainte. Banii contează, dar nu pentru aşa de mulţi dintre cei tineri.
Li se spune millennials, generaţia "de ce", Y, boomerang sau cei ce refuză să se maturizeze (generaţia Peter Pan), sunt caracterizaţi ca fiind "individualişti, nerăbdători, greu de îndrumat, dependenţi de social media şi lipiţi de telefoanele mobile, nepăsători şi delăsători la locul de muncă. Este vorba despre cei sub 30 de ani care sunt acum la primele locuri de muncă sau deja în middle management pregătindu-se pentru oportunităţi în carieră mai mari. Şi sunt acei oameni despre care mulţi specialişti în HR susţin că s-ar duce la un alt loc de muncă pentru 50 de lei în plus.
"Aceşti millennials sunt de fapt încântaţi să lucreze acolo unde pot învăţa şi unde ideile lor sunt valorizate. În general au foarte multe idei, dar au nevoie de suport pentru a le pune în aplicarei", susţine Alina Stepan, director general Ipsos Europa de Sud-Est, compania de cercetare de piaţă care a realizat un studiu comparativ între această generaţie şi cele anterioare. Studiul, realizat pe baza răspunsurilor a 14.000 de angajaţi din 15 cele mai mari economii din lume, a fost prezentat în cadrul retailArena.
Economica.net (http://www.economica.net/generatia-z-de-ce-nu-vor-bani_127695.html)
Studiu UE: România are cea mai mică diferenţă de salarizare între sexe
Diferenţa de salarizare orară brută dintre femei şi bărbaţi în România este de 4,5% în favoarea celor din urmă, de patru ori mai mică decât media europeană de 16,7%, care favorizează şi ea bărbaţii, valoarea maximă, de 28,1% fiind înregistrată în Estonia, potrivit unui studiu recent publicat cu ocazia Zilei europene a egalităţii salariale, din 3 noiembrie.
În ceea ce priveşte diferenţa anuală dintre câştigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie, cum ar fi întreruperea carierei pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude, România înregistrează o valoare în favoarea bărbaţilor de 26,9%, la o medie europeană de aceeaşi tendinţă de 39,8%.
News.ro (http://www.news.ro/economic/studiu-ue-romania-are-cea-mai-mica-diferenta-de-salarizare-intre-sexe-1922405902002016111215709307)
Numărul şomerilor a coborât în septembrie sub 520.000, nou nivel minim al ultimilor opt ani. În ultimul an, 110.000 de şomeri şi-au găsit de lucru.
"Numărul de şomeri a scăzut în septembrie cu 9.212 faţă de luna precedentă, până la 519.866, nivel minim din 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,9%, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În august, în România erau 529.078 şomeri, iar rata şomajului a fost de 6%.
Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut puternic, cu circa 110.000, în ultimul an, de la 630.251 în septembrie 2015.
Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,7% în luna septembrie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,8%, mai arată datele oficiale.
Şomajul a avut o evoluţie oscilantă în acest an, înregistrând scăderi în primele patru luni ale anului, în iunie, în august şi septembrie, dar şi creşteri în mai şi în iulie.
Scîderea şomajului este generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru cu 20,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 57.100, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.
Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii august, 421.273 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,8%.
Judeţele Teleorman, cu 12%, şi Vaslui (11,5%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.
Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.
Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.
Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional. "
http://www.news.ro/social/numarul-somerilor-a-coborat-in-septembrie-sub-520-000-nou-nivel-minim-al-ultimilor-opt-ani-in-ultimul-an-110-000-de-someri-si-au-gasit-de-lucru-1922401003552016110915944160 (http://www.news.ro/social/numarul-somerilor-a-coborat-in-septembrie-sub-520-000-nou-nivel-minim-al-ultimilor-opt-ani-in-ultimul-an-110-000-de-someri-si-au-gasit-de-lucru-1922401003552016110915944160)
Quote from: TibiV on October 29, 2016, 02:55:44 AM
Asta este unul dintre putinele cazuri in care imi permit sa spun fara teama ca nu stii despre ce vorbesti...
Ba eu cred ca stiu; problema e ca mare parte dintre romani nu vor fi de acord. Si chestia e ca aceleasi chestii pe care le crede majoritatea Romaniei le credeam si eu.
Chestii de genul:
1.
"suntem prea saraci sa redistibuim venituri; ar fi doar o reimparteala a saraciei";
2.
"toti/majoritatea asistatilor sociali sunt lenesi, nu gasesc de munca pentru ca nu vor"etc. etc.
E ideologia social-conservatoare / economic-libertariana care era "la moda" si in anii '20-'30 in Romania si e la mare moda si azi. Si care, in anii '20-'30 a dus la cateva poluri mici de prosperitate, 5% din populatie care-si permiteau sa construiasca cartiere intregi art-deco si sa mearga la mare si la munte cu automotorul cu aer conditionat in 2 ore (pe echivalentul unui salariu pe 3 luni al unui invatator), pe cand 70% traia in saracie lucie, cu 80% din calorii din cereale. O aceiasi Romanie care avea mortalitatea infantila la 30% (fata de 15-20% in Polonia-Ungaria-Bulgaria-Albania, 10% in Serbia-Cehoslovacia si 5-8% in Germania-Franta-Anglia-Suedia-SUA), cifra cea mai mare din TOATA Europa. Cu un nivel de analfabetism imens chiar si pentru vremea aia. Si care, intr-un tarziu, in mare parte din motivele astea, a rabufnit in 4 (patru) dictaturi succesive, una mai atroce ca alta.
Mergem in exact aceiasi directie in Romania de azi. Sistemele sociale sunt un dezastru, dar ne plangem ca "vai, asistatii social". Si mai mult,
acolo unde sunt, sunt orientate spre clasa de mijloc/mijloc-superior, nu spre clasa de jos. De exemplu?
Programul Rabla. 50-100+ de milioane de euro anual date pe un proiect care in 10 ani nu a avut nici un efect notabil; mai mult, masini cumparate prin Rabla sunt azi eligibile sa fie date la Rabla, o absurditate. Un program social pentru clasa de mijloc, pentru dealerii/producatorii de masini si pentru atelierele de dezmembrari. Un program cu beneficii minore pentru mediu (infime in conditiile in care un singur an de Rabla este egal cu costurile pentru reconstructia de la zero al unui sistem de transport in comun intr-un oras de gen Brasov sau Cluj, sau cu RK la 90-150 km cale ferata), cu beneficii minore pentru economie pe termen lung (a fost incercat in 20+ de tari, in toate retras dupa 1-2 iteratii). Si beneficii/individ de 6.500 de lei la 8 ani pentru, in principiu, persoane cu venituri mult deasupra mediei si medianei. Adica echivalentul a 2+ ani de beneficii pentru cei mai saraci dintre cei mai saraci dintre romani. Si mai avem - Prima Masina. Prima Casa. Cota redusa de TVA la cumpararea primului apartament din productie noua.
In schimb, safety-net-ul este
un dezastru. Asigurarea de somaj e o gluma proasta pentru oricine (cineva cu salariu de 8.000 de lei dupa 15 ani de munca primeste magica suma de 935 lei pe luna timp de 9 luni daca ramane somer; cineva la inceput de cariera, 2 ani vechime, cu salariu de 3000 lei primeste 435 lei timp de 6 luni). Pensiile de invaliditate la fel. Asistenta sociala bazala la fel (daca nu-ti gasesti de munca 6-12 luni, nu ai efectiv cum sa ajungi nici macar la O SUTA de euro pe luna. Chiar daca salariul tau a fost de 10000 euro/luna. Pensiile de invaliditate la fel. Singurul lucru care e cat-de-cat ok este pensia la limita de varsta.
Bun, si ce legatura are asta? Are. Pentru ca
nimeni nu e dispus sa plateasca contributii la stat pentru un pachet atat de mizerabil de beneficii. Oamenii aia din tren (treji la o ora nenorocita de dimineata cand inca n-au dat zorile) nu se duc la munca legala pentru exact acelasi motiv pentru care corporatistii din Pipera aleg (pentru ca in cazul lor este o alegere constienta si voita) sa munceasca
pe salariul minim pe economie cu restul (uneori peste 3000 euro pe luna) platiti altfel (prin Cipru, prin SRL-D-uri, etc.).
Mai ales in conditiile in care presiunea fiscala, adica nivelul taxelor in Romania in procente (felie) din venit, mai ales la categoria nivelul "venituri mici" este printre cele mai mari din Europa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Tax_rate_indicators_on_low_wage_earners,_2014_(%25)_YB16.png. De altfel, cei mai saraci angajati (cei cu 50-75% din salariul mediu) platesc cel mai mult, procentual, din salariu in taxe (traiasca sistemul plat cu componenta regresiva).
Astfel, cei mai saraci dintre romanii la munca considera ok 1250 de lei la negru in loc de 925 lei la "alb" si posibilitatea unei pensii de 400 lei candva in viitor (pensia calculata la salariul minim e sub pensia minima garantata) + 4-9 luni la somaj cu cel mult 500 de lei/luna. Mai ales ca pensia de 400 de lei o iau indiferent ca muncesc 10 ani la "alb" sau 30 de ani la "alb".
Deci, chiar si pentru cel mai sarac angajat,
mai ales pentru cel mai sarac angaja, la un calcul rece, plata la stat a contributiilor/taxelor n-are efectiv sens. Asa ca apelezi la safety-net-uri alternative: familie, rude in strainatate + ce poti obtine de la stat fara a plati impozite.
Deci, de-aici apare
preferinta majora pentru munca la negru. Nu din alta parte. Si de-aia prefera oamenii sa fie zilieri. Si asta fara sa punem la socoteala plecatul la munca (sau la cersit) in strainatate, care e alta poveste.
Sistemul ar trebui sa avantajeze pe cei cu venituri mari, pentru ca vor plati, din venituri, cea mai mica cota dpdv a utilitatii marginale pierdute, ci chiar si cea mai mica cota ca procent (pentru ca unele contributii au plafoane maxime). Asta pentru ca beneficiile de la stat pentru el sunt ca-si inexistente. Nu de alta, dar nu doar pentru sarac ci si pentru bogat pachetul de beneficii primit inapoi din taxele pe salariu este cu muuuuult mai mic decat pachetul de beneficii pe care ti l-ai putea construi singur prin munca la negru si safety-net-uri alternative. Mai mult, cu cat esti mai bogat (si ai acces la sisteme private paralele de sanatate, invatamant, pensii), cu atat vei vrea sa minimizezi contributia ta la stat. Deci nici acolo nu iese bine.
Ca "side-effect": rezultatul suplimentar intregii chestii de mai sus e ca exista o dependenta severa de angajator; nu poti sa pleci de la angajator pentru ca ajungi rapid "destitut", cu rezultatul ca vei avea la nesfarsit salarii mici. Mobilitate redusa a fortei de munca impreuna cu lipsa de abilitate de a-ti lua riscuri rezulta in salarii mici. Printre altele si pentru ca foarte putini au resursele necesare sa se lanseze in antreprenoriat (care, cu o rata de esec de 75%-90%, necesita un safety net). Si salariile astea mici exista chiar si atunci cand nu exista suficienta forta de munca pe piata (pentru ca cineva cu "salariu mic dar sigur" va evita sa se duca la "salariu mare dar nesigur" la un nou-infiintat).
Ca "side-effect 2": taxele pe munca fiind procentual mari la salarii modeste, angajatorii nu vor putea creste fix salariile pentru meseriile alea, pentru ca-si vor pierde rapid competitivitatea. Dar cum economia romaneasca e nesofisticata, acolo e mare parte din forta de munca. Chestia asta tine salariile tuturor jos. Cu "side-effect 3", lumea pleaca la munca in strainatate.
Solutii:
1. Taxe pe munca in jos, mai ales pe venituri mici. Taxe pe proprietate, ca si inexistente, in sus. Mult in sus, mai ales pe proprietatea speculativa - bula imobiliara din Romania din 2000-2008 este fara precedent dpdv a escaladarii costurilor.
2. Sisteme sociale refacute. In loc de zeci de beneficii "simulate", la valori de nimic, tintit exact persoanele care chiar au nevoie de beneficiile alea in detrimentul celor care n-au nevoie de asa ceva. Gata cu pomenile electorale pentru clasele de mijloc (gen electorata, prima masina, prima casa, rabla, pensii speciale; daca in SE, NO sau FI nu ne permitem asa ceva, in RO n-ar trebui sa ne permitem asa ceva punct). Gata cu beneficiile paternaliste, care pot fi usor corupte si supuse arbitrarului (gen ajutoare de toate felurile in bunuri la discretia semnaturii primarului). Gata cu micro-ajutoarele care bine nu fac nimanui dar consuma o gramada de resurse degeaba (foi de drum pentru pensionari, subventii pe CFR pentru te-miri-cine, gratuitati pe transport public pentru pensionari, subventii fara noima pentru diverse servicii urbane care se pot presta "at-cost" la un cost minuscul in plus etc.). Sprijinit initiativa individuala in a completa beneficiile de baza cu "tier-uri" aditionale, mai ales la somaj. Cold, hard cash pentru cine are nevoie.
Si gata cu mitul "asistati" sau "lenesi". Needucati poate. Necinstiti si nesimtiti cu siguranta, cel putin unii din ei. Dar oamenii aia amendati in trenul 11002 sau in trenul 9104 numai lenesi nu se pot numi. Pentru ca daca esti in tren la 5-6 si ceva dimineata, sa ajungi la munca inainte de 7 dimineata se cheama opusul lenei.
Quote from: TibiV on October 29, 2016, 02:55:44 AM
Nu de alta, dar aici nu traim in Suedia !... :(
Traiti intr-o tara a naibii de apropiata de Suedia anilor 1885.
Ia sa vedem, seamana? Tara cu cateva poluri de prosperitate urbane, dar cu discrepante imense urban-rural. Cu PIB mai apropiat de Romania anului 1885 decat de Franta sau Germania anului 1885 (PIB cam cat Grecia sau Transilvania epocii) si la o treime de "power-house-urile" epocii (UK, Olanda, Belgia, SUA). Rural cu >50% din populatie, cu venituri foarte mici (<25% din veniturile urbane) si nivel de educatie slaba. Emigratie imensa (SE a pierdut aproape 2 milioane din 1875 in 1930; cu toate ca sporul natural era imens, cu fertilitate de 4+, populatia a stat aproape pe loc toata perioada; majoritatea s-au mutat in SUA). Solutii? Suedezii le-au gasit, deci exista.
Salariul mediu net a fost de 2094 lei in septembrie
Salariul mediu net a fost de 2094 lei, in crestere fata de luna precedenta cu 18 lei, a anuntat luni Institutul National de Statistica. Valorile cele mai mari ale salariilor s-au inregistrat in extractia petrolului brut si a gazelor naturale (5737 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (1265 lei). Vezi mai jos un grafic al salariilor nete platite in septembrie in Romania. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,2%.
(http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2016-11-7-21400171-0-salariul-net.jpg)
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21400195-salariul-mediu-net-fost-2094-lei-septembrie-angajatii-cei-mai-bine-platiti-fost-cei-din-extractia-petrolului-capatul-celalalt-afla-angajatii-din-turism.htm)
Posibil sa fie doar asa de campanie... totusi pun stirea...
Statul va creşte salariul minim la jumătatea lui 2017.
Variantele discutate: Între 1.300 şi 1.500 de lei
Guvernul socoteşte ideală o creştere a salariului minim de 4%, cu 50 de lei, în 2017. Surse spun că sindicatele ar cere, în schimb, un salariu minim de 1.450 lei, care ar însemna o creştere cu 16% a nivelului actual. Un document obţinut de România TV sugerează că un punct de înţelegere ar putea fi găsit în jurul unui plus de 100 de lei, adică o creştere de 8%, care ar afecta insesizabil numărul de lucrători care ar avea salariu minim pe economie.
(http://media.rtv.net/image/201611/oar_full/tabel-salarii_16361400.PNG)
Economica.net (http://www.economica.net/salariu-minim-2017-variante-1300-si-1500-lei_128618.html)
Așteptări salariale în România
Bărbații români cu vârste între 45 și 54 de ani au cele mai mari așteptări salariale atunci când vine vorba despre angajare, cu un cuantum net de 4.146 de lei pe lună, în timp ce femeile cu vârste între 55 și 65 de ani se mulțumesc cu un salariu lunar de 3.853 de lei, arată rezultatele unei cercetări de specialitate, dată marți publicității. În privința salariului minim net, studiul eJobs România arată că femeile ar accepta, dacă ar obține locul de muncă dorit, o remunerație de 2.311 lei/lună, cu peste 500 de lei mai puțin decât bărbații, care ar dori să câștige 2.880 de lei.
Cercetarea a evidențiat, de asemenea, că pe intervalul de vârstă 18 — 24 de ani există cele mai mici așteptări salariale nete, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor. Astfel, bărbații încadrați la această categorie de vârstă se așteaptă să primească 2.153 de lei net pe lună pentru jobul dorit, în timp ce femeile de 18 — 24 de ani își doresc 1.870 de lei net/lunar.
Agerpres (https://www.agerpres.ro/economie/2016/11/15/asteptari-salariale-in-romania-barbatii-intre-45-si-54-de-ani-peste-4-100-lei-net-femeile-intre-55-si-65-de-ani-3-853-lei-studiu--13-14-42)
1,5 milioane de români muncesc pe 900 de lei pe lună. Portretul angajatului plătit cu salariul minim
1,5 milioane de contracte de muncă, dintre cele şase milioane încheiate la nivel naţional, sunt la nivelul salariului minim pe economie. ECONOMICA.NET vă arată cine sunt şi unde muncesc cel mai prost plătiţi angajaţi din România, pe baza datelor guvernamentale. "În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active)", se arată în cercetare.
Economica.net (http://www.economica.net/1-5-milioane-de-romani-muncesc-pe-900-de-lei-pe-luna-portretul-angajatului-platit-cu-salariul-minim_128663.html)
ANOFM: Măsuri de stimulare a ocupării mai atractive pentru șomeri și angajatori, din decembrie
ANOFM precizează că prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și al ocupării forței de muncă sunt introduse noi servicii acordate șomerilor, crește cuantumul primelor de mobilitate și se modifică modalitatea de acordare a acestora, este introdusă prima de activare și cresc subvențiile acordate agenților economici pentru angajarea șomerilor.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/16/anofm-masuri-de-stimulare-a-ocuparii-mai-atractive-pentru-someri-si-angajatori-din-decembrie-16-50-23)
Prima de instalare, ca la fotbal. :D
Creșterea economică se simte în buzunarul românilor;
veniturile gospodăriilor au crescut cu 12% la șase luni
"Creșterea economică de 4,9% din primele nouă luni ale anului este cea mai mare din Uniunea Europeană. Acest avans este important având în vedere procesul de convergență, de creștere a nivelului de trai, către țările Uniunii Europene. Această creștere s-a simțit și în buzunarul românilor, având în vedere creșterea veniturilor care a făcut loc avansului consumului cât și a economisirii", a explicat Anca Dragu. În opinia sa, avansul economisirii arată și existența unor venituri suplimentare, dar și încredere în economie. Potrivit datelor prezentate de ministrul de resort, veniturile lunare ale gospodăriilor au crescut, la șase luni, cu 12%, iar economiile cu 430 de lei lunar.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/17/dragu-mfp-cresterea-economica-se-simte-in-buzunarul-romanilor-veniturile-gospodariilor-au-crescut-cu-12-la-sase-luni-12-52-17)
Modificări Codul Muncii: Angajatorii din mai multe domenii
vor avea liber să crească orele suplimentare ale angajaților
Activitățile medicale, cele de pază, producție și distribuție de gaze, apă și electricitate, precum și agricultura, transportul feroviar și cel aerian, mass-media sunt o parte din domeniile pentru care perioada luată în calcul în Codul Muncii la depășirea orelor suplimentare, astăzi stabilită la 4 luni, va putea fi extinsă.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/social/exclusiv-modificari-codul-muncii-angajatorii-din-mai-multe-domenii-vor-avea-liber-sa-creasca-orele-suplimentare-ale-angajatilor-15579591)
Numărul muncitorilor necalificaţi din România a crescut cu 8%, potrivit unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni
"România are o medie de 14,1% a muncitorilor necalificaţi, cea mai ridicată pondere înregistrându-se în judeţul Bihor, 25,5%, faţă de Bucureşti, unde se remarcă cea mai redusă pondere, de doar 8,21%, potrivit unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), lansat joi.
Numărul muncitorilor necalificată a crescut cu 8%, lipsa cadrelor calificate fiind o problemă pentru antreprenori, a declarat Anca Vlad, fondatoarea grupului Fildas - Catena.
Printre ocupaţiile cu cele mai multe contracte de muncă necalificată se regăsesc confecţiile (97.304 contracte de muncă), domeniul asamblării şi montării pieselor (72.243) şi domeniul manipulării mărfurilor (71.285), potrivit informaţiilor prezentate în cadrul conferinţei PIAROM, unde s-a lansat studiul privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României.
,,Brandul nostru de ţară este munca necalificată şi subzistenţa", a subliniat profesorul Constantin Ciutacu, de la Institutul Naţional de Cercetări Economice ,,Costin C. Kiriţescu".
Sunt 14 ocupaţii care au peste 10.000 de contracte de muncă, în România, din zona muncii necalificate. ,,Din analiză a rezultat că industria a crescut ca număr de locuri de muncă, însă creşterea de 8% a fost pe muncitori necalificaţi, în timp ce muncitorii calificaţi au scăzut uşor, cu 0,3%. Per structură, se pare că ne îndreptăm către consolidarea acelor sectoare economice care folosesc munca necalificată în detrimentul celorlalte", susţine Mihai Cioc, membru PIAROM şi doctor în economie.
Muncitorii necalificaţi din industria confecţiilor ocupă a patra poziţie în clasamentul ocupaţiilor din sectorul privat, cu peste 97.000 de contracte de muncă. Primul loc în acest top este ocupat de şoferii de maşini de mare tonaj, cu aproape 130.000 de contracte de muncă, urmaţi de vânzători (125.000) şi lucrători comerciali (120.000). Pe locul cinci se află agenţii de securitate, cu 93.000 de locuri de muncă.
Potrivit PIAROM, ponderea muncitorilor necalificaţi în regiunea de nord-est este de 14,36%, uşor peste media naţională de 14,12%. În regiunea Sud-Vest Oltenia, ponderea muncitorilor necalificaţi din totalul personalului este sub media naţională, ajungând la aproape 12%. În regiunea Centru, ponderea atinge 17%, îar în regiunea de sud-est rata muncitorilor necalificaţi este de 15%. În regiunea Vest, muncitorii necalificaţi ajung la 16%, în Nord-Vest la 19%, iar în regiunea Sud-Muntenia media este de 15%."
http://www.mediafax.ro/economic/numarul-muncitorilor-necalificati-din-romania-a-crescut-cu-8-potrivit-unui-studiu-al-patronatului-investitorilor-autohtoni-16004219 (http://www.mediafax.ro/economic/numarul-muncitorilor-necalificati-din-romania-a-crescut-cu-8-potrivit-unui-studiu-al-patronatului-investitorilor-autohtoni-16004219)
România fără joburi: 7 județe cu mai puțin de 5 contracte de muncă pe cap de șomer
România are şapte judeţe unde pentru fiecare şomer înregistrat există mai puţin de 5 contracte de muncă şi ocupă un loc codaş în Europa la acoperirea populaţiei active cu aceste forme legale de lucru.
România avea înregistrate în 2015 circa 4,9 milioane de contracte de muncă, raportate la o populaţie ocupată civilă de 8.431.700 persoane. Aceste cifre vin să confirme raportul Eurostat, conform căruia România se află printre ţările europene cu cea mai mică acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă.
"România se află, alături de Grecia şi Turcia, între ţările în care ponderea angajaţilor în total populaţie activă este de sub 75%, ca urmare a numărului mare de persoane active înregistrate sub formă de persoane fizice autorizate sau profesii liberale, în condiţiile în care media europeană a indicatorului este de 84,6%, iar la nivelul unui grup de 5 ţări (Danemarca, Estonia, Luxemburg, Suedia şi Norvegia), ponderea angajaţilor în total populaţie activă depăşeşte 90%", se arată într-un studiu privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM.
"Această corelaţie explică inclusiv anumite dezechilibre prezentate în prezentul studiu, cum ar fi spre exemplu faptul că în România există 7 judeţe (Teleorman, Mehedinţi, Vaslui, Buzău, Olt, Dâmboviţa şi Ialomiţa) în care pentru fiecare şomer înregistrat există mai puţin de 5 contracte de muncă", menţionează studiul citat.
Dincolo de densitatea relativ ridicată de liber-profesionişti, gradul redus de acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă se datorează şi unei diversităţi crescute în ceea ce priveşte alternativele legale de remunerare a populaţiei active, respectiv contracte de administrare, contracte de mandat, contracte de drepturi de autor, contracte de comision, etc.
Totodată, practicarea agriculturii de subzistenţă, sau lucrul cu ziua, în special în comunităţile rurale, afectează semnificativ ponderea angajaţilor în totalul populaţiei active.
"Analizând judeţele cu cea mai redusă rată de acoperire prin contracte de muncă la nivel naţional, se poate stabili o relaţie de cauzalitate empirică invers proporţională între potenţialul agricol al acestor judeţe şi numărul de persoane active încadrate într-o formă de muncă salarizată", informează raportul PIAROM.
Populaţia activă se află sub influenţa fenomenului migraţiei care, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a crescut în România cu 7% în ultimii 15 ani, până la nivelul de 3,4 milioane de cetăţeni români care locuiesc în afara ţării.
Acoperirea redusă a populaţiei active cu contracte de muncă, corelată cu nivelurile salariale scăzute, dar şi cu specializarea unor regiuni de dezvoltare (cu precădere regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Centru) pe sectoare industriale cu productivitate şi niveluri salariale scăzute, a creat circumstanţele unei presiuni fiscale ridicate, în contextul în care România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare obţinute din taxe şi contribuţii sociale obligatorii.
Astfel, potrivit cifrelor Eurostat, România se număra în anul 2013 printre ţările cu cele mai ridicate sarcini fiscale aplicate lucrătorilor cu venituri mici, alături de Belgia, Ungaria, Franţa, Italia, Austria, Letonia şi Suedia (pentru toate aceste ţări nivelul sarcinilor fiscale depăşeşte 40% din totalul costurilor salariale), la polul opus aflându-se ţări (Malta, Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii) unde presiunea fiscală era de sub 30%.
Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai ridicat nivel de dezvoltare a pieţei forţei de muncă cu peste 1,3 milioane de contracte de muncă, reprezentând 26,36% din totalul contractelor de muncă încheiate la nivel naţional. Poziţia următoare este ocupată de regiunea Nord-Vest cu aproximativ jumătate din numărul de contracte deţinut de RBI, diferenţa dintre RBI şi celelalte regiuni de dezvoltare fiind semnificativă, dacă luăm în considerare faptul că înregistrează un număr dubla de contracte de muncă faţă de regiunea clasată pe locul 2.
Cu o valoare foarte apropiată, regiunea Centru urmează RNV cu cca. 619.000 de contracte de muncă. Cea mai redusă valoare este înregistrată la nivelul regiunii Sud-Vest, respectiv 349.961 contracte, cu o pondere de 7,08% în totalul contractelor de muncă. O poziţie similară este deţinută de regiunea de dezvoltare Vest, cu un număr de 483.502 de contracte şi o pondere de 9,79% în totalul angajaţilor la nivel naţional. Foarte apropiată de această valoare, regiunea Sud-Est înregistrează 491.353 de contracte, respectiv o pondere de 9,94% la nivel naţional.
"Prin urmare, dacă regiunea Bucureşti-Ilfov se distinge prin valori ridicate ale ponderii deţinute la nivel naţional, regiunea Sud-Vest necesită investiţii considerabile în direcţia calificării forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă", conchide analiza organizaţiei patronale.
http://www.capital.ro/romania-fara-joburi-7-judete-cu-mai-putin-de-5-contracte-de-munc.html (http://www.capital.ro/romania-fara-joburi-7-judete-cu-mai-putin-de-5-contracte-de-munc.html)
off off off!
Oribil topic-ul asta. Situatia s-a discutat un pic asa "off the reccord" si la intalnirea after work de la Bucuresti.
Trecem prin a doua revolutie a fortei de munca. Prima a fost intre 1996-2000 cand plangeau toti patronii de la Apaca (gen) ca le cresc costurile si nu mai rivalizeaza cu Bangladesh-ul! Vroiau energie gratuit. Nu li s-a dat. Azi Lidl scrie prin tot Bucurestiul cat de bine le este oamenilor daca lucreaza la ei, se pot ocupa si de sanatate! Nu zau!
Eu vreau sa va spun cateva mici considerente personale care vor si deranja un pic:
- Este un joc de PR: hai sa mutam oamenii din Moldova in Ardeal. 12500 lei relocation bonus. Pariu castigat. Hotararea de guvern a trecut. Bancul este ca efectul va fi Zero. Mai stam de vorba peste 1 an de la trecerea hotararii de guvern. Ideea principala pentru prim ministrul nostru emancipat: moldovean fiind de ce as pleca in Timisoara pentru 2000 lei / luna sa lucrez la Elba (sa zicem caci era un articol cu patronul care ar mai deschide o sectie de productie dar nu are cu cine!) cand pot sa plec in Italia sa lucrez pe 1000 euro/luna + cazare. Daca vroia, domnul patron de la Elba deschidea noua sectie la Barlad. Daca doar vrea sa plateasca la ZF pentru imagine, sa o faca. Si cu relocation bonus tot nu va vedea picior de moldovean nou in noua lui sectie. Parol!
- Zilierii nu muncesc cu 100 lei/zi. Dar nici nu sunt in stare sa justifice suma asta.
- Pe strada mea, langa Bucuresti intr-o comuna, am ramas fara bone si doamne la curatenie. Merg la munca la "multinationala", pentru ca au Carte de Munca. Foarte bine. Stiu 3 cazuri in ultimele 6 luni in care oamenii si-au gasit de munca altfel decat la negru. Foarte bine. Asa si trebuie.
- 1500 lei + bonuri de masa la pretuile de azi, nu este salariu. Este exploatare. Toti cei care ati facut business case-uri pe salarii dinastea aruncati PPTul la gunoi! Not gonna happen. Fabricile serioase de langa Bucuresti merg spre un 3500 lei/net sau chiar mai sus. Si nu au probleme de attrition.
Va fi mult zgomot in urmatoarea perioada din 2 motive:
- cu 1500 lei nu intorci un roman din strainatate.
- incepe sa ne loveasca tare scaderea natalitatii. Incepe.
Pentru @frunzaverde, pe care dealtfel il apreciez foarte tare.
- Eu am facut scoala generala intr-un cartier muncitoresc din Buzau. Cea mai slaba clasa (aia de parintii nu se intereseaza deloc de soarta scolara a puradeilor). La final de clasa a 8a vreo 4 au intrat la licee teoretice si ulterior la facultate. Unul nu spunea 3 vorbe nici in rusa nici in engleza, mate stiam vreo 2, si am avut noroc de o profa f buna de Romana doar in clasa a 7a si a 8a, asa am intrat la licee bune. Pana si eu am invat engleza tarziu la liceu de la o prietena si prin meditatii. Azi toti vorbesc macar o limba straina: Engleza, spaniola sau italiana. Invatata la sursa. Deci niciodata nu a fost o problema de capacitate intelectuala. Doar a profesorilor. Azi merg la training-uri foarte avansate iar profii au urmatoarea zicala "ce ramane in mintea elevului este strict responsabiltatea trainer-ului!" Adica repeta, face asocieri haioase sau grave, orice ca mesajele sa ramana in mintea cursantului. Toate astea sunt o "palma" pe fruntea invatamantului romanesc (cel vechi si cel actual).
- ma plimbam printr-un oras din Danemarca. Cu BUSul. (apropo, au acelasi sitem de cartele de hartie pe care il avem noi la metrou). Si cum nu pricepem neam unde trebuie sa ma cobor am intrebat soferul. Acesta mi-a raspuns intr-o engleza impecabila. "Dar cum se face ca toata lumea vorbeste Engleza in Danemarca? am intrebat. Raspunsul a fost simplu: "Pai, se face la scoala!". Am zambit ironic gandindu-ma la cate am facut eu la scoala si nici nu imi mai aduc aminte fata profului, daramite despre ce era materia! Zilele trecute ma intrebam ce am facut eu un an intreg le Econometrie si cum am luat 10 dar nu stiu nici macar cu ce se ocupa materia asta!
- impozitarea proprietatii vs a muncii: n-ai sa o vezi implemenatata nicaieri in lume. Proprietatea este in mana celor batrani >50 ani. Ei fac legile. Vezi toate parlamentele din lume. Acestia nu vor accepta in veci sa isi impoziteze "munca si agoniseala de o viata = proprietati" in detrimentul muncii celor tineri. Chirii platesc tot cei tineri. Mai degraba am milita pentru o taxare mai mare a consumului (ca tot e made in China preponderent) versus Munca si Proprietate. Repect pentru ministrul francez al Finantelor. Din pacare desi de origine romana, omul e ministru la ei nu la noi.
Industria poarta urmatoarea vina. A noastra sau "multinationala".
Pe de alta parte este o poveste de evolutie:
- acum 10 ani nu gaseai un manager superior (Exec) in Romania de origine romana. Doar multinationalele au investit in training-ul lor. Acum se gasesc. Dar f putini.
- nici azi nu gasesti in Romania un CFO adevarat. 3-4 pe ici si colo, dar trainuiti de altii. Si spun asta pt ca am cam interactionat cu unii din India si am ramas masca. Am pus mana pe carte instant. (nu lucrez in finance, dar n-am de ales, interactionez cu ei!)
Acesta este un subiect mai important decat infrastructura in aceasta tara. Dar nu o sa apara prea curand o comunitate "peUndeInvat.ro" asa ca il mai poluam pe Ionut. :D
Si o ultima idee: nu mai faceti aprecieri la adresa copiilor din ziua de azi pana nu ii intelegeti. Generatia Y (millenials) si cele care urmeaza sunt diferite foc, dar nu mai slabe decat cele vechi. Sunt organizatii foarte mari care studiaza noua generatie, In "psychology today" apare saptamanal un articol beton despre noua generatie. Tool-urile de training se adapteaza deja pentru ei si noile tehnologii. Incep sa faca legea.
Am gasit aceste harti cu castigurile salariile din Romania-e interesant
În prima hartă aveți distribuția teritorială a câștigului salarial mediu brut lunar, pentru anul 2015. Datele sunt luate din INSSE Tempo Online, seria de date FOM107E.
Nu sunt salariile. Sunt câștigurile salariale, adică și sporurile. Societatea vorbeste despre câți bani primesc oamenii, presa vorbește despre câți bani ar vrea oamenii să primească iar opoziția ( de data asta cea roșie; o fac și galbenii când le convine ) vorbește despre câți bani vor primi oamenii.
Evident, se observă cu ochiul liber că salariații din Timiș au primit, în 2015, cu mai mult de 500 de lei decât gălățenii. Adică un sfert. Suma trecuta în dreptul fiecărui județ este însoțită de un procent. +25% cazul Timișului, -17% în cazul Vasluiului. Este raportarea câștigului salarial din județul respectiv față de media națională, de 2.335 de lei.
Chenarul albastru înseamnă că în județul respectiv se câștigă peste media națională. Procentul arată cu cât. 13 județe sunt în situația asta, dar nu toate au fost conduse de PNL în formă continuată. Gorj, Dolj, Constanța, chiar n-au treabă cu PNL-ul. Dacă e chenar roșu, înseamnă că acolo se câștigă sub media națională. Sunt 26 de județe în situația asta. Și, ce chestie, nu toate au fost conduse de PSD în formă continuată. La Vaslui, da, așa e. La Teleorman da. Însă Călărași e un fost fief PNL. Alba, deasemenea. Bihorul, ce să mai vorbim.
(http://i.imgur.com/SU9wnQs.jpg)
Invatamant
Ce e cu chenar albastru înseamnă că în învățământ, în județul cu pricina, s-a câștigat în anul 2015 peste media câștigurilor salariale din județul respectiv. Sunt 34 de județe în care, în anul 2015, salariații din învățământ au câștigat, în medie, mai mulți bani decât media celorlalți.
La Galați, cu 15% în plus. În Satu Mare, cu 28% în plus. În Ialomița, wow, cu 54% în plus. Mai pe românește, oricât de puțin ar câștiga profesorii de acolo, ei sunt mai bine plătiți, în medie, decât pălmașii. Asta pentru cei care vorbesc despre respectul pentru profesie. Sunt și județe în care situația e invers: Brașov, Sibiu, Dolj, Ilfov, județe în care profesorii sunt plătiți, în medie, cu mai puțini lei decât sunt plătiți ceilalți salariați din județ.
Ce mă șochează este diferența enormă între județele cu cel mai mare câștig salarial în învățământ, Argeșul, Timișul, Iașiul, Ialomița și județul Vâlcea, unde e cel mai mic. De la 3.358 lei la 1.654 lei e ... dublu!
Și altă explicație pentru situația statistică nu am decât sporurile. Pe această hartă vedem, de fapt, cât de bătrâni sunt profesorii, că prin vechime adaugi la salariu și cât de gros e teancul de diplome și specializări în temeiul cărora mai primești ceva procente la salariu.
Dap, masteratele și doctoratele.
Și e și explicația pentru care în rândul cadrelor didactice se vede, de foarte multe ori, frustrare: O medie de 3.000 de lei nu înseamnă că toți câștigă 3.000 de lei. Nici pe departe. Dar înseamnă că pentru fiecare cadru didactic plătit cu 1.500 de lei ( brut ) e un alt cadru didactic plătit cu 4.500 de lei ( tot brut ).
(http://i.imgur.com/tn0xsvh.jpg)
Sanatate
Situația câștigului salarial brut lunar în sănătate. Pe anul 2015. La fel, raportat la câștigul salarial mediu al celorlalți salariați din județ.
Aici, lucrurile sunt mai echilibrate. 18 județe ( cele cu chenar albastru ) sunt peste medie dar diferența nu mai este chiar atât de mare. Adică da, uite, personalul medical din Brăila a fost plătit în 2015 cu +18% mai mult față de restul angajaților din județ.
La fel în Bihor, tot cu +18%. Singura diferență care ,,sparge graficul" este în Ilfov și este o diferență în minus, de -43% față de câștigul salarial al tuturor angajaților în Ilfov.
Iar marja dintre cel mai mare câștig salarial în sănătate și cel mai mic, între București ( 2.782 lei ) și Giurgiu ( 1.776 lei ) este de 37% și nu de 100%, ca în cazul câștigului salarial în învățământ, între Argeș și Vâlcea.
(http://i.imgur.com/pTDwRs1.jpg)
Administratie publica si aparare,asigurari sociale din sistemul public
Situația câștigului salarial brut lunar în administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public pe anul 2015.
Raportat la câștigul salarial mediu al celorlalți salariați din județ.
Aici avem un dezechilibru total între categoriile de bugetari, însă repartizat uniform pe hartă.
Cu excepția Ilfovului, unde cei din administrație câștigă, în medie, mai puțin decât restul lumii, peste tot în țară avem în administrație salarii mult mai mari.
În Satu Mare vorbim de dublu. În Galați, Suceava și Sălaj, mai mari cu peste 80%. Dacă în cazul învățământului erau 4 județe cu salarii mai mari de 3.000 de lei și în cazul sănătății nu era niciunul, în cazul administrației avem trei județe cu sub 3.000 de lei, dar cu foarte puțin sub acest prag ( Ilfovul, 2.801, Giurgiu 2.933 lei și Teleormanul, tot cu 2.933 lei ) și 5 județe ( Galați, Timiș, Dolj, Satu Mare și Cluj ) cu peste 4.000 de lei lunar.
(http://i.imgur.com/s7DnUib.jpg)
Domeniul cu cei mai mulţi angajaţi. Chiar şi aşa, sunt tot insuficienţiDomeniul din România cu cei mai mulţi angajaţi este cel de şofer de TIR.
145.000 de oameni conduc maşini de mare tonaj. Sunt mai mulţi chiar şi decât vânzătorii din magazine.
Şi nu sunt de ajuns. Companiile de transport se plâng că nu reuşesc să găsească suficienţi şoferi. Creşterea rapidă a sectorului transporturilor poate fi însoţită şi de riscuri.
Digi24 (http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/domeniul-cu-cei-mai-multi-angajati-chiar-si-asa-sunt-tot-insuficienti-619961)
cred ca mai sunt inca 100.000 prin Europa. Nu stiu cum se face, dar la toate importurile pe care le fac dau numai de soferi romani sau moldoveni (cu cetatenie romaneasca in acte).
Ori la straini le e frica sa vina pe aici, ori sunt foarte multi romani in domeniu.
Plus ca mai cunosc pe cineva care lucreaza la o firma care face transport de marfuri dar intre Franta/Belgia/Olanda/Marea Britanie. de obicei pleaca un microbuz cu 10-15 soferi romani pana in Olanda unde are firma sediul. Stau cate 2 saptamani acolo si 2 acasa.
@euromau, foarte faine graficele. Merci pentru ele.
Explicatia pentru unele concluzii e simpla: in unele judete spitalul judetean este cel mai mare angajator.
Gasesti pe acolo si un grafic cu numarul de angajati la privat comparativ cu populatia activa din acte (recensamant)? Cred ca o sa avem o surpriza mare foc.
Pe de alta parte o stire de zilele acestea: Anul acesta sa va livra cel mai mare numar de locuinte: 36.000! Eu tot nu pricep. Pentru cine sunt locuintele astea?
Un sfert dintre angajați au salariul minim, șoferii de camion sunt cei mai mulți astfel plătiți
Un sfert dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național în domeniul Muncii și Protecției Sociale, solicitat de Guvern pentru a stabili salariul minim. Numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii în octombrie era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, 1.500.000 erau încheiate pentru salariul minim. 23,4% erau în industrie prelucrătoare, 21,7% în comerț, 10,6% în construcții și 10,4% în activități de servicii administrative și activități de servicii support.
Profit.ro (http://www.profit.ro/must-read/un-sfert-dintre-angajati-au-salariul-minim-soferii-de-camion-sunt-cei-mai-multi-astfel-platiti-care-sunt-toate-meseriile-platite-preponderent-la-nivelul-minim-16063691)
Subvenția pentru firmele care angajează tineri și șomeri urcă la 900 lei.
Șomerii care își schimbă domiciliul pentru angajare primesc 12.500 lei de la stat
Firmele care vor angaja absolvenți sau șomeri vor primi, începând cu 3 decembrie, o subvenție majorată de la 500 la 900 lei timp de un an, dacă îi păstrează în firmă cel puțin 18 luni. Totodată, șomerii care își schimbă domiciliul la o distanță mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajați, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.
Profit.ro (http://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/subventia-pentru-firmele-care-angajeaza-tineri-si-someri-urca-la-900-lei-somerii-care-isi-schimba-domiciliul-pentru-angajare-primesc-12-500-lei-de-la-stat-16065343)
Legea salarizării: Cel mai mic salariu din sectorul bugetar va fi de 1.625 de lei;
cel mai mare - 22.000 de lei
Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/30/legea-salarizarii-cel-mai-mic-salariu-din-sectorul-bugetar-va-fi-de-1-625-de-lei-cel-mai-mare-22-000-de-lei-12-59-47)
Un austriac economisește lunar 216 euro, iar un ungur strânge 52 euro. Cât pune deoparte un român
Românii reușesc să economisească, în medie, doar 46 de euro lunar, de aproape cinci ori mai puțin decât un austriac, care reuște să pună deoparte 216 euro lunar, potrivit unui studiu efectuat de grupul financiar austriac Erste, care deține cea mai mare bancă din România, BCR. Suma economisită lunar de un român a rămas neschimbată în acest an, față de 2015. În schimb, un austriac economisește cu 7,5% mai mult în acest an. În topul țărilor analizate în studiu, austriecii conduc detașat, urmați de slovaci (97 de euro lunar), cehi (77 de euro), croați (57 euro) și unguri (52 de euro). Singurii care stau mai slab decât românii sunt sârbii, cu 34 de euro economisiți lunar, arată news.ro.
Totodată, 27% dintre români nu sunt deloc satisfăcuți cu suma de bani economisită. Ei sunt depășiti doar de croați (35%) și de unguri (31%). Totodată, 40% dintre români consideră că economisirea este foarte importantă, fiind depășiți doar de unguri (50%) și la egalitate cu sârbii (40%). Urmează austriecii și croații (33%), cehii (27%) și slovacii (17%).
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/social/un-austriac-economiseste-lunar-216-euro-iar-un-ungur-strange-52-euro-cat-pune-deoparte-un-roman-16066676)
Pâslaru: Legea salarizării personalului bugetar are un impact financiar de 19,5 miliarde de lei
Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei și prevede creșteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru. "Nu aș începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate și ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei — n.r.). Apoi am auzit în spațiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înțeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adoptă el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie să spui despre o lege că este bună sau este proastă, dar, dacă o lege bună este o lege inaplicabilă, atunci eu nu mai știu ce este bun și ce nu este bun", a comentat ministrul.
"Problema care se pune este așa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechitățile și să pună toate familiile ocupaționale pe un sistem de echivalență. Exact așa cum fusese discutat și agreat în 2009-2010. Rezolvă legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămași în urmă față de echivalențele pe care le stabilisem odată să aibă creșterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistența socială, persoanele din administrația publică locală, contractual sau funcționari publici, cei care sunt în cercetare și cultură, cei care au rămas în urmă față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creșteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creșterea cea mai mare. Este în acest moment o diferență între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp și unele, nu. Justiția, de exemplu, nu poate crește cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalență pe această corelație între familiile ocupaționale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulțumit? Fiecare dintre familiile ocupaționale și-ar dori să crească salariul cu 100% și este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc și să fac lobby ca pentru familia mea ocupațională să obțin un 10-15% sau să accept că în această țară avem și noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administrația publică este tratată acolo unde îi este locul", a arătat ministrul Muncii.
"Problema ordonanței 20 modificată este că alocă 4,85 miliarde pentru două sectoare. Eu nu spun că acele sectoare nu ar fi prioritare. Dacă vă uitați în lege, legea crește salariile acelor două sectoare, Sănătate și Educație, mai mult decât în proiectul din Parlament cu încă 10-15% peste ce dă Parlamentul și așa este normal, pentru că sunt sectoare prioritare pentru societate. Dar dacă încep cu aceste două sectoare și le aloc 4,85 miliarde, aceasta înseamnă că toți ceilalți trebuie să mai aștepte doi ani de zile ca să poată să vadă și ei o creștere. Eu nu pot să le spun asistenților sociali din această țară că ei trebuie să aștepte încă doi ani, nu pot să le spun celor din administrația publică locală sau soldaților că trebuie să mai aștepte doi ani de zile", a susținut Pâslaru.
"Masa salarială într-o țară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut și noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaționale", a continuat oficialul guvernamental.
Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/03/paslaru-legea-salarizarii-personalului-bugetar-are-un-impact-financiar-de-19-5-miliarde-de-lei-14-54-09)
Peste 61% dintre angajații din România sunt fericiți la job (sondaj)
Chestionarul #HappyLaJob a pornit cu întrebarea "Ești Happy?", la care 65% dintre participanți au răspuns pozitiv. Mulțumirea la locul de muncă a fost însă evaluată prin intermediul a cinci piloni principali ai fericirii în viața profesională: pasiunea, onestitatea, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, impactul activității în cadrul companiei și evoluția în carieră.
Astfel, 68% dintre respondenți s-au declarat pasionați de jobul lor și au confirmat că pun pasiune în ceea ce fac în fiecare zi, 56% dintre participanți simt că au parte de transparență la locul de muncă, iar 63% dintre respondenți spun că reușesc să atingă un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. De asemenea, 70%, cel mai mare procent din întregul sondaj, simt că munca lor face diferența în companie sau în societate, într-un fel sau altul, iar 46% consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/06/peste-61-dintre-angajatii-din-romania-sunt-fericiti-la-job-sondaj--13-16-19)
Quote from: Ionut on December 06, 2016, 03:40:24 PM
46% consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job.
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/06/peste-61-dintre-angajatii-din-romania-sunt-fericiti-la-job-sondaj--13-16-19)
Jumatatea goala (si este "jumatatea mai mare") a paharului spune ca 54%
nu consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job... :(
Românii vor beneficia de cele mai mari creșteri salariale din Europa în 2017 – recrutor american
Salariile angajaților români vor crește cu 5,7% în 2017, cel mai mare avans în termeni reali din Europa și al treilea cel mai mare la nivel mondial, potrivit estimărilor companiei americane de recrutare Korn Ferry Hay Group. În regiune, doar bulgarii și lituanienii ar urma să beneficieze de creșteri salariale reale mai mari de 4% anul viitor, media la nivelul Europei de Est fiind prognozată la 2,1%. Proiecțiile sunt realizate pe baza datelor de la 25.000 de corporații și organizații din portofoliul Korn Ferry Hay Group PayNet, care au împreună peste 20 milioane de angajați în 110 țări. Calculele referitoare la salariile reale medii la nivel global nu includ statele cu o inflație foarte ridicată, anume Venezuela, Argentina, Rusia și Ucraina. Documentul poate fi văzut aici.
(http://i0.1616.ro/media/2/2621/33239/16070543/4/sal.jpg)
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/social/romanii-vor-beneficia-de-cele-mai-mari-cresteri-salariale-din-europa-in-2017-recrutor-american-16070543)
STUDIU Angajații români au devenit cu 12,5% mai profitabili în ultimul an
și demisionează tot mai des
Angajații din România au devenit mai profitabili în ultimul an, în condițiile în care indicatorul "rentabilitatea medie a capitalului uman", ce reflectă profitul generat de un angajat pentru fiecare leu încasat sub formă de salariu, a crescut cu 12,5% în ultimul an, arată un studiu publicat miercuri de PwC România. Studiul arată că și numărul de demisii a crescut semnificativ, pe fonsul creșterii opoerunităților de angajare din România. Studiul PwC Saratoga 2016 arată că rentabilitatea medie a capitalului uman a ajuns în România la 1,44 în România, ceea ce înseamnă că, la fiecare leu încasat sub formă de salariu, un angajat român produce un profit de 1,44 lei firmei care îl angajează, scrie News.ro.
"Această evoluție se datorează în principal creșterii profitabilității ca urmare a reducerii costurilor totale la nivel de companie", susține PwC. ,,Rata cea mai ridicată a rentabilității capitalului uman s-a înregistrat în sectorul bunurilor de larg consum, ca urmare a creșterii susținute a consumului. Se observă, de asemenea, îmbunătățirea rentabilității capitalului uman în sectorul bancar, semn că măsurile de eficientizare luate în ultimii ani, precum și controlul strict al costurilor își arată roadele", a declarat liderul echipei de servicii de consultanță în resurse umane în cadrul PwC România, Horațiu Cocheci.
Studiul indică și o creștere a ratei de încetare a contractelor de muncă, până la 18,7% în 2016, față de 14,1% în anul precedent, generată de creșterea numărului de demisii ale angajaților, concomitent cu o stabilizare a îconcedierilor.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/studiu-angajatii-romani-au-devenit-cu-12-5-mai-profitabili-in-ultimul-an-si-demisioneaza-tot-mai-des-16071171)
Un român câştigă pe oră de 12 ori mai puţin decât un danez
Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii. În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.
Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/un-roman-castiga-pe-ora-de-12-ori-mai-putin-decat-un-danez-16020558)
Câștigul mediu net din România a crescut în octombrie cu 14 lei, la 2.108 lei
Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 0,7%, sau 14 lei, în octombrie față de nivelul din luna precedentă, până la 2.108 lei (469 euro), însă ritmul anual de creștere a încetinit la 12,7%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
În septembrie, ritmul anual de creștere a câștigurilor angajaților din România încetinise la 14,2%, de la 14,5% în august, când s-a atins un nivel maxim după martie 2009, scrie News.ro. Creșterea salariilor a fost stimulată prin măsuri guvernamentale, în condițiile în care, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 19%, de la 1.050 lei până la 1.250 lei.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/castigul-mediu-net-din-romania-a-crescut-in-octombrie-cu-14-lei-la-2-108-lei-16073980)
Guvernul pregăteşte îngheţarea salariilor pentru bugetari în 2017 la nivelul din 2016
Cuantumul brut al salariilor de bază şi indemnizaţiilor de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice ,,se va menţine în 2017 la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016", se arată în proiectul ordonanţei de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, obţinut de MEDIAFAX.
Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/guvernul-pregateste-inghetarea-salariilor-pentru-bugetari-in-2017-la-nivelul-din-2016-16029436)
Guvernul ar putea amâna cu o lună majorarea salariului minim
Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, joi, că Executivul ar putea decide "îngheţarea" salariului minim la 1250 de lei pentru o lună, lăsând la latitudinea următorului guvern majorarea acestuia, declaraţia fiind făcută în contextul prorogării implementării unor măsuri fiscale. "Rămâne cum am stabilit, în sensul că a fost o discuţie în Consiliul Naţional Tripartid, în care am discutat împreună cu partenerii sociali faptul că dacă guvernul nou se va instala până la sfârşitul anului, atunci, în mod evident, va putea să adopte Hotărârea de Guvern până la sfârşitul anului (...). Dacă guvernul nu se va putea instala până la sfârşitul anului, acest guvern va proroga cu o lună, va lăsa o lună salariul minim care este stabilit în plată anul acesta – 1250. În cazul salariului minim discutăm de hotărâri de guvern care pot fi luate independent de vacanţa parlamentară, fiind lucruri de rutină", a spus Dragoş Pâslaru.
Mediafax (http://www.mediafax.ro/politic/guvernul-ar-putea-amana-cu-o-luna-majorarea-salariului-minim-ce-masuri-au-fost-prorogate-16029873)
Modificări Codul Muncii: Angajatorii vor putea reduce durata timpului de muncă la 4 zile,
fără limite de perioadă, dar în anumite condiții
Angajatorii vor putea reduce temporar activitatea pe perioade care depășesc 30 de zile calendaristice, cu diminuarea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână și scăderea corespunzătoare a salariului, fără ca reducerile respective să fie limitate în timp. Condițiile de reducere a activității vor fi însă stabilite prin contractul colectiv de muncă sau ca urmare a consultării organizațiilor sindicale. Formula aceasta a fost convenită de sindicate și patronate în ultimele discuții privind modificarea Codului Muncii, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro și confirmate de ambele părți.
Codul Muncii prevede acum că: "în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților". În Senat a fost adoptat un proiect de lege care stabilește că, în cazul reducerii temporare a activității, angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului, dar pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni cumulat într-un an calendaristic. În discuțiile purtate de sindicate și patronate, ultimele au arătat că reducerea temporară a activității angajatorului nu este o situație ce poate fi controlată, putând fi cauzată de diverși factori, iar impunerea automată a reducerii programului de lucru ca singura alternativă, dublată de limitarea perioadei, este excesivă.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/politic/exclusiv-modificari-codul-muncii-angajatorii-vor-putea-reduce-durata-timpului-de-munca-la-4-zile-fara-limite-de-perioada-dar-in-anumite-conditii-15578690)
Salariul minim rămâne la 1.250 de lei, Guvernul nu a intervenit fiind redundant
Salariul minim brut rămâne la 1.250 de lei până când noul Guvern va decide majorarea acestuia. Guvernul nu a intervenit astăzi în acest domeniu, deoarece salariul minim este fixat pe termen nelimitat la 1.250 de lei, nivel care nu expiră, deci, la finalul acestui an. Practic, salariul minim a fost majorat la 1.250 de lei ''începând cu 1 mai 2016'' și nu are termen de valabilitate pentru acest nivel, astfel că o hotărâre de guvern care să decidă că nu se schimbă nimic ar fi fost redundantă.
În prezent, salariul minim brut este de 1.250 de lei. La un salariu mediu brut de 1.450 lei, angajatul va primi net 1.065 lei față de 925 lei în prezent (la un brut de 1.250 lei). Totodată, costul total cu un loc de muncă pentru angajator va fi de 1.783 lei (incluzând contribuțiile de asigurări care îi revin angajatorului) față de 1.538 lei, acum. Astfel, statul va încasa la buget impozit pe venit și contribuții de asigurări cumulate pentru angajat și angajator de 718 lei față de 613 lei, în prezent. Practic, majorarea va duce la o povară fiscală mai mare cu circa 100 lei pentru fiecare salariu minim.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/politic/salariul-minim-ramane-la-1-250-de-lei-guvernul-nu-a-intervenit-fiind-redundant-16453606)
Comisia Naţională de Prognoză: Rata şomajului va scădea, în 2017, la 4,6%.
Tendinţa se va menţine şi în următorii ani
Rata şomajului va coborâ, în 2017, la 4,6% faţă de 4,8% cât se estimează că se va atinge până la sfârşitul acestui an, se arată în raportul publicat joi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Cea mai mare rată a şomajul se estimează că va fi cea din Regiunea Sud-Vest Oltenia, care va scădea de la 7,8% în 2016, la 7,7% în 2017. La polul opus se va situa Bucureşti-Ilfov unde rata şomajului va coborâ de la 1,7% în 2016, la 1,6% în anul care vine. Tendinţa de scădere a ratei şomajului va continua şi în următorii ani, astfel încât în 2018 aceasta va atinge, pe total economie, 4,4%, iar în 2019 va ajunge la 4,3%.
Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/comisia-nationala-de-prognoza-rata-somajului-va-scadea-in-2017-la-4-6-tendinta-se-va-mentine-si-in-urmatorii-ani-16042922)
Traiul decent al unei familii medii costă 2.273 de lei la oraş şi 1.831 de lei la ţară
Familia medie, formată din doi adulţi şi doi copii, care locuieşte în mediul urban are un cost de 2.273 de lei pentru a-şi acoperi un trai decent, iar cea din mediul rural – de 1.831 de lei, arată un studiu al Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) consultat de MEDIAFAX. Necesarul de trai în mediul urban presupune un coş minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei pentru o familie medie formată din ,,2,8 persoane", adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora, arată cercetătorii de la ICCV. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim este de 1.831 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei – coşul minim ,,de subzistenţă". Acesta are o valoare de 1.842 de lei în mediul urban şi de 1.600 de lei în mediul rural.
ICCV precizează că acesta este un coş minim necesar pentru consum, pe când Institutul Naţional de Statistică (INS) estimează un coş minim deja cheltuit, subliniind astfel diferenţa dintre cei doi indicatori. ,,Prin metoda normativă (ICCV), consumul este normat de specialiştii nutriţionişti aşa cum persoanele şi familiile lor ar trebui să consume pentru a fi sănătoase în raport cu efortul fizic, psihic şi intelectual desfăşurat de salariaţi şi de copii, în timp ce consumul mediu lunar (INS) reflectă ceea ce cheltuie populaţia, uneori fără a se respecta normele de nutriţie şi igienă", precizează ICCV.
Definirea minimului de trai are, potrivit ICCV, două aspecte. Cel legat de obişnuiţele de consum (alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă, servicii), tradiţie, obiceiuri, educaţie şi formare profesională, dar şi participarea individului şi familiei sale în societate. ,,Toate aceste aspecte definesc minimul decent de trai corespunzător unui anumit grad de demnitate al individului şi familiei sale. De la acest nivel de trai în jos putem vorbi de sărăcie pentru individ şi familia sa". Al doilea aspect este cel legat de supravieţuirea unei persoane, care este definit ca minim de subzistenţă, de aceea elementele de dezvoltare şi afirmare socială a persoanei şi familiei sale nu sunt prevăzute. ,,De la acest nivel în jos putem vorbi de sărăcia absolută", notează autorii studiului.
Economica.net (http://www.economica.net/traiul-decent-al-unei-familii-medii-costa-2-273-de-lei-la-oras-si-1-831-de-lei-la-tara_130976.html)
Quote from: Ionut on January 01, 2017, 08:24:36 AM
Traiul decent al unei familii medii costă 2.273 de lei la oraş şi 1.831 de lei la ţară
............
Suma respectiva nu are nici o legatura cu un trai decent!!!
Au uitata sa mentioneze ceva f important: suma este valabila
daca ai deja o locuinta in PROPRIETATE !!!
Ce se intampla daca trebuie sa te relochezi pentru un job nou intr-o alta localitate??? Minim jumate din suma se duce pentru chiria unei locuinte, iar din restul sa traiasca timp de o luna o familie cu 2 copii???
De unde scot astia asemenea bazaconii???
Titlul este idiot. In articol se precizeaza ca acea cifra este MINIMA. Deci n-are treaba cu traiul decent, ci este vorba de supravietuire.
Florin Godean, Adecco: În 2017 salariile vor creşte accentuat,
fiind acordate şi stimulente - Interviu Mediafax
Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Florin Godean, Country Manager Adecco România a explicat că şi în 2017 va creşte numărul angajaţilor din retail, logistică şi, mai nou, din mediul bancar. Însă, angajatorii îşi vor găsi cu greu candidaţii potriviţi.
Florin Godean: Cred că, în cazul anumitor aspecte, în 2017 lucrurile vor continua sa fie la fel ca în 2016 – va fi greu sa găseşti candidaţii potriviţi, chiar mai dificil. Cred că angajatorii vor fi mai realişti în ceea ce priveşte disponibilitatea personalului. Prin urmare, va exista o creştere mai accentuată a salariilor dar, pe lângă salarii, vor fi acordate şi alte beneficii. În 2017 această practică a acordării de beneficii extra salariale se va generaliza.
FG: Clasamentele nu se vor schimba în 2017. S-ar putea să avem o surpriza în cazul oil & gas, dar numai dacă îşi revin cotaţiile internaţionale. În rest, datorită cererii externe, sectoare precum automotive, IT, telecom, electronice (manufactură) şi back office şi suport vor fi solicitate în continuare. Cererea internă în creştere va stimula angajările din retail, logistică şi ca evoluţie recentă, din banking (entry level). Cu menţiunea că în acest ultim domeniu salariile oferite sunt destul de scăzute şi nu au tendinţa de creştere rapidă din alte domenii.
Economica.net (http://www.economica.net/florin-godean-adecco-in-2017-salariile-vor-creste-accentuat-fiind-acordate-si-stimulente-interviu-mediafax_131016.html#n)
Salariul minim a fost majorat de Guvern la 1.450 lei, de la 1 februarie 2017
Salariul minim brut va fi 1.450 lei de la 1 februarie 2017, a decis astăzi Guvernul. Astfel, salariul în mână primit de angajat va fi 1.045 lei față de 925 lei, în prezent, iar costul total al angajatorului - salariul complet care include contribuțiile achitate de acesta pentru angajat - va fi de 1.783 lei de la 1.538 lei. Suma încasată de stat - impozitul pe venit de 16% și contribuțiile angajatului și ale angajatorului - va fi de 718 lei, față de 613 lei acum. Practic, majorarea va fi împărțită între angajat, care va primi 140 de lei în plus, și stat care va colecta mai mult cu 105 lei pentru fiecare salariat cu salariul minim.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/salariul-minim-a-fost-majorat-de-guvern-la-1-450-lei-de-la-1-februarie-2017-16469335)
Guvernul crește cu 20% salariile și sporurile în autoritățile locale, punctul de pensie ajunge la 1.000 lei.
Estimează un minus la buget de 5,13 miliarde lei
UPDATE ora 17.40. Toate aceste măsuri au fost aprobate astăzi de Guvern.
Salariile, indemnizațiile și sporurile angajațiilor din administrația publică locală vor fi majorate cu 20% de la 1 februarie 2017, iar cele ale artiștilor bugetari, cu 50%. Punctul de pensie va fi 1.000 lei, de la 1 iulie 2017, față de 917,7 lei. Măsurile vor crește cheltuielile bugetare, având un impact negativ de 5,13 miliarde lei. Pensia socială minimă, de 400 lei acum, va fi 520 lei, începând cu 1 februarie 2017. Conform celor mai recente statistici ale Ministerului Muncii, circa 800 mii de persoane primeau pensie socială, însemnând că suma calculată conform punctajului este mai mică de 400 lei, iar bugetul acoperă diferența până la acest plafon minim. Printre măsurile care urmează să fie adoptate de Guvern se mai numără introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenți, creșterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/guvernul-creste-cu-20-salariile-si-sporurile-in-autoritatile-locale-punctul-de-pensie-ajunge-la-1-000-lei-estimeaza-un-minus-la-buget-de-5-13-miliarde-lei-16468921)
ANALIZĂ: Creșterea salariului minim la 1.450 lei ar putea majora șomajul sau extinde plata "la negru"
Creșterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească prețurile, în condițiile în care și angajații mai bine plătiți ar putea cere creșteri salariale, spun economiștii consultați de News.ro. Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plății "la negru" în anumite categorii de afaceri și stimularea economiei gri, parțial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieșirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/analiza-cresterea-salariului-minim-la-1-450-lei-ar-putea-majora-somajul-sau-extinde-plata-la-negru-16471269)
Numărul șomerilor a scăzut în noiembrie 2016 la 521.000, nou nivel minim al ultimilor opt ani
Numărul de șomeri a scăzut ușor în noiembrie 2016, cu 1.270 față de luna precedentă, până la 521.202, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata șomajului a coborât la 5,7%, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). În octombrie, în România erau 522.472 șomeri, iar rata șomajului a fost de 5,8%. Datele revizuite arată că numărul șomerilor a scăzut cu circa 85.500 în ultimul an, de la 606.698 în noiembrie 2015, scrie News.ro. Șomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaților, cu o rată de 6,5% în luna noiembrie 2016, în timp ce, în rândul femeilor, șomajul este de doar 4,7%, mai arată datele oficiale.
Șomajul a avut o evoluție oscilantă în 2016, înregistrând scăderi în primele patru luni ale anului, în iunie, în august și în noiembrie, dar și creșteri în mai, în iulie, în septembrie și în octombrie. Scăderea șomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creșterea rapidă a cererii de forță de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/numarul-somerilor-a-scazut-in-noiembrie-2016-la-521-000-nou-nivel-minim-al-ultimilor-opt-ani-16472454)
ar fi interesanta si situatia cu romanii care lucreaza in alte tari si evident nu sunt in evidentele de somaj
sunt cateva milioane
Foarte corect ce spui. La care se pot adăuga şi cei care nu lucrează niciunde şi nici nu îşi caută un loc de muncă.
Mult mai interesante datele astea decât cifrele prezentate în articol.
Gospodăriile din România au obținut
venituri de 2.972 lei/lună în trimestrul al treilea din 2016, în creștere cu 2,9%
Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 2,9% față de trimestrul anterior, până la 2.972 lei (circa 665 euro) pe lună, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 4%, la 2.543 lei (569 euro), arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În al doilea trimestru din 2016, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.889 lei (circa 642 euro), iar cheltuielile - de 2.446 lei pe lună, scrie News.ro.
Față de trimestrul III din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de 2.713 lei (613 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 9,5% în perioada iulie-septembrie 2016. Comparativ cu rata anuală de creștere din al doilea trimestru, de 8,8%, creșterea veniturilor gospodăriilor a accelerat în trimestrul al treilea al anului trecut.
O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile bănești lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.125 lei (252 euro) în trimestrul al treilea din 2016, cu 36 de lei mai mult față de trimestrul precedent. Mai mult de jumătate - 60,4% - din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada iulie-septembrie 2016, nivel în creștere față de cel înregistrat în aceeași perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 57,6% din venituri.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/gospodariile-din-romania-au-obtinut-venituri-de-2-972-lei-luna-in-trimestrul-al-treilea-din-2016-in-crestere-cu-2-9-16474821)
STUDIU România a ajuns pe locul trei în lume după deficitul de angajați calificați,
în urma Japoniei și Taiwanului
Doar două țări din lume - Japonia și Taiwan - au dificultăți mai mari decât România în ceea ce privește deficitul de angajați talentați, 72% dintre firmele de pe piața locală având această problemă, iar cele mai mari probleme sunt în găsirea de meseriași calificați, muncitori, ingineri și operatori de producție, potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare în domeniul resurselor umane, ManpowerGroup, publicat joi. Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea de angajați calificați, în contextul în care numărul șomerilor a ajuns la 521.202 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata șomajului a coborât la 5,7%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), scrie News.ro.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forță de muncă la nivel național, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda șomajului încă ridicat din unele regiuni.
În Japonia, 86% dintre firme au dificultăți în a găsi angajați calificați, iar în Taiwan 73%. România este urmată, în clasamentul țărilor cu cele mai mari probleme în găsirea de angajați calificați, de Hong Kong (69%), Turcia (66%) și Bulgaria (62%). Problema cu care se confruntă România pe piața muncii este una fără precedent în istoria studiului Manpower.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/studiu-romania-a-ajuns-pe-locul-trei-in-lume-dupa-deficitul-de-angajati-calificati-in-urma-japoniei-si-taiwanului-16478846)
Câștigul mediu net din România a crescut în noiembrie 2016 cu 64 lei,
ajungând la un nivel-record, de 2.172 lei
Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 față de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creștere a accelerat la 13,2%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Precedentul câștig mediu net-record din România a fost înregistrat în decembrie 2015, de 2.114 lei, scrie News.ro.
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/castigul-mediu-net-din-romania-a-crescut-in-noiembrie-2016-cu-64-lei-ajungand-la-un-nivel-record-de-2-172-lei-16480241)
Quote
Eurostat: România a dublat salariul minim în ultimii 10 ani
Cu un salariu minim de 275 de euro, România ocupă penultimul loc în clasamentul statelor membre, Bulgaria fiind singura țară unde se înregistrează un salariu mai mic - 235 euro, se arată în comunicatul de presă Eurostat, publicat în 10 februarie. La polul opus, cu un salariu minim pe economie de 8,5 ori mai mare decât al Bulgariei, se află Luxemburgul unde remunerația minimă atinge 1.999 euro.
.....
Rația de 1:9 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu minim din UE, se reduce la 1:3 atunci când se ia în calcul puterea de cumpărare standard, deoarece statele membre cu salarii minime reduse au, în general, prețuri relativ reduse comparativ cu cele unde se înregistrează salarii minime mai ridicate.
Restul comunicatului CE este aici: https://ec.europa.eu/romania/news/20171002_romania_a_dublat_salariul_minim_in_10_ani_ro (https://ec.europa.eu/romania/news/20171002_romania_a_dublat_salariul_minim_in_10_ani_ro)
Doar ca ei vorbesc de salariul brut. Ar fi interesant sa vedem o comparatie pe salariul net. Pentru ca asta intra in buzunarul romanului.
Quote from: dr4qul4 on February 14, 2017, 04:41:19 PM
Doar ca ei vorbesc de salariul brut. Ar fi interesant sa vedem o comparatie pe salariul net. Pentru ca asta intra in buzunarul romanului.
Daca te referi la comparatia cu alti membri UE din articol (si nu numai vezi) tabelul Eurostat pentru
salarii nete aici: https://goo.gl/neSOOY
Raportul e de 1:5.5 in 2015 fata de EU-15 (UE pre-2004). In 2006 acelasi raport era de 1:8.5. Deci s-au redus decalajele intru-catva, dar salariile romanesti sunt doar 18% din cele platite in Europa "veche".
Fata de tarile din blocul estic s-au redus, dar mult mai putin (au avansat la un pas similar) - salariul romanesc a crescut de la 50% la 57% din cel din PL, fata de HU de la 57% la 76%, fata de CZ de la 42% la 57%, fata de SK de la 47% la 62%. Insa tot foarte jos este - doar bulgarii sunt sub romani, si bulgarii se apropie (salariul mediu romanesc era 158% din cel bulgaresc in 2006, azi e doar 118%).
Daca te referi la evolutia salariului net in Romania de-a lungul timpului (10 ani), ori acolo (date pana in 2015), ori la INS (aici, pana in decembrie 2016): http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1991-serie-lunara. S-a dublat in Euro si s-a dublat si ceva (luand in considerare cursul) in lei fata de 2006.
Sa nu uitam de "Efectul Balassa-Samuelson".
Este vorba despre diferenta dintre produse&servicii "tradeble/non-tradeble"
Pe scurt... posibilitatea de a alege.
Poti alege intre a cumpara un automobil fabricat in USA, DE, IT, JPN sau in India (nu stiu codificarea pentru India...)
Aceasta optiune de alegere va fi luata in considerare de toti fabricantii de mai sus, pentru ca toti au posibilitatea de a vinde si de avea o politica de preturi proprie. (Lamborghini vs. Skoda, de exempu... :) )
Dar NU poti alege "Tuns & barbierit" intre Timisoara si Mumbai...
Nu poti "sa dai o fuga la Mumbai sa te tunzi" pentru ca tunsoarea este mai ieftina acolo...
Deci te vei tunde in Timisoara, chiar daca tunsul se scumpeste de 3 ori mai mult decat benzina.
Cu alte cuvinte, "Efectul Balassa-Samuelson" spune ca produsele/serviciile care nu pot fi inlocuite cu importuri se vor scumpi mai mult si mai rapid decat celelate...
^
De asta se folosesc valori la paritatea puterii de cumparare (PPP) pentru a ajusta mai bine comparatii ale nivelului de trai real. Folosind cursuri de schimb PPP si nu nominale, ajungi ca salariul unui roman asigura un nivel de trai mediu la 35%-45% din cel al unui vest european mediu (rata de schimb FMI leu-"dolar international PPP" este 1.79 lei/dolar PPP fata de 4.05 real pentru 2016 si 0.7-0.9 euro/dolar international PPP pentru tarile EU-15 fata de 0.91 real).
Chestia e ca are problematica proprie si conversia PPP; cosurile de cumparaturi standard (pe care se bazeaza ajustorii PPP) difera in functie de tara, ceea ce la randul lor indica substitutii de produse si clase de produse care nu ar fi avut loc daca veniturile erau mai mari/mici dpdv nominal.
Tabloul celei mai inegale ţări. Harta (ne)muncii în România
"Într-o treime din judeţele României se stă mult şi se munceşte puţin. La Giurgiu doar unul din opt locuitori are un loc de muncă, în vreme ce la o aruncătură de băţ, în Bucureşti, jumătate din populaţie munceşte şi plăteşte taxe, arată datele compilate de Ziarul Financiar.
În ţara noastră se înregistrează cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană, iar de la an la an, pare că dezvoltarea economică se duce doar în unele buzunare. Asta nu înseamnă doar sărăcie pentru ceilalţi, ci şi mult spaţiu pentru populism.
O Românie nu găseşte locuri de muncă, cealaltă nu găseşte angajaţi. E tabloul celei mai inegale ţări din Europa, unde unii fac paşi spre prosperitate, iar ceilalţi fac paşi pe loc"
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/tabloul-celei-mai-inegale-tari-harta-nemuncii-in-romania-685341 (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/tabloul-celei-mai-inegale-tari-harta-nemuncii-in-romania-685341)
:lol: I-auzi, ia (de la sec 45): https://www.youtube.com/watch?v=9X-cP7lPNPI&feature=youtu.be
Hornbach, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcții şi grădinărit, demarează, sub sloganul ,,Creştem profesioniști", proiectul ,,Școala de carte și meserii" ce oferă tinerilor accesul la învățământ profesional în sistem dual pentru calificarea de comerciant-vânzător. "Hornbach este o companie implicată în dezvoltarea şi susţinerea comunităţii din care face parte, iar unul dintre aspectele de interes pentru noi este contribuirea la dezvoltarea forţei de muncă prin oportunităţi de dezvoltare atractive în cadrul companiei. De altfel, Hornbach a susţinut învăţământul profesional în sistem dual în România prin implementarea unui proiect pilot în România, în vederea calificării viitorilor angajaţi în meseria de tehnician în comerţ, în perioada 2009 - 2012. Ulterior, am manifestat deschidere la dezvoltările constructive în domeniul educaţiei în vederea implementării învăţământului profesional dual şi am urmărit cu interes modificările legislative venite în sprijinirea acestuia. Toate acestea pentru că, formarea profesională la Hornbach înseamnă competență, pasiune și implicare", a declarat Mugurel-Horia Rusu, Director General al Hornbach România. Astfel, Hornbach a lansat proiectul ,,Școala de carte şi meserii" care oferă învățământ profesional în sistem dual pentru calificarea de comerciant-vânzător, proiect inițiat alături de Camera de Comerț Româno-Germană și implementat cu alți doi parteneri din domeniul comerțului și cu cinci licee din țară, localizate în București, Buftea, Brașov, Sibiu și Timișoara. ,,Școala de carte și meserii" este un program de formare profesională realizat după metodă germană, o îmbinare bine echilibrată între teorie și practică. Înscrierea elevilor pentru formarea profesională are loc la liceele partenere (Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – București, Liceul Economic Barbu A. Știrbey - Buftea, Colegiul Economic G. Barițiu – Sibiu, Colegiul Național Economic Andrei Bârseanu – Brașov și Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timișoara) începând cu luna iunie 2017. Programul durează trei ani şi elevii care vor opta pentru această formă de învățământ începând din septembrie 2017, vor beneficia de bursă de 400 de lei în timpul lunilor de școală, decontarea transportului și asigurarea mesei de prânz în timpul stagiilor de practică, diplomă de calificare în meseria comerciant-vânzător, dobândirea de experiență profesională de pe băncile școlii și oportunitatea de angajare la finalizarea școlii în cadrul Hornbach România. Prin proiectul ,,Școala de carte și meserii", Hornbach participă la implementarea învățământului profesional dual în România, deja de la prima promoție, care demarează odată cu anul școlar 2017/2018. Mai multe informații despre proiectul ,,Şcoala de carte și meserii" se găsesc pe www.hornbach.ro/scoaladecartesimeserii, www.scoaladecartesimeserii.ro și www.facebook.com/scoaladecartesimeserii.
Angajatorii din Curtici, jud. Arad: Avem mari probleme cu găsirea oamenilor.
Am creat pachete de beneficii cu câte şase tipuri de prime ca să îi motivăm să vină la muncă
,,Din păcate, deficitul de personal este o problemă cu care ne confruntăm dintotdeauna. Ne pare rău să constatăm, din ce în ce mai frecvent, că persoanelor le lipseşte dorinţa de a lucra şi vin cu motivaţii care pentru noi sunt de neînţeles. Tocmai de aceea, pentru a încerca să-i motivăm, apelam la o serie de beneficii cum ar fi: prime de prezenţă, prima de producţie, prima pentru orele de noapte, prima de calitate, prime de Paşte şi de Crăciun, tichete de masă, transport gratuit, tichete de masă din prima zi", a spus Luiza Matras, şef birou administrativ în cadrul companiei de producţie şi asamblare a maselor plastice Termostampi Rom, care are 104 angajaţi în Zona Liberă Curtici. Compania este în plină expansiune şi caută în continuare personal, în special muncitori.
ZF (http://www.zf.ro/profesii/angajatorii-din-curtici-jud-arad-avem-mari-probleme-cu-gasirea-oamenilor-am-creat-pachete-de-beneficii-cu-cate-sase-tipuri-de-prime-ca-sa-ii-motivam-sa-vina-la-munca-16812659)
Diferenţele dintre salariile plătite în Bucureşti şi în restul ţării vor creşte în anii ce vin
Un angajat din zona Bucureşti-Ilfov primeşte, în medie, un salariu net cu 36% peste media naţională, în acest an, potrivit Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial, până în 2021, realizată de Comisia de Prognoză. Astfel, câştigul salarial mediu net lunar, este, în acest an, în Bucureşti-Ilfov, de 3.215 lei, în timp ce media naţională este de 2.355 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii sunt în Moldova (regiunea Nord-Est), cu o medie de 2.029 de lei net şi Sud Est, cu 1.970 de lei lunar. Aşadar, pentru acest an, diferenţa dintre salariul mediu net din Bucureşti şi salariul mediu la nivel naţional este de 860 de lei.
Comisia Naţională de Prognoză a făcut estimări pentru fiecare din următorii ani, până în 2021. Salariul mediu net va creşte în fiecare dintre regiunile ţării, şi am vrut să vedem care va fi diferenţa atunci între salariile din Bucureşti, cele mai mari din ţară, şi media naţională.
În termeni procentuali, aceeaşi: 36% în plus în Bucureşti. Însă, din cauza bazei mai mari, în termeni de "bani în mână", în Bucureşti salariile vor fi şi mai mari decât sunt acum, în comparaţie cu media naţională. Astfel, potrivit datelor din prognoza oficială, în 2021 salariul mediu net va fi în Bucureşti de 4.458 de lei, iar media naţională va fi de 3.268 de lei. Deci în Capitală şi în zona limitrofă se va câştiga, în medie, cu aproape 1.200 de lei mai mult. Deci cu 40% mai mult decât în acest an.
Economica.net (http://www.economica.net/salarii-bucuresti-salarii-sud-est-diferente-migratie-interna-bucuresti-ilfov-cnp_147306.html)
După zece ani: Pensia privată obligatorie medie este de 15.000 de lei,
majoritatea pensiilor sunt sub medie, iar contribuţia scade la 3,75%
După nenumărate tatonări în care statul încerca să vadă o mai bună gestiune a fondurilor imediate pentru buet, tatonări în care s-a încercat inclusiv eradicarea fondurilor de pensii private obligatorii, s-a decis. Guvernul Tudose a aprobat în şedinţa din 8 noiembrie reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, susţinând că prin această reducere nu este afectată valoarea nominală din prezent.
Cu mai mult sau mai puţin avânt, Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) a făcut rapid un calcul prin care arată că viitorii pensionari pierd 20% din pensie. Cât despre perspective, este de aşteptat ca diminuarea procentului de contribuţie, de la 5,1% la 3,75% începând cu 1 ianuarie 2018, cumulată cu efectele pe care trecerea contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului le vor avea asupra veniturilor salariaţilor din România, să producă un impact negativ. Este esenţial ca aceasta diminuare să nu fie menţinută pentru un interval lung de timp lung, spun reprezentanţii industriei.
Pentru moment, dacă în 2017 contribuţiile virate către Pilonul II s-au cifrat la circa 7,1 miliarde de lei, se estimează - pe un scenariu moderat optimist -, că în 2018 această sumă se va diminua la circa 6,5 miliarde. Pe de altă parte, subliniaza administratorii de pensii private, exista si un aspect pozitiv care merită remarcat, şi anume că - spre deosebire de situaţia din alte ţări din regiune -, în România arhitectura sistemului de pensii private nu a fost afectată. Acest fapt este deosebit de important, pentru că va permite o redresare rapidă a sistemului de îndată ce condiţiile economice se vor îmbunătăţi," au accentuat reprezentanţii APAPR, asociaţia profesională a operatorilor din pensiile private.
Economica.net (http://www.economica.net/dupa-zece-ani-pensia-privata-obligatorie-medie-este-de-15-000-de-lei-majoritatea-fiind-sub-medie-iar-contributia-scade-la-3-75prc_148165.html)
ANOFM: Rata şomajului coboară la 4%, la sfârşitul lunii noiembrie
Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 4% la sfârşitul lunii noiembrie 2017, în scădere cu 0,04 puncte procentuale faţă de octombrie şi cu 0,75 puncte procentuale raportat la luna noiembrie a anului 2016, informează, vineri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Dintre cele 349.730 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, 65.935 primeau indemnizaţie de şomaj. În funcţie de mediul de rezidenţă, la finele lunii noiembrie 2017, ANOFM avea înregistraţi 101.278 şomeri din mediul urban şi 248.452 şomeri din mediul rural. Potrivit sursei citate, cei mai mulţi şomeri aveau între 40 şi 49 de ani (100.065), urmaţi de cei din grupa de vârstă 30 - 39 de ani (69.298), la polul opus aflându-se persoanele între 25 şi 29 de ani (25.470).
Economica.net (http://www.economica.net/anofm-rata-somajului-coboara-la-4prc-la-sfarsitul-lunii-noiembrie_148205.html)
Salariul minim a crescut, de la 1 ianuarie 2018
Cât ia angajatul în mână, cât plătește firma
,,Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră" - prevede HG.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă. Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
StartUpCafe.ro (http://www.startupcafe.ro/taxe/salariul-minim-2018-mana-revisal.htm)
Mai pe romaneste... a crescut cu vreo 68 lei "in mana" si cu inca 56 pentru stat. (compania plateste mai mult cu 124 in total)
Rata şomajului a ajuns la 4,7% în noiembrie, în scădere faţă de luna precedentă
Rata şomajului a fost de 4,7% în noiembrie, date ajustate sezonier, în scădere uşoară faţă de luna octombrie, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie, rata şomajului a fost de 4,9%, date ajustate sezonier, în scădere faţă de septembrie, când a fost 5%. În noiembrie, rata şomajului a scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, până la 4,7%, date ajustate sezonier, potrivit INS.
News.ro (https://www.news.ro/social/rata-somajului-a-ajuns-la-4-7-in-noiembrie-in-scadere-fata-de-luna-precedenta-1922400809002018010917569439)
Câştigul salarial mediu net a crescut cu 3% în noiembrie, la 2.464 lei.
Cele mai mici valori, în hoteluri şi restaurante, cele mai mari, în IT
Câştigul salarial mediu nominal net a fost în noiembrie de 2.464 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 72 lei (+3%), iar valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.157 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.409 lei), a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).
News.ro (https://www.news.ro/social/castigul-salarial-mediu-net-a-crescut-cu-3-in-noiembrie-la-2-464-lei-cele-mai-mici-valori-in-hoteluri-si-restaurante-cele-mai-mari-in-it-1922403812242018011017583376)
Bloomberg: Averea românilor a rămas la fel în ultimii cinci ani,
în ciuda celei mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană
Astfel, bogăţia ţării, calculată în funcţie de activele nete ale cetăţenilor ca parte din veniturile disponibile, a rămas la acelaşi nivel ca în urmă cu cinci ani, potrivit Bloomberg. Pentru cei mai mulţi dintre români, cea mai mare a câştigurilor sunt cheltuite pe mâncare şi haine, în contextul în care condiţiile de trai sunt printre cele mai slabe din UE. Românii se comportă de parcă generozitatea Guvernului va continua la infinit, consideră economistul-şef al BRD, Florian Libocor.
"Cetăţenii nu au acumulat avere în ultimii ani, dar şi-au crescut gradul de îndatorare pe baza unor aşteptări pozitive. Mulţi nu au aşteptat să vadă dacă promisiunile se materializează şi au consumat mai mult, acumulând datorii. La un moment dat, o corecţie va fi inevitabilă", a declarat Libocor, pentru Bloomberg.
News.ro (https://www.news.ro/economic/bloomberg-averea-romanilor-a-ramas-la-fel-in-ultimii-cinci-ani-in-ciuda-celei-mai-mari-cresteri-economice-din-uniunea-europeana-1922402014252018011817594390)
Aproape de un milion de angajaţi, în Bucureşti, la finele lunii octombrie 2017
Numărul salariaţilor din Capitală a ajuns, la finele lunii octombrie 2017, la 993.752 persoane, în creştere uşoară, cu 517 persoane, comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Câştigul salarial mediu brut, era la finele lunii octombrie 2017 de 4.285 lei (minus 158 lei faţă de decembrie 2016), iar cel net de 3.081 lei (minus 158 lei).
Pe de altă parte, la finele lunii octombrie erau înregistraţi 18.411 şomeri, în scădere cu 525 persoane comparativ cu perioada similară din 2016. Rata şomajului se situa la 1,5%.
Economica.net (http://www.economica.net/aproape-de-un-milion-de-angajati-in-bucuresti-la-finele-lunii-octombrie-2017_148915.html)
ANOFM: Rata şomajului, în creştere la 4,02% în decembrie 2017.
Circa 73.000 de persoane primeau indemnizaţie de şomaj
Rata şomajului înregistrat la nivel naţional, la finele lunii decembrie 2017, se situa la 4,02%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, şi cu 0,02 puncte procentuale peste valoarea din noiembrie 2017, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), transmise vineri AGERPRES. Potrivit sursei citate, dintre cele 351.105 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, 72.917 primeau indemnizaţie de şomaj. Rata şomajului în rândul bărbaţilor a crescut de la 4,18%, în luna noiembrie 2017, la 4,23%, iar rata şomajului în rândul femeilor a scăzut de la 3,79% la 3,76%.
Economica.net (http://www.economica.net/anofm-rata-somajului-in-crestere-la-4-02prc-in-decembrie-2017-circa-73-000-de-persoane-primeau-indemnizatie-de-somaj_148969.html)
Aproape 20.000 de cetăţeni străini din statele Uniunii Europene lucrează în România. Italienii, bulgarii şi francezii sunt cei mai numeroşi străini cu joburi în România
Aproape 20.000 de cetăţeni străini din statele membre ale Uniunii Europene lucrează cu forme legale în România, arată datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări la solicitarea ZF. Cei mai numeroşi cetăţeni străini din state membre ale UE care lucrează în România provin din Italia, astfel că aproape 4.700 de italieni au joburi în companiile din România. Pe următorul loc sunt bulgarii (peste 1.900 de cetăţeni bulgari lucrează în România), urmaţi de francezi (aproape 1.900), germani (1.700) şi unguri (1.500). Clasamentul statelor UE care au cetăţeni care lucrează în România în 2017 este aproape similar cu cel din 2016, când aproape 19.000 de străini din state UE aveau locuri de muncă pe plan local.
zf.ro (http://www.zf.ro/eveniment/aproape-20-000-de-cetateni-straini-din-statele-uniunii-europene-lucreaza-in-romania-italienii-bulgarii-si-francezii-sunt-cei-mai-numerosi-straini-cu-joburi-in-romania-16958214)
ZF: Numărul angajaţilor cu salarii de peste 1.000 de euro net s-a dublat în cinci ani
Aproape 283.000 de angajaţi români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, numărul acestora fiind de peste două ori mai mare faţă de acum cinci ani, conform calculelor realizate de Ziarul Financiar pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii. În 2013 în jur de 132.000 de români aveau salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună, adică mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie, iar în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul angajaţilor din economie.
Salariul mediu net pe economie este de 520 de euro. Sprecialiştii în resurse umane spun că salariaţii care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună sunt angajaţi cu 3 - 5 ani de experienţă, au studii superioare şi sunt experţi în diverse departamente, în inginerie, în domeniul financiar sau chiar în resurse umane. În 2013 doar în Bucureşti erau întâlnite astfel de salarii, iar în prezent salarii de peste 1.000 de euro se găsesc în Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu sau Braşov.
ZF (http://www.mediafax.ro/economic/zf-numarul-angajatilor-cu-salarii-de-peste-1-000-de-euro-net-s-a-dublat-in-cinci-ani-16968408)
Câştigul salarial mediu nominal brut a crescut în decembrie cu aproape 7%, la 3.662 lei
Câştigul salarial mediu nominal brut a crescut în decembrie cu 6,8%, la 3.662 lei, faţă de luna noiembrie, în timp ce câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.629 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 165 lei (+6,7%), a informat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (9.239 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.481 lei). Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,7%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-nominal-brut-a-crescut-in-decembrie-cu-aproape-7-la-3-662-lei-1922404609262018021017876762)
Nu ne mai trebuie infrastructura ca avem net, si fus orar bun
http://m.adevarul.ro/economie/afaceri/analizA-devine-romania-principaladestinatie-externalizare-muncii-1_5a81c364df52022f75774a7e/index.html
Quote
Avantajul logistic.
Mai mult decât capitalul uman, poziţia geografică a României faţă de principalele centre de afaceri occidentale ale lumii o face o opţiune mai atrăgătoare decât omologii săi asiatici. Spre deosebire de India sau China, care sunt la distanţă de mai multe fusuri orare faţă de SUA, Marea Britanie şi cea mai mare parte a Europei, România este cu doar două ore înaintea Angliei şi cu şapte ore înainte faţă de Coasta de Est a Statelor Unite.
Acest lucru poate părea inutil într-o lume digitalizată, dar viteza de operare poate duce la profituri majore sau pierderi, dacă sarcinile trebuie să aştepte un ciclu complet de afaceri pentru a fi aprobat sau finalizat. Pentru companiile care înfiinţează sucursale în ţările în care îşi externalizează activitatea - o practică pe care o fac cele mai multe mari corporaţii, inclusiv QualiTest – călătoriile către România pot fi, de asemenea, mult mai rentabile decât călătoriile repetate în India sau Orientul Îndepărtat. Cu o durată de zbor mai scurtă şi mai multe zboruri disponibile decât India, de exemplu, călătoria în România este posibilă şi pentru cei care călătoresc pe termen scurt şi chiar şi pentru întoarcerea a doua zi.
În timp ce costurile forţei de muncă pot fi mai scăzute în Orientul Îndepărtat decât în Europa de Est, costurile generale - inclusiv costurile zborurilor, gestionarea şi costurile potenţiale ale decalajelor culturale - sunt mai scăzute atunci când munca este externalizată în România.
Numărul de locuri de muncă neocupate a scăzut cu 9,9% într-un an, ajungând la 54.700 în ultimul trimestru al anului trecut
"Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, în scădere cu 4.200 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.000", se arată în comunicat. "Sectorul bugetar a însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.800 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.400 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/economic/numarul-de-locuri-de-munca-neocupate-a-scazut-cu-9-9-intr-un-an-ajungand-la-54-700-in-ultimul-trimestru-al-anului-trecut-1922402719002018020917900863)
Salariile de bază ale medicilor şi profesorilor cresc începând de astăzi. Un medic primar va avea un salariu brut de 13.338 de lei, faţă de 6.010 lei, cât are acum. Salariul unui profesor cu o vechime între 25 şi 30 de ani va fi 5.246 de lei
Creşteri ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate şi învăţământ intră în vigoare începând de joi, 1 martie. Un medic primar, care acum câştigă 6.010 lei brut, va avea un salariu de bază de 13.338 de lei, iar un medic specialist, care acum are 4.675 de lei, va primi un salariu de 10.563 de lei. La anatomie patologică şi medicină legală, un medic primar va avea o creştere salarială de la 9.481 de lei la 16.250 de lei, iar un autopsier debutant, care acum are un salariu de 2.600 de lei, va avea un salariu brut de 4.693 de lei. În cazul cadrelor didactice, majorarea salarială va fi de 20%. Astfel, un profesor cu o vechime între 25 şi 30 de ani, al cărui salariu este acum 4.371 de lei, va câştiga 5.246 de lei brut, iar profesor universitar cu o vechime între 20 şi 25 de ani, care acum câştigă 7.163 de lei, va avea 8.596 de lei.
News.ro (https://www.news.ro/social/salariile-baza-medicilor-profesorilor-cresc-incepand-astazi-medic-primar-avea-salariu-brut-13-338-lei-fata-6-010-lei-cat-acum-salariul-unui-profesor-vechime-intre-25-30-ani-5-246-lei-1922400101002018030617922864)
Rata şomajului a stagnat în ianuarie la 4,6%
Rata şomajului a fost de 4,6% în ianuarie, date ajustate sezonier, acelaşi nivel cu cel din luna decembrie, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). În decembrie, rata şomajului a scăzut cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în noiembrie, până la 4,6%, date ajustate sezonier. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,9 puncte procentuale mai mare decât la femei, procentele fiind 5% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,1% în cazul celor de sex feminin. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna ianuarie a anului 2018 a fost de 424 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (419 mii persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (460 mii persoane)", se arată în comunicatul INS.
News.ro (https://www.news.ro/social/rata-somajului-a-stagnat-in-ianuarie-la-4-6-1922401401412018030917923258)
Costul cu forţa de muncă a crescut în România în al patrulea trimestru al anului trecut cu 15,65%
Costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al patrulea trimestru din 2017 cu 15,65%, forma brută, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în activităţile de spectacole, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al treilea trimestru al anului trecut, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 17,85%, forma brută, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016. În al patrulea trimestru din 2017, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în toate activităţile economice.
"Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (28,73%), în industria extractivă (21,56%) şi în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (16,61%), determinate în principal de aplicarea prevederilor legale în domeniu", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/economic/costul-cu-forta-de-munca-a-crescut-in-romania-in-al-patrulea-trimestru-al-anului-trecut-cu-15-65-1922401006472018030917934590)
Eurostat: România şi Italia au cele mai mici diferenţe de salarii dintre bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană
România, Italia şi Luxemburg sunt statele din Uniunea Europeană (UE) cu cele mai mici diferenţe de salarizare dintre bărbaţi şi femei, în timp ce Estonia, Cehia şi Germania au cele mai mari diferenţe, potrivit datelor Eurostat. Media în UE, în 2016, a fost de 16%, în timp ce România a avut o diferenţă de 5,2%, urmată de Italia (5,3%), Luxemburg (5,5%), Belgia (6,1%) şi Polonia (7,2%). Cele mai mari diferenţe au fost înregistrate în Estonia (25,3%), Cehia (21,8%), Germania (21,5%), Marea Britanie (21%) şi Austria (20,1%).
În România, diferenţa din 2016 a fost cu 4,4 pp mai mică decât cea înregistrată în 2011, fiind cea mai mare scădere din UE în intervalul analizat. După România, cele mai mari scăderi au fost în Ungaria (-4 pp), Spania şi Austria (ambele cu -3,4 pp).
News.ro (https://www.news.ro/economic/eurostat-romania-si-italia-au-cele-mai-mici-diferente-de-salarii-dintre-barbati-si-femei-din-uniunea-europeana-1922403108002018031317941283)
ANOFM: Rata şomajului a fost de 3,99% în luna ianuarie a acestui an, cea mai mică din ultimii 25 de ani raportat la aceeaşi lună
Rata şomajului a fost de 3,99% în luna ianuarie a acestuia an, cea mai mică din ultimii 25 de ani raportat la aceeaşi lună, arată Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). Dintre cele 348.963 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, 74.343 primeau indemnizaţie de şomaj. Rata şomajului la bărbaţi a crescut de la 4,23% în decembrie 2017, la 4,24% în luna ianuarie 2018, iar la femei, rata şomajului a scăzut de la 3,76% în decembrie 2017, la 3,70%. În funcţie de mediul de rezidenţă, 99.582 de şomeri erau din mediul urban şi 249.381 de şomeri din mediul rural.
(https://i0.1616.ro/media/2/2701/33586/17943912/3/anofm.jpg)
News.ro (https://www.news.ro/social/anofm-rata-somajului-a-fost-de-3-99-in-luna-ianuarie-a-acestui-an-cea-mai-mica-din-ultimii-25-de-ani-raportat-la-aceeasi-luna-1922405209102018031417943912)
Normal....daca pe santierele patriei lucreaza la ora actuala zeci de mii de oameni. Numai pe Tg. Mures - Iasi se preconizeaza ca lucreaza 4000 de oameni iar pe Sibiu-Pitesti 6000 de oameni.
Eurostat: Bulgaria şi România au avut în 2017 cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă din UE
Bulgaria şi România au înregistrat în 2017 cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă din Uniunea Europeană, cele mai ridicate fiind în Luxemburg, Danemarca şi Belgia, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică, Eurostat. Astfel, costuri de sub 10 euro pe oră ale forţei de muncă au fost consemnate anul trecut în Bulgaria (5,1 euro), România (5,5 euro), Polonia (6,3 euro în 2016), Ungaria (7,6 euro), Lituania (8,4 euro), Croaţia (8,5 euro în 2016) şi Letonia (8,6 euro). În schimb, cele mai ridicate costuri orare ale mâinii de lucru au fost înregistrate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro). Un nivel de peste 30 de euro a mai fost atins în Franţa (33 euro), Olanda (33,7 euro în 2016) şi Germania (32,3 euro).
News.ro (https://www.news.ro/economic/eurostat-bulgaria-si-romania-au-avut-in-2017-cele-mai-scazute-costuri-orare-ale-fortei-de-munca-din-ue-1922405822002018031117982673)
Harta salariilor din România în 2017
(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/25326/17044752/3/2-harta.jpg)
ZF (http://www.zf.ro/profesii/harta-salariilor-din-romania-in-2017-in-bucuresti-se-castiga-cel-mai-bine-peste-media-nationala-iar-la-polul-opus-cel-mai-prost-se-castiga-in-teleorman-si-harghita-17044752)
Câştigul salarial mediu net a crescut în aprilie cu 14,7%, la 2.713 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în aprilie, nominal, cu 14,7%, la 2.713 lei, faţă de luna aprilie a anului trecut, dar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9%, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În martie, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,5%, la 2.704 lei, faţă de luna martie a anului trecut, dar creşterea reală a fost de 10,1%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-crescut-in-aprilie-cu-14-7-la-2-713-lei-1922402011182018060918160001)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a stagnat în mai la 4,6%
Rata şomajului în luna mai a acestui an a stagnat la 4,6%, date ajustate sezonier, acelaşi nivel cu cel înregistrat în luna precedentă, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna aprilie, rata şomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, până la 4,6%, date ajustate sezonier, faţă de cea înregistrată în luna precedentă. În mai, numărul şomerilor a crescut uşor faţă de luna precedentă. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna mai a anului 2018 a fost de 413.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (411.000 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (470.000 persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-stagnat-in-mai-la-4-6-1922400702242018070918207906)
Criza din piaţa muncii a şters toate cerinţele angajatorilor pentru poziţii de bază în industria auto. A mai rămas ,,disponibilitate de a lucra în schimburi şi minim 8 clase"
Un anunţ de angajare pentru operatori producţie în industria auto publicat de compania de recrutare Lugera arată cât de mult şi-au redus companiile pretenţiile când vine vorba de recrutarea unui nou candidat. Singurele cerinţe trecute în anunţ sunt ,,disponibilitate de a lucra în trei schimburi şi minim 8 clase", în timp ce oferta angajatorului include tichete de masă, tichete cadou, dar şi o primă de 10% de două ori pe an. Cerinţele impuse de companii au scăzut drastic, experienţa în domeniu şi abilităţile necesare pentru a executa diferite activităţi au fost înlocuite doar cu disponibilitatea angajatului de a lucra în schimburi şi studiile minime de 8 clase.
ZF (http://www.zf.ro/profesii/criza-din-piata-muncii-a-sters-toate-cerintele-angajatorilor-pentru-pozitii-de-baza-in-industria-auto-a-mai-ramas-disponibilitate-de-a-lucra-in-schimburi-si-minim-8-clase-17360952)
Sondaj: Oracle, Continental şi Microsoft, cei mai doriţi trei angajatori din România
Topul celor mai doriţi angajatori din România este dominat de companii multinaţionale, primele zece locuri fiind ocupate de Oracle, Continental România, Microsoft, IBM, Amazon, OMV Petrom, Grup Renault România, Vodafone, Google şi Bosch România, arată un studiu realizat de Catalyst Solutions. ,,Într-o piaţă foarte aglomerată cu oportunităţi de carieră şi luând în calcul reducerea semnificativă a numărului de candidaţi, una dintre provocările majore ale companiilor din România constă în atragerea candidaţilor potriviţi. În acest context, nevoia de diferenţiere a brandului de angajator este din ce în ce mai mare", a precizat Dumitriţa Ghenciu, employer branding consultant la Catalyst Solutions.
ZF (http://www.zf.ro/profesii/sondaj-oracle-continental-si-microsoft-cei-mai-doriti-trei-angajatori-din-romania-17360962)
România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice pentru HoReCa, industrie sau agricultură
Companiile din România care activează în sectoare precum HoReCa, producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii au angajat, în ultimii ani, lucrători străini din ţări non-UE , iar cei mai mulţi angajaţi provin din ţări în care nivelul de trăi este sub cel al României, potrivit Smartree.
Statele de provenienţă a angajaţilor sunt Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia şi Thailanda.
economica.net (http://www.economica.net/romania-a-inceput-sa-importe-forta-de-munca-din-tarile-asiatice-pentru-horeca-industrie-sau-agricultura-analiza_156583.html)
Rata şomajului - 3,48 % în iunie, cea mai mică valoare din ultimii 26 de ani, pentru a doua lună consecutiv
Rata şomajului a fost de 3,48% la finele lunii iunie, menţinându-se la aceeaşi nivel cu cel din luna precedentă, fiind astfel pentru a doua lună consecutiv cea mai mică valoare a ratei şomajului din ultimii 26 de ani, potrivit datelor publicate luni de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
În funcţie de mediul de rezidenţă, 87.137 de şomeri au provenit din mediul urban şi 217.224 din mediul rural.
economica.net (http://www.economica.net/rata-somajului-3-48-prc-in-iunie-cea-mai-mica-valoare-din-ultimii-26-de-ani-pentru-a-doua-luna-consecutiv_156581.html)
Câştigul salarial mediu net a crescut în iulie cu 13,3%, la 2.708 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în iulie, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 13 lei.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-crescut-in-iulie-cu-13-3-la-2-708-lei-1922404707152018090918390275)
Ministrul Muncii: Salariul minim brut va creşte la 2.050 de lei începând de la 1 ianuarie 2019
Salariul minim brut va creşte la 2.050 de lei începând de la 1 ianuarie 2019, Guvernul lucrând în prezent la o Hotărâre în acest sens, a declarat, luni seară, la Antena 3, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. De asemenea, Olguţa Vasilescu a susţinut că statul a recuperat considerabil din deficitul la bugetul de pensii, acesta scăzând de la 13 miliarde de lei, în 2017, la 4 miliarde de lei acum, după transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ministrul-muncii-salariul-minim-brut-va-creste-la-2-050-de-lei-incepand-de-la-1-ianuarie-2019-1922404524002018092218464126)
ANOFM: Rata şomajului la nivel naţional a fost de 3,46%, la sfârşitul lunii august
Rata şomajului înregistrat la nivel naţional la sfârşitul lunii august a fost de 3,46%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2017, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
News.ro (https://www.news.ro/social/anofm-rata-somajului-la-nivel-national-a-fost-de-3-46-la-sfarsitul-lunii-august-1922400124322018091818463707)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut în august la 4,3%
Rata şomajului în luna august a acestui an a urcat la 4,3%, date ajustate sezonier, faţă de luna precedentă, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna iulie, rata şomajului în formă ajustată sezonier a stagnat la 4,2% potrivit datelor INS. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna august a anului 2018 a fost de 386.000 persoane, înregistrând aceeaşi valoare ca în luna precedentă, dar în scǎdere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (448.000 persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-crescut-in-august-la-4-3-1922400601552018100918476705)
Câştigul salarial mediu net a încetinit în august, cu un avans de 12,9%, până la 2.669 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei. În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-incetinit-in-august-cu-un-avans-de-12-9-pana-la-2-669-lei-1922401409092018101018569912)
S-a lansat programul ,,Investeşte în tine". DATA de la care tinerii pot cere efectiv credite cu dobândă suportată de stat
Programul guvernamental ,,Investeşte în tine" a fost lansat joi, când au fost semnate documentele de garantare şi de plată destinate derulării, conform unui comunicat de presă al Guvernului. Începând cu 15 octombrie, tinerii între 16 şi 26 de ani pot contracta credite cu dobândă suportată de la bugetul de stat de până la 40.000 de lei, iar persoanele între 26 şi 55 de ani pot lua acelaşi tip de credite de până la 35.000 de lei. Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate solicita încă 20.000 de lei. Anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare. Sumele pot fi folosite pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.
Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/s-a-lansat-programul-investeste-in-tine-data-de-la-care-tinerii-pot-cere-efectiv-credite-cu-dobanda-suportata-de-stat-17553683)
Banca Mondială: Românii născuţi în 2017 vor fi adulţi cu o productivitate de 60%
Nou - născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de 60%, când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale (BM), transmis vineri. România s-a clasat pe locul 67 în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale şi transmis vineri, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61). ,,Scorul României - la 0,6 - înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60%, când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. Îngrijorător, între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60", se subliniază într-un comunicat de presă al BM.
Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de cinci ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani; proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere. ,,Indexul Capitalului Uman evidenţiază faptul că România trebuie să investească în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi, dacă doreşte să rămână competitivă pe termen lung", a declarat Tatiana Proskuryakova, directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
,,Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă a unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul sănătăţii şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani. Prin comparaţie, un copil din Franţa se poate aştepta la 14 ani. Şi mai îngrijorător, când anii de şcolarizare sunt ajustaţi pentru calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază numai de 8,8 ani de şcolarizare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani, cel mai mare decalaj din UE. În mod similar, procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, faţă de, de exemplu, 91% în Croaţia şi 95% în Suedia", se detaliază în documentul de presă al BM.
Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-romanii-nascuti-in-2017-vor-fi-adulti-cu-o-productivitate-de-60-17554889)
Quote from: Ionut on October 13, 2018, 09:47:53 AM
Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de cinci ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani; proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere.
(....)
,,...procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, faţă de, de exemplu, 91% în Croaţia şi 95% în Suedia", se detaliază în documentul de presă al BM.
Poate ca niste masuri
reale de reducere a carnagiului de pe soselele noastre ar ridica cifra aia de la 87% la 88%...
:(
Asociaţia pentru pensii private: Şapte din 10 români consideră că Pilonul II trebuie menţinut. 51% dintre ei nu reuşesc să pună deloc bani deoparte
Şapte din 10 români sunt conştienţi că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II, de pensii administrate privat, sunt proprietatea lor şi consideră că acesta trebuie menţinut, în condiţiile în care 51% dintre ei nu reuşesc să pună deloc bani deoparte, potrivit unui studiu publicat marţi, realizat la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) de către compania de cercetare ISRA Center. Totodată, 86% dintre români ştiu de existenţa Pilonului II – arată studiul citat – şi cunosc în mare măsură drepturile lor de participanţi la Pilonul II.
Si alte cifre pe News.ro (https://www.news.ro/economic/asociatia-pentru-pensii-private-sapte-din-10-romani-considera-ca-pilonul-ii-trebuie-mentinut-51-dintre-ei-nu-reusesc-sa-puna-deloc-bani-deoparte-1922401816352018101118580359)
Asociaţia Oamenilor de Afaceri: Devansarea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie este o măsură populistă, care va afecta mediul privat
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a anunţat luni că îşi păstrează neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, şi consideră că devansarea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie este o măsură populistă, care va afecta mediul privat.
News.ro (https://www.news.ro/economic/asociatia-oamenilor-de-afaceri-devansarea-cresterii-salariului-minim-pe-economie-incepand-cu-1-noiembrie-este-o-masura-populista-care-va-afecta-mediul-privat-1922402022282018101518588516)
SONDAJ: Şapte din zece angajaţi români obişnuiesc să lucreze peste program
Programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi şi accesul la noile tehnologii sunt câteva dintre motivele pentru care aproape 70% dintre angajaţii români din sectorul privat lucrează şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă, potrivit datelor publicate luni de BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. "Mai mult de jumătate dintre cei care lucrează în timpul liber invocă drept principal argument volumul mare de muncă, în timp ce 27% spun că fac acest lucru ca urmare a presiunii angajatorilor, care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/sondaj-sapte-din-zece-angajati-romani-obisnuiesc-sa-lucreze-peste-program-1922400422002018101418588348)
Câştigul salarial mediu net a accelerat în septembrie, cu un avans de 13,1%, până la 2.688 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în septembrie, nominal, cu 13,1%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.688 lei, ritm accelerat faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,7%, potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În august, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-accelerat-in-septembrie-cu-un-avans-de-13-1-pana-la-2-688-lei-1922402907212018110918651420)
Topul salariilor, pe judeţe. Care sunt cel mai bine plătiţi angajaţi din România şi cine e la coada clasamentului
Salariul rămâne, şi în 2018, principalul criteriu în funcţie de care românii îşi aleg cariera, angajatorul şi chiar oraşul în care vor să locuiască şi să lucreze. Media salarială, la nivel naţional, creşte proporţional cu numărul de angajatori existenţi în fiecare oraş, cu industria din care fac parte, dar şi cu amploarea acestora. Bucureştiul, centrul financiar şi de business al ţării, este nu doar cel mai mare angajator din România, ci şi cel care oferă cele mai bune salarii pentru candidaţi. Astfel, câştigul mediu net din Capitală este de 2.723 de lei pe lună, potrivit Paylab.ro, comparatorul salarial lansat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţa locală. Veniturile medii ale angajaţilor din Bucureşti depăşesc cu aproape 100 de lei, lunar, salariul mediu net pe economie, care, la finalul lunii septembrie, ajungea la 2.688 de lei, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Următorii în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din România sunt cei din Cluj, care încasează lunar, în medie, 2.664 de lei. La scurtă distanţă de aceştia se află angajaţii din Timiş, care raportează o medie a veniturilor de 2.656 de lei. Judeţele mai mici din Vestul şi Centrul ţării vin din urmă cu un plafon salarial similar şi mult apropiat de cel din judeţele mai mari. Astfel, în Alba, media salarială este de 2.591 de lei pe lună, în Harghita 2.539 de lei, iar în Braşov şi Sibiu de 2.513 lei.
La celălalt pol, al judeţelor cu cele mai mici salarii din ţară, pe primul loc se află Gorjul, cu o medie de 2.006 lei. Angajaţii din Vrancea sunt următorii cel mai prost plătiţi din România, cu încasări lunare medii de 2.031 de lei, fiind urmaţi de cei din Mehedinţi şi Buzău – 2.093, respectiv 2.094. În topul judeţelelor cu salarii mici mai intră şi Vasluiul şi Călăraşiul, unde depăşeşte uşor pragul de 2.100 de lei.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/topul-salariilor-judete-maibine-platiti-angajati-romania-e-coada-clasamentului-1_5bebebc3df52022f7574a9a0/index.html)
Numărul de locuri de muncă neocupate a fost în al treilea trimestru de 63.700, cu 2.300 mai mare decât în trimestrul anterior
Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 2.300 faţă de trimestrul anterior, până la 63.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 4.800. În trimestrul al treilea, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,01%), în alte activităţi de servicii (2,89%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,15%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (18,2 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,53%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/numarul-de-locuri-de-munca-neocupate-a-fost-in-al-treilea-trimestru-de-63-700-cu-2-300-mai-mare-decat-in-trimestrul-anterior-1922401019432018110918666253)
România urcă cinci poziţii, pe locul 56, în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele
România a urcat cinci poziţii în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele, ajungând pe locul 56 din 63 de ţări analizate de institutul elveţian IMD World Competitiveness Center. Conform clasamentului realizat de IMD World Competitiveness Center în anul 2018, Elveţia se plasează, din nou, pe prima prima poziţie în acest clasament global, iar în primele 10 poziţii există doar o singură ţară din afara Europei Occidentale, respectiv Canada, ocupanta locului 6. SUA se clasează abia pe locul 12, urmată de Singapore, care este cea mai bine clasată ţară asiatică din acest clasament, potrivit Agerpres.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-urca-cinci-pozitiipe-locul-56-topul-mondial-capacitatii-dezvolta-retine-atragetalentele-1_5bf41efbdf52022f75a3d5ac/index.html)
INS: Cel mai mare număr mediu de salariaţi s-a înregistrat anul trecut în sectorul serviciilor de piaţă, peste 35% din total
Firmele de servicii de piaţă au deţinut, anul trecut, cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,4%), din totalul de 4,079 milioane de angajaţi, acestea fiind urmate de cele din industrie (34,2%), potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Anul trecut, 46,7% din numărul total de firme active au avut activitate principală serviciile de piaţă. Comparativ cu anul 2016, numărul total de companii a crescut cu 5%, până la 525.660.
În anul 2017, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 2,2% faţă de anul 2016, iar mărimea medie a unei firme din industrie a fost de circa 25,3 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5,1 salariaţi, potrivit INS.
News.ro (https://www.news.ro/economic/ins-cel-mai-mare-numar-mediu-de-salariati-s-a-inregistrat-anul-trecut-in-sectorul-serviciilor-de-piata-peste-35-din-total-1922404221322018110918669243)
Peste jumătate dintre corporatişti petrec între 30 de minute şi o oră în drum spre serviciu
,,Condiţiile de muncă au un impact major în ceea ce priveşte starea de bine a angajatului şi, implicit, productivitatea sa." Mai mult de jumătate (55%) dintre angajaţii din clădirile de birouri din Bucureşti petrec zilnic între 30 şi 60 de minute pentru a ajunge de acasă la birou, iar cei care petrec sub 30 de minute sunt mult mai mulţumiţi de locul de muncă, arată un studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE, care evaluează importanţa mediului de lucru în activitatea angajaţilor.
ZF (https://www.zf.ro/profesii/peste-jumatate-dintre-corporatisti-petrec-intre-30-de-minute-si-o-ora-in-drum-spre-serviciu-17707820)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut în octombrie la 4%
Rata şomajului în luna octombrie a acestui an a crescut la 4%, date ajustate sezonier, faţă de luna precedentă, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În septembrie, rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut, de la 4,1% în august, la 3,9% potrivit datelor revizuite anunţate joi de INS. În octombrie, numărul şomerilor a crescut faţă de cel din luna precedentă, dar a scăzut faţă de aceaşi lună a anului trecut. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2018 a fost de 370.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (355.000 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (434.000 persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-crescut-in-octombrie-la-4-1922401329132018110918680829)
Costul cu forţa de muncă a crescut în România, în al treilea trimestru, cu 13,9%
Costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 13,91%, forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în sănătate şi asistenţă socială, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al doilea trimestru, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 15,6%, forma ajustată, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. În al treilea trimestru al acestui an, în sectorul bugetar, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (32,64%), respectiv învăţământ (26,56%), ca efect al aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice.
News.ro (https://www.news.ro/economic/costul-cu-forta-de-munca-a-crescut-in-romania-in-al-treilea-trimestru-cu-13-9-1922405904262018120918686608)
Salariul mediu a trecut din nou de 2.700 de lei net în octombrie după cea mai mare creştere din ultimul deceniu: +14%
(https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/25326/17782617/1/2-evolutia-salariului-net.jpg)
Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.720 de lei net în luna octombrie a acestui an, în creştere cu 13,7% faţă de perioada similară din 2017, înregistrând astfel cea mai mare majorare din ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică. ,,De aproape trei ani, cu foarte puţine excepţii, creşterea salariilor în sectorul privat a fost stabilă, în jurul valorii de 10% pe an, numai sectorul construcţiilor înregistrând rate de creştere mai mari de două cifre pe parcursul acestui an. În octombrie 2018, salariile nete din sectorul privat au înregistrat o creştere de 10,2% faţă de octombrie 2017, cu mult sub nivelul creşterii salariilor din sectorul public. (...) În sectorul public, salariile au crescut cu 22% faţă de anul anterior", spun analiştii ING Bank.
ZF (https://www.zf.ro/eveniment/salariul-mediu-a-trecut-din-nou-de-2-700-de-lei-net-in-octombrie-dupa-cea-mai-mare-crestere-din-ultimul-deceniu-14-17782617)
INS: Pensia medie a crescut în trimestrul trei, dar numărul pensionarilor a scăzut
Numărul mediu al pensionarilor din România a fost de 5,201 milioane în al treilea trimestru, în scădere cu 6.000 faţă de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie a crescut la 1.222 de lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. "Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu ṣi Vaslui ṣi 14 la 10 în Botoṣani ṣi Călăraṣi", se arată în comunicat.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/ins-pensia-medie-crescut-trimestrul-trei-numarul-pensionarilor-scazut-1_5c18ab5ddf52022f759c8c0d/index.html)
Cum se adaptează angajatorii la îmbătrânirea populaţiei. Top cinci lucruri de ştiut de către angajaţi
Schimbările demografice şi tehnologice sunt cele două tendinţe majore care transformă forţa de muncă, constată studiul Deloitte ,,Vocea forţei de muncă în Europa", la care au participat peste 15.000 de persoane din zece ţări europene, şi anume Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi România.
,,România se confruntă la rândul său cu scăderea natalităţii şi, în plus faţă de statele din Europa de Vest, cu migraţia forţei de muncă. Ambele fenomene probabil vor continua pe termen mediu şi pot afecta potenţialul de creştere a economiei. În cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, Banca Naţională a României a identificat problema demografică drept o vulnerabilitate structurală, în condiţiile în care un sfert din forţa de muncă românească lucrează în alte state. Totuşi, prezentul studiu relevă şi modul în care angajatorii se pot adapta acestor tendinţe, schimbându-şi abordarea în cinci puncte cheie care vizează în principal menţinerea în activitate a seniorilor, flexibilitatea contractelor şi învăţarea", spune Raluca Bontaş.
Raspunsuri si detalii pe Adevarul.ro (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-adapteaza-angajatorii-imbatranirea-populatiei-top-cinci-lucruri-stiut-angajati-1_5c18bc77df52022f759cfe7a/index.html)
Rata de ocupare a populaţiei a crescut în al treilea trimestru la 71,3% şi rămâne peste ţinta naţională pentru 2020
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut, în al treilea trimestru, la 71,3%, de la 70,7% în trimestrul anterior, şi rămâne peste ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populaţie din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns în al doilea trimestru la 66,2%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior. În al treilea trimestru al anului, populaţia activă a României era de 9,214 milioane persoane, din care 8,857 milioane erau ocupate şi 357.000 erau şomeri.
News.ro (https://www.news.ro/social/rata-de-ocupare-a-populatiei-a-crescut-in-al-treilea-trimestru-la-71-3-si-ramane-peste-tinta-nationala-pentru-2020-1922400321042018121018752806)
Anul Nou 2019 aduce creşteri salariale pentru bugetari. Creşte şi salariul minim pe economie
De la 1 ianuarie, bugetarii beneficiază din nou de o creştere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii şi asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o majorare până la nivelul din 2022. ,,De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanţei de Urgenţă din luna aceasta, toate sporurile vor îngheţa la nivelul din 2017", a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale ,,Cartel Alfa".
,,În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţa la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an", anunţat, la începutul acestui an, Lia Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale.
Mediafax (https://www.mediafax.ro/social/anul-nou-2019-aduce-cresteri-salariale-pentru-bugetari-creste-si-salariul-minim-pe-economie-17800887)
DW: Creşterea salariului minim nu-i scapă pe români de sărăcie
O amplă analiză efectuată de Kira Schacht pentru Deutsche Welle arată că România este ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim, care, deşi a crescut, nu-i scapă pe români de sărăcie absolută. ,,Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România", arată unul dintre specialiştii consultaţi de publicaţia germană. Potrivit acestuia, cine lucrează cu program întreg trebuie ferit de sărăcie. ,,Salariul minim a fost gândit în acest scop. Unele state europene au realizat dezideratul mai bine, altele mai rău. Rezultatul este surprinzător", scrie dw.com.
În România salariul minim a crescut masiv în ultimii ani. Începând din 2010 s-a triplat. Începând din 2019 angajaţii români au dreptul la minim 2.080 lei pe lună, echivalentul a circa 447 de euro. Aceste majorări au ridicat veniturile multor oameni care anterior câştigau şi mai puţin. Între timp, România are cel mai ridicat procentaj din Europa de oameni care beneficiază de salariul minim. Potrivit unui raport al Eurofound, deja în 2017 patru din zece angajaţi beneficiau de salariul minim. Spre comparaţie, în Germania sunt retribuite cu salariul minim numai 3,6 la sută din locurile de muncă existente, mai precis 1,4 milioane de locuri de muncă. Dar chiar dacă pare îngrijorător la prima vedere, un procentaj mare de beneficiari de salariu minim nu este neapărat ceva rău. În România, de pildă, aceasta arată că situaţia multor angajaţi s-a îmbunătăţit în ultimii ani.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/dw-cresterea-salariului-minim-nu-i-scapa-romani-saracie-1_5c2dacfedf52022f752b4419/index.html)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în noiembrie 2018 la 3,9%
Rata şomajului în noiembrie 2018 a scăzut la 3,9%, date ajustate sezonier, faţă de luna precedentă, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2018, rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut la 4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor INS. În noiembrie 2018, numărul şomerilor a scăzut atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceaşi lună a anului trecut. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2018 a fost de 358 mii persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (370 mii persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (427 mii persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-scazut-in-noiembrie-2018-la-3-9-1922401409372019010918806076)
Veniturile românilor au crescut în al treilea trimestru al anului trecut, dar şi cheltuielile. Pe ce s-au dus banii
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 4.454 lei (955 euro) pe lună, dar cheltuielile s-au majorat cu 34,9%, la 3.891 lei (835 euro). Veniturile medii lunare ale gospodăriilor veniturile băneşti au fost, în medie, de 4090 lei lunar pe gospodărie (1573 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 364 lei lunar pe gospodărie (140 lei pe persoană). Ponderea salariilor şi a celorlalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,0% din veniturile totale ale gospodăriilor).
(https://i.imgur.com/Xzqs1P2.png)
Alte cifre in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/veniturile-romanilor-crescut-treilea-trimestru-anului-trecut-cheltuielile-s-au-dus-banii-1_5c36f639df52022f7570b6d5/index.html)
Câştigul salarial mediu net a încetinit în noiembrie 2018, cu un avans de 13,3%, până la 2.792 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în noiembrie 2018, nominal, cu 13,3% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.792 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,5%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2018, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.720 lei, ritm accelerat faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,1%.
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-incetinit-in-noiembrie-2018-cu-un-avans-de-13-3-pana-la-2-792-lei-1922403011002019011018810074)
Salariul mediu pe economie a ajuns la 2.800 de lei net în noiembrie
Salariul mediu pe economie va depăşi 3.000 de lei net în 2019, iar în IT va trece cu siguranţă de 7.000 de lei net pe lună în 2019 dacă se păstrează ritmul de creştere din ultimii ani.
Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.792 de lei net în luna noiembrie a anului 2018, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Salariul mediu pe economie a atins astfel un nou record.
(https://i.imgur.com/sZ2bCdm.jpg)
ZF (https://www.zf.ro/profesii/un-nou-record-salariul-mediu-pe-economie-a-ajuns-la-2-800-de-lei-net-in-noiembrie-17837915)
SONDAJ: Patru din zece angajaţi români sunt criticaţi sau penalizaţi de către şefi atunci când greşesc
Patru din zece angajaţi români spun că au primit critici de la şeful lor atunci când au făcut o greşeală, dintre care cei mai mulţi (63,3%) au fost criticaţi între patru ochi, potrivit unui sondaj realizat de firma de consultanţă UP! Your Service. Totodată, aproape un sfert dintre angajaţi au fost criticaţi de faţă cu colegii de echipă, iar restul (12,6%) au fost inclusiv penalizaţi pentru greşelile lor, potrivit sondajului. Însă, există şi manageri care au o abordare constructivă atunci când cineva din echipă face o greşeală, potrivit sondajului. "În total, 47,5% dintre angajaţii români spun că şefii lor nu numai că nu îi critică în astfel de situaţii, dar chiar îi ajută să repare greşeala. Restul de 12,5% dintre respondenţi susţin că nu apar niciun fel de repercusiuni atunci când greşesc", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/economic/sondaj-patru-din-zece-angajati-romani-sunt-criticati-sau-penalizati-de-catre-sefi-atunci-cand-gresesc-1922404022002019011518825310)
România, cea mai mare proporţie de tineri care muncesc, dar sunt expuşi riscurilor de sărăcie din UE
România are cea mai mare proporţie – 28,2% - de tineri care muncesc, dar care sunt expuşi riscurilor de sărăcie din Uniunea Europeană, urmată de Luxemburg (20%), Danemarca (19,1%) Spania (19%) şi Estonia (18,4%), informează Eurostat. Ţările cu cele mai reduse rate sunt Cehia (1,5%), Slovacia (3,8%) şi Finlanda (4,2%). Media Uniunii Europene pentru tinerii în vârstă de 18 – 24 de ani care lucrează dar sunt expuşi sărăciei este 11%, iar în zona euro 11,9%. Datele sunt valabile pentru anul 2017. Proporţia tinerilor expuşi riscului de sărăcie, deşi lucrează, este mai redusă decât cel al tuturor lucrătorilor din UE aflaţi în această situaţie, de 9,4%.
Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/romania-cea-mai-mare-proportie-de-tineri-care-muncesc-dar-sunt-expusi-riscurilor-de-saracie-din-ue-17848362)
Numarul muncitorilor veniti in Romania din afara UE s-a dublat. Cei mai multi sunt din Vietnam
Numarul muncitorilor din afara Uniunii Europene veniti anul trecut, oficial, in Romania s-a dublat fata de 2017. Astfel, daca in urma cu doi ani autoritatile au emis aproape 5.000 de avize de angajare, in 2019 numarul acestora a ajuns la circa 10.000. Cei mai multi muncitori au fost recrutati in constructii, pentru meserii precum zidar pietrar, sudor, muncitor necalificat, fierar betonist sau dulgher, informeaza Profit.ro.
Tarile din care a venit cea mai mare parte a fortei de munca straina au fost, de la aderarea Romaniei la UE, Turcia si China. Insa in ultimii doi ani Vietnamul a furnizat Romaniei cei mai multi muncitori: 1.414 in 2017, respectiv 3.202 in 2018. Pentru ca foarte multi romani pleaca din tara sa lucreze in alte state europene, antreprenorii sunt nevoiti sa angajeze muncitori din tari asiatice, cum ar fi Vietnam, China, Sri Lanka sau Filipine.
Pentru a aduce si mentine muncitorii straini in Romania, autoritatile au eliminat obligatia angajatorilor de a le acorda strainilor care cer prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania cel putin salariul mediu brut pe economie. Totodata, din cauza lipsei fortei de munca, autoritatile romane au dublat in 2018 numarul muncitorilor straini care pot fi inregistrati pe piata locala. Pentru anul acesta, Guvernul pregateste aprobarea unui contingent de 13.500 lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca din Romania.
Ziare.com (http://www.ziare.com/locuri-de-munca/muncitori/numarul-muncitorilor-veniti-in-romania-din-afara-ue-s-a-dublat-cei-mai-multi-sunt-din-vietnam-1546721)
Alina Bratu, Continental: În 10 ani, vom avea centre de excelenţă pentru învăţământul dual în marile oraşe
Sistemul de învăţământ dual, care presupune o implicare mai mare a companiilor şi a autorităţilor locale în formarea viitorilor meseriaşi de pe piaţa muncii, se va dezvolta foarte mult în următorul deceniu, iar economia va beneficia de o pregătire din ce în ce mai bună a absolvenţilor. ,,Dacă în 6 ani am ajuns aici în ceea ce priveşte învăţământul dual, peste încă 10 ani cred că vom vorbi de centre de exelenţă, de competenţă în acest domeniu. Nu va mai exista câte o şcoală profesională în fiecare oraş, ci vor exista câteva şcoli duale în oraşele mari care au nevoie de aceste calificări pentru că au industrie şi acolo se va învăţa meserie mult mai temeinic decât se face acum", a explicat Alina Bratu, directorul naţional de comunicare al grupului producător de componente auto Continental în România, într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
ZF (https://www.zf.ro/profesii/zf-live-alina-bratu-continental-in-10-ani-vom-avea-centre-de-excelenta-pentru-invatamantul-dual-in-marile-orase-17849951)
Exclusiv ZF. Topul salariilor din România dezvăluie o surpriză imensă: Pe primul loc este o companie de stat, care plăteşte dublu faţă de Microsoft şi de trei ori mai mult decât Oracle, IBM sau PRO TV
În top 10 companii care oferă cele mai mari salarii din economie se află şase companii de IT şi două companii controlate de stat. Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net/lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017, potrivit calculelor ZF efectuate pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului. În top au fost incluse companiile din top 100 cu cele mai mari cheltuieli de personal.
(https://i.imgur.com/A6DQfkJ.jpg)
ZF (https://www.zf.ro/profesii/exclusiv-zf-topul-salariilor-din-romania-dezvaluie-o-surpriza-imensa-pe-primul-loc-este-o-companie-de-stat-care-plateste-dublu-fata-de-microsoft-si-de-trei-ori-mai-mult-decat-oracle-ibm-sau-pro-tv-17857775)
Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019
Documentul stabileşte, pentru anul 2019, un contingent de 20.000 de lucrători nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, având în vedere că anul trecut Guvernul a fost nevoit să suplimenteze cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Măsura de suplimentare a contingentului aprobat iniţial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate.
Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, conform cărora în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018 au fost eliberate 6.519 avize, din care 4.299 pentru lucrători permanenţi, 1.980 pentru lucrători detaşaţi, 121 pentru lucrători înalt calificaţi, 90 pentru lucrători sezonieri, 25 pentru lucrători transfrontalieri şi 4 pentru lucrători stagiari, dar şi de datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie - august 2018, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.
News.ro (https://www.news.ro/social/guvernul-a-aprobat-un-contingent-de-20-000-de-lucratori-nou-admisi-pe-piata-fortei-de-munca-in-anul-2019-1922401830442019011918834119)
România are unul dintre cele mai mici salarii minime din UE, în ciuda majorărilor repetate
România, Letonia şi Bulgaria au cele mai mici salarii minime pe economie din Uniunea Europeană, în ciuda majorărilor repetate din ultimii ani, arată Eurostat. Din cele 28 de state membre UE, 22 au în legislaţie un salariu minim naţional, la 1 ianuarie 2019. Numai Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia nu au salariu minim. În ianuarie 2019, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim brut din UE, de 286 euro, urmată de Letonia, unde salariul minim brut era de 430 euro. România se situa pe locul trei în top, cu un salariu minim brut de 446 euro.
(https://i.imgur.com/9iPAxjt.png)
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/romania-unul-cele-mai-mici-salariiminime-ue-ciuda-majorarilor-repetate-1_5c531483df52022f753631c4/index.html)
Companiile unde vor românii să lucreze. Cum îi atrag pe angajaţi
Deşi începutul de an este în mod tradiţional uşor mai greoi pentru angajatori, volumul de aplicări la joburi este mai mare decât în alte perioade din an, luna ianuarie aducând BestJobs un plus de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport - peste 36.000 de căutări, financiar contabil - peste 27.000 de căutări, inginerie - peste 19.000 de căutări, vânzări - peste 14.000 de căutări, resurse umane - peste 10.000 de căutări.
În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate au fost Kaufland România (3.182 aplicări), Rompetrol (2.697 de aplicări), Unilever (2.360 de aplicări), Oracle (2.062 de aplicări), Banca Transilvania (1.739 de aplicări), Grup Renault România (1.657 de aplicări), Alpha Bank (1.623 de aplicări), Raiffeisen Bank (1.598 de aplicări), Deichmann (1.569 de aplicări) şi Mega Image (1.552 de aplicări). Cea mai mare parte dintre aceşti angajatori preferaţi au înregistrat şi candidaturi spontane, direct pe pagina lor de profil de pe BestJobs.eu, din partea candidaţilor care şi-ar dori să lucreze în cadrul companiei preferate, chiar dacă la momentul aplicării o poziţie potrivită profilului acestora nu era deschisă.
Companiile cu cel mai bun brand de angajator în luna ianuarie au fost: A&D Pharma, cu 198 de aplicări spontane, First Bank şi Unilever, cu câte 181 de aplicări spontane, Kaufland, cu 180 de aplicări spontane, Sodexo, cu 176 aplicări spontane, Oracle, cu 147 aplicări spontane, Alka Trading, cu 133 de aplicări spontane, Rompetrol, cu 115 aplicări spontane, Grup Renault România, cu 111 aplicări spontane, şi Coca Cola HBC, cu 110 aplicări spontane.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/companiile-vor-romanii-lucreze-atrag-angajati-1_5c543d05df52022f75401155/index.html)
Bucurestiul a ajuns la 1 milion de salariati si aproape 500.000 de pensionari
Numarul salariatilor din Capitala a ajuns, la finele lunii noiembrie 2018, la 1.018.213 persoane, comparativ cu 993.740 persoane in perioada similara din 2017, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica. Castigul salarial mediu brut, era la finele lunii noiembrie 2018, de 5.942 lei (4.408 lei in noiembrie 2017), iar cel net de 3.552 lei (3.164 noiembrie 2017). Pe de alta parte, la finele lunii noiembrie erau inregistrati 15.776 someri, in scadere cu 2.567 persoane comparativ cu perioada similara din 2017. Rata somajului se situa la 1,3%, in cazul femeilor aceasta fiind de 1,5%. In ceea ce priveste pensionarii, numarul acestora era de 484.429 persoane in noiembrie 2018, iar pensia medie se cifra la 1.503 lei.
Ziare.com (http://www.ziare.com/locuri-de-munca/muncitori/bucurestiul-a-ajuns-la-1-milion-de-salariati-si-aproape-500-000-de-pensionari-1548303)
Deficitul de forţă de muncă, acoperit parţial cu deţinuţi. Cu cât sunt plătiţi şi ce profit aduc închisorilor
Aproape 60% dintre deţinuţii închişi în Penitenciarul din Timişoara lucrează în zeci de firme care duc lipsă de personal, astfel că doar anul trecut reprezentanţii instituţiei au încasat peste 2 milioane de euro asigurând companiilor forţa de muncă necesară, notează Mediafax. Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului "Popa Şapcă" din Timişoara, anul trecut au fost încheiate aproape 80 de contracte cu diferite companii din judeţul Timiş care duc lipsă de personal şi au dorit să angajeze deţinuţi. În total, din cei 887 de deţinuţi închişi în penitenciarul din Timişoara, 521 dintre aceştia lucrează pe perioada detenţiei.
Astfel, instituţia a încasat doar anul trecut peste zece milioane de lei de la firmele la care deţinuţii sunt angajaţi. "Veniturile proprii încasate au fost în sumă de 11.186.111 lei, depăşindu-se astfel, pentru prima dată în sistemul penitenciar pragul de 10.000.000 lei, cea mai mare pondere - 10.544.172 ( 94,26%), o reprezintă încasări prestări servicii din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate", a informat Penitenciarul "Popa Şapcă" din Timişoara, precizând că o parte dintre deţinuţi lucrează chiar în închisoare, în cadrul unor puncte de lucru deschise de firme.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/deficitul-forta-munca-acoperit-partial-detinuti-platiti-profit-aduc-inchisorilor-1_5c600ef3df52022f75987ab4/index.html)
Bogdan Badea, eJobs România: IT-iştii, avocaţii, bancherii şi cei din HR, sunt cel mai bine plătiţi. În 2019 ne aşteptăm la creşteri salariale punctuale, dar nu în toate domeniile
Distribuţia pe zone geografice a salariilor medii nete arată că zona Bucureşti - Ilfov deţine primul loc în topul regiunilor cu cele mai mari salarii, media fiind de 2.989 de lei. IT-iştii, avocaţii, bancherii şi specialiştii în resurse umane au fost în 2018 angajaţii cu cele mai mari salarii din România, potrivit raportului anual HR Review & Trends, lansat de eJobs, cel mai mare salariu mediu net fiind înregistrat de cei din IT, cu 5.731 de lei pe lună.
ZF (https://www.zf.ro/profesii/bogdan-badea-ejobs-romania-it-istii-avocatii-bancherii-si-cei-din-hr-sunt-cel-mai-bine-platiti-in-2019-ne-asteptam-la-cresteri-salariale-punctuale-dar-nu-in-toate-domeniile-17871702)
INS: Salariile au crescut cu 6% în decembrie, faţă de luna noiembrie 2018
Potrivit INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în domeniul extracţiei cărbunelui superior şi inferior (creştere cu 51,4% în decembrie 2018, faţă de noiembrie 2018, nivelul salariului mediu net ajungând la 4.504 lei), respectiv cu 38,7% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, până la un salariu mediu net de 4.881 lei.
Luna decembrie a adus creşteri cuprinse între 10,0% şi 15,5% şi pentru angajaţii din domeniul tranzacţiilor imobiliare (2.763 lei), telecomunicaţii (4.324 lei), fabricarea altor mijloace de transport (3.665 lei), colectarea şi epurarea apelor uzate (2.795 lei), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (2.785 lei), captarea, tratarea şi distribuţia apei (2.768 lei), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (5.460 lei), activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (3.916 lei), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (2.531 lei).
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/ins-salariile-crescut-6-decembrie-fata-luna-noiembrie-2018-1_5c6251ba445219c57e086108/index.html)
La nivel european se va înfiinţa o Autoritate a Muncii. Cum va gestiona aceasta mobilitatea celor 17 milioane de expaţi
Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la înfiinţarea unei Autorităţi Europene a Muncii (AEM), entitate care va gestiona mobilitatea celor 17 milioane de oameni care muncesc în altă ţară decât cea în care s-au născut. Această nouă autoritate a UE va sprijini mobilitatea echitabilă a forţei de muncă în cadrul UE, permiţând cetăţenilor şi întreprinderilor să profite de oportunităţile oferite de piaţa unică şi sprijinind totodată cooperarea între autorităţile naţionale, inclusiv în prevenirea şi combaterea fraudei şi abuzurilor sociale.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/la-nivel-european-infiinta-autoritate-muncii-gestiona-mobilitatea-celor-17-milioane-expati-1_5c6571fe445219c57e2463a7/index.html)
Mai puţină birocraţie pentru cei care locuiesc sau lucrează în alt stat UE. De ce obligaţii scapă
Începând de astăzi, se vor aplica în întreaga Uniune Europeană noile norme ale UE vizând reducerea costurilor şi a formalităţilor pentru cetăţenii care locuiesc în afara ţării lor de origine. Cetăţenii care se mută sau locuiesc în altă ţară din UE trebuiau, până acum, să obţină o ştampilă pentru a demonstra că documentele lor oficiale (cum ar fi, certificate de naştere, căsătorie sau deces) sunt autentice. Aproximativ 17 milioane de cetăţeni ai UE se aflau în această situaţie. În temeiul noului regulament, această ştampilă şi procedurile birocratice legate de obţinerea sa nu vor mai fi necesare atunci când se prezintă autorităţilor dintr-o ţară a UE documente oficiale emise într-un alt stat membru. În temeiul noilor norme, în multe cazuri, cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să furnizeze o traducere legalizată/oficială a documentului lor oficial. În acelaşi timp, regulamentul prevede garanţii solide pentru prevenirea fraudei.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/mai-putinabirocratie-cei-locuiesc-lucreaza-alt-statue-obligatii-scapa-1_5c681c4b445219c57e3798f0/index.html)
Studiu: În ce domenii se fac cele mai multe concedieri
Potrivit unui studiu al PIAROM, anul trecut, la 1 octombrie, 48,14% dintre contractele de muncă pentru normă întreagă înregistrate în România corespundeau unui salariu mediu brut aflat în zona salariului minim pe economie, respectiv: 39,20% dintre CIM cu normă întreagă erau încheiate la valoarea salariului minim pe economie, în timp ce alte 8,94% depăşeau cu puţin salariul minim pe economie (sub 2.150 lei).
Pe grupe principale de activităţi economice (secţiuni CAEN), cele mai multe locuri de muncă au fost create în comerţ (+33.535 CIM, respectiv + 3,7%, ajungând la 889.415 CIM), informaţii şi comunicaţii (+16.740 CIM, respectiv +9,49%, ajungând la 176.307 CIM) şi transport şi depozitare (+15.433 CIM, respectiv +4,05%, ajungând la 381.083 CIM). Cele mai mai mari reduceri ale numărului de contracte de muncă s-au înregistrat la nivelul sectoarelor: fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) - Cod CAEN 1413 (-9.937 CIM, -10,19%); fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule - Cod CAEN 2931 (-5.545 CIM, -6,17%); fabricarea încălţămintei - Cod CAEN 1520 (-4.367 CIM, - 9,67%).
Date complete in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/studiu-In-domenii-fac-cele-mai-multe-concedieri-1_5c6c0965445219c57e562389/index.html)
Topul celor mai căutate meserii în România şi străinătate. Ce salarii oferă angajatorii
Cea de-a doua ediţie a studiului "Indexul locurilor de muncă" în care se regăsesc principalele date centralizate din secţiunea "Locuri de muncă", în care angajatorii publică peste 500.000 de anunţuri de locuri de muncă vacante pe an, a fost lansată miercuri, studiul prezentând principalele meserii căutate atât în România, cât şi în străinătate, dar şi salariile care sunt oferite. OLX - Indexul locurilor de muncă este o analiză semestrială, ce a fost lansată în vara anului 2018. A doua ediţie aduce în prim plan o serie de noi informaţii privind evoluţia numărului de anunţuri pentru locurile de muncă disponibile pe platformă, topul domeniilor cu cei mai mulţi candidaţi, durata media de ocupare a locurilor de muncă şi topul celor mai dinamice judeţe pe piaţa de muncă autohtonă.
Deficitul acut de candidaţi în categoria şoferilor se reflectă cu precădere în numărul mare de anunţuri de angajare publicate de companii (cu o creştere de 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2017). Astfel, "Şoferi - Servicii auto - Curierat" rămâne şi în al doilea semestru al anului trecut categoria care a adunat cele mai multe locuri de muncă (disponibile la secţiunea OLX Locuri de muncă), cu peste 45.500 de oferte active. Totodată, domeniul se află pe primul loc şi din punct de vedere al numărului de aplicanţi în a doua jumătate a anului precedent – peste 160.000 de candidaţi unici, ofertele de job generând peste 1,5 milioane de aplicaţii unice în intervalul analizat. Pentru un post de şofer publicat pe OLX, aplică, în medie, 42 de candidaţi, iar durata aproximativă de ocupare a unui loc de muncă pentru această poziţie este de 18 zile.
Multe cifre si detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/topul-celor-mai-cautate-meserii-romania-strainatate-salarii-ofera-angajatorii-1_5c6d65f0445219c57e63543f/index.html)
Cât ,,cântăresc" salariile în businessurile celor mai mari companii din România: 11% la OMV Petrom, 5,9% la Automobile Dacia. ,,Ponderea salariilor în veniturile celor mai mari companii reflectă structura economiei, care produce bunuri şi servicii cu valoare adăugată mică."
Cele mai mari 10 companii din economie după valoarea cifrei de afaceri în 2017 alocă cheltuielilor de personal sume cuprinse între 1% şi 11% din cifra de afaceri, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la Ministerul de Finanţe. Astfel, din top 10 companii după cifra de afaceri din 2017, cel mai mult ,,consumă" pe salarii producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom. Cu afaceri de 14,7 mld. lei în 2017, compania a avut cheltuieli de personal în valoare de peste 1,6 mld. lei, adică 11,2% din cifra de afaceri.
,,Ponderea salariilor în structura cheltuielilor unei firme depinde foarte mult de structura economiei şi de industria în care activează. Spre exemplu, în serviciile IT, în serviciile creative, această parte modernă a economiei, ponderea salariilor în cifra de afaceri este mult mai mare. În schimb, în top 10 companii din România după cifra de afaceri ponderea salariilor este redusă pentru că nu sunt activităţi cu valoare adăugată prea mare", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Producătorul de autovehicule Automobile Dacia, cea mai mare companie după cifra de afaceri din 2017 – de peste 23 de miliarde de lei, are cheltuieli de salarii de doar 5,9% din cifra de afaceri
ZF (https://www.zf.ro/profesii/cat-cantaresc-salariile-businessurile-celor-mari-companii-romania-11-omv-petrom-5-9-automobile-dacia-ponderea-salariilor-veniturile-celor-mari-companii-reflecta-structura-economiei-produce-bunuri-17885950)
Eurostat: România este pe locul patru în UE la diferenţa dintre rata de ocupare a bărbaţilor şi femeilor
România este pe locul patru în Uniunea Europeană în privinţa diferenţei între rata de ocupare a bărbaţilor şi a femeilor, de 17,1%, în timp ce media UE este de 11,5%, potrivit datelor aferente anului 2017 publicate marţi de biroul european de statiastică, Eurostat. România înregistrează totodată cel mai mic decalaj între câştigul mediu brut pe oră al angajaţilor bărbaţi şi cel al femeilor, care reprezintă doar 3,5% din câştigul mediu brut pe oră al bărbaţilor cel mai ridicat nivel fiind în Estonia, (25,6%), urmat de cel din Cehia (21,1%) şi Germania (21%) în timp ce media europeană este de 16%. Niveluri foarte scăzute ale acestui de decalaj mai sunt în Italia şi Luxemburg (5%).
News.ro (https://www.news.ro/economic/eurostat-romania-este-pe-locul-patru-in-ue-la-diferenta-dintre-rata-de-ocupare-a-barbatilor-si-femeilor-1922401605002019031118925098)
INFOGRAFIC În 5 ani, România va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă
Economia României va avea nevoie, într-un interval de 5 ani, de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă, necesar care nu poate fi acoperit din resursele de muncă interne dacă nu sunt adoptate rapid o serie de măsuri, relevă un studiu realizat de Confederația Patronală Concordia și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.
(https://i.imgur.com/G1iP9w2.jpg)
Câştigul salarial mediu net a crescut în ianuarie cu 18,2%, până la 2.936 lei
Câştigul salarial mediu net a crescut în ianuarie, nominal, cu 18,2% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.936 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 14,4%, potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În decembrie 2018, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 12,5% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.957 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,9%. În ianuarie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.936 lei, în creştere faţă de aceeaşi lună a anului trecut (+18,2%), dar în scădere faţă de luna precedentă cu 21 lei (-0,7%).
News.ro (https://www.news.ro/economic/castigul-salarial-mediu-net-a-crescut-in-ianuarie-cu-18-2-pana-la-2-936-lei-1922400613252019030918935816)
Domeniul care oferă salarii brute de 20.000 lei pe lună, plus bonusuri de 3.000 lei
Salariul pentru nivelul de intrare al angajaţilor fără experienţă din anumite domenii poate fi, în multe cazuri, cu până la 30% mai mare comparativ cu minimul pe economie al angajaţilor cu studii superioare. Studiul realizat în parteneriat cu KPMG, analizează şapte procese / tipuri de posturi ale industriei, după cum urmează: Managementului proiectelor/proceselor, Finanţe şi Contabilitate, Resurse Umane, Servicii Clienţi, Servicii de Aprovizionare şi Achiziţii, Dezvoltare Software (IT) şi Top Management.
Multe detalii si cifre in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/afaceri/domeniul-ofera-salarii-brute-20000-lei-luna-plus-bonusuri-3000-lei-1_5c8a4dc8445219c57e3cbae3/index.html)
INS: Mai mult de 30% dintre românii apţi de muncă preferă să stea acasă
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a scăzut, în al patrulea trimestru al anului trecut, la 69,5%, de la 71,3% în trimestrul anterior, sub ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populaţie din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns, în al patrulea trimestru al anului trecut, la 64,5%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ins-mai-30-romanii-apti-munca-prefera-stea-acasa-1_5c9c7d53445219c57eca7336/index.html)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în februarie la 3,8%
Rata şomajului în februarie a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 3,8%, date ajustate sezonier, faţă de luna precedentă, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ianuarie, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost 3,9%, date ajustate sezonier, potrivit datelor INS. În februarie, numărul şomerilor a scăzut atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceaşi lună a anului trecut. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna februarie a anului 2019 a fost de 350.000 persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (354.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (398.000 persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-scazut-in-februarie-la-3-8-1922400001202019040918959449)
Pe ce se duc banii unei gospodării din România: peste 30% pe mâncare şi băutură, sub 1% pe educaţie
Peste treime din cheltuielile unei gospodării din România se duc pe mâncare, băutură şi ţigări, în timp ce sub 1% merg către educaţie, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit INS, o gospodărie cheltuie, în medie, 3.981 lei pe lună (1.531 lei pe persoană), ceea ce reprezintă 86,4% din nivelul veniturilor totale, în contextul în care veniturile medii ale unei gospodării sunt de 4.608 lei (1.772 lei pe persoană). Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
(https://i.imgur.com/l0l44ed.png)
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/pe-duc-banii-gospodarii-romania-30-mancare-bautura-1-educatie-1_5ca78bbc445219c57e2540d9/index.html)
Românii nu mai emigrează pentru salarii, ci pentru că ţara nu funcţionează
Românii nu sunt satisfăcuţi de felul în care ţara funcţionează şi acesta a devenit unul din motivele principale pentru care emigrează, în ciuda atenuării diferenţelor salariale faţă de Vest, arată un studiu comandat de ţara noastră în contextul Preşedinţiei Consiliului UE şi realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS). Studiul evidenţiază faptul că România are cea mai mare proporţie de persoane active care locuiesc în străinătate, de 19,7%, respectiv 1,7 milioane de români. Procente mari se regăsesc şi în Lituania (14,8%), Croaţia (13,9%), Portugalia (13,8%), Letonia (12,6%) şi Bulgaria (12,4%), dar luând în considerare că aceste ţări au populaţie semnificativ mai mică decât a României, atunci şi numărul total de cetăţeni emigraţi este considerabil mai mic. La polul opus se regăseşte Germania, cu numai 1% din populaţia activă muncind în altă ţară.
Multe detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romanii-nu-mai-emigreaza-salarii-ci-tara-nu-functioneaza-1_5cab5c42445219c57e4219d9/index.html)
Salariul mediu net a scăzut cu câţiva lei în februarie. Ce profesionişti primesc 6.700 lei net
În februarie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.933 lei, în creştere faţă de aceeaşi lună a anului trecut (+17,9%), dar în scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%), arată datele INS. În ianuarie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 18,2% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.936 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 14,4%. Câştigul salarial mediu net a crescut în februarie, nominal, cu 17,9% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.933 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 13,6%, ritm scăzut faţă de cel înregistrat în ianuarie, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/salariul-mediu-net-scazut-cativa-lei-februarie-profesionisti-primesc-6700-lei-net-1_5caaee3b445219c57e3deb55/index.html)
^^ e specificat in raport ca unul din factorii care duc la ideea ca "tara nu functioneaza" e infrastructura. Nu doar cea de transport (inclusiv siguranta rutiera la subsol) ci si cea birocratica, de la evidenta populatiei, la cadastru la fisc. Apoi sigur, sanatate, invatamant... fiecare domeniu cu establishment-ul lui.
1,7 milioane de enigranti mi se pare putin, dar asta e o alta dovada a tarii care nu functioneaza... Evidenta populatiei si consecintele ei electorale...
Oricum putem spune ca prin activitatea noastra nu doar salvam vieti si energie, ajutam si la prevenirea depopularii :)
Investitorii străini din România: 37% consideră că vor angaja mai puţine persoane în perioada următoare, procent dublu faţă de acum un an
Circa 37% dintre investitorii străini au spus că vor angaja mai puţine persoane în perioada următoare, procent dublu faţă de acum un an, în contextul în care 20% dintre văd o diminuare a exporturilor şi a activităţii lor pe piaţa internă, dublu faţă de acum 6 luni, potrivit indicelui percepţiei membrilor Consiliului Investitorilor Străini (FIC) despre mediul de afaceri, realizat în martie 2019 şi publicat joi. Investitorii continuă să fie îngrijoraţi de calitatea cadrului de reglementare şi lipsa predictibilităţii şi sunt mai sceptici cu privire la perspectivele de creştere a afacerilor lor, potrivit indicelui.
Multe cifre pe News.ro (https://www.news.ro/economic/investitorii-straini-din-romania-37-considera-ca-vor-angaja-mai-putine-persoane-in-perioada-urmatoare-procent-dublu-fata-de-acum-un-an-1922405011002019041618975026)
Ce spune ministrul Muncii despre pakistanezii care ar urma să vină la muncă în România
Ministrul Muncii Marius Budăi a dat explicaţii cu privire la muncitorii pakistanezi care ar urma să vină la muncă în România. Presa pakistaneză scria de 500.000 de persoane. ,,România este gata să importe peste 0,5 milioane de muncitori pakistanezi până în 2020 din cauza lipsei de resurse umane la domiciliu", este mesajul transmis de Associated Press of Pakistan, aparţinându-i ambasadorului român în Pakistan.
,,Nu avem în acest moment un astfel de contingent aprobat. Nu ştiu de unde a apărut această cifră (500.000 de cetăţeni pakistanezi, n.r.). Eu vă spun din punct de vedere al Ministerului Muncii, contingentul pentru anul 2019, la această dată este de 20.000 de persoane aprobat, nici într-un caz un contingent nu se aprobă pentru o ţară anume, ci pentru state terţe global. Am discutat şi cu doamna ministru Carmen Dan, până în acest moment la Institutul pentru Imigranţi avem depuse cereri pentru 6.000 de persoane. Nu ştiu de unde a apărut această cifră (500.000 de cetăţeni pakistanezi, n.r.), într-adevăr noi aşa cum am spus şi în programul de guvernare, ne axăm, în principal, pe aducerea românilor înapoi acasă", a declarat Marius Budăi.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ce-spune-ministrul-muncii-despre-pakistanezii-urma-vina-munca-romania-1_5cb880d1445219c57eb00ba9/index.html)
Rata de ocupare a populaţiei a crescut anul trecut la 69,9%, dar a rămas sub ţinta naţională pentru 2020
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut, anul trecut, la 69,9%, de la 68,8% în anul anterior anterior, sub ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, rata şomajului a fost de 4,2%, în scădere faţă de anul precedent (4,9% în 2017). În 2017, rata de ocupare medie a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România a crescut la 68,8%, de la 66,3% în anul precedent.
Detalii pe News.ro (https://www.news.ro/social/rata-de-ocupare-a-populatiei-a-crescut-anul-trecut-la-69-9-dar-a-ramas-sub-tinta-nationala-pentru-2020-1922403518062019040918981504)
În căutarea unui loc de muncă: Doi din cinci angajaţi, nemulţumiţi de situaţia profesională
În luna martie a acestui an, volumul de aplicări pentru un job a crescut cu 12%, comparativ cu luna februarie şi cu 20% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai căutate domenii fiind, pentru a treia lună consecutiv, cele din transporturi, financiar-contabil şi inginerie. Pentru cele trei domenii volumul total a fost de peste 71.000 de căutări, în creştere cu 11% faţă de luna februarie. Primele zece companii care au primit cele mai multe solicitări la slujbele postate în martie au fost Oracle România (1.941 aplicări), IKEA România (1.813 aplicări), Banca Transilvania (1.787 aplicări), ENEL (1.575 aplicări), Alpha Bank (1.564 aplicări), Deichmann (1.507 aplicări), Rompetrol (1.490 aplicări), Inditex (1.454 aplicări), British American Tabacco (1.443 aplicări) şi Societe Generale European Business Service (1.428 aplicări).
Multe detalii pe Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/in-cautarea-unui-loc-de-munca-doi-din-cinci-angajati-nemultumiti-de-situatia-profesionala-care-sunt-cele-mai-cautate-domenii-18104629)
Eurostat: România a înregistrat o rată a şomajului de 3,8% în martie. În zona euro, şomajul a scăzut la 7,7%
România a înregistrat o rată a şomajului de 3,8% în martie, date ajustate sezonier, la fel ca în februarie, dar, în zona euro, şomajul a scăzut la 7,7%, cea mai scăzută din septembrie 2008, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. La nivelul Uniunii Europene (UE), rata medie a şomajului a fost de 6,4% în martie, în scădere de la 6,5% în februarie. Aceasta este cea mai scăzută rată a şomajului din ianuarie 2000 până în prezent.
News.ro (https://www.news.ro/economic/eurostat-romania-a-inregistrat-o-rata-a-somajului-de-3-8-in-martie-in-zona-euro-somajul-a-scazut-la-7-7-1922402030002019041518990648)
Eurostat: România este pe locul patru în UE în funcţie de ponderea liber-profesioniştilor în totalul forţei de muncă
România este pe locul patru în Uniunea Europeană în funcţie de ponderea liber-profesioniştilor în totalul forţei de muncă, de 17%, peste media comunitară de 14%, potrivit datelor aferente anului 2018 publicate marţi de biroul european de statistică Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, 32,6 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani erau liber-profesioniste în 2018 (14% din totalul forţei de muncă), cu cele mai ridicate niveluri în Grecia (30%), Italia (22%), Polonia (18%) şi România (17%).
Cele mai populare ocupaţii între lucrătorii liber-profesionişti sunt încadrate în categoria profesionişti (22%), urmată de servicii şi vânzări (16%) şi meşteşuguri şi alte meserii (15%). Aceste categorii sunt urmate de lucrători agricoli, forestieri şi piscicoli calificaţi (14%), tehnicieni şi profesii asociate, precum şi manageri (12%). Împreună, aceste categorii reprezintă 90% din totalul numărului de liber-profesionişti.
News.ro (https://www.news.ro/economic/eurostat-romania-este-pe-locul-patru-in-ue-in-functie-de-ponderea-liber-profesionistilor-in-totalul-fortei-de-munca-1922405130002019040918990413)
Domeniile cu cele mai mari cresteri ale salariului mediu net: Sanatatea si invatamantul conduc detasat
Castigul salarial mediu net a crescut, la nivelul intregii tari, cu 446 de lei, in perioada februarie 2018 - februarie 2019. Mai exact, de la 2.487 de lei la 2.933 de lei. Dar care sunt domeniile in care s-a inregistrat cel mai mare salt? Iata topul domeniilor in care s-au inregistrat cele mai mari cresteri ale salariului mediu net, in intervalul mentionat:
Invatamant: 879 de lei (de la 2.402 la 3.821 de lei)
Sanatate si asistenta sociala: 878 de lei (de la 2.787 de lei la 3.665 de lei)
Constructii: 831 de lei (de la 1.932 de lei la 2.763 de lei)
Alte activitati extractive: 792 de lei (de la 1.740 de lei la 2.532 de lei)
Activitati auxiliare intermedierilor financiare, activitati de asigurare si fonduri de pensii: 739 de lei (de la 3.307 la 4.046 de lei)
Detalii pe Ziare.com (http://www.ziare.com/afaceri/salariati/domeniile-cu-cele-mai-mari-cresteri-ale-salariului-mediu-net-sanatatea-si-invatamantul-conduc-detasat-1560216)
Acum cativa ani am creat o aplicatie care prezinta datele publicate de INS in format tabelar si pe harta. Aplicatia prezinta niste indicatori statistici din domeniul forta de munca, turism, populatie/demografie, comert international pentru fiecare judet in parte. Datele din aplicatie sunt actualizate in fiecare luna, pe masura ce ele sunt publicate de INS. Aplicatia poate fi accesata din browser, dar poate fi instalata si pe telefoanele mobile. Daca este de interes, ea poate fi accesata aici: http://www.statisticiromania.ro/clasamente (linkuri catre aplicatiile mobile gasiti in bara de sus).
Daca aveti idei de imbunatatire a acesteia, primesc cu bucurie orice sugestie.
INS: În 2018, 237.700 persoane doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul
În anul 2018, peste 200.000 de români (200.200, mai exact) care lucrau part-time doreau şi erau disponibili să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate, arată datele transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică. Aceştia reprezintă circa o treime din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial şi au o pondere de puţin peste 2% din totalul populaţiei ocupate. Suntem cu o rată a şomajului la minime istorice, dar nu neapărat pentru că economia ar tura la maxim, ci din motive mult mai simple: emigraţia masivă şi subocuparea. Subocuparea este noul şomaj, după cum scriu şi economiştii Bloomberg.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ins-In-2018-237700-persoane-doreau-lucreze-nu-cautau-lucru-nu-erau-disponibile-inceapa-lucrul-1_5cd12d52445219c57e582218/index.html)
Topul celor mai atrăgători angajatori din România
În topul celor mai dezirabili angajatori din România, compania Huawei se situează pe locul I, IBM, pe locul al II-lea, iar Ford pe locul al III-lea, arată studiul Randstad Employer Branding 2019. Cei mai dezirabili angajatori în funcţie de industrii sunt ING Bank (industria financiar – bancară), Coca-Cola (FMCG), Valeo (producţie industrială), OMV (petrol şi gaze), Orange (telecomunicaţii), CGS (servicii), Kaufland (retail), Ford (automotive), Huawei (IT).
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/topul-celor-mai-atragatori-angajatori-romania-1_5cd69f5c445219c57e806518/index.html)
Ford pe locul 3 :lol: :lol: :lol: :lol:
E clar ca e top facut la misto.
cred ca au luat ca etalon numarul de CV-uri din stocul fiecarei companii...
Salariile medii nete au ajuns la peste 3.000 de lei în martie
Institutul Naţional de Statistică a dat luni publicităţii ultimele statistici privind salariile medii nete aferente lunii martie, veniturile crescând, în medie cu aproape 5% la nivel naţional, faţă de luna februarie 2019. Câştigul salarial mediu net a crescut în martie, nominal, cu 13,7% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 3.075 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,3%, ritm scăzut faţă de cel înregistrat în februarie, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Detalii pe sectoare ale economiei in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/salariile-medii-nete-ajuns-3000-lei-martie-crescut-veniturile-bugetarilor-document-1_5cd9294e445219c57e910d3b/index.html)
Sărăcia în România. Doar un român din patru rămâne cu bani până la următorul salariu
(https://i.imgur.com/kL1XbW2.png)
Sub 25% din români au bani rămaşi surplus până la finalul lunii, pe care şi-i pot permite să îi cheltuiască pe răsfăţuri, arată sondajul comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe, citat de The Guardian. La nivel european, mai puţin de o treime din cetăţeni mai rămân cu bani până la finalul lunii. Cel mai bine stau danezii şi suedezii, dintre care aproape jumătate spun că le rămân bani. La polul opus se regăseşte Grecia, unde sub 10% din cetăţeni rămân cu bani până la următorul salariul. Coada clasamentului este completată de Ungaria, cu sub 20% şi România.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/saracia-romania-doar-roman-patru-ramane-bani-urmatorul-salariu-1_5cdd5c82445219c57eb33053/index.html)
ANALIZĂ: România are nevoie de 1 milion de muncitori şi 10.000 de roboţi industriali
Economia românească se confruntă deja, de câţiva ani, cu o criză acută de forţă de muncă, necesarul de muncitori fiind evaluat la aproape 1 milion de oameni, dar şi de 10.000 de roboţi industriali, arată o analiză a companiei Frames. "La fel ca în Occident, dincolo de racolarea şi pregătirea angajaţilor, companiile caută soluţii care să reducă impactul forţei de muncă, iar robotizarea, automatizarea şi digitalizarea serviciilor se află în prim-plan. Multe companii se află în plin proces de restructurare a business-urilor, pentru a-şi compatibiliza resursele şi serviciile la Industry 4.0, concept care defineşte a patra revoluţie economică industrială", arată analiza.
"Economia românească necesită investiţii semnificative pentru a se adapta noii revoluţii industriale. Dincolo de perfecţionarea angajaţilor, este nevoie de dezvoltarea unor linii şi servicii automatizate, în care roboţii vor juca un rol semnificativ", mai arată analiza. 34,7% dintre participanţii la sondaj au declarat că intenţionează să achiziţioneze, în următoarele 12 luni, noi soluţii de automatizare / robotizare pentru compania în care lucrează.
Alte cifre pe News.ro (https://www.news.ro/economic/analiza-romania-are-nevoie-de-1-milion-de-muncitori-si-10-000-de-roboti-industriali-1922401620002019051519008702)
Numărul de locuri de muncă neocupate a fost în primul trimestru al anului de 58.200, cu 600 mai mic decât în trimestrul anterior
Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a scăzut în primul trimestru al anului cu 600 faţă de trimestrul anterior, până la 58.200, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 200. În trimestrul I 2019, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,18%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Alte cifre pe News.ro (https://www.news.ro/economic/numarul-de-locuri-de-munca-neocupate-a-fost-in-primul-trimestru-al-anului-de-58-200-cu-600-mai-mic-decat-in-trimestrul-anterior-1922400320512019050919008299)
Românilor nu le este teamă că vor fi înlocuiţi cu roboţi: Opt din zece angajaţi cred că jobul lor e valoros
Deşi companiile devin tot mai tehnologizate şi apelează din ce în ce mai mult la roboţi care înlocuiesc munca oamenilor, opt din zece angajaţi români cred că jobul lor produce valoare pentru clienţi, arată un sondaj efectuat de UP! Your Service. Doar 13,4% dintre respondenţi au spus că nu ştiu în ce măsură munca lor produce valoare, în timp ce 5,5% au declarat că se întâmplă acest lucru în mică măsură şi sub 2% au răspuns negativ. Totodată, aproape 85% dintre respondenţi apreciază produsele şi serviciile firmei pentru care lucrează, spunând că le-ar recomanda şi celor apropiaţi.
Alte detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romanilor-nu-teama-vor-inlocuiti-roboti-opt-zece-angajati-cred-jobul-e-valoros-1_5ce5475c445219c57eeb51e0/index.html)
În ce domenii se munceşte cel mai mult de acasă
Tot mai multe companii au început să ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă, munca remote devenind, în ultimii doi ani, unul dintre beneficiile care au luat cea mai mare amploare în piaţă. La rândul lor, şi candidaţii spun că, alături de salariu şi oportunităţile de a avansa în carieră, opţiunea de a lucra de acasă sau şi de acasă este unul dintre argumentele în funcţie de care aleg să accepte o ofertă de job. Potrivit unui studiu derulat în 2018 de eJobs România, 8 din 10 români ar vrea să lucreze remote, măcar o zi pe săptămână.
Cu toate acestea, rămâne o opţiune viabilă doar pentru o parte dintre angajaţi, respectiv cei a căror activitate se poate desfăşura şi independent de spaţiul tradiţional al biroului. Potrivit celor mai recente date Paylab, comparatorul salarial lansat de eJobs România, IT-iştii şi angajaţii din poziţii de middle management sunt cei care beneficiază de cel mai mult timp lucrat remote. Aproape dublu faţă de top manageri, spre exemplu, în condiţiile în care mai puţin de 10% dintre executivi aleg să lucreze remote.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/In-domenii-munceste-mai-acasa-1_5ce50e9e445219c57ee982ae/index.html)
STUDIU: 6 din 10 români se declară mulţumiţi de locul lor de muncă
Procentul românilor din mediul urban care se declară mulţumiţi de locul lor de muncă este în creştere, de la 55% în 2016 la 61% în 2019, arată un studiu iSense Solutions, realizat pentru evenimentul Employer Branding Conference, în luna martie a anului curent. Creşterea satisfacţiei la locul de muncă este şi mai vizibilă pe segmentul de tineri între 18 şi 23 de ani (77% anul acesta, versus 60% în 2016), cât şi pe segmentul 26-34 de ani (de la 58% în 2016 la 71% în 2019). Totodată, un procent mai mare de angajaţi români din mediul urban spun că au activităţi interesante sau captivante la locul de muncă – 53% în 2019 faţă de 47% în 2016.
Alte detalii pe News.ro (https://www.news.ro/economic/studiu-6-din-10-romani-se-declara-multumiti-de-locul-lor-de-munca-1922401522002019050719009879)
Trei milioane de români lucrează în străinătate. Isărescu: Salariile trebuie să crească, însă ţinând cont de productivitate
,,Un alt domeniu care merită o atenţie deosebită este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care aceasta se confruntă cu provocări considerabile. Pe de o parte, salariile ar trebui să ţină cont de nivelul productivităţii. Pe de altă parte, acestea nu pot fi considerabil mai mici decât cele din alte economii, pentru că ar genera migraţie", a afirmat guvernatorul BNR în faţa membrilor AmCham. ,,Ne confruntăm astăzi cu o problemă a emigraţiei, mai mult de trei milioane de români (un procent semnificativ din populaţie) şi-au părăsit patria pentru alte state membre ale UE. Prin urmare, pentru a limita emigrarea, salariile ar trebui să crească. Dar, singura modalitate de a face acest lucru fără a afecta competitivitatea este creşterea productivităţii", a spus Isărescu, citat de Hotnews.
Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/trei-milioane-romani-lucreaza-strainatate-isarescu-salariile-trebuie-creasca-insa-tinand-cont-productivitate-1_5cf4c8cb445219c57e60f00a/index.html)
România, pe ultimul loc în UE la numărul de angajaţi temporar. Ce drepturi salariale au aceştia în raport cu angajaţii permanenţi
Conform celor mai recente date statistice publicate de Eurostat, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de utilizare a angajaţilor temporari din totalul numărului de angajaţi. Acesta este de doar 0,9%, spre deosebire de Spania, Polonia şi Portugalia unde procentul de utilizare depăşeşte 20%. Recenta activitate a autorităţilor de muncă denotă, însă, un interes crescut în acest domeniu, având în vedere şi tendinţele de flexibilizare a raporturilor de muncă, care au căpătat o amploare semnificativă în ultimii ani. Astfel, în practică, asistăm la o efervescenţă pe piaţa muncii prin creşterea interesului, atât pentru companii, cât şi pentru indivizi, pentru utilizarea unor noi relaţii atipice de muncă.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-ultimul-loc-ue-numarul-angajati-temporar-drepturi-salariale-raport-angajatii-permanenti-1_5cf4c5e3445219c57e60dcb2/index.html)
STUDIU Mai puţin de jumătate dintre milenialii români economisesc lunar. Cei mai mulţi pun bani deoparte pentru vacanţe
Obiceiurile tinerilor români sunt îngrijorătoare: mai puţin de jumătate economisesc, iar cei care o fac strâng bani pentru vacanţe, arată un studiu realizat de fintech-ul Revolut. Revolut a analizat obiceiurile de economisire ale tinerilor din România şi din alte ţări europene în cadrul unui studiu desfăşurat pe un eşantion de peste 11.000 de respondenţi, dintre care 3000 de români. Datele rezultate relevă faptul că 47,57% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 38 de ani economisesc în mod constant, în timp ce 17,11% nu reuşesc deloc să pună bani deoparte.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/studiu-mai-putin-jumatate-milenialii-romani-economisesc-lunar-majoritatea-pun-bani-deoparte-vacante-1_5cf64720445219c57e6c6515/index.html)
40% dintre românii sunt îngrijoraţi pentru viitorul lor. Aproape jumătate dintre români cheltuie mai mult decât câştigă
46% dintre români declară că uneori cheltuielile lor depăşesc veniturile, iar aproape 80% recunosc că îşi iau lucruri de care nu au nevoie, se arată într-un studiu de specialitate, potrivit căruia 40% dintre români sunt destul de îngrijoraţi de viitorul lor, pentru că le este greu să pună bani deoparte. La cererea Raiffeisen Bank, iVox a realizat studiul ,,Pentru ce economisesc românii?", la care au răspuns 972 de persoane cu vârstă de peste 18 ani, respectând structură socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România. Conform acestui sondaj, 46% dintre români cheltuiesc mai mult decât câştiga, iar 8 din 10 români declară că au cumpărat cel puţin o data un lucru de care nu aveau nevoie.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/40-romanii-ingrijorati-viitorul-lor-aproape-jumatate-romani-cheltuie-mai-decat-castiga-1_5cf61ba3445219c57e6abdb1/index.html)
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut în aprilie la 4%
Rata şomajului în aprilie a urcat la 4%, date ajustate sezonier, cu 0,1 puncte procentuale (p.p.) mai mult faţă de luna precedentă, arată datele transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În martie, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost 3,9%, date ajustate sezonier, potrivit datelor INS. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna aprilie a anului 2019 a fost de 354.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (347.000 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (395.000 persoane)", se arată în comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-rata-somajului-in-forma-ajustata-sezonier-a-crescut-in-aprilie-la-4-1922400204002019061019023460)
Salariul mediu net a depăşit 3.100 lei în aprilie. Cine a avut cele mai mari venituri lunare TABEL
Câştigul salarial mediu nominal net a urcat la 3.115 lei în aprilie, în creştere faţă de luna precedentă cu 40 lei (+1,3%), cele mai mari câştiguri fiind înregistrate în tehnologia informaţiei şi cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare decât în luna martie 2019. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 7.192 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 1.785 lei.
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/salariul-mediu-net-depasit-3100-lei-aprilie-avut-cele-mai-mari-venituri-lunare-tabel-1_5cfa0e1f445219c57e8532e4/index.html)
Venitul mediu lunar al unei gospodării din România a crescut cu 25,3% anul trecut, până la 4.251 lei, dar ponderea cheltuielilor a fost mai mare
Venitul mediu lunar al unei gospodării din România a crescut, anul trecut faţă de anul anterior, cu 25,3%, nominal, până la 4.251 lei (914 euro), veniturile salariale reprezentând peste 67%, dar ponderea cheltuielilor din total venituri a crescut, potrivit datelor transmise, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2017, venitul mediu lunar al unei gospodării a fost de 3.392 lei (743 euro). Calculat în euro, avansul înregistrat în 2018 a fost de 23%. În 2018, veniturile băneşti au fost, în medie, de 3920 lei lunar pe gospodărie (1504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană).
News.ro (https://www.news.ro/economic/venitul-mediu-lunar-al-unei-gospodarii-din-romania-a-crescut-cu-25-3-anul-trecut-pana-la-4-251-lei-dar-ponderea-cheltuielilor-a-fost-mai-mare-1922402706002019061119025701)
Salariul mediu net din România a scăzut cu 23 lei, în iulie. Top sectoare în care lefurile au crescut
Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.119 lei, în luna iulie 2019, în scădere faţă de luna precedentă cu 23 lei, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.091 lei, cu 36 lei mai mic decât în luna iunie 2019. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost 110,6%. Mai precis, creşterea reală a salariului a fost de 10,6%, faţă de anul trecut. Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.144 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.823 lei).
Detalii in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/salariul-mediu-net-scazut-23-lei-iulie-top-sectoare-salariile-crescut-1_5d76129e892c0bb0c66e015a/index.html)
INS: Numărul mediu de pensionari a scăzut la 5,15 milioane în trimestrul II, în timp ce pensia medie lunară a crescut uşor la 1.235 lei
Numărul mediu de pensionari a fost, în trimestrul II al anului, de 5,159 milioane persoane, în scădere cu 21.000 persoane faţă de trimestrul precedent, iar pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii) a fost de 1.235 lei, în creṣtere cu 0,7% faṭă de trimestrul precedent, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,67 milioane persoane, în scădere cu 10.000 persoane faṭă de trimestrul precedent.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.187 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 45,9% (comparativ cu 47,8% în trimestrul precedent).
News.ro (https://www.news.ro/social/ins-numarul-mediu-de-pensionari-a-scazut-la-5-15-milioane-in-trimestrul-ii-in-timp-ce-pensia-medie-lunara-a-crescut-usor-la-1-235-lei-1922405512002019091019111714)
România nu mai are cu cine să construiască, chiar dacă ar vrea. Peste 220.000 de angajaţi au abandonat şantierele de construcţii în ultimii 10 ani. Reducerea constantă a numărului de angajaţi din construcţii s-a produs în condiţiile în care investiţiile statului în acest domeniu au început să scadă
(https://i.imgur.com/VSNeFms.jpg)
Peste 220.000 de oameni au ,,dispărut" din sectorul construcţiilor în ultimii zece ani, lăsând şantierele şi fabricile de materiale de construcţii cu numai 339.000 de angajaţi în 2018. Spre comparaţie, în 2008, construcţiile numărau 560.000 de salariaţi, cu peste 65% mai mult faţă de anul trecut, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului la solicitarea ZF.
Cu numărul de anul trecut, forţa de muncă disponibilă în domeniul construcţiilor s-a apropiat de nivelul din anii 2002-2003, când însă piaţa de real estate nu era atât de dezvoltată ca astăzi.
Sursa (https://www.zf.ro/analiza/romania-construiasca-ar-vrea-peste-220-000-angajati-au-abandonat-santierele-constructii-ultimii-10-ani-reducerea-constanta-numarului-angajati-constructii-s-produs-conditiile-investitiile-statului-18408270)
INS: Salariul mediu a scăzut cu 75 de lei în august, faţă de iulie
Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna august de 3.044 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 75 lei (-2,4%), arată datele transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,1%. În luna august 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 4.981 lei, cu 110 lei (-2,2%) mai mic decât în luna iulie 2019.
Multe cifre in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/ins-salariul-mediu-scazut-75-lei-august-fata-iulie-1_5d9c37ee892c0bb0c65f4f80/index.html)
Salariile bugetarilor au explodat după 2015. Creşterea este de trei ori mai mare decât la privat
Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015, pentru fiecare leu în plus câştigat în privat, funcţionarii publici încasând aproape 3 lei. Practic, aceste creşteri salariale ale funcţionarilor publici au sufocat investiţiile. Salariile funcţionarilor au crescut mai mult decât cele din IT Funcţionarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparaţie cu 2015 o creştere de mai bine de jumătate şi care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018, arată profit.ro, citând datele publicate de Institutul de Statistică.
Cifre in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/salariile-bugetarilor-explodat-2015-cresterea-trei-mai-mare-decat-privat-1_5d9ed633892c0bb0c6711bf5/index.html)
Aproape 1,7 milioane de romani adulti nu au lucrat niciodata in viata
Aproape 1,7 milioane de romani adulti care ar putea lucra sustin ca nu au muncit niciodata in viata lor. Informatia apare in date ale Eurostat, citate de Edupedu, potrivit carora, din 12,3 milioane de romani cu varste intre 18 si 64 de ani, mai mult de 1,68 de milioane spun ca nu au muncit niciodata. Asta inseamna 13,6 la suta din totalul celor care se incadreaza in acea limita de varsta. De remarcat este ca exista, printre cei care nu au lucrat niciodata, si 73,5 mii de romani care au studii superioare. Analiza este facuta la nivelul anului 2018.
Ziare.com (http://www.ziare.com/locuri-de-munca/stiri-joburi/aproape-1-7-milioane-de-romani-adulti-nu-au-lucrat-niciodata-in-viata-1581277)
https://www.g4media.ro/harta-meseriilor-si-a-scolilor-profesionale-nicio-scoala-profesionala-nu-pregateste-elevi-in-calificarea-constructor-drumuri-si-produri.html
Nu stiu unde sa pun articolul...dar are dreptate. Practic in meseria asta...maistri cu adevarat nu prea mai sunt. Ori sunt foarte batrani...in general absolventi din anii 80...de cine stie ce licee de constructii sau scoli profesionale. Sau calificati la locul de munca.
Ce se intampla in realitate pe santiere...e ca maistri sunt in general ingineri sau subingineri (nici din astia nu prea mai sunt)...care fac foarte foarte mult santier. Sau poate un sef de echipa mai dezghetat...care incet incet a prins tot felul de smecherii. Exista insa o problema: Inginerii si subinginerii sunt mult prea scoliti pt a fi maistrii...iar sefii de echipa prea putin. Totusi un maistru ar mai trebuii sa aiba idei teoretice despre statica, betoane...etc.
In Germania exista "Polier", in Italia e parca "Geometra", pe la America e "Foreman".
Școlile profesionale și liceele tehnologice din România nu pregătesc în momentul de față niciun elev în calificările "constructor drumuri și poduri" și "constructor căi ferate".
Cele mai deficitare calificări
La polul opus la clasamentului, cu zero elevi în pregătire, se află cele mai deficitare calificări: constructor de căi ferate, constructor de drumuri și poduri, cizmar, alături de alte 35 de calificări, a anunțat Ionuț Popa, membru în echipa CivicNet care a realizat harta meseriilor.
Ionuț Popa a precizat că, în ceea ce privește "meseria" de constructor căi ferate, "sunt 1400 de fime care au nevoie de astfel de angajați și 64.000 de salariați", în prezent. Cea mai mare nevoie este în zona de nord-vest a țării, unde este cea mai mare concentrare de firme.
Sursa (https://www.edupedu.ro/harta-meseriilor-si-a-scolilor-profesionale-nicio-scoala-profesionala-nu-pregateste-elevi-in-calificarea-constructor-drumuri-si-produri/?fbclid=IwAR2KMf-XBitwThfJXv2r2F9RU4ZNgWDjD0uuHESixlqZ6RbYjcKvV8OKAKM)
De ce nu s-au intors meseriasii din strainatate cu ocazia crizei covid
https://economie.hotnews.ro/stiri-cariere-24195737-nu-intors-meseriasii-din-strainatate.htm
Cristi, imi pare rau, articolul ala e o suma de clisee demna mai degraba de revistele bulevardiere decit de un raspuns cit de cit de luat in seama la intrebarea din titlu. Care intrebare este la rindul ei prost pusa!
Eu am inteles ca e experienta unui om, care angajeaza oameni. E drept ca e unul singur, nu sunt date statistice, dar relatarile lui mi s-au parut interesante. Schimbarile de atitudine fata de angajare de-a lungul crizei, etc.
De acord ca nu trateaza doar intrebarea din titlu.
Dar au si informatiile astea calitative (nu cantitative) rolul lor, nu-s neaparat clisee. Povestile/narativele au un rol important in societate, educatie...
E un articol sponsorizat, nu stiu ce implicatii are asta...
Peste 7.000 de indieni, turci, vietnamezi şi alţi străini au cerut să lucreze pe şantierele din România în primele 9 luni ale anului
Peste 7.300 de avize de angajare au fost eliberate în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 pentru cetăţenii străini dornici să lucreze în construcţii în România, arată datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Aproape 3.500 dintre ei sunt muncitori necalificaţi, care au venit în România pentru a ocupa poziţii în demolarea clădirilor sau pentru spargerea şi tăierea materialelor de construcţii.
Sursa (https://www.zf.ro/business-construct/peste-7-000-de-indieni-turci-vietnamezi-si-alti-straini-au-cerut-sa-19747957)
Vin turcii pe A0 :lol:
Creșterea salariului brut în sectorul construcțiilor a fost de 34,5% în decembrie anul trecut, față de decembrie 2022.
Mare parte din această creștere a fost cauzată de diminuarea facilităților fiscale acordate angajaților din sectorul construcțiilor. De asemenea, creșterea din decembrie a fost determinată și de primele acordate la sfârșitul anului.
În decembrie, salariul mediu brut lunar în construcții a depășit pragul de 7.000 de lei, ajungând chiar la 7.250 de lei, după cum arată cele mai noi date publicate de Institutul Național de Statistică.
În același timp, salariul mediu net lunar în construcții a fost în decembrie de 4.835 de lei, fiind mai mare cu peste 20% decât cel din decembrie 2022.
Creșterea este semnificativ mai mare decât media la nivelul întregii economii.
Per economie, salariul mediu net lunar a crescut cu circa 15,5% în perioada decembrie 2022 – decembrie 2023, până la 5.079 lei.
https://arenaconstruct.ro/salariul-brut-in-constructii-a-depasit-7-000-de-lei/
@rota doar pe a0? acolo mai au putin si termina..
vin la metrou m6, la nurol pe a7 si a8(nu?) pe sibiu fagaras... poate si pe t1 dx12.. sper ca nu am omis vreun lot..
Aproximativ 35% – 40% din lucrătorii străini, proveniți din țări non-UE, prezenți în țara noastră, activează în sectorul construcțiilor, apreciază Bogdan Gheorghiu, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
El estimează că, în prezent, în România, lucrează aproximativ 170.000 – 180.000 de persoane provenite din afara Uniunii Europene, din care 50.000 – 60.000 sunt în sectorul construcțiilor.
Cererea pentru astfel de lucrători este mare în prezent, însă Bogdan Gheorghiu estimează că va scădea în viitor. Aceasta pentru că devine tot mai lungă perioada necesară pentru realizarea importului de forță de muncă.
Unul dintre motive ar fi dificultatea procesului migraționist, procedurile s-au complicat și au început să dureze extrem de mult, în special din cauza pregătirilor pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Dacă în trecut, timpul efectiv de angajare a unui lucrător non-UE putea fi între trei și patru luni, acum a crescut la opt – zece luni.
https://arenaconstruct.ro/importul-de-forta-de-munca-dureaza-din-ce-in-ce-mai-mult/
Austriecii de la PORR Construct se numără printre cei mai mari angajatori de cetăţeni străini din domeniul construcţiilor, potrivit unei analize ZF. Ei nu au găsit în România suficientă forţă de muncă pentru proiectele pe care le au în lucru, astfel că au apelat la oameni din India, Macedonia, Polonia şi chiar Austria - ţara de origine a grupului
Fascinaţia pentru salariile oferite de ţările occidentale îi atrage în continuare de muncitorii români din domeniul construcţiilor, fapt care încă pune presiune pe companiile de profil care activează în România.
,,În rândul colegilor TESA, ne bucurăm de un grad bun de retenţie la nivelul organizaţiei noastre. O provocare este în continuare categoria reprezentată de muncitori, în rândul cărora există încă mirajul Vestului şi al locurilor de muncă din afara ţării. Pe lângă pachetele salariale oferite, în ultimul an şi jumătate ne-am concentrat eforturile pentru identificarea de instrumente, programe de dezvoltare şi calificare, acţiuni de motivare şi retenţie adresate acestei categorii", spun reprezentanţii PORR Construct.
Aproape o treime – mai exact, 29% – dintre salariaţi sunt însă noi, având o vechime mai mică de şase luni.
Potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), muncitorii necalificaţi primesc în România în jur de 600-700 de euro, în timp ce, în Germania de pildă, ei ajung să fie plătiţi cu aproximativ 2.000 de euro, ceea ce face emigrarea mult mai tentantă.
https://m.zf.ro/amp/business-construct/porr-construct-s-a-apropiat-de-1-200-de-angajati-in-2022-dupa-ce-a-21586878
Un macaragiu câștigă în România mai puțin de jumătate decât în Germania
Salariul pentru un macaragiu în România începe de la 6.500 lei net (circa 1.300 euro). Mulți operatori de utilaje mari au plecat din țară după pandemia de Covid, deoarece salariile sunt mai bune în vestul Europei. În Germania salariul începe de la 2.800 euro net și variază în funcție de operațiunile desfășurate pe macara. Acolo sunt utilaje mai performante și lucrătorii pe macară sunt specializați pe diverse activități.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă ar atrage lucrătorii români din străinătate
Macaragii s-ar întoarce să lucreze în România dacă ar fi cererea mai mare pentru astfel de calificări, dacă ar fi salariile mai mari și condițiile de munca mai bune.
,,În România se lucrează încă pe utilaje vechi (și din 1978). Aceste utilaje sunt funcționale, întrucât primesc aprobarea ISCIR, însă nu este luat în calcul gradul lor de uzură și dificultatea cu care se operează comparativ cu cele noi. În Germania și în Marea Britanie se lucrează în majoritate pe utilaje mai noi decât în România, iar lucrătorii sunt instruiți foarte bine și știu cum să le opereze. Sunt utilizate metode noi de instruire – ex. materiale video, care sunt foarte clare și explicite", spune domnul Marcu.
El propune ca statul să sprijine firmele de construcții ca să își poată achiziționa utilaje noi, printr-un program de tipul Rabla pentru autoturisme. Utilajul vechi să fie predat iar firma să primească o sumă de bani pe care o poate utiliza pentru a-și putea achiziționa un utilaj nou.
Spre deosebire de străinătate, în România există și probleme de securitate a lucrătorilor pe macarale.
În caz de accident de muncă sau probleme de sănătate a macaragiilor este dificil să se intervină pe șantier pentru salvarea persoanelor. În alte țări există proceduri în acest sens și lucrurile funcționează. În opinia domnului Marcu, siguranța în șantiere este la cel mai înalt nivel în Marea Britanie si Suedia.
Calificarea unui macaragiu costă în țară 1.200 lei și mii de lire în Marea Britanie
Un macaragiu are studii medii și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditată de ISCIR și Ministerul Invățământului. Cursul durează patru luni, după care se emite o diplomă și cursantul poate profesa. Costul unui astfel de curs este de 1.200 lei.
În alte țări există practica prin care firmele plătesc cursurile pentru angajați. Companiile din Marea Britanie trimit angajații la cursuri, ceea ce reprezintă de asemenea un atu pentru lucrători. Cursurile costă în jur de 3.500 – 4.500 lire, cursanții învață pe utilaje moderne și astfel obțin competențe noi, prin care devin mai competitivi pe piața forței de muncă.
https://arenaconstruct.ro/cererea-pentru-deserventii-de-macarale-este-in-scadere/
Decalaje semnificative între țările Uniunii Europene sunt în ceea ce privește costurile orare cu forța de muncă, iar în țara noastră sunt printre cele mai mici astfel de costuri.
Conform datelor Eurostat, cele mai mici costuri orare cu forța de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11,0 euro) și Ungaria (12,8 euro).
Cele mai ridicate au fost în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) și Belgia (47,1 euro).
În sectorul de construcții, costurile orare au fost de 28,5 euro, respectiv 31,9 euro.
Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile nesalariale (de exemplu, contribuțiile sociale ale angajatorilor).
Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,7% în UE și de 25,5% în zona euro.
Cele mai scăzute ponderi ale costurilor nesalariale au fost înregistrate în Malta (1,4%), România (5,0%) și Lituania (5,4%), iar cea mai mare în Suedia (32,2%) și Franța (31,9%).
Costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 5,3% în UE între 2022 și 2023
În 2023, comparativ cu 2022, costurile orare cu forța de muncă la nivelul întregii economii, exprimate în euro, au crescut cu 5,3% în UE și cu 4,8% în zona euro.
În zona euro, costurile orare cu forța de muncă au crescut în toate țările.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croația (+14,2%), Lituania (+12,4%) și Estonia (+11,7%).
Pentru țările UE din afara zonei euro, costurile orare cu forța de muncă exprimate în moneda națională au crescut în 2023 în toate țările, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Ungaria (+17,0%), România (+16,5%), Bulgaria (+14,0%) și Polonia (+12,4%).
Cea mai mică creștere a fost în Danemarca (+2,7%).
https://arenaconstruct.ro/avem-printre-cele-mai-mici-costuri-cu-forta-de-munca-din-europa/
"De asemenea, pentru țările care dau cei mai mulți aplicanți, procentul de confirmare, respectiv numărul de lucrători care ajung să lucreze pe șantier este de maxim 5% dintre cei care ajung în România cu acest scop, este de părere unul dintre reprezentanții firmelor de recrutare. Chiar dacă au bunăvoință le lipsește capacitatea fizică, priceperea (calificarea), capacitatea de adaptare.
Ca urmare, pe cei ajunși în țară dar care nu fac față muncii pe șantierele de construcții recrutatorii îi recomandă altor angajatori (din Horeca, industrie etc.).
Cele mai multe avize de angajare lucrători străini au fost eliberate anul trecut pentru muncitori din sectorul construcțiilor.
Astfel, pentru ocupația "muncitori necalificați la demolarea clădirilor, captușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet" au fost emise peste 8700 de avize, reprezentând aproape 9% din numărul total de avize emise anul trecut de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Au mai primit avize și 5750 de muncitori necalificați pentru spargerea și tăierea materialelor de construcții.
Mai mulți angajatori, mai puține cereri pentru angajarea de lucrători străini
Numărul angajatorilor care au depus anul trecut cereri pentru eliberarea avizului de angajare lucrători străini a crescut față de anul precedent. Datele IGI arată că acest număr a ajuns la 11.708 de angajatori în 2023, în creștere cu 8,2%.
Totuși, conform aceleiași surse, se observă că anul trecut numărul de cereri pentru obținerea avizului de angajare pentru lucrătorii străini a înregistrat o scădere față de anul anterior.
În 2023 au fost depuse 123.940 de cereri, reprezentând o scădere procentuală de 10,4% față de 2022.
De asemenea, se observă o scădere a numărului de avize de angajare eliberate pentru străinii care doresc să lucreze în România.
În 2023 au fost eliberate 101.240 de avize, mai puține cu 7% decât în 2022.
Cetățenii străini care doresc să rămână în România pentru o perioadă mai lungă de timp sunt obligați să obțină un permis de ședere. Pentru a solicita permisul de ședere este necesar ca solicitantul să depună personal o serie de documente, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză.
În ceea ce privește numărul de permise de ședere eliberate în scopul angajării, în 2023, s-a înregistrat o creștere semnificativă față de anul anterior.
Conform datelor statistice, în 2023 au fost emise 45.080 de permise, semnficativ mai mul�te decât în 2022, creșterea fiind de circa 39%.
Este de remarcat faptul că din totalul celor care aplică pentru locuri de muncă în țara noastră numai 36% ajung să obțină permis de ședere (implicit asumăm că au început lucrul în România).
Cei mai mulți muncitori străini provin din Nepal, Sri Lanka și Pakistan
Nepal ocupă primul loc în topul țărilor de origine a beneficiarilor avizelor de angajare eliberate în 2023, cu un număr de 23.477 de avize, reprezentând aproximativ 23,2% din totalul avizelor eliberate.
Urmează Sri Lanka cu 22.265 de avize, echivalent cu 22,0% din total. Bangladesh ocupă locul al treilea, cu un număr de 18.155 de avize, reprezentând 17,9% din total.
Acestea sunt urmate de: Pakistan (8,2%), India (6,6%), Turcia (5,2%) și Egipt (2,5%)."
https://arenaconstruct.ro/muncitori-necalificati-vin-din-nepal-sri-lanka-si-pakistan/