Forum PeUndeMerg.ro

Discutati aici despre FIDIC si ce se doreste cu noul contract national. Sau cum s-o numi.
:cheers:

Pai nu s-a renuntat la noul contract national? Eu asa am inteles. Se va folosi in continuare FIDIC adaptat la legislatia romaneasca si nu barbarizat prin obligatii oneroase catre constructori.

Iar Cristi5, ca sa fiu avocatul diavolului....Britanici au inventa FIDIC galben si il folosesc cred ca intr-o proportie ca nicaieri in lume. Americani la fel. In rest....nu prea mai e o regula specifica.

Pe Coridorul de CF, spre rusinea CFR, ei fac licitatii FIDIC ROSU, cu mai putine planse decat pune CNADNR la un Ilustrative Design pentru FIDIC GALBEN. Dupa licitatie...mai apar niste planse (numite Detalii de executie...care CFR stie de ce nu le include in licitatie)  cu care CNADNR nu ar avea tupeu sa mearga sa ceara nici macar autorizatie de construire...dapoi sa mai si execute. Toate plansele sunt cu greseli enorme, copy paste grosolan, solutii din anii 60 proiectate de ISPCF, si rascopiate si copiate.

Dar nu trebuie sa ma credeti pe mine, haideti sa vedem cu ce planse se liciteaza un mare pod peste Mures, din sectoarele Simeria-km 614.

Dispozita generala si singura din care mai poti extrage ceva informatii generale si dimensiuni:

(http://i.imgur.com/KLlfGGG.jpg)

Un plan de incadrare in zona....facut pe harti geografce. Apa de plaoie când licitezi.

(http://i.imgur.com/EA1QYqS.jpg)

Un plan de situatie...cu ceva cote pe malurile Muresului...ca evident nimeni nu s-a chinuit sa se bage in apa. Sau...si cotele astea extrase de pe Google.

(http://i.imgur.com/f2steMv.jpg)

Si un plan tehnologic...o aberatie tehnica probabil buna in anii 70-80, si care constructorul oricum nu o baga in seama. Nu prea inteleg de ce se baga proiectantul in seama la tehnologia de executie.
(http://i.imgur.com/CI79NON.jpg)

Asta e un pod care costa undeva la 15-20 milioane euro si are vreo 500 metri lungime. E din metal....si Wadan sau Vancouver va pot spune ce inseamna detalii de executie la poduri metalice. Sau sa nu intram in asa numitele shopdrawings de metal...unde fiecare sudura si detaliu de imbinare trebuie reprezentate.

cunosc un proiect pe fidic rosu in care s-a proiectat extrem de prost, erori grave de la realitate.

Beneficiarul nu poate/nu vrea sa traga la raspundere proiectantul (care e in insolventa) si rezolvarea problemelor si OV pica in responsabilitatea constructorului/consultantului . . . dar aceste lucrari suplimentare nu sunt bugetate in licitatie.

.....poate deveni f complicata situatia si cu fidic rosu

Eu cred ca fidic-ul galben are avantajele lui, doar termenul contractului ar trebui stabilit altfel; sa se ia in considerare timpul dintre terminarea proiectarii si obtinerea AC

FIDIC-ul rosu poate functiona foarte frumos daca:

- se respecta clauza de Value Engineering. Adica constructorul poate propune local solutii mai bune (dpdv bani, timp, calitate, intretinere sau orice alt avantaj)...si sa primeasca 50%din beneficii. Dar autoritatile romane, nu accepta nici una aceasta clauza si vor ca toate eventualele economii sa mearga la ei. Mai mult....nici macar costurile de reproiectare nu vor sa le plateasca, ca ei au platit odata proiectarea si dupa aia au probleme.

La fel, FIDIC GALBEN, poate functiona foarte frumos daca:

- se spune mult mai clar ce se doreste, sau sa se restrictioneze cat de cat solutiile tehnice. Dar CNADNR a avut (acum cat de cat a mai corectat) o placere perversa in a raspunde evaziv la cererile de clarificare din partea constructorilor. In acest mod, avea libertatea sa o dea la intors oricând si sa elimine pe orice vroiau din faza de licitatie, sau dupa aia sa se joace cu contractul in timpul executiei. Se putea spune de exemplu foarte simplu, pasajele peste autostrada vor avea 40 de metri deschiderea peste autostrada, sau nu stiu ce structura de pe nu stiu ce contract va avea minim 600 metri lungime si deschiderea minima de 50 de metri, sau la podurile peste Mures de pe Sebes Turda sa se ceara clar ca deschiderea principala a podului sa fie de minim 70 de metri. Iar constructorii sa aiba voie sa jongleze cu knowhow-ul lor in interiorul acestor restrictii.
Dar CNADNR mai mult, prefera ca angajatii lor sa frece menta, si nici macar niste contracte simple pentru documentatii de expropiere, sau de obtinere avize sa nu fie necesar sa le managerieze si-l pune pe constructor.

Despre centura Carei:

Quote from: Atila60 on March 25, 2016, 09:00:29 AM
Aproximativ 20 de proprietari vor fi expropriati,terenul in cauza avand o suprafata de aproximativ un hectar.Nu sa tinut cont deanumite aspecte,cum ar fi santurile sau acostamente.

Intr-o tara normala proiectantul acelui proiect (ca banuiesc ca a fost FIDIC ROSU) ar trebui sa intre in faliment, sa i se execute garantiile depuse. Sau daca il tin buzunarele sa plateasca revendicarile constructorului.

Daca CNADNR va face asta cu vreo 2-3-4 proiectanti si contracte....dupa aia lumea se invata minte. Nu se mai liciteaza la 30% din buget, si se verifica fiecare aspect de 10 ori. Si asta e numai varful icebergului...despre care aflam noi.

Ce se mai aude despre aşa-zisul "contract naţional" ? Anul trecut la nişte discuţii cu o serie de traineri FIDIC şi nişte avocaţi, se povestea că anul acesta în aprilie ar fi un termen final pentru adoptarea acestor "contracte naţionale". Era legat de discuţia cu noua lege a achiziţiilor (acel pachet legislativ de 4 legi), care trebuiau atunci aprobate pentru a armoniza legislaţia românească cu cea europeană.

Nu poți numi contracte naționale niște contracte luate și traduse după contractele VOB germane.  E ca și discuția din parcare despre curățenie si reciclare. Părerea mea ca sunt sortite pieriri.  Erau și niște obligații amuzante acolo: gen reprezentantul constructorului sa declare numărul de telefon personal, sau declarațiile lui din ședințe sunt declarații angajate ale firmei...ca și niște acte aditionale.

Nu e neaparat legat de contract, dar de noua lege a achiizitiilor publice. Pe partea de consultanta/proiectare, achizitii de genul asta am cam inteles cum vor reusi sa faca sa mearga alegerea pe principiul celei mai avantajoase oferte dpdv tehnic-economic.

NGC20, Bogdix, North si altii: cum va functiona, sau cum credeti ca va functiona un criteriu cu multe asptecte de subiectivism, când un criteriu absolut obiectiv (cel mai mic pret) naste atatea probleme si contestatii de 1-2 ani de zile??? Se vor bate firmele in experti si demonstratii ca a mea, ba a mea e mai buna dpdv tehnic.

Banuiesc ca se va merge pe metoda punctajului, in care fiecare criteriu va avea un punctaj stabilit de cnadnr.
Sper ca nu vor lasa loc de interpretari  in ceea ce priveste modalitatea de acordare a punctajului pentru fiecare criteriu.

Chiar si asa, romanul este inventiv... "metoda FANY" (http://www.ziardecluj.ro/metoda-fany-de-furat-la-licitatii)

Una din recomandarile pentru acest tip de licitatii, este acela de a acorda punctaj in functie de garantie!!!
Bineinteles cel mai important criteriu trebuie sa fie tot cel al pretului cel mai scazut. acesta trebuie sa aiba o pondere intre 60 si 80% din total.
Alte criterii pot fi timpul de executie, altitudinea maxima, viteza de proiectare, lungimea totala a structurilor, distanta tronsonului, valoarea exproprierilor necesare.

Asta pe concesiune sau proiectare si executie. Pe FIDIC ROSU ce te faci?

Ceva asemanator a incercat si Boagiu la prima licitatie a lui OS, LD, TL, NA....când acorda punctaje pentru durata de executie, garantie, utilaje, etc.

Rezultatul a fost ca 90% au licitat la cea mai mica perioada, cea mai mare garantie, cele mai multe utilaje...asa ca, criteriul de departajare final tot pretul a fost.

Si are CNADNR personal calificat si suficient de nepartinitor sa judece o oferta tehnica, sa faca o separare indubitabila intre ele, absolut obiectiva? :)) Si daca ar face-o tot...va fi usor de contestat si de intors in instante.

pe fidic rosu, ar trebui sa conteze doar pretul. Adica tu ii spui exact cum vrei sa iasa si in cat timp...si vrei sa optimizeze ce?
Si chiar nu cred ca el iti poate da un timp de executie cand tu ii dai ordinul de incepere dupa 1 an. Sau dupa 1  luna.

Ideea punctajului ("criteriul economic") nu este una rea. Dar a mai fost aplicata la noi, si a fost folosita pentru trucarea unor licitatii.
S-ar putea face la nivel de MT o grila de punctaj care sa fie litera de lege. Si care sa nu poata fi interpretata in nici un fel.
Doar ca imi vine greu sa cred ca cineva va vota eliminarea completa a factorului uman din astfel de decizii.

Pentru utilaje si resurse umane, nu as da puncte. Nu vad de ce m-ar interesa pe mine daca A foloseste un excavator timp de 24h/zi sau 5 timp de 8 ore pe zi din care 6 de pauza..
Punctajul l-as crea pe baza de obiective.
As vedea ceva de genul:
- pret: Valoare estimata 70 puncte. val minima 50% din estimat. Punctaj = (val estimata/2)/val ofertata X 70
- garantie minima 2 ani. 3 ani = 3 puncte. 4 ani = 5 puncte. 5 ani = 8 puncte
- suprafata totala a structurilor. Minima prin proiect = X (pentru a respecta standardele minime). pentru fiecare extra 5000 m2 = 1 pct. Pentru tunele si viaducte mai inalte de 20 m se acorda 1,5 pct la 5000 m2. Maxim 15 puncte
- valoarea estimata a suprafetelor expropriate. 3 puncte pt oferta cu cele mai mici exproprieri, 2 pt locul 2, 1 pt locul 3. 0 pt restul.
- Altitudinea cea mai mica: 4 puncte. locul 2: 3 punct..2....1...0
- termen de executie: 2 ani. Finalizare cu minim 6 luni inainte: bonus 5% din valoare.

Se face punctajul total si se stabileste si valoarea unui punct. In cazul in care constructorul nu respecta ceva (chiar si din cauze neprevazute - este vina lui pt ca nu a calculat cum trebuie) atunci este penalizat cu valoarea respectivelor puncte.

Trebuie sa fie ceva simplu ca sa nu poata fi interpretat, dar in acelasi timp cuprinzator ca sa respecte toate legile si sa tina cont de toate situatiile care au fost pana acum.

vezi, deja începem discutia...de ce ai da in plus pentru poduri? Sunt mai greu de intretinut.

Se pot face oferte tehnice si pentru FIDIC ROSU. Adica poti sa pui materialul care indeplineste la limita conditiile, sau ceva mai bun. Sau cel mai bun. Hidroizolatiile de poduri sunt un exemplu care-mi vine acum in minte.

Sau faimoasele panouri antiorbire. Sau rosturile de dilatatie....sau aparatele de reazem.

Atata vreme cat nu se poate impune un anumit furnizor, ci doar o solutie tehnica, fie ea si detaliata....e clar ca exista diferite posibilitati de a indeplini acele cerinte.

puncte pt poduri.... poate pentru ca un pod mai lung inseamna o mai buna scurgere a apelor si chiar posibilitati de subtraversare in perioadele de seceta. O caruta/tractor poate trece pe sub un pod, prin albia unui parau, dar printr-un podet e cam greu.

Parca prin 2000, in sectorul 3 a fost o licitatie pe fidic rosu pentru reabilitarea drumurilor. A fost castigata de Tehnologica Radion care a ofertat nu stiu ce capace de canal, extrem de bune si extrem de ieftine. A mai licitat si niste stalpisori si ceva semne de circulatie la fel de smechere si de ieftine....
Apoi la asfalt a pus un pret extrem de mare.

Prin metoda punctajului, a castigat licitatia din punctele de la stalpisori, capace de canal si semne de circulatie. Pe care in final, nu le-a mai realizat, invocand nu stiu ce exceptie (au adus oferta, dar pana sa le cumpere, a disparut furnizorul cu totul).  Bineinteles, acelea au fost re-licitate.
Dar ei au incasatl dublu la asfalt.

Acordand puncte pentru materiale, lasi usa deschisa interpretarilor. Se vor gasi imediat specialisti care sa sustina un material sau altul. O metoda sau alta. Si sa vezi dupa aceea contestatii si procese.

Tu spui ca podurile sunt mai greu de intretinut. Sigur va veni un specialist care, in fata judecatorului va demonstra ca ne costa mai mult intretinerea unui rambleu cu un pod pe deasupra. Si uite asa, vom avea o disputa intre ce e mai buna: supratraversarea sau subtraversarea?

Si eu sunt curios ce va iesi. Tare imi este teama sa nu deschida "cutia Pandorei".

cum am zis...va fi distractiv de privit. Popcorn si rabdare. Eu sper ca totusi specialisti care au facut legea si mai ales normele de aplicare sunt mai inteligenti ca noi, si au gasit solutii la tot.

Ce a facut Tehnologica e clar modificare a competitiei la nivel de licitatie. In 2000 se castigau proiecte cu 1 zi perioada de executie. Si se punea pret mai mare decat erau penalitatile de intariziere...si gata smecheria. Sau 99 de ani perioada de garantie. Ce vremuri. Si prin 2010 mai gaseai chestii de genul asta.

Discutiile cele mai mari au fost pe partea de servicii. Acolo nu se va mai merge pe pretul cel mai mic. Adio SF si proiectare cu 10% din valoarea estimata. Am situatie in care un CJ s-a chinuit sa il descalifice pe unul care a venit la proiectare cu 12,5% si nu a reusit, inclusiv justificari ca platesti experti si ingineri cu vechime de 20 de ani cu salariu minim pe economie. Eu le-am zis ca l-as fi chemat in fiecare zi la sedinte si l-as verifica cand face studiile de teren.
Pe partea de servicii se va putea merge pe experienta expertilor cheie propusi, numar de lucrari  si gradul de complexitate al acestora, calitatea documentatiei tehnico economice realizate anterior, etc

Un prim pas vad ca s-a facut, calitatea documentatiei tehnice are o pondere de 30-40% din punctaj pe proiectele de infrastructura. Si-au dat seama si ei ca un proiect bun inseamna si o executie corespunzatoare.

Pe partea de lucrari se va putea face o selectie indirecta, prin "blocarea" specialistilor si echipamentelor propuse in cadrul unui proiect pe parcursul derularii acestuia. Adica acelasi specialist sa imi apara ca fiind in 5 proiectee odata, pe fiecare cu 8 ore.

N-ar fi mai simplu (stiu raspunsul deja) ca la licitatie sa se elimine din start ofertele cu preturile extreme (cel mainmic si cel mai mare) ?

Asa s-ar putea determina in timp ofertantii sa nu se duca prea jos, riscand eliminarea prematura.

stiu ca Spania si alte tari au incercat si folosit acest lucru. Folosirea ofertei cea mai aproape si sub valoarea medie a ofertelor prezentate.

Nu Spania, ci Italia. Nu se mai poate de la directiva europeană pe achiziții din 2004.

În Italia veneau cîte 60 de firme în cartel și licitau toate cam la același preț ducînd astfel media în zona dorită și apoi cîștiga una dintre ele, dar de fapt toate reprezentau același interes.

O intrebare catre teea, bogdix, florin 74 si cine mai poate sa-mi dea un sfat:

Pe un proiect FIDIC ROSU, o cantitate este complet gresita, sa zicem honest mistake, proiectantul a pus virgula cu o unitate mai repede, sau a gresit complet unitatea de masura (kg in loc de tone, sau tone in loc de metri cubi, sau alte combinatii posibile....de ex. stratul de asfalt de uzura pe multe proiecte de reabilitare in trecut se masura la metri patrati):

cantitatea asta, corectata si inmultita cu pretul unitar, face ca valoarea de contract sa creasca cu mai mult de 10%. Atat conditiile de contract (facand referire la lege) cat si legea interzic acest lucru, dar fara sa prezinte care sunt variantele, pedepsele...etc. (Teoretic ar fi o iesire din impas: sa se faca licitatie separata).

Ca si constructor ce poti sa faci: executi atat cat e in Lista de cantitati si te opresti?? lasi de exemplu marcajul rutier pus doar pe 10% din proiect (daca e gresit ordinul de marime). Sa faci licitatie separata ar fi criminal pentru proiect si o nebunie dpdv contractual cu doi antreprenori pe acelasi santier, cu garantia...etc.

Pun întrebarea asta, deoarece problema apare inclusiv in arbitrajul de pe OS3, in care adjudecatorul a acordat lui Impregilo bani suplimentari pana la concurenta cu 10% peste valoarea de contract. Pai ce facem aici? ori are dreptul ori nu are dreptul la lucrari suplimentare? Nu poti sa spui ca evenimentul a fost neprevazut dar doar 10% din el.

Fara legatura directa: in Suedia la imobiliare e seller's market, se face licitatie prin telefon (agentul imobiliar suna pe rand la cei interesati care prezinta o promisiune de imprumut de la banca) sau prin internet. Pretul poate urca mult, am vazut si aproape dublari.

Vazand asta o italianca din Sicilia a ras de s-a prapadit: zice pai as veni cu toti prietenii si as urca pretul, apoi s-ar retrage toti si i-ar lasa pe suedezi sa liciteze mai departe :)

true. ei pur si simplu nu au unele chestii in modul lor de a fi. (si vorbim de diferente de genul asta nu intre Sud estul europei si altii, ci inclusiv intre italieni, austriecii si tarile nordice).

De aceea, de exemplu vor mai trece multi in pana in tari din Sud Estul Europei, Italia, Austria si chiar Germania sa se aplice cu atat succes contracte tip cost+fee (ca sa fim si on topic), cu cat se aplic in tarile nordice.

Când mi-a povestit un danez, cat de bine merge, si cum toata lumea e cinstita si fericita (beneficairul plateste exact cat costa si poate sa execute orice vrea, atat timp cat el controleaza costul, iar constructorul are garantat indiferent acel mic profit si plata costurilor indirecte), ma si gândeam sa-i aduc niste facturi cumparate din Obor.

Nu e despre autostrazi dar este despre FIDIC.

Este vorba de contractul pentru executia spitalului Gomoiu. A fost aseara un reportaj mai amplu la DIGI24.

Noi ne plangem si discutam problemele si/sau competenta CNADNR in administrarea si interpretarea contractelor fidic galben-fidic rosu, dar la spitalul Gomoiu este si mai tragica. Acolo se cearta beneficiarul si constructorul ce tip de contract este de fapt. Rosu sau Galben? poate sau nu poate schimba antreprenorul proiectul atat vreme cat respecta principiul ""fit for purpose""?

Si mai era un tip in primarie, foarte suparat ca in contractul dintre PMB si Inginer, Inginerul are mult prea multe atributii, si ei acum nu recunosc deciziile Inginerului si facturile pentru respectivele lucrari.

Aici e reportajul.

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/Primul+spital+de+stat+construit+in+Bucuresti+in+ultimii+30+de+an

@alecu26
Eu la trainingurile de FIDiC + aplicarea lui pe legea achizitiilor publice in Romania am fost invatat ca desi contractul e "lege intre parti" pentru Beneficiari primeaza legislatia nationala.
Intrebarii tale i-as raspunde cu 2 lucruri:
- nu cred ca o cantitate gresita atat de evident nu va fi sesizata la licitatie de ofertanti si nu se va clarifica atunci (poate nu o sesizeaza toti, dar unul-doi sigur o sesizeaza)
- exista portite, dar cu diverse asumari de raspundere, prin care se poate aditiona pana la 50%, vezi OG 34, dar toata lumea fuge de aditionale la contracte cu pret fix cum sunt FIDICurile galbene.

@alecu26
Si daca s-ar ajunge in situatia in care nu s-a prins nimeni si sa spunem, marcajul e doar pe 10%, eu Antreprenor as face marcajul dupa proiect si un claim. Ca din timpul pana cand l-as castiga si mi l-ar plati Beneficiarul ar iesi o dobanda bunicica.
Nu e CAD/DAB pe lumea asta sa nu iti dea dreptate daca ai ajutat Contractul si indeplinirea obiectivelor cu buna credinta.
E drept, pana la decizia arbitrala, ar trece cativa ani, dar dobanda...

Quote from: alecu26 on May 06, 2016, 10:46:13 AM
Nu e despre autostrazi dar este despre FIDIC.

Mi se pare un caz tipic al situatiei " refuzi sa-mi dai spaga, vezi banii cand o zbura porcu'  "

Legat de contractul fidic rosu si cantitatea gresita... ideea e ca la fidic Rosu este (aproape) fix doar pretul unitar. Pretul contractului conf conditiilor speciale (spre ex conditiile speciale fidic rosu cnadnr) se calculeaza conform cantitatilor executate masurate de catre Inginer, insa pretul nu poate creste cu mai mult de 10% peste valoarea licitata. In cazul depasirii celor 10%, probabil se aplica asta (un alt contract cu acelasi constructor, fara alte complicatii gen licitatii, contestatii etc):

   

QuoteART. 122
    Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri:
[...]
    i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
    - atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
    - lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
    - valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;

Daca autoritatea contractanta publica in anunt si optiunea de achizitionare ulterioara de noi lucrari similare (parca in licitatia de la Domnesti era inclusa chestia asta in fisa de date), se aplica alineatul asta:

Quotej) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor ori serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
    - atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;
    - contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitaţie deschisă sau restrânsă;
    - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
    - în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective;
    - autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial.

da, solutia evidenta si rapida este executia lucrarilor si claim.

Dar atentie, sa ne amintim cazul Pizzaroti, in care decizia definitiva a fost ceva de genul: ati lucrat fara Ordin de variatie, asta e. Ghinion. A fost nevoie de interventia asupra hotararii printr-o cale de atac execptionala (care se castiga cam in 1% din cazuri), in care sa se recunoasca totusi ca lucrarile executate trebuie platite.

In plus, in general BOQ-ul pe Fidic Rosu este ultimul in ordinea de prioritate a documentelor. Desenele arata situatia corecta. Este doar un alt caz in care FIDIC-urile se bat cap in cap cu legislatia nationala. Poate cineva le va alinia cat de cat in curând. Inclusiv revenirea la contractele FIDIC cat mai aproape de cele originale.

PS:o gluma despre cum porecla devine nume: in Romania datorita FIDIC-ului Galben, dar cu liste de cantitati si cantitati remasurate pe de o parte, dar si a dorintei autoritatile de a face FIDIC Rosu dar cu pret fix, s-a ajuns sa se porecleasca cele doua contracte....FIDIC Portocaliu. Ei, in urma cu cateva zile, un consultant, cerea pe un forum o copie dupa acest tip de FIDIC, dar cu un aer foarte candid, nevinovat, neintelegand ca totul este o gluma.

Totusi  Fidic carte orange exista. http://fidic.org/node/435 (http://fidic.org/node/435)

Citez dintr-un unui studiu de impact facut de o firma de avocatura (Ratiu&Ratiu): O altă formă cadru de contract a fost cea intitulată Condiţii de Contract pentru proiectare-construcţie şi predare la cheie (,,Conditions of Contract for DesignBuild and Turnkey"). Aceste condiţii au fost întocmite de FIDIC în anul 1995 şi au devenit cunoscute sub denumirea de Cartea Portocalie (,,Orange Book"). Acest contract tip a fost destinat utilizării în cadrul tranzacţiilor internaţionale, dar s-a considerat că ar fi putut fi folosit şi în contracte interne, cu mici modificări.

În acest tip de contract Antreprenorul realizează în întregime proiectul, execută construcţia şi o predă Beneficiarului la cheie. Inginerul a fost înlocuit cu un ,,Reprezentant al Beneficiarului" care, în determinarea valorii, a costurilor şi a prelungirilor de termene avea datoria de a acţiona în mod echitabil, rezonabil şi în concordanţă cu contractul. Urmare a acestor modificări, a fost eliminată necesitatea de a supune o anumită problemă aprecierii Inginerului în vederea unei decizii a acestuia, în locul acesteia fiind introdusă o Comisie de soluţionare a disputelor (Dispute Adjudication Board sau DAB), formată din unul sau trei membri numiţi în comun de cătreBeneficiar şi Antreprenor la demararea contractului ¹.

¹J. Glover, "FIDIC: An Overview. The Latest Developments, Comparisons, Claims and Force Majeure", 2007, p. 2

Pai asta nu e FIDIC-ul argintiu?

^
Cred ca ai dreptate....mea culpa. Citez aceeasi sursa:

"În contextul dezvoltării industriei de construcţii la nivel internaţional, FIDIC a actualizat formele cadru de contract elaborate anterior, iar rezultatul acestui
demers a fost publicarea în anul 1999 a unui set nou şi diferit de condiţii contractuale. Acest set se utilizeazăîn prezent şi reuneşte următoarele cărţi:

•  Cartea Roşie(,,Red Book") – Condiţii de Contract pentru construcţii de clădiri şi lucrări de inginerie proiectate de către Beneficiar;

•  Cartea Galbenă(,,Yellow Book") – Condiţii de Contract pentru echipamente electrice şi mecanice  şi pentru clădiri şi lucrări de inginerie proiectate de către Antreprenor;
•  Cartea Argintie(,,Silver Book") – Condiţii de Contract pentru proiecte la cheie;

•  Cartea Verde(,,Green Book") – Forma scurtăde contract, consacrată lucrărilor de mai micăanvergură. "

Scuze, am citit printre randuri initial..si parca imi aduceam eu aminte de un "orange book".

Asadar la gluma ta se mai adauga "un consultant", ca sa-i dea greutate  :lol: :lol: :lol:

ideea era ca si combinând culorile...intre galben si rosu obtii orange. :)

eu sunt unul dintre cei care numesc fidicul galben din Romania "fidic portocaliu inchis" din cauza porcariei alora de liste de cantitati si mai ales din cauza interpretarii absolut gresite a unor beneficiari cu privire la "economii".

http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/10/alerta-plenul-camerei-a-adoptat-pachetul-legislativ-privind-achizitiile-publice-la-sedinta-a-fost-prezent-si-premierul-12-50-53 (http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/10/alerta-plenul-camerei-a-adoptat-pachetul-legislativ-privind-achizitiile-publice-la-sedinta-a-fost-prezent-si-premierul-12-50-53)

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că a promulgat pachetul de legi privind achizițiile publice.

http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/19/presedintele-iohannis-a-promulgat-legile-privind-achizitiile-publice-16-11-30

"Legile privind achiziţiile publice au fost publicate luni în Monitorul Oficial, intră în vigoare în trei zile, iar normele de aplicare vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern în şedinţa din 31 mai, a anunţat luni preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), Bogdan Puşcaş."

http://www.capital.ro/puscas-anap-legile-privind-achizitiile-publice-au-fost-publicate-luni-in-mo-normele-vor-fi-aprobate-pe-31-mai.html

-----

Drafturile de norme metodologice sunt publicate aici: http://anap.gov.ro/web/category/transparenta-decizionala/proiecte-in-consultare/

"După 8 ani, Guvernul modifică substanțial regulile pentru documentațiile investițiilor publice

Studiul de prefezabilitate nu va mai fi obligatoriu pentru investițiile publice noi în valoare de peste 30 de milioane de lei, considerându-se că un astfel de document suplimentar prelungește calendarul de finalizare, studiul de fezabilitate va include minimum 2 scenarii, iar indicatorii proiectelor vor fi împărțiți în 3 categorii, sunt doar unele dintre schimbările pregătite de Guvern în ceea ce privește documentațiile tehnico-economice ale diferitelor lucrări publice."

http://www.profit.ro/must-read/dupa-8-ani-guvernul-modifica-substantial-regulile-pentru-documentatiile-investitiilor-publice-15498152

Poate ajunge cineva luni la dezbatere?

---

Va anunțam ca Ministerul Fondurilor Europene va supune dezbaterii publice proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1405/2010 privind aprobarea utilizării unor condiţii contractuale ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice.

Dezbaterea publică va avea loc luni, 7 noiembrie 2016, între orele 10.00-13.00 , în Sala de conferințe (parter) a Ministerului Fondurilor Europene din Bulevardul Ion Mihalache, nr.15-17, sector 1, Bucureşti.

In cazul in care sunteți interesați, informații suplimentare regăsiți la adresa aceasta (http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati-am-oi/details/6/128/anun%C5%A3-dezbatere-public%C4%83-a-proiectului-de-modificare-a-hg1405-2010).

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10556A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10556A.pdf)

(http://i.imgur.com/mo3HBqq.jpg)

Quote from: alecu26 on November 24, 2016, 06:19:59 AM
Dacă nu se face proiectarea în paralele cu execuția. ...tip fidic galben sau pe secțiunile mai clare/simple...fidic argintiu.....DOAR PROIECTAREA VA DURA 3-4 ANI DE ZILE.

Daca  colectivele/echipele de proiectare au competente similare (recte pregatire +experienta) dar si recunoasteri/certificari/atestari in domeniu similare, perioadele de proiectare trebuie sa fie, daca nu similare, cel putin comparabile, indiferent de entitatea care le guverneaza activitatea, respectiv daca sunt ale constructorului sau beneficiarului.
Pe de alta parte insa ,  proiectarea trebuie intotdeauna sa preceada cumva executia: partial-cu cel putin o etapa /faza/ca in cazul FIDIC  galben-unde, practic, proiectarea si executia merg in paralel, sau integral ca in cazul FIDIC rosu unde executia incepe abia dupa ce este gata TOATA proiectarea.
Feedback-ul executie - proiectare este mai favorabil la FIDIC galben.

Nu stiu cat de fagil e echilibrul. Este posibil sa le fi fost frica de actionarea in judecata de catre constructor daca nu se intruneau toate conditiile. Sa zicem ca au un termen de executie de 12 luni iar ei trag de timp. Care e momentul in care se poate rezilia ? (momentul in care se considera ca intarzierea e prea mare pentru a mai putea fi recuperata). Din ce am vazut Corsan a avut ceva activitate minima, probabil fix cat sa nu poat fi dati afara pentru ca nu lecreaza !

La orice proiect se inainteaza un grafic de lucrari si actiuni. In functie de clauzele de neindeplinire se poate rezilia chiar si in faze incipiente. Frica a fost efectiv de a relizia, nu de procese....

nu se poate pune o clauza in contract daca in termen de xx zile nu preda PT sa se  poate rezilia?? :o sau nu este legal asa ceva

Nu poti sa pui la PT. Ca proiectarea nu e dat cu sapa... tre sa inspectezi zona si in functie de ce gasesti si ce vrea beneficiarul elaborezi solutii. Poti sapui xx zile doar la executie atunci cand ii pui constructorului PT+AC in brate si un teren liber de sarcini.

@dumbravaandrei @rebel
Poti sa pui in contract orice clauza vrei cu conditia sa indeplineasca criteriile europene si da treaca de analiza ANAP.

Problema la noi e ca avem niste contracte standardizate din 2009. Contractul e format in mare din Acordul contractual (o hartie de 2 pagini din care pe a 2-a pagina sunt semnaturi), scrisoarea de oferta, conditiile speciale (fidic), conditiile generale (fidic), cerintele beneficiarului (caiet de sarcini de la licitatie) si propunerea tehnica a ofertantului (unde fiecare ofertant propune scenariul pe care il va urma daca castiga).
Asadar, orice conditie trebuie trecuta in Cerintele Beneficiarului, fiindca restul sunt documente care nu se modifica (conditiile speciale si cele generale sunt adoptate cu ordin de ministru, iar acordul nu are clauze de acest tip). Iar daca ai avea rabdarea sa rasfoiesti acele Cerinte ale Beneficiarului ai constata ca sunt in realitate o "culegere" de caiete de sarcini de diverse specialitati puse intr-un singur volum, care din pacate contin multe inexactitati, neclaritati si contradictii intre "capitole". Astea sunt exploatate de constructorii experimentati (chiar "claimangii").

Quote from: dumbravaandrei on December 06, 2016, 10:08:47 PM
La orice proiect se inainteaza un grafic de lucrari si actiuni. In functie de clauzele de neindeplinire se poate rezilia chiar si in faze incipiente. Frica a fost efectiv de a relizia, nu de procese....

Teoretic un contract incheiat porneste cu dreptul (adica partile semnatare au interesul sa-l duca la bun sfarsit, altfel nefiind logic contractul).
Practica... e ceea ce dezbatem zilnic :)

Mai exista mecanismul contractual al penalizarilor. De exemplu, la startul contractului, Antreprenorul e obligat sa prezinte un Program de Executie (sau grafic de lucrari sau works program). Acolo are termene autoasumate (inclusiv pentru parti de proiectare de exemplu).
Daca apare o intarziere (de exemplu n-a predat PT-ul la timp) si ATENTIE, acest lucru s-a petrecut din vina exclusiva a Antreprenorului (adica nu a fost la randul lui el intarziat de exemplu de vreo autoritate care nu i-a wliberat la timp un aviz sau chiar de Beneficiar care nu i-a clarificat o problema ridicata), atunci exista o clauza contractuala in fidic (2.5) care se numeste Revendicarile Beneficiarului. Aceasta clauza permite Beneficiarului sa faca acelasi lucru ca si Antreprenorul cand constata ca se incalca contractul - sa faca o revendicare (claim). Prin acel claim, Beneficiarul poate de exemplu sa ceara penalitati de intarziere (in situatia cu nepredarea PTului) si alte penalitati (inclusiv costuri de finantare, intrucat poate sa nu isi atinga targetul de absorbtie si sa fie penalizat de autoritatea de management a finantatorului).

Asta in cazul ideal si cu un Beneficiar lucid.

Nu e obligatoriu sa reziliezi un contract de durata asa mare (2-3 ani) fiindca multe intarzieri se pot recupera. O tactica de management eficient este sa incerci sa tii Antreprenorul intr-un perimetru contractual controlat (sa nu isi faca de cap prea mult si sa isi vada de treaba). Nu sa il abuzezi cu cerinte verbale sau scrise prin avize ulterioare care n-au facut obiectul licitatiei (lucru care se intampla la noi din pacate). Sigur, daca la un moment dat se escaladeaza prea mult costurile sau termenul de finalizare solutia poate fi rezilierea. Insa trebuie facuta cu cap si aia (fiindca de multe ori, rezilierea a ajuns sa ne coste mai mult decat "readucerea in parametri").

Nu stiu daca e aici topicul potrivit....dar mie nu mi se pare ok (chiar pare un mic conflict de interese) sa faci SF si PT la pachet.

Proiectantul isi va face SF-ul astfel incat sa fie cel mai usor de proiectat la PT (adica sa bage copy paste la greu, sa aiba solutii clasice gen grinda de 24 de metri si 50 de deschider, etc) si nu avand in minte solutiile optime dpdv ale costurilor finale (constructie si exploatare).

Gresesc in aceasta logica?

Chiar daca era vorba de un pod, si nu de autostrazi, cred ca se aplica:

Quote from: vancouver on April 29, 2017, 12:58:39 PM
Asta este marea problema a contractelor pe FIDIC GALBEN, problema pe care Catalin Drula a incercat sa o rezolve impingand lucrurile spre FIDIC ROSU, astfel incat perioada de licitare a constructiei sa se suprapuna cu perioada de avizare si autorizare, proiectul fiind deja gata.

A doua mare problema acum pe FIDIC GALBEN: neexistand inca proiect, licitatia se face in necunostinta de cauza si cu un mare efort financiar din partea tuturor ofertantilor. Asta va duce una la mana la incrancenare in obtinerea contractului (=multe contestatii) si doi, pe masura ce se lucreaza si apar surprizele vor aparea claimuri, certuri, amanari, discutii.

Concluzie: Vor exista +3 ani pentru avizare si autorizare + exproprieri suplimentare, apoi vor exista conflicte in derularea proiectului si deci alte intarzieri de cel putin 1-2 ani - TOATE, MARE ATENTIE, NU DIN VINA CONSTRUCTORULUI !!!


PS. Daca se merge pe FIDIC ROSU, cei 5 ani nu se pot economisi integral, mai ales ca e nevoie de 2 licitatii, dar dispar 90% din situatiile conflictuale. In plus, constructorul este desemnat abia in a doua faza, ori riscul ca o firma sa dea faliment in decurs de 5 ani este evident mai mic decat sa dea faliment in 10 ani. Deci pe FIDIC ROSU scade si riscul de a ramâne cu buza umflata din motive externe. In fine, pe FIDIC ROSU, cand se spune in presa ca s-a semnat contractul de executie se si poate trece la treaba si nu mai apare isteria din randul populatiei neavizate, cum ca la noi lucrarile dureaza 10 ani si pe la altii numai 2-3-4 ani.

Multumesc vancouver, mesajul tau m-a ajutat sa inteleg situatia si din pdv politic: politicienii prefera FIDIC galben pt ca ei vor sa bifeze proiectul ca lansat pt ochii electoratului, apoi proiectul intarzie din motivele expuse de tine, iar politicienii au pe cine da vina: pe constructor! Guvernul actual, la fel ca cel trecut de aceeasi culoate este intr-un astfel de hei-rup mediatic, probabil pt a distrage atentia de la alte nefacute care urmeaza.

Vedem FIDIC rosu in Ungaria, unde toate autorizatiile sunt gata cand incep proiectele , inclusiv descarcari arheologice si odata atribuita lucrarea se stie cu destul de mare precizie cand incepe si cand se termina proiectul!

Dar la FIDIC rosu trebuie proiect beton, altfel dureaza licitatia 2 ani cu clarificari, etc, vezi situatia de pe CF coridorul 4... Ar trebui sa fie mai putina incrancenare pe care o mentionezi, deci mai putine contestatii?

Presupunand ca ar fi la putere un guvern orientat pe calitate si predictabilitate in dauna zgomotului mediatic, si s-ar orienta pe FIDIC rosu, nu pe hei-rup-hai-sa-dam-drumul-la-proiect-apoi-veden-noi... Ar insemna ca nu se mai construieste nimic fizic timp de cativa ani, pentru ca trebuie timp pt SF (serios), proiectare (beton), AM, AC, licitatii pentru executie... Nu zic ca ar fi rau, dar asta ar fi efectul, si nu e sigur ca acel guvern ar supravietui (chiar saca ramane in functie un mandat intreg) sa vada "prima lopata" la vreun proiect pe care il initiaza.

Dar vazand ce s-a intamplat pe CIV, si FIDIC rosu poate fi foarte prost aplicat. Cel putin la tunelul Sighisoara constructorul spune ca e nevoit sa lucreze dupa un proiect depasit. In plus nu putem spune ca evolutia lucrarilor a fost predictibila pe vreunul din tronsoane (chiar asa, ce se intampla pe tronsonul Atel(?)-Sighisoara, se pare ca nu misca nimic de cateva luni desi e FIDIC rosu si au toate autorizatiile). Poate tot statul roman e de vina (proiect prost etc) si in aceste cazuri...

pe Fidic Rosu a lucra Bechtel si vedem ce bine a mers.
nu culoarea e problema ci birocratia

Quote from: cristi5 on April 29, 2017, 03:20:42 PM
FIDIC Rosu vs. FIDIC Galben

Ambele contracte isi au utilitatea in constructia de autostrazi.

FIDIC Rosu este metoda traditionala. Adica: eu vreau o lucrare; angajez un proiectant care sa-mi spuna cat costa lucrarea (SF); daca-mi convine, continui cu proiectantul ala (sau cu altul) pana am un proiect tehnic. Apoi angajez un constructor care sa-mi faca lucrarea.

FIDIC Galben este metoda design-and-build. Adica: eu vreau o lucrare; angajez un proiectant care sa-mi spuna cat costa lucrarea (SF); daca-mi convine, angajez un antreprenor general, care, in limita banilor sugerati de proiectantul initial imi proiecteaza si construieste lucrarea.

Ambele sunt folosite pe scara larga in toata lumea, metoda design-and-build (galben) castigand teren in toata lumea.

Design-and-build e cel mai util in doua conditii:

1. cand vrei sa construiesti ceva "de serie". Deja stii in mare cat va costa, stii cum va arata (in mare) si ce cerinte tehnice are, si ai o idee foarte buna despre functionalitatea finala a proiectului. Poti sa scrii o lista detaliata de cerinte fara un proiect tehnic, si cei care liciteaza vor avea o idee buna despre riscurile din proiect si vor putea licita in cunostiinta de cauza.

Exemplul la autostrazi ar fi o autostrada prin campie fara mari probleme de teren sau de altceva. De exemplu A7 sau A2.

Avantajele sunt ca eviti o intreaga procedura de contractare, ai avantajul ca se vor putea optimiza (prin concurenta libera) anumite lucrari si, in cazul in care apar probleme minore, inerente oricarui proiect, le vei putea rezolva mult mai rapid (existand doar un antreprenor, nu un antreprenor si un proiectant).

2. cand vrei sa construiesti ceva "de serie". Panouri VMS. Spatii de servicii standardizate etc. etc.

3. cand vrei sa construiesti ceva unde cei mai buni proiectanti sunt si cei mai buni constructori, si unde proiectul e constant in schimbare in functie de ce s-a observat in timpul constructiei. Tunele, de exemplu. Unde in principiu industria s-a specializat sa ofere "solutii la cheie" cap-coada. Doar ca acolo, desi e design-and-build, in multe cazuri se folosesc contracte speciale, riscul fiind mult mai mare decat la un "lump sum".

Problema e ca in Romania atat FIDIC Rosu cat si FIDIC Galben sunt un dezastru.

FIDIC Rosu are doua probleme specifice Romaniei:

1. Proiectanti extrem de slabi (majoritatea locali), care fac proiecte mizerabile, intr-o piata monopolista/oligopolista. Motive multe pentru asta - incapacitatea statului de a elimina din piata proiectantii care nu au capacitatea de a-si face treaba, coruptie endemica, incapacitatea verificatorilor de proiect de a vedea bube in proiect etc..

Pe feroviar e mai rau ca pe rutier, unde exista monopoluri incompetente si corupte la suficiente niveluri (AFER + CFR) incat proiectarea sa fie monopolista si de EXTREM de proasta calitate.

2. O problema majora (dpdv legal) in a reproiecta si adapta proiectul ca raspuns la elemente noi descoperite problematice dupa inceperea lucrarilor. Care in proiecte mari sunt inerente.

FIDIC Galben are doua probleme specifice Romaniei:

1. O pregatire de proiect complet neadaptata ideii de FIDIC Galben, unde succesul contractarii nu are nici o legatura cu documentul numit studiu de fezabilitate, ci cu lista de cerinte tehnice. Care se construieste, intr-un D&B bun cu totul altfel decat SF-ul, si cu totul altfel decat mizeriile de "proiecte ilustrative" (care mai mult rau fac decat bine).

Listele de cerinte sunt constrangeri pentru proiectanti, care ar trebui sa limiteze proiectantul in alegerea unei plaje reduse de solutii functionale. Pe cand combinatia curenta SF + proiect ilustrativ indica o pseudo-solutie (nedusa pana la capat si plina de greseli) dar nu arata constrangerile si limitarile.

Practic (pentru ca stiu ca esti inginer de sistem), FIDIC Galben e echivalentul "constraint programming" pe cand FIDIC Rosu e echivalentul programarii imperative. Iar CNADNR furnizeaza la FIDIC Galben o analiza apta pentru un programator imperativ, dar nici aia completa. Normal ca proiectul va esua.

2. O legislatie inapta FIDIC Galben. Care forteaza ca toate avizele sa fie definitive si irevocabile, si luate la momente proaste in desfasurarea proiect, si de obicei prin proceduri foarte greoaie (exproprierile sunt facute prin HG la nivelul cabinetului, adica e nevoie de sedinta de guvern pentru un gard). Ceea ce face ca foarte multe actiuni sa aiba loc in pattern-uri "stop-and-go". Cu efecte extrem de nocive (oprirea unui santier este de obicei o chestie extrema, care n-ar trebui sa se intample niciodata, cu costuri uriase de timp si bani; iar la noi se intampla de 5-10 ori intr-un proiect)

Quote from: dr4qul4 on April 29, 2017, 03:48:11 PM
pe Fidic Rosu a lucra Bechtel si vedem ce bine a mers.

Bechtel nu a lucrat pe FIDIC. Contractul a fost intr-adevar derivat din cartile FIDIC, dar exact prevederile fundamentale au fost schimbate pentru a rezulta intr-un talmes-balmes inacceptabil si costisitor.

Pe scurt:

1. proiectarea este facuta la antreprenor si responsabilitatea antreprenorului, rezultand un contract de tip "design and build" (FIDIC Galben adica).
2. plata se face la liste de cantitati, fara valoare tinta, adica defalcat in functie de materialele si manopera intrate in lucrare (FIDIC Rosu adica).

A fost o combinatie foarte perversa, care nu exista, din motive foarte simple in caietele FIDIC - antreprenorul poate "baga" in proiectare cantitatile pe care le doreste fara vreo forma de control sau restrictie, si poate optimiza proiectul pentru maximizarea costurilor (putandu-le duce, daca doreste, la infinit). Ceea ce Bechtel a si facut.

Cel mai apropiat contract de ce s-a folosit este NEC3 cartea E. Doar ca acolo exista masuri exprese care sa te previna de reavointa si incompetenta. Si nu e recomandat pentru constructia de autostrazi (ci pentru lucrari mici dar riscante).

ok. Fie cu. zici tu, dar ramane ca argument: proiectarea a fost facuta inainte si teoretic tb sa avem toate avizele.
Chiar si acum avem 2 loturi pe A3 tot pe Fidic Rosu. Acolo se lucreaza? trebuiau sa fie gata de 1 an cf contractului .
Si sa nu uitam ca CFR-ul lucreaza tot pe Fidic Rosu si acolo e chiar mai rau ca la rutier.

Solutia este ca exproprierile suplimentare sa poata fi facute de MT prin ordin de ministru, avizul de mediu de la inceput sa fie valabil chiar daca exista mici modificari, iar avizare in CTE sa tina loc de AC.
Ping pongul asta intre ministere si unitati subordonate (isc, cnair, apele romane) nu face decat sa blocheze proiectele.
Ca solutie, eu vad ca pentru fiecare proiect sa fie facuta o echipa de implementare cu oameni detașați de la toate institutiile publice implicate

^^+1

Eu nu sunt impotriva contractelor design&build (un astfel de contract este FIDIC Cartea Galbena), in sine. Depinde de obiectul de lucrari pentru care sunt aplicate si de cat de mult sunt eliminate riscurile in documentatia de licitatie.

Pentru un pod cum e cel de la Braila ar putea fi chiar o idee buna design&build (cu rezerva ca nu am vazut/studiat inca documentatia de licitatie).

Pe de alta parte pentru constructia unei autostrazi, daca documentatia de licitatie nu are un studiu geotehnic serios si un proiect conceptual bine facut, este reteta dezastrului (daca terenul de constructie nu este cel mai usor posibil, cu minim risc geotehnic).

Un alt aspect mentionat aici este alt tipului de contract care se foloseste pentru design&build (si care sunt cutumele folosite in implementarea lui), respectiv cat de flexibil este. Romania foloseste un contract extrem de rigid (FIDICul galben 'romanesc') de tip suma forfetara cu rezultatele cunoscute.

Mai este si aspectul ca cu cat contractul e mai flexibil si are raspunderi mai multe la constructor (FIDiC galben, argintiu), cu atat oamenii care lucreaza la stat la pregatirea si derularea contractului trebuie sa fie mai bine pregatiti (si integri). Si de asta FIDIC Rosu e mai ok pt Romania.

Iar din ce stiu singurul contract mare de acest gen (Tg Mures-Ogra lot 2) in derulare acum merge mai degraba ok (cu mici sincope inevitabile de parcurs). Ca statul roman l-a lansat nepregatit (fara finantare, fara exproprieri, etc) asta e altceva si tine mai degraba de fenomenul sova-neaga.

Proiect de ordin de ministru-înlocuirea Anexei nr.1 la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor contractuale speciale  (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1568-omt17052017dirtac)
LE:"Beneficiarul va plăti Antreprenorului valoarea specificată în fiecare factură corespunzătoare fiecărui Certificat Interimar de Plată şi Certificatului Final de Plată, în termen de 60 de zile de la data primirii facturii....Antreprenorul îi va acorda Beneficiarului, în vederea efectuării plaţii, o perioadă de graţie de 45 de zile pentru suma care nu a fost plătită la data scadentă. :gj: :cheers:

Hmmm...

Sa mai aruncam un ochi la executia bugetara.... :D

Quote from: bridge on May 17, 2017, 09:18:54 PM

Quote
Beneficiarul va plăti Antreprenorului valoarea specificată în fiecare factură corespunzătoare fiecărui Certificat Interimar de Plată şi Certificatului Final de Plată, în termen de 60 de zile de la data primirii facturii....

Teoria ca teoria, dar vreti o statistica cu ce avem practic? Avem facturi neplatite cu lunile.

Vreti un exemplu asa la repezeala? Avem factura de la AKTOR din 01.03.2017 in valoare de 2731467,24 RON cu TVA despre care am vorbit zilele trecute. Oare au trecut 60 de zile? :o ;)

Quote from: NGC20 on May 18, 2017, 12:43:40 AM
Teoria ca teoria, dar vreti o statistica cu ce avem practic? Avem facturi neplatite cu lunile.

Vreti un exemplu asa la repezeala? Avem factura de la AKTOR din 01.03.2017 in valoare de 2731467,24 RON cu TVA despre care am vorbit zilele trecute. Oare au trecut 60 de zile? :o ;)

Quote from: bridge on May 17, 2017, 09:18:54 PM
Antreprenorul îi va acorda Beneficiarului, în vederea efectuării plaţii, o perioadă de graţie de 45 de zile pentru suma care nu a fost plătită la data scadentă.

Pai nu mai sunt 60 de zile, sunt 105...
Cat timp "Antreprenorul îi va acorda Beneficiarului" perioada de gratie de 45 de zile peste cele 60 de zile...
Caci textul nu zice "antreprenorul îi poate acorda Beneficiarului..." - adica optiunea de a nu fi platit....
Textul zice "îi va acorda", adica este imperativ...

Iar ca sa nu ma dezmint....
Voua ce va sugereaza chestia asta despre starea bugetului Romaniei ?... :(

Chestia asta se traduce asa: "nu va mai platim la doua luni, ci la trei luni juma'..."

Asta este o smecherie "avocateasca"...
Adica nu scimb cateva cifre (105 in loc de 60)...
Nu, pastram termenul de 60. Dar devine "obligatorie" perioada de gratie de 45 de zile...

Acum ar trebui sa plateasca chiar in 28 / 56 de zile si nu o fac tot timpul.

QuoteBeneficiarul va plãti Antreprenorului:
(a) valoarea specificatã în fiecare facturã corespunzãtoare fiecãrui Certificat Interimar de Platã, în termen de 28 de zile de la data primirii facturii de cãtre Beneficiar
(b) valoarea specificatã în fiecare facturã corespunzãtoare Certificatului Final de Platã, în termen de 56 de zile de la data primirii facturii de cãtre Beneficiar, aceasta fiind emisa în conformitare cu prevederile celui de-al doilea paragraf al prezentei Sub-Clauze.

Mi-am adus aminte ca nu am scris despre aceasta mare realizare a cucului.

OMT 600 / 30.05.2017 publicat in MO 436 / 13.06.2017: OMT "pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor contractuale speciale ale contractelor pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi ale contractelor pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice"

Intrebare de nișă: ca să aplice penalități unui Antreprenor, Beneficiarul poate pur și simplu să deducă dintr-un certificat de plată sau ar trebui ca să meargă pe "drumul" revendicărilor ?

Din ce-am citit eu în contract, Beneficiarul (ex. CNAIR) emite pur și simplu o factură cu valoarea penalităților către Antreprenor. Dacă Antreprenorul nu plătește factura, Beneficiarul îi deduce contravaloarea din facturile pentru lucrări, presupun.

În tot cazul, nu e nevoie de revendicare (=claim). Claim-urile se fac cînd există o dispută între părți privind o anumită chestiune contractuală.

Problema cu penalitățile, așa cum o înțeleg eu, este că se pot aplica doar cînd se depășește Data de Finalizare a contractului. Aceasta este inițial calculată ca: Data de Începere + Durata de Execuție, dar ulterior, pe parcursul contractului, Antreprenorul face claim-uri pentru "extensie de timp" (folosesc aici barbarismul în uz în România, time extension) pentru că, de exemplu, "nu are posesia terenului" (alt barbarism din rom-fidicheză), adică nu s-au făcut exproprierile, sau pentru că nu există autorizație de construire, sau orice motiv care nu e din culpa Antreprenorului și pentru care apar întârzieri. Iarăși, din ce înțeleg, determinarea unei astfel de extinderi de termen se aplică întregului contract (adică, spre exemplu, dacă e un stâlp Transelectrica la km 64+100 care nu a putut fi relocat la timp, cele 30 de zile extra primite nu se aplică doar acelei poziții kilometrice, ci întregului contract de 20km).

Pe Sebeș-Turda, de pildă, din ce înțeleg, niciunul din loturi nu are depașită Data de Finalizare actualizată ca urmare a claim-urilor.

Pentru a lămuri situația pe contractele în derulare am formulat această întrebare parlamentară către minister (http://www.cdep.ro/interpel/2017/i1370A.pdf) la care aștept răspuns.

În final, s-ar putea ca aplicarea acestor penalități să se mai blocheze și în "frica de răspundere" a unor CNAIR-iști. Astfel, se poate imagina un scenariu în care le este teamă că motivul penalităților (depășirea datei de finalizare) va fi răsturnat într-o formă de apel (dispută, arbitraj, instanță), caz în care CNAIR va trebui să returneze Antreprenorului banii facturați ca penalizare, cu tot cu dobândă. De aceea dobândă le-ar putea fi frică că le-ar fi imputată ca prejudiciu adus statului (eventual, la un control al Curții de Conturi). În fine, este o speculație personală - dar experiența îmi zice că angajații statului pot fi foarte creativi cînd își crează narațiuni catastrofice în ce privește o eventuală tragere la răspundere ulterioară.

Nu scrie concret in FIDIC (nici in conditiile Speciale de contract) cum se aplica penalitatile. Insa mie nu mi se pare corecta abordarea cu aplicarea directa a lor. Practic daca o parte decide sa aplice penalitati e echivalent cu o disputa. Care ar trebui transata dupa principiile unei revendicari. Si atunci, un Inginer si/sau CAD-ul ar stabili daca penalitatea se justifica si daca/cat e de corecta valoarea solicitata. Gresesc ?

^Asta e o discutie legata mai mult de Codul Civil, nu de FIDIC. Uite un articol legat de asta aici: https://legeaz.net/dictionar-juridic/daunele-interese-noul-cod-civil

@bogdix: Eu cred că greșești. Penalitățile sunt o simplă aplicare a unei prevederi contractuale. Există un acord al părților (prin semnarea contractului) că pentru fiecare zi de depășire a termenului contractual se aplică o penalizare de 0,1% din valoarea contractului.

Quote from: adrian rosca on September 29, 2017, 10:03:10 AM
^Asta e o discutie legata mai mult de Codul Civil, nu de FIDIC. Uite un articol legat de asta aici: https://legeaz.net/dictionar-juridic/daunele-interese-noul-cod-civil

Nu, e chiar legată de FIDIC. Este o clauză contractuală cea cu "penalitățile de întârziere", bine definită. Nu e vorba de daune în sensul general din Codul Civil. Este un mecanism contractual agreat.

@cutter
Nu stiu daca gresesc sau nu. Problema pusa cum spui tu ar duce in situatia aplicarii penalitatilor de intarziere indiferent de existenta unor revendicari cu extensie de timp agreate contractual. Ceea ce mie mi se pare usor abuziv. Adica eu (Beneficiar) te penalizez pe tine (Antreprenor) ca ai intarziat, chiar daca intarzierile nu-s din vina ta (Antreprenor). Corect nu ar fi sa se faca un fel de situatie +/- in care sa se puna in balanta toate pretentiile ?

^^Penalitati = daune-interese. "Prin daune-interese înţelegem despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le plătească, în scopul reparării prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale. In momentul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii contractuale, creditorul are dreptul de a pretinde debitorului plata de daune-interese."

Eu cred că am explicat destul de bine mai sus (pag. anterioară). Inclusiv cum Data de Finalizare se mută odată cu "extensiile de timp" - dacă Beneficiarul ar solicita penalități în condițiile în care Durata de Execuție a fost ajustată, ignorând această ajustare, ar fi pasibil de o interpretare abuzivă a contractului. Abia pentru atacarea acelui abuz se ajunge la mecanismele de rezolvare a disputelor, arbitraj, etc. Am explicat, de asemenea, că e vorba un mecanism contractual, precis definit, cu suma per zi de întârziere, cu un plafon maxim, etc - nu e nevoie de recurgere la Codul Civil atâta timp cât există clauze definite specific în contract (=legea părților) cu același obiect.

Asa e. Trainerii de FiDiC mai spun ca de obicei autoritati din diverse tari aduc in fata contractului legislatia nationala, care uneori e divergenta cu anumite conditii din contractul tip FiDiC (ex. posibilitatea de a face plangere prealabila in civil, in paralel cu un claim in contract)

Evident ca asa e. La noi, orice contract se afla sub incidenta legislatiei aplicabile in Romania si va fi interpretat in conformitate cu aceasta.

Evident că nici o prevedere contractuală nu poate să contravină legislației naționale. Dar asta nu prea are legătură cu ce spuneam eu mai sus.

Quote from: Ionut on September 30, 2017, 07:53:40 AM
Este absolut incredibil la ce nivel de minciuna si incompetenta s-a ajuns. Mai rau decat in cele mai negre cosmaruri.

---

Ministrul Transporturilor admite: ,,Statul a fost prejudiciat de foarte mulţi bani"

,,S-au încheiat foarte multe contracte care au fost defavorabile statului, în sensul că pe lângă sumele care au fost acordate în contracte, s-au făcut foarte multe dispute şi s-au luat bani, aş spune, nemunciţi de către anumiţi antreprenori străini de la statul român", a afirmat Cuc. 

Este vorba de claim-uri, de revendicarile constructorilor. Cuc nu spune ca acele claim-uri sunt in mare parte imputabile exact autoritatilor pentru ca nu au fost in stare sa deblocheze santierele intr-un timp rezonabil.

,,În acest sens, am venit şi cu soluţia pe toate proiectele noi pe care le-am lansat în acest an, şi aici aş face referire la proiectele Piteşti-Craiova, Piteşti-Sibiu, proiecte de infrastructură mare, prin care am modificat ordinul de ministru, am anulat posibilitatea firmelor de a face aceste dispute. De azi înainte nu se vor mai face aceste dispute. Pe de o parte, statul a fost prejudiciat de foarte mulţi bani şi în al doilea rând, nici nu s-au continuat lucrările de investiţii aşa cum a trebuit. Lucrările au stagnat până când s-au soluţionat aceste dispute. Acest lucru nu se va mai întâmpla", a adăugat ministrul. 

Capital (http://www.capital.ro/ministrul-transporturilor-fara-solutii-multe-companii-straine-a.html?&page=1)

Este incredibil ce declaratii poate sa faca acest individ fara a fi tras la raspundere. Nivelul la care s-a ajuns este pur si simplu de neimaginat, chiar si de noi, cei care au vazut multe de-a lungul anilor. Eu unul nu-mi aduc aminte de un ministru mai slab, mai habarnist si mai mincinos. Sincer cred ca l-a depasit pe Sova si pe toti ilustrii de dinaintea sa, binecunoscuti voua.

Banuiesc ca se refera la ordinul de ministru 600 / 2017, care a fost publicat in MO 436 din 13.06.2017.

Il puteti gasi de exemplu si in documentatia pentru PiSi, sub numele "Conditii Speciale Contract.pdf".

http://eachizitii.cnadnr.ro/uploads/pro_file.php?file=1083CONTRACT.rar (http://eachizitii.cnadnr.ro/uploads/pro_file.php?file=1083CONTRACT.rar)

^^^
Dacă e să luăm la purecat deciziile finale ale instanțelor care obligă CNAIR să plătească despăgubiri constructorilor, o să găsim aceeași formulare: "întârzieri ale Beneficiarului (CNAIR) în eliberare amplasament/eliberare aviz/eliberare AC/ emitere DTAC sau AC/lipsă instrucțiune de la inginer/eșecul Beneficiarului de a aviza soluția tehnică etc etc etc". Știm foarte bine poezia cu toții și este strigător la cer că cel pus în fruntea MT să găsească o soluție pentru a diminua/elimina pe viitor aceste sute de milioane de euro care merg la constructori din decizii definitive ale instanțelor (cauza evidentă este incapacitatea CNAIR și în general administrația românească de a se achita de responsabilitățile contractuale), soluția lui e interzicerea claim-urilor în contracte.

Rezultatul pentru noile proiecte pornite cu aceste clauze va fi foarte simplu: mai multe claim-uri fiindcă e neconstituțional ce s-a făcut, avem totuși și un Cod Civil, o legislație care e mai presus de un contract (pur și simplu nu poate sta în picioare o prevedere prin care  daca ești tâmpit și nu respecți celelalte prevederi ale contractului, producând costuri suplimentare constructorului, el nu are voie să te dea în judecată). Deci mai multe claim-uri, mai mulți claim-angii, mai puțini constructori serioși scârbiți de mediul de lucru și de modalitatea grobiană de a se comporta a CNAIR.

Dacă ne dorim ca proiectele de autostrăzi să meargă bine, e nevoie de o relație contractuală oneroasă, echilibrată, de parteneriat între părți, nu de război, nu de ostilitate declarată din partea CNAIR și MT, nu de șopârle băgate prin contract de CNAIR cu scopul de arunca responsabilitățile lor evidente în cârca constructorului.

E trist să o spun, dar bănuiala mea e că motivul pentru care puținii constructori puternici la nivel mondial care mai stau prin România e că își fac un profit bunicel de pe urma claim-urilor. CNAIR și MT se pare că au găsit cea mai proastă metodă să îi țină în continuare prin preajmă  :(.

Quote from: Ionut on September 30, 2017, 07:53:40 AM

Quote
Este vorba de claim-uri, de revendicarile constructorilor. Cuc nu spune ca acele claim-uri sunt in mare parte imputabile exact autoritatilor pentru ca nu au fost in stare sa deblocheze santierele intr-un timp rezonabil.

,,În acest sens, am venit şi cu soluţia pe toate proiectele noi pe care le-am lansat în acest an, şi aici aş face referire la proiectele Piteşti-Craiova, Piteşti-Sibiu, proiecte de infrastructură mare, prin care am modificat ordinul de ministru, am anulat posibilitatea firmelor de a face aceste dispute. De azi înainte nu se vor mai face aceste dispute. Pe de o parte, statul a fost prejudiciat de foarte mulţi bani şi în al doilea rând, nici nu s-au continuat lucrările de investiţii aşa cum a trebuit. Lucrările au stagnat până când s-au soluţionat aceste dispute. Acest

Daca tot a venit vorba, sa vedem ce s-a schimbat fata de OMT 146 / 2011.


Inceperea Lucrarilor

Vechi:

QuoteInginerul va trimite Antreprenorului o înştiinţare privind Data de Începere a Lucrărilor cu cel puţin 42 zile înainte de această dată şi Data de Începere a Lucrărilor nu va depăşi cu mai mult de 365 de zile data semnării Acordului Contractual.
Antreprenorul va începe execuţia Lucrărilor cât mai curând posibil după Data de Începere şi va continua execuţia Lucrărilor cu promptitudine şi fără întârzieri.

Nou:

QuoteInginerul va trimite Antreprenorului o înştiinţare privind Data de Începere a Activitatii de Proiectare cu cel puţin 7 zile înainte de această dată si Data de Începere a Activitatii de Proiectare nu va depăşi cu mai mult de 42 de zile data semnării Acordului Contractual.
Inginerul va trimite Antreprenorului o înştiinţare privind Data de Începere a Lucrarilor numai in conditiile in care a fost finalizat Proiectul Tehnic de Executie, si au fost obtinute Autorizatiile de construire. Aceasta Instiintarea privind Data de Incepere a Lucrarilor poate fi emisa si pe Sectiuni/Sectoare.
Inginerul va trimite Antreprenorului înştiinţarea privind Data de Începere a Lucrarilor cu cel puţin 7 zile înainte de această dată şi Data de Începere a Lucrarilor nu va depăşi cu mai mult de 42 de zile data emiterii Instiintarii privind Data de Incepere a Lucrarilor. Antreprenorul va începe executia Lucrarilor la Data de Începere a Lucrarilor si va continua executia Lucrarilor cu promptitudine si fara intarzieri.

Revendicarile Antreprenorului

Vechi:

QuoteÎn termen de 42 de zile de la primirea unei revendicări sau a detaliilor suplimentare care să fundamenteze o revendicare anterioară, sau într-un interval de timp propus de Inginer şi acceptat de Antreprenor, Inginerul va răspunde printr-o aprobare sau respingere, prezentând argumente detaliate. Inginerul poate să solicite şi alte detalii necesare, dar va transmite oricum, în acest termen, un răspuns referitor la principiile care au fundamentat revendicarea.

Nou:

QuoteÎn cazul în care Inginerul nu răspunde în termen de 84 de zile, Antreprenorul poate, în termen de 30 zile, să transmită celeilalte Părţi o înştiinţare de nemulţumire.
Înştiinţarea de nemulţumire va menţiona că este emisă în conformitate cu prevederile acestei Sub-Clauze şi va prezenta obiectul revendicării şi motivul (motivele) de nemulţumire. În acest caz, în termen de 42 de zile de la transmiterea înştiinţării de nemulţumire în conformitate cu prevederile acestei Sub-Clauze, Partea nemulţumită se va adresa instantelor de judecata.
În termen de 84 de zile de la primirea unei revendicări detaliate sau a detaliilor suplimentare care să fundamenteze o revendicare anterioară, Inginerul va răspunde printr-o aprobare sau respingere, prezentând argumente detaliate. Inginerul poate să solicite şi alte detalii necesare, dar va transmite oricum, în acest termen, un răspuns referitor la principiile care au fundamentat revendicarea.

Paragraful cu scris inclinat este complet nou. S-a dublat timpul in care poate raspunde Inginerul.


Numirea Comisei de Adjudecare a Disputelor (CAD)

Vechi:

QuoteDisputele se vor adjudeca de către CAD (Comisia de Adjudecare a Disputelor) în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 20.4 [Obţinerea Deciziei Comisiei de Adjudecare a Disputelor]. Până la data prevăzută în "Anexa la Ofertă", Părţile vor numi de comun acord CAD.

Nou:

QuoteSoluţionarea litigiilor se va realiza de către instanţa judecatorească de contencios administrativ şi fiscal română.
Dacă între Părţi apare un litigiu (de orice fel) în legătura cu soluţionarea revendicării de catre Inginer, cu executarea Lucrărilor, cu Contractul, sau care decurge din Contract, inclusiv un litigiu referitor la un certificat, stabilire, instrucţiune, opinie sau evaluare a Inginerului, oricare dintre părţi poate solicita ca acesta să fie soluţionat de către instanţa judecatorească de contencios administrativ şi fiscal în circumscripţia căreia se află sediul Autorităţii contractante transmiţând înştiinţare şi Inginerului.

[...]

Decizia ultimei instanţe devine executorie pentru oricare dintre Părţi.

Arbitrajul

Vechi:

QuoteExceptând cazurile în care disputele se soluţionează pe cale amiabilă, orice dispută pentru care decizia CAD (dacă există) nu a devenit finală şi obligatorie va fi soluţionată prin arbitraj internaţional. Dacă nu se stabileşte altfel de către ambele Părţi:
(a)disputa va fi soluţionată potrivit Regulamentului de Arbitrare al Camerei Internaţionale de Comerţ,
(b)disputa va fi soluţionată de către trei arbitri numiţi în conformitate cu prevederile acestui Regulament, şi
(c)arbitrajul va fi condus în limba de comunicare definită în Sub-Clauza 1.4 [Legea şi Limba].
Arbitrul (arbitrii) vor avea autoritate deplină de a accesa, analiza şi revizui orice certificat, stabilire a modului de soluţionare, instrucţiune, opinie sau evaluare făcută de Inginer, şi orice decizie a CAD, relevantă pentru soluţionarea disputei. Inginerul nu va putea fi împiedicat de a fi convocat drept martor şi a oferi dovezi în faţa arbitrului (arbitrilor) referitoare la orice problemă care să aibă relevanţă în dispută.
Niciuna dintre Părţi nu va fi limitată în acţiunile sale legale în faţa arbitrului (arbitrilor) la dovezile sau argumentele prezentate anterior CAD în vederea obţinerii unei decizii, sau la motivele prezentate în nota de nemulţumire. Orice decizie luată de CAD se va accepta ca probă în procesul de arbitraj.
Arbitrajul poate începe înainte sau după terminarea Lucrărilor. Obligaţiile Părţilor, ale Inginerului şi ale CAD nu vor putea fi modificate datorită derulării unui proces de arbitraj în timpul execuţiei Lucrărilor.

Nou:

QuoteSoluţionarea litigiilor se va realiza de către instanţa judecatorească de contencios administrativ şi fiscal română.
Dacă între Părţi apare un litigiu (de orice fel) în legătura cu soluţionarea revendicării de catre Inginer, cu executarea Lucrărilor, cu Contractul, sau care decurge din Contract, inclusiv un litigiu referitor la un certificat, stabilire, instrucţiune, opinie sau evaluare a Inginerului, oricare dintre părţi poate solicita ca acesta să fie soluţionat de către instanţa judecatorească de contencios administrativ şi fiscal în circumscripţia căreia se află sediul Autorităţii contractante transmiţând înştiinţare şi Inginerului.

[...]

Decizia ultimei instanţe devine executorie pentru oricare dintre Părţi.

Arbitrajul

Vechi:

QuoteÎn termen de 28 zile după primirea înştiinţării potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.1 [Începerea Lucrărilor], Antreprenorul va transmite Inginerului un program de execuţie detaliat cu planificări calendaristice. Dacă Inginerul transmite o înştiinţare Antreprenorului în care se menţionează că programul nu corespunde (în mod necesar) prevederilor Contractului sau evoluţiei Lucrărilor şi intenţiilor declarate ale Antreprenorului, Antreprenorul va transmite Inginerului un program actualizat în conformitate cu prevederile acestei Sub-Clauze, în termenul stabilit de Inginer.
Fiecare program va include:
(a)ordinea în care Antreprenorul intenţionează să execute Lucrările, inclusiv perioadele propuse pentru fiecare fază de proiectare (dacă există), Documentele Antreprenorului, producerea Echipamentelor, procurarea, livrarea pe Şantier, construcţia, montarea şi testarea,
(b)fiecare din activităţile de mai sus realizate de subantreprenorii nominalizaţi (definiţi în Clauza 5 [Subantreprenori nominalizaţi]);
(c)succesiunea şi termenele aferente inspecţiilor şi testelor specificate în Contract, şi
(d)un raport justificativ care să includă:
(i)o descriere generală a metodelor pe care Antreprenorul intenţionează să le aplice şi a principalelor etape de execuţie a Lucrărilor, şi
(ii)detalii cuprinzând estimările rezonabile ale Antreprenorului privind necesarul de Personal pe categorii precum şi numărul fiecăruia din Utilajele Antreprenorului, necesare pe Şantier pentru realizarea fiecărei etape principale de lucrări
Dacă în termen de 21 de zile după primirea programului, Inginerul nu transmite o înştiinţare Antreprenorului, în care să menţioneze că programul nu corespunde prevederilor Contractului, Antreprenorul va acţiona în conformitate cu programul şi cu alte obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească potrivit prevederilor Contractului. Personalul Beneficiarului va fi îndreptăţit să-şi planifice activitatea conform programului Antreprenorului.
Antreprenorul va informa Inginerul cu promptitudine asupra unor posibile evenimente viitoare care pot apărea şi asupra circumstanţelor care pot afecta negativ lucrările, pot majora Preţul Contractului sau provoca întârzieri în execuţia Lucrărilor. Inginerul poate solicita Antreprenorului să transmită o estimare a efectului anticipat al evenimentelor sau circumstanţelor menţionate şi/sau o propunere de soluţionare potrivit prevederilor Clauzei 13.3 [Procedura de Modificare].
Dacă Inginerul transmite o înştiinţare Antreprenorului în care se menţionează că programul nu corespunde (în mod necesar) prevederilor Contractului sau evoluţiei Lucrărilor şi intenţiilor declarate ale Antreprenorului, Antreprenorul va transmite Inginerului un program actualizat în conformitate cu prevederile acestei Sub-Clauze.
În cazul în care Antreprenorul întârzie, din vina sa exclusivă, în emiterea programului de execuţie - iniţial sau actualizat ori de câte ori este necesar sau nu îndeplineşte instrucţiunile Inginerului necesare pentru aprobare, Beneficiarul este îndreptăţit să aplice penalităţi în valoarea precizată în "Anexa la Ofertă".
Programul de execuţie iniţial şi cel actualizat transmis de către Antreprenor vor fi prezentate detaliat la nivel de activităţi şi subactivităţi şi vor indica resursele alocate şi nivelul ratelor de productivitate estimate în mod rezonabil de către Antreprenor, arătând şi condiţiile precedente pentru realizarea fiecărei obligaţii a Antreprenorului, inclusiv perioadele de timp anticipate pentru obţinerea de instrucţiuni, aprobări, permise şi alte asemenea. Programul de execuţie al Antreprenorului şi orice actualizare a acestuia va indica dacă e cazul şi activităţile pentru care lucrul va fi organizat în două schimburi.
Programul de execuţie va fi furnizat şi în format electronic editabil astfel încât să poată fi accesat şi urmărit cu un software specializat utilizat pe scară largă în domeniul construcţiilor.

Nou:

Quote8.3.Programul de Execuţie
Antreprenorul îi va remite Inginerului un program de lucru detaliat în termen de 42 de zile de la Data de Începere a Activitatii de Proiectare. Antreprenorul va remite programe actualizate la intervale nu mai mari de trei luni. Antreprenorul va remite de asemenea un program revizuit ori de câte ori programul anterior nu reflectă stadiul curent al executării Lucrărilor/activitatii de proiectare sau încalcă Obligaţiile asumate de către Antreprenor. Fiecare program va include:
(1)
a)ordinea în care Antreprenorul intenţionează să execute Lucrările, inclusiv perioadele propuse pentru fiecare fază de proiectare, prezentare a Documentelor Antreprenorului, procurare, producere, inspecţie, livrare pe Santier, construcţie, montare, testare, punere în funcţiune şi efectuare a probelor;
b)perioadele de revizuire potrivit prevederilor Sub-Clauzei 5.2 [Documentele Antreprenorului] şi orice alte transmiteri, aprobări şi acorduri menţionate în Cerinţele Beneficiarului;
c)succesiunea şi termenele aferente inspecţiilor şi testelor specificate în Contract, şi
d)un raport justificativ care să includă:
(i)o descriere generală a metodelor pe care Antreprenorul intenţionează să le aplice şi a principalelor etape de execuţie a Lucrărilor şi
(ii)detalii cuprinzând estimările rezonabile ale Antreprenorului privind necesarul de Personal pe categorii precum şi numărul fiecăruia din Utilajele Antreprenorului, necesare pe Santier pentru realizarea fiecărei etape principale de lucrări
e)toate datele, termenele şi jaloanele specificate în Contract, în special Data de Începere a Lucrărilor, termenul de obţinere a Autorizaţiei de Construire şi Data Finalizării Lucrărilor,
f)data planificată de Antreprenor pentru finalizarea Lucrărilor,
g)conexiunile logice şi dependenţele existente între activităţi,
h)liniile de acţiune/deciziile decisive,
i)datele la care Antreprenorul necesită orice tip de informaţii sau alte date pe care Beneficiarul este obligat să i le furnizeze acestuia, inclusiv datele de acces la diferitele secţiuni ale şantierului.
(2)
Toate programele generale ulterioare vor indica, în plus faţă de datele deja menţionate:
j)progresul curent realizat la fiecare activitate şi impactul pe care acesta îl are asupra volumului de muncă restant şi
k)orice modificare a Datei de Finalizare, modificare rezultată în urma unei Extinderi a Termenului acordate de către Inginer.
Antreprenorul îi va furniza Inginerului actualizări săptămânale ale programului care să confirme intervalul de desfăşurare, locul şi natura fiecărei activităţi care se va efectua pe şantier în cursul săptămânii ulterioare.
Programul de execuţie va fi furnizat şi în format electronic editabil astfel încât să poată fi accesat şi urmărit cu un software specializat utilizat pe scară largă în domeniul construcţiilor.
Dacă în termen de 21 de zile după primirea programului, Inginerul nu transmite o înştiinţare Antreprenorului, în care să menţioneze că programul nu corespunde prevederilor Contractului, Antreprenorul va acţiona în conformitate cu programul şi cu alte obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească potrivit prevederilor Contractului.
Personalul Beneficiarului va fi îndreptăţit să-şi planifice activitatea conform programului Antreprenorului.
Antreprenorul va informa Inginerul cu promptitudine asupra unor posibile evenimente viitoare care pot apărea şi asupra circumstanţelor care pot afecta negativ lucrările, pot majora Preţul Contractului sau provoca întârzieri în execuţia Lucrărilor. Inginerul poate solicita Antreprenorului să transmită o estimare a efectului anticipat al evenimentelor sau circumstanţelor menţionate şi/sau o propunere de soluţionare potrivit prevederilor Clauzei 13.3 [Procedura de Modificare].
Dacă Inginerul transmite o înştiinţare Antreprenorului în care se menţionează că programul nu corespunde (în mod necesar) prevederilor Contractului sau evoluţiei Lucrărilor şi intenţiilor declarate ale Antreprenorului, Antreprenorul va transmite Inginerului un program actualizat în conformitate cu prevederile acestei Sub-Clauze în termen de 7 zile.
În condiţiile în care Antreprenorul nu va remite orice program în termenul stabilit în Contract, se va aplica o sancţiune echivalentă cu cea indicată în "Anexa la Ofertă" începând cu data la care programul ar fi trebuit remis şi până la data la care un program corespunzător este remis.
În condiţiile în care Antreprenorul nu reuşeşte să obţină Autorizaţia de Construire, cu o copie pentru confirmare transmisă Inginerului, la data sau înainte de data stabilită de acesta în programul sau, penalităţi egale cu cele stabilite în "Anexa la Ofertă" vor fi aplicate de la data de la care Autorizaţia de Construire ar fi trebuit obţinută şi transmisă, până la data efectivă când este obţinută şi transmisă.

Quote from: horatiu.cosma on September 30, 2017, 01:05:50 PM
Dacă e să luăm la purecat deciziile finale ale instanțelor care obligă CNAIR să plătească despăgubiri constructorilor, o să găsim aceeași formulare: "întârzieri ale Beneficiarului (CNAIR) în eliberare amplasament/eliberare aviz/eliberare AC/ emitere DTAC sau AC/lipsă instrucțiune de la inginer/eșecul Beneficiarului de a aviza soluția tehnică etc etc etc". Știm foarte bine poezia cu toții și este strigător la cer că cel pus în fruntea MT să găsească o soluție pentru a diminua/elimina pe viitor aceste sute de milioane de euro care merg la constructori din decizii definitive ale instanțelor (cauza evidentă este incapacitatea CNAIR și în general administrația românească de a se achita de responsabilitățile contractuale), soluția lui e interzicerea claim-urilor în contracte.

Prelungirea Duratei de Execuţie

Vechi:

QuoteAntreprenorul va avea dreptul, cu condiţia respectării prevederilor Sub-Clauzei 20.1 [Revendicările Antreprenorului] la o prelungire a Duratei de Execuţie dacă şi în măsura în care terminarea Lucrărilor potrivit prevederilor Sub-Clauzei 10.1 [Recepţia Lucrărilor şi a Sectoarelor de Lucrări], este sau va fi întârziată de următoarele cauze:
(a) o Modificare (dacă nu s-a convenit o actualizare a Duratei de Execuţie potrivit prevederilor Sub-Clauzei 13.3 [Procedura de Modificare]),
(b) un motiv de întârziere care acordă dreptul prelungirii Duratei de Execuţie potrivit prevederilor unei Sub-Clauze din aceste Condiţii de Contract,
(c) condiţii climaterice adverse speciale care au o influenţă directă asupra progresului Lucrărilor şi care survin în intervalul martie-noiembrie, inclusiv condiţii de temperatură, precipitaţii şi/sau vânt definite drept condiţii climaterice mai dificile decât media lunară pe ultimii 10 ani pentru lunile relevante plus sau minus variaţia lunară standard pentru un interval de 10 ani pentru lunile relevante, valoare măsurată de către Institutul Naţional de Meteorologie la staţia meteorologică cea mai apropiată unde condiţiile climaterice sunt comparabile cu cele prezente pe şantier.
Stabilirea perioadei de aplicabilitate nu va fi mai mare decât timpul actual, măsurat în zile, derivat din analiza statistică şi nu va include zile suplimentare considerate necesare pentru a remedia condiţiile prezente pe şantier care au fost afectate de variaţiile climaterice adverse speciale. Cei trei factori climaterici: temperatură, precipitaţii; vânt vor fi luaţi în considerare în combinaţie sau separat şi estimat dacă ziua respectivă se califică drept o zi cu condiţii climaterice adverse speciale sau nu.
(d) lipsa Imprevizibilă a personalului sau a Bunurilor, datorată unor epidemii sau acţiuni guvernamentale, sau
(e) o întârziere, impediment sau obstacol cauzate de, sau care pot fi atribuite Beneficiarului, Personalului Beneficiarului sau altor antreprenori ai Beneficiarului care îşi desfăşoară activitatea pe Şantier, dacă în fiecare caz care a apărut, Antreprenorul nu-l putea rezonabil evita sau preîntâmpina.
Dacă Antreprenorul se consideră îndreptăţit la o prelungire a Duratei de Execuţie, Antreprenorul va înştiinţa Inginerul potrivit prevederilor Sub-Clauzei 20.1. [Revendicările Antreprenorului].
Atunci când va stabili o prelungire a Duratei de Execuţie conform prevederilor Sub-Clauzei 20.1, Inginerul va revedea cele stabilite anterior şi va putea majora dar, în niciun caz, nu va putea reduce perioada cumulată de prelungire.

Nou:

QuoteAntreprenorul va avea dreptul, cu condiţia respectării prevederilor Sub-Clauzei 20.1 [Revendicările Antreprenorului] la o prelungire a Duratei de Execuţie dacă şi în măsura în care terminarea Lucrărilor potrivit prevederilor Sub-Clauzei 10.1 [Recepţia Lucrărilor şi a Sectoarelor de Lucrări], este sau va fi întârziată de următoarele cauze:
(a) o Modificare (dacă nu s-a convenit o actualizare a Duratei de Execuţie potrivit prevederilor Sub-Clauzei 13.3 [Procedura de Modificare]),
(b) un motiv de întârziere care acordă dreptul prelungirii Duratei de Execuţie potrivit prevederilor unei Sub-Clauze din aceste Condiţii de Contract,
(c) condiţii climaterice adverse speciale care au o influenţă directă asupra progresului Lucrărilor şi care survin în intervalul martie-noiembrie, inclusiv condiţii de temperatură, precipitaţii şi/sau vânt definite drept condiţii climaterice mai dificile decât media lunară pe ultimii 10 ani pentru lunile relevante plus sau minus variaţia lunară standard pentru un interval de 10 ani pentru lunile relevante, valoare măsurată de către Institutul Naţional de Meteorologie la staţia meteorologică cea mai apropiată unde condiţiile climaterice sunt comparabile cu cele prezente pe şantier. Stabilirea perioadei de aplicabilitate nu va fi mai mare decât timpul actual, măsurat în zile, derivat din analiza statistică şi nu va include zile suplimentare considerate necesare pentru a remedia condiţiile prezente pe şantier care au fost afectate de variaţiile climaterice adverse speciale. Cei trei factori climaterici: temperatură, precipitaţii, vânt vor fi luaţi în considerare în combinaţie sau separat şi estimat dacă ziua respectivă se califică drept o zi cu condiţii climaterice adverse speciale sau nu.
(d) lipsa Imprevizibilă a personalului sau a Bunurilor, datorată unor epidemii sau acţiuni guvernamentale, sau
(e) o întârziere, impediment sau obstacol cauzate de, sau care pot fi atribuite altor antreprenori ai Beneficiarului care îşi desfăşoară activitatea pe şantier, dacă în fiecare caz care a apărut, Antreprenorul nu-l putea evita sau preîntâmpina
(f) o intarziere, impediment sau obstacol ca urmare a solicitarilor suplimentare ale proprietarilor retelelor de utilitati, a aparitiei unor situri arhologice suplimentare, a depasirii culoarului/coridorului de expropriere, a solicitarilor suplimentare ale: autoritatilor de mediu, autoritatilor locale/centrale cerute prin diverse avize/acorduri/autorizatii, acorduri internationale, conventii, intelegeri ale statului/autoritatilor cu alte state.
(g) aparitiei unor elemente independente de vointa Antreprenorului
Dacă Antreprenorul se consideră îndreptăţit la o prelungire a Duratei de Execuţie, Antreprenorul va înştiinţa Inginerul potrivit prevederilor Sub-Clauzei 20.1. [Revendicările Antreprenorului]. Atunci când va stabili o prelungire a Duratei de Execuţie conform prevederilor Sub-Clauzei 20.1, Inginerul va revedea cele stabilite anterior şi va putea majora dar, în niciun caz, nu va putea reduce perioada cumulată de prelungire.
Antreprenorul nu va avea dreptul de a solicita prelungirea Duratei de Execuţie şi/sau costuri suplimentare rezultate din urmatoarele cauze :
a) apariţia necesitatii de exproprieri suplimentare din cauza modificarilor propuse de Antreprenor in cadrul Proiectului Tehnic de Executie;
b) modificari propuse de Antreprenor asupra Proiectului Tehnic de Executie initial elaborat de acesta si aprobat de Beneficiar;
c) revizuirea Acordului de Mediu din cauza modificarilor propuse de Antreprenor in cadrul Proiectului Tehnic de Executie;
d) revizuirea/actualizarea indicatorilor tehnico-economici initiali avizati prin Hotarare de Guvern din cauza modificarilor propuse de Antreprenor in cadrul Proiectului Tehnic de Executie;
e) erori de proiectare;
f) studii de teren insuficiente care conduc la solutii tehnice eronate;
g) elaborarea de proiecte incomplete, proiecte care prezintă soluţii neconforme, proiecte care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, proiecte care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor aplicabile, proiecte care necesita completarea/refacerea documentaţiei tehnice in urma verificarii acestora de catre Verificatorul autorizat.
h) necesitatea obtinerii unor noi avize, acorduri si autorizatii (sau revizuirea acestora);
i) necesitatea demolarii partiale sau totale a lucrarilor deja executate si implicit refacerea acestora,
j) necesitatea protejarii oricaror utilitati
k) pentru completarea/refacerea documentaţiei tehnice (Declaratia de proiectare, Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor (PAC) si Proiectul Tehnic de Execuţie)

In caz ca nu ati remarcat, de la punctul (e) din partea "Antreprenorul va avea dreptul [...] la o prelungire a Duratei de Execuţie", au scos partea referitoare la beneficiar, adica "o întârziere, impediment sau obstacol cauzate de, sau care pot fi atribuite Beneficiarului, Personalului Beneficiarului"

@Bogdix...Din ce știu eu, nu am acum la îndemână un exemplar...dar pe formularul de CIP (certificat interimar de plata) exista un paragraf referitor la penalități. Deci respectivele penalități,  dacă CNAIR are cohones sa aplice se pot aplica, de fapt deduce de acolo, direct.
@ Adrian Rosca....penalități nu înseamnă automat daune interese. Cum zice cutter, eu (beneficiarul ) pot stabili ce penalități doresc prin contract. Nu trebuie sa le dovedesc prin facturi, etc. Daune interese în engleza știu ca se numește liquidated damages și este altceva.
Dar...de exemplu în cazul lui Gilau Nadasel....UMB poate sa termine oricând tronsonul.(pana la data de finalizare a podului) ...ca are o șansă să conteste în instanță penalitățile de întârziere. ..deoarece el nu cauzează nici o paguba Beneficiarului (în afară de una referitoare la.neabsorbtia fondurilor UE sau a nefolosirii liniei de credit)

@alecu26
Stiu ca exista rubrica distincta in CIP (IPC). Pe mine ma intereseaza daca e corect sa le aplici direct, fara sa treci prin mecanismul revendicarii.

Sunt Antreprenori care vin cu oferte mici sub costurile de executie sau cu termene de realizare pe care nu le pot respecta. Beneficiarul trebuie să aibă o pârghie prin care să oblige Antreprenorul să respecte termenele asumate. În caz contrar poate să execute garanția bancară, iar cu acești bani să finalizeze în regim de urgență lucrarea. La finalizarea lucrări în funcție costul acesteia va restul diferență din garanția bancară sau va solicita refacerea garantie pentru a o executa până la acoperirea valorii lucrări efectuate în regim de urgență.

Dacă pentru orice penalitate se va merge la tribunal sau curte de arbitraj atunci proiectele se pot bloca sau costurile cu avocații să depășească cu zeci ori valoarea penalități.
Dacă Antreprenorul este de acord cu penalitate de exemplu, nu văd de ce trebuie să meargă la Curtea de Arbitraj.
De asemenea si cazul invers când Beneficiarul este de acord să fie penalizat (pt ca nu a respectat clauzele contractuale) cum propui să fie rezolvat?

In Romania, orice autoritate publica este obligata sa apeleze la toate caile de atac.
Adica nu poate negocia si ajunge la un numitor comun. Totul trebuie stabilit in justitie.

Corect.

Daca ai "negociat" vine Curtea de Conturi si te strange "de oua":  "Trebuia sa incerci sa obtii cel mai mare avantaj posibil pentru statul roman !" (Singurele "negocieri" acceptate de CC sunt deciziile instantelor... Chiar ma mir ca au totusi o "limita" cand vine vorba de Justitie...)

Iar pentru ei (pentru CC) avantajul "maxim posibil" se masoara doar in "lei tramvai", nu in ani de blocare a unor proiecte... :(

Cele mai bune exemple sunt A12 si A8...  >:(

@bogdix...tocmai existenta acelor capitole ma face sa ma gândesc ca se poate face in mod direct. Dar ai dreptate, in FIDIC nu e descris cred modul concret de aplicare a acestor penalitati, si nici nu am experienta sa stiu exact cum se face. Cam toti vorbim din auzite si presupuneri in acest caz.

Daca e cineva pe forum care stie cum a penalizat Beneficiarul un constructor...rog sa ridice mana....si sa detalieze.

@alex8

1. Legat de prima ta afirmaţie, eu consider că odată Contractul semnat de Părţi, fiecare îşi asumă drepturile şi obligaţiile scrise în Contract. Eu de asemenea consider că un contract de tip FIDIC trebuie să fie echilibrat, nu una din părţi să aibă "pârghii" împotriva celeilalte. Fiecare parte are drepturi şi obligaţii asumate prin semnarea Contractului. Pentru unele încălcări, există mecanisme contractuale, pentru altele există mecanisme dinafara contractului (legislative). Garanţia Bancară e un subiect mult mai complicat decât îl exemplifici tu.
2. La al 2-lea paragraf sunt uşor confuze afirmaţiile. "dacă Antreprenorul este de acord cu penalităţile" e o utopie :)) Hai să fim serioşi. De modul de aplicare a penalităţilor de către Beneficiar, nu pot să spun decât ceea ce tot afirm: mergând cu aplicarea directă a penalităţilor, într-o situaţie în care există în paralel revendicări nesoluţionate Contractual (act adiţional) cu privire la extinderea Duratei de Execuţie a Contractului, mi se pare un lucru incorect.
3. Antreprenorul (prin clauza 20), ca şi Beneficiarul de altfel (sub-clauza 2.5), au dreptul să emită Revendicări. Practic, fiecare din Părţi, are dreptul contractual (şi legal) să îşi susţină o opinie cu privire la o eventuală "pierdere", din cauza celeilalte Părţi sau dintr-o cauză externă Contractului (de ex. creşterea preţurilor la carburanţi, că e la modă).

Din afirmaţiile tale eu deduc că tu ai prefera ca "lucrurile să se rezolve prin dialog". Din experienţa mea, acest lucru în România este aproape imposibil. Aproape, pentru că încă mai există Antreprenori români, care mai "omit să scrie" anumite înţelegeri. Străinii nu prea se joacă, la ei tot ce se discută se minutează. Nu scrii, nu contează. Şi legal, cam au dreptate.

Pe de altă parte, eu nu recomand neaplicarea penalităţilor direct, dar sunt curios dacă ştie cineva cum se face, fiindcă în contractele de tip FIDIC nu e specificat concret.

Bogdix, dar când nu exista un o cerere de extensie de timp in paralel? Când toate motivatiile si tertipurile contractuale s-au epuizat? Cum naiba se procedeaza?

Aici am eu o vaga banuiala: in toata istoria ei, si cu statul roman partener serios, CNAIR nu a aplicat niciodata penalitati de intarziere...sau cel putin nu a ramas cu el in buzunar, la final dandu-le inapoi chiar si cu dobanda.

Aici se vede clar masura seriozitatii. Faptul ca platesti o factura la timp, e poate 1% din a fi partener serios. E de fapt o obligatie primordiala, cuprinsa in primele 2 fraze din acordul contractual: Antreprenorul se obliga sa construiasca, Beneficiarul se obliga sa plateasca.

^^Conform conditiilor generale FIDIC, angajatorul trebuie sa faca intai o revendicare:

2.5   PRETENŢII ALE ANGAJATORULUI
Dacă Angajatorul, potrivit oricărei Clauze a acestor Condiţii sau în alt fel în legătură cu Contractul, se consideră îndreptăţit să primească o anumită sumă şi/sau o prelungire a Perioadei de Notificare a Defectelor, Angajatorul sau Inginerul îl va informa detaliat pe Contractant. Totuşi, înştiinţarea nu e necesară pentru plăţi datorate potrivit Sub-clauzei 4.19 [Electricitate, apă şi gaz], potrivit Sub-clauzei 4.20 [Echipamentele Angajatorului şi materiale gratuite] sau pentru alte servicii solicitate de Contractant.
Înştiinţarea se va trimite imediat ce este aplicabilă, după ce Angajatorul devine conştient de evenimentele sau circumstanţele ce determină pretenţia. O înştiinţare legată de prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor se va înmâna înainte de expirarea acestei perioade.
Detaliile cererii trebuie să specifice Clauza sau altă bază a pretenţiei şi vor include dovezi pentru sumele şi/sau prelungirea de timp la care Angajatorul considera că e îndreptăţit potrivit Contractului. Inginerul va proceda în conformitate cu Sub-clauza 3.5 [Determinări] pentru a aproba sau a determina (i) suma (dacă există) pe care Angajatorul este îndreptăţit să o primească de la Contractant şi/sau (ii) prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor (dacă există) în conformitate cu Sub-clauza 11.3 [Prelungirea Perioadei de Notificare a Defectelor].
Această sumă poate fi inclusă ca deducere în Preţul de Contract şi în Certificatele de Plată. Angajatorul este îndreptăţit să evidenţieze această sumă sau să o deducă din valoarea certificată într-un Certificat de Plată, sau de a avea pretenţii împotriva Contractantului, în conformitate cu această Sub-clauză .
...
8.7   PENALIZĂRI PENTRU ÎNTÂRZIERE
În cazul în care Contractantul nu se conformează Sub-clauzei 8.2 [Perioada de finalizare a Lucrărilor], Contractantul, potrivit Sub-clauzei 2.5 [Pretenţiile Angajatorului] va plăti Angajatorului o penalizare de întârziere pentru o astfel de abatere. Această penalizare pentru întârzieri va fi suma menţionată în Anexa la Ofertă şi va fi plătită pentru fiecare zi care va trece între Data finalizării şi data menţionată în Certificatul de Recepţie. Totuşi, valoarea totală plătibilă potrivit acestei Sub-clauze nu va depăşi valoarea maximă a penalizărilor (dacă există) stabilită în Anexa la Ofertă .
Aceste penalizări vor fi singurele penalizări pentru greşeli ale Contractantului, altele decât cele din cazul rezilierii potrivit Sub-clauzei 15.2 [Rezilierea efectuată de către Angajator] înainte de finalizarea Lucrărilor. Plata acestor penalităţi nu va absolvi Contractantul de obligaţia sa de a încheia Lucrările sau de orice alte sarcini, obligaţii sau îndatoriri pe care le are potrivit Contractului.

@alecu26, uite aici niste clarificari juridice referitoare la daune interese si penalitati contractuale: http://revista.universuljuridic.ro/daunele-interese-noul-cod-civil-aspecte-de-noutate-si-delimitari-necesare/2/

@adrian rosca
Asa cred si eu. Dar mai astept pareri.

Am incercat sa citesc..dar prea multa legaleza acolo.

Război surd pe sute de milioane de euro la Transporturi: constructori străini se plâng că trebuie să se judece cu statul în instanţe din România

Mai mulţi constructori străini contestă condiţiile noilor licitaţii de la Transporturi. Printre altele, aceştia sunt nemulţumiţi că trebuie să se judece cu statul în instanţele din ţară, şi nu în comisii sau la Curtea de Arbitraj de la Paris, ca până acum. Potrivit unor surse oficiale, România a pierdut jumătate de miliard de euro în arbitrajele internaţionale pe drumuri şi căi ferate.

Firme austriece şi germane s-au plâns la Bruxelles de condiţiile la licitaţiile de la Transporturi din România, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din domeniu.

Potrivit acestora, firme precum Strabag, Geiger şi Max Boegl şi-au exprimat nemulţumirile faţă de Ordinul 600/2017, promovat de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, care stabileşte, printre altele, ca disputele cu constructorii să fie soluţionate în instanţele din România, şi nu ca până acum în Comisii de Adjudecare a Disputelor (CAD) din România şi la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris.

Contactat de către Economica.net, Lorand Fabian, general manager Geiger Group Romania, a spus că ,,firma Geiger nu s-a plâns la Comisia Europeană. Nu a făcut niciun demers în acest sens".

Memoriu cu 31 de pagini de nemulţumiri

Pe de altă parte, oficialul Geiger admite că alături de reprezentanţii altor companii a semnat un memoriu de 31 de pagini, care cuprinde nemulţumirile lor din punctul de vedere al condiţiilor contractuale conform Ordinului Ministrului Transporturilor 600 / 2017.

Mai multe in articol: http://www.economica.net/ (http://www.economica.net/miza-de-sute-de-milioane-de-euro-la-transporturi-constructori-straini-nemultumiti-ca-trebuie-sa-se-judece-cu-statul-in-instantele-din-romania_145258.html)

Pozitie API pe Facebook (https://www.facebook.com/proinfrastructura/photos/a.441074709399875.1073741828.411782165662463/850393528467989/?type=3)

Ne vedem nevoiți să dăm o poziție în urma comunicatului ARACO de astăzi care vorbește despre o alianță fără precedent, un memorandum semnat de unii dintre cei mai importanți constructori din România, printre care Strabag, Porr, Max Boegl, Geiger, Straco, dar și de asociația constructorilor (ARACO) și de cea a consultanților (ARIC).

Atenție, acest mesaj este lung, dar este important să explicăm în detaliu despre ce este vorba.

În luna mai a acestui an, Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, la propunerea directorului general CNAIR Ștefan Ioniță, a emis ordinul de ministru OMT 600/2017. Acesta modifică RADICAL condițiile FIDIC care stabilesc din 2011 până în prezent detaliile contractuale care stau la baza implementării principalelor proiecte de infrastructură de transport.

Aceste detalii contractuale de tip FIDIC constituie un set de mecanisme rafinate în urma experiențelor de ZECI de ani în Europa și în lume în ceea ce privește drepturile și obligațiile statului și ale constructorilor în cadrul proiectelor de infrastructură (modalitatea de plată, modul de soluționare a disputelor contractuale între părți, rolul inginerului în cadrul contractului și multe altele).

Unul dintre cele mai importante elemente ale contractului FIDIC îl reprezintă responsabilitățile beneficiarului, în cazul nostru CNAIR. Așa cum am tot spus, CNAIR și autoritățile se achită defectuos de aceste responsabilități, acumulând mari întârzieri în emiterea de avize, acorduri, autorizații, predarea amplasamentului spre constructor și așa mai departe.

Conform prevederilor contractului FIDIC, constructorii au dat în judecată statul român (reprezentat de CNAIR) prin celebrele "claim-uri" (revendicări), obiectivul fiind recuperarea prejudiciilor produse de întârzierile nepermise. În mod natural, instanțele de judecată le-au dat câștig de cauză de multe ori, statul român fiind obligat să plătească multe milioane de euro.

Domnii Cuc și Ioniță, prin ordinul de ministru sus amintit, în loc să rezolve cauza acestor claim-uri, au decis să rezolve efectul, mutând din responsabilitățile statului la constructori. Au restrâns drepturile constructorilor de a întrerupe lucrările în cazul în care statul român e rău platnic sau de a rezilia contractul într-un timp rezonabil când această acțiune se justifică.

În plus, se modifica substanțial modalitatea de soluționare a disputelor dintre constructor și CNAIR. Dacă până acum existau termene mult mai largi pentru discutarea acestor divergențe, în ordinul de ministru acestea au fost mult limitate, fiind restricționate și posibilitățile de atac în instanță.

Prin toate aceste modificări drastice, contractul FIDIC devine dezechilibrat în favoarea statului roman, așa cum atenționează inclusiv Comisia Europeană într-un raport!

Rezultatele? Constructorii serioși vor pleca, rămânând doar cei care își asumă acest contract și riscurile imense aferente.

Acțiunea constructorilor și a asociațiilor din domeniu este una CORECTĂ, enunțând pe lângă erorile de fond amintite de noi și unele de formă, de tehnică legislativă care demonstrează ilegalitatea acestui ordin de ministru.

Ne dorim condiții contractuale FIDIC, așa cum au fost ele rafinate în toată lumea civilizată, condiții care să creeze un mod de lucru predictibil, onest și echilibrat între constructori și stat.

Solicităm anularea ordinului de ministru 600/2017 și cerem autorităților să rezolve cauza problemelor: incapacitatea administrației românești de a se achita de responsabilitățile asumate!

Si ce nu am zis in pozitia noastra. Se va ataca OMT 600 in contencios administrativ. Si au mari sanse sa castige. Vom vedea cum vor decurge lucrurile.

^ din articolul Economica de mai sus:

QuotePe de altă parte, surse oficiale susţin că prin anularea Ordinului 600/2017, vor fi afectate toate licitaţiile de la Drumuri de anul aceasta, cu o valoare estimată de peste 18 miliarde de lei.

Articolul din economica e tendentios. Se vrea sa se puna un pic de presiune pe judecatori, si pe interesul national care va pierde 18 miliarde de euro.

Nu se poate anula nimic. Nu sunt avocat sau judecator...dar sunt cativa care se pricep pe aici, dar logica de baza spune ca nu poti anula o licitatie deja intamplata.

in logica juridica, diferita de cea de baza, nu ca se poate, ci e absolut necesar sa anulezi actele care se intemeiaza pe acte nule.

e un principiu dupa care soarta actului accesoriu urmeaza soarta actului principal ( care a stat la baza emiterii).

practic anularea ordinului 600 va duce  la anularea tuturor licitatiilor lansate in baza lui si in care s-au facut acte semnificative - clarificari/ depuneri de oferte, cu exceptia, probabil, a celor abia anuntate in care  anularea ordinului sau suspendarea efectelor lui nu ar putea decat sa duca la  o eventuala revenire la conditiile  anterioare.

cam asa.

pericolul e mare si pentru atragerea finantarii si pentru  proiecte in general care sunt sortite pe conditiile astea sa se sufoce si sa fie relicitate in primele  6 luni de la semnare. e ca si cand ai lansa  in cursa niste cai gata morti. si nu vorbim de proiecte mici.

ei incearca sa faca in asa fel incat acolo unde au certificate de urbanism si acord de mediu sa nu mai ajunga sa le modifice in faza post aprobare PT - singurul moment in care te poti adresa Autoritatii de Mediu cu o cerere de revizuire AM.

dar se ajunge la modificari oricum pentru ca studiile de teren sunt proaste si optimizarile sunt necesare iar cateodata obligatorii, cerute de standard.

totusi daca nu e posibil sa  modifici SF-ul prin Declaratia de Proiectare si in acelasi timp toate celelalte faze de proiectare  trebuie sa se coreleze cu Declaratia, adica cu SF-ul,  sigur ca orice modificare va fi "semnificativa" si legea te obliga sa relicitezi.

in 6 luni de la  data de incepere  vor incepe sa apara roadele ordinului 600.

sa fim sanatosi pana atunci.

FIDIC a lansat anul asta trei noi modele de contract:

Quote- THE NEW CLIENT/CONSULTANT MODEL SERVICES AGREEMENT (the White Book) is suitable for general use for most services provided by consulting engineers, including pre-investment and feasibility studies, detailed design, construction administration and project management, both for Employer-led design teams, and for Contractor-led design teams on design and build commissions.

- THE NEW FIDIC JOINT VENTURE AGREEMENT: FIDIC has developed model forms for two types of associations between service suppliers - this Model Joint Venture Agreement and a Model Sub-Consultancy Agreement.

- THE SUB-CONSULTANCY AGREEMENT has been developed from the Fifth Edition 2016 of the Client/Consultant Model Services Agreement "White Book" and is intended to be used where a Consultant appointed under the White Book wishes to engage a Sub-Consultant to undertake part of the Services. The Sub-Consultancy Agreement therefore incorporates many of the terms and conditions of the White Book such that the obligations and rights of the Sub-Consultant are largely consistent with those of the Consultant under the White Book.

Mai multe aici: http://fidic.org/sites/default/files/Blog/%20pdf/REVIEW%20New%20FIDIC%20Suite%20of%20Agreements%20ed%202017.pdf

Quote from: hawko on October 27, 2017, 03:26:49 PM
in 6 luni de la  data de incepere  vor incepe sa apara roadele ordinului 600.

Multumim pentru consideratiile de drept!

Cu alte cuvinte, singura sansa ca O600 sa nu duca la relicitare e ca totul sa mearga struna, fara modificari? Cand s-a intamplat asta la un proiect de infrastructura romanesc???

Deci dl. Cuc ne-a lasat o bomba cu ceas si dl. Ionita o tine in brate....

Nu as fi atat de sigur ca se va intampla asa cum spune hawco.

Mai degraba, in cazul anularii ordinului, licitatiile vor ramane in picioare si in contracte se va modifica doar locul unde se vor judeca litigiile.
Licitatiile nu sunt organizate in baza acelui ordin, ci in baza legislatiei privind achizitiile publice.
Si oricat de absurd ar fi acel ordin, asta nu inseamna ca nu e legal. Si sa nu uitam ca o instanta din Romania va judeca legalitatea unui ordin care avantajeaza judecatorii din Romania.
Sau voi credeti ca lor le convine sa stea pe margine si sa vada cum totul se hotaraste la Paris? Oare nu ar fi mai "convenabil" pentru un judecator ca el sa fie cel care decide soarta catorva milioane de euro?

Problema e ca in loc sa trateze cauzele (documentatie proasta, birocratie lenta, birocrati incapabili sa isi asume o solutie) O600 trateaza efectul (claim-uri). Redescoperin noi apa calda si inventam un nou contract.

Nu e așa simplu dra4cule.  Când un document se decide ca e ilegal, tot ce se bazează pe el e la revedere. Eu prima data mă gândeam ca e ca la penal...odată ce a apucat sa fie aplicat....și anulat după. ..e prea târziu (era discuția cu Oug 13 ca și pt câteva secunde dacă e valabila) este aplicata.
1. Și dacă acele clauze devin invalide. ..cu ce înlocuiești
2. Odată înlocuite schimbi principiul concurentei. Fără acele clauze participau cu totul alte firme și cu totul alte preturi.
3. Ordinul da condițiile de.contract. așa ca o fi licitatia ok...dar fără contract?
4. Și tocmai ăsta e...ca e și o problema de legalitate a ordinului. Nu poți schimba cu un ordin, niște legi de ordin superior.
5. Și tu ce vrei sa zici acum? Ca toți, dar toți judecătorii din Curțile de apel ssunt cointeresate? Dacă e ceva în neregula cu un judecător se poate cere recuzarea lui, sau chiar el se abține și se înlocuiește cu altul.
Alte dubii?

Quote from: alecu26 on October 27, 2017, 10:16:11 PM
5. Și tu ce vrei sa zici acum? Ca toți, dar toți judecătorii din Curțile de apel ssunt cointeresate? Dacă e ceva în neregula cu un judecător se poate cere recuzarea lui, sau chiar el se abține și se înlocuiește cu altul.

Da Alecu, cam asta e presupunerea în România: corupt până se dovedește altfel. E mai simplu și mai puțin riscant (dpdv al dezamăgirilor ulterioare) să gândești așa.

Pe de altă parte, nu sunt așa convins că se va ajunge până  la anularea licitațiilor. Legal situația poate este cum zici tu, dar se poate ajunge într-o poveste  ca cea de la timbrul de mediu, în care se anula unul și apărea altul de aceeași valoare.

Intradevar, ar fi o lectie greu invatata, dar ar fi bine sa o invatam.

Iar ne credem noi buricul pamantului. si ce merge in in zeci de tari, sute de mii de proiecte, rafinat de zeci de ani.....noi nu, si nu si nu.

Art. 1255 - Cod Civil. Nulitatea parţială:

(1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri şi care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor, esenţiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat.
(2) În cazul în care contractul este menţinut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi clauzelor care contravin unor dispoziţii legale imperative şi sunt considerate de lege nescrise.

Asa imi aminteam si eu, dar nefiind jurist e greu de spus ce vor hotari judecatorii. De fapt e greu chiar si pentru un profesionist la ce jungla legislativa avem.
Dar tind sa cred ca nu se vor anula complet toate licitatiile, altfel nu am fi avut atatea oferte de la firme destul de ok.
Sper ca nu crede cineva ca Astaldi sau Porr cheltuiau bani aiurea pentru pregatirea licitatiilor.
Chiar mi se pare ciudat ca a contestat doar Strabag.

Ok, hai sa acceptam ca se vor anula partial niste clauze.

Cum poti accepta (indiferenta ca esti constructor sau beneficiar) noul contract? In general, fiecare clauza de acolo se traduce in bani, in costuri care tu le-ai prevazut, in riscuri.

Dar ok, pe cale amiabila, cred ca se poate accepta modificarea contractului. Dar aici vor mai avea ceva e spus si aia de la ANAP, si de la POIM, si de la Comisia Europeana....cu privire la concurenta.

Adica incerc sa transpun aceste contracte intr-un mediu privat, in care lucrurile merg mult mai simplu, si si acolo gasesc greu un mod de functionare. Dapoi intr-un mediu in care, de exemplu la Holdea, inca nu s-a semnat aditionalul pentru un ecoduct deja construit...si se stie de el de vreo 4 ani de zile???

Dar intradevar, va fi mind blowing sa se anuleze. Nu o sa cred nici eu pana nu voi vedea.

Până se finalizează judecata se vor semna contractele iar legea se va modifica înainte de pronunțarea deciziei definitive.
Companiile care au câștigat la final o să facă claim. Bănuiesc

Dar companiile care nu au participat, din cauza ordinului?

Ieri la SCS Transport am intrebat si am cerut explicatii si detalii despre stadiul noului contract national, cel care va inlocui FIDIC in Romania si care va sta la baza contractarii in infrastructura (si nu numai). Evident, acest "contract national" este critic. Stiti pozitia constructorilor pe OMT 600/2017, ordinul dat de Cuc (cu ampla colaborare a sefului CNAIR, Stefan Ionita), ordin aspru criticat de toata lumea, inclusiv de Comisia Europeana si de Ambasadele a patru state europene.

Vestea buna este ca acum 2 zile (marti) a fost o dezbatere publica (proiectul este in consultare publica de vreo 3 saptamani) cu toti stakeholderii, inclusiv constructorii si consultantii/proiectantii (ARIC, ARACO) si am primit asigurarea ca in saptamana asta pleaca pe circuitul de avizare. Va fi HG dat de guvern pentru aprobarea acestui model de contract. Si, iarasi am primit asigurari, ca in decembrie vom avea HG adoptata de guvern.

Am cerut pozitie de la ARIC (http://www.aric.org.ro/) (asociatia consultantilor/proiectantilor) si reprezentanta ARIC a spus ca acest model de contract este OK, este semnificativ mai echilibrat decat mizeria de OMT 600. Nu a zis "mizerie". :lol: La nivel de "90% din clauze" sunt de acord si sunt OK. A dat si un exemplu de clauza cu care nu sunt de acord... insa niciodata nu poti multumi pe toti. In plus, este inca deschidere pentru "fine tuning".

Acest contract nu este unul de tip FIDIC, insa respecta un contract specific al Comisiei Europene si sunt practic aceleasi tipuri de termene si conditii ca intr-un contract FIDIC.

Simplu spus, pozitia ARIC este ca acest contract este decent, mult mai echilibrat si pe 90% din clauze sunt de acord.

Pe MDRAP gasiti modelul de contract (25.10.2017) (http://www.mdrap.ro/proiecte-modelele-nationale-de-contract-de-achizitie-publica-aferente-obiectivelor-de-investitii-finantate-din-fonduri-publice)

UN LUCRU CRITIC
Am primit asigurari ca NU se vor mai lansa licitatii noi pana cand acest contract cadru nu este adoptat prin HG.

Asta este un lucru extrem de important. Ca sa nu mai avem discutii si licitatii boicotate.

Ce se intampla cu licitatiile deja lansate? Am intrebat si asta, desigur. Raspunsul scurt: merg inainte. Ramane de vazut daca actiunea in justitie a celor de la Strabag, Geiger & co merge mai departe si aceste licitatii lansate acum vor fi blocate/anulate... vom vedea.

Eu zic sa nu va bucurati prea tare deocamdata cu mersul inainte. Am zis in parcare ca "Houston, we have a PROBLEM!". ;)

Problema o stim. Ma rog, eu o stiu.
Avem actiune in instanta a constructorilor. Se cere suspendarea ordinului. Deci si a licitatiilor.

Corect?

Alta problema. DX12. Scriu acolo imediat.

E bine daca e alta problema. Nu aveam suficiente. :lol:

Ce-am mai discutat ieri la CM POIM. Pai am intrebat, desigur, din nou, despre OMT 600 si despre noul contract national. De data asta am fost sustinut puternic de dl Stanciu de la ARIC/Search si de Carsten Rasmussen de la DG Regio. A fost absolut refreshing sa vad cum un inalt oficial al Comisiei Europene sustine atat de puternic puncte de vedere sustinute si de API. Nu pot decat sa-i multumesc.

Pozitia Comisiei Europene/DG Regio prin vocea lui Carsten Rasmussen, intrebare directa catre CNAIR: "Why on Earth did you launched billion of euros worth of tenders when you knew that the OMT 600 is not balanced and the CE's position is against the order?!" Evident, raspunsul CNAIR a fost "aaa,... uh oh..... :| :o"

Ce s-a promis:
- din nou s-a promis ca NU se mai lanseaza licitatii pana cand nu iese noul contract national
- noul contract national iese in decembrie (HG publicata in MO)

Ce s-a declarat:
- noua HG anuleaza OMT 600 si licitatiile deja lansate (A0 3 loturi, DX12 4 loturi, PiSi 2 loturi) vor "intra" pe noua HG. Asta dupa ce saptamana trecuta la SCS Transport erau voci care ziceau ca acele licitatii merg in continuare pe OMT 600.

Am vorbit cu mai multe persoane, avocati, si acestia spun ca licitatiile lansate pe OMT 600 NU POT intra pe noul contract decat daca nu s-au deschis ofertele. De ce? Pentru ca ar trebui sa dai timp ca si ceilalti constructori sa depuna oferte! Deci licitatiile unde avem deja oferte deschise (A0, DX12, PiSi), probabil ca vor trebui anulate. E posibil ca acei constructori care nu au depus oferte sa conteste licitatiile. Nu stiu cum si in ce fel.

E complicat. Rau.

Asta e consecinta faptului ca la noi se trateaza doar efectul (necesitatea suplimentarii contractelor datorita caietelor de sarcini slabe, pierderea multor procese la curtile de arbitraj) si nu cauza (managementul neprofesionist).

Cine zice ca politizarea CNAIR e o greseala are dreptate. Trist, dar adevarat.

E vreun orizont de timp pentru noua HG care va inlocui O600? Am vazut ceva de decembrie, dar ma gandeam la un orizont mai realist.
De asemenea sunt cunoscute modificarile din noul HG? Adica vor rezolva problemele din O600 sau doar le amana?

V-am scris eu ca au tot promis ca apare in MO in decembrie. :) Asteptam sa treaca luna. Cine stie cand o sa apara? Acest nou model de contract national este echilibrat (pozitie luata de la ARIC si de la Comisia Europeana la modul live, in SCS Transport, v-am povestit). Evident ca nu ar rezolva perfect totul... nici nu se poate. Insa este un act normativ acceptat de toata lumea. Sunt unii proiectanti sau unii constructori care ar mai avea de comentat/modificat, dar na, nu poti multumi pe toti.

In schimb au modificat prin OUG legile achizitiilor...alta buturuga ce va rasturna caruta cu licitatiile!
in rest:
https://www.stiripesurse.ro/corina-cre-u-speriata-de-birocra-ia-din-romania-m-a-ingrozit-ce-am-vazut-in-romania_1238360.html

Detalii de la dna Antofie - ARIC.

---

Standard pentru toate contractele de lucrări peste cinci milioane euro

În prima Hotărâre adoptată în acest an, Guvernul a adoptat modelul de contract la toate lucrările valorând peste cinci milioane euro. Noile contracte de lucrări publice se doresc a avea o formă modernă luând în calcul faptul că au fost concepute după ultimele recomandări ale Comisiei Europene (PRAG - Practical Guide din decembrie 2016).

Care sunt cele mai importante modificări, potrivit avocatului Diana Antofie, vicepreședinte ale Asociației Române a Inginerilor Consultanți (ARIC)?

Cui se aplică. Modelele de contract se vor aplică tuturor obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile şi/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 (respectiv 23,22 milioane lei).

Cât de ușor pot fi modificate contractele. Beneficiarii sunt îndreptăţiţi să elaboreze Condiţii Speciale numai cu privire la subclauzele şi numai în legătură cu subiectele listate într-un tabel prevăzut la finalul Condiţiilor Generale. Orice altă Condiţie Specială este nulă. Astfel, se elimină posibilitatea ca orice Beneficiar să poată aduce propriile modificări la contracte.

Garanția de Bună Execuție va fi emisă de o societate bancară sau de o societate de asigurări, autorizată să emită asemenea garanții pe teritoriul Uniunii Europene sau (pentru celelalte societăți) cotată cel puțin cu ratingul BBB-/Baa3 sau echivalent și Antreprenorul va transmite documentele doveditoare în această privință.

Procedura de soluţionare a revendicărilor – atât ale Beneficiarilor cât şi ale Antreprenorilor – este foarte strictă. Au fost introduse termene şi sancţiuni (decădere din drepturi) pentru majoritatea obligaţiilor ce nu sunt îndeplinite corespunzător sau la timp de către una din părţi.

Existența unor Costuri suplimentare în sensul Condițiilor Contractuale necesită ca Antreprenorul să aducă dovada că:

- aceste Costuri au fost suportate sau vor fi suportate, în mod rezonabil, de către Antreprenor. Pentru evitarea oricărui dubiu: (i) un Cost nu poate include profitul Antreprenorului, (ii) un simplu risc de cheltuieli nu reprezintă un Cost, (iii) pierderea de profit nu este un Cost.

- aceste Costuri suplimentare sunt datorate în mod clar cauzei invocate și nu ar fi fost suportate fără această cauză.

- aceste Costuri suplimentare sunt fundamentate pe baza înregistrărilor Antreprenorului, care vor include în mod obligatoriu și datele financiare, contabile și altele asemenea, referitoare la costurile suportate sau care vor fi suportate de către Antreprenor.

Profitul pierdut. A fost limitată la 2% cota de profit ce poate fi solicitată de Antreprenori în cadrul revendicărilor. Astfel, în condiţiile noi se precizează că Antreprenorul va fi îndreptăţit la "plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%)."

Soluționarea disputelor. În cazul oricărei dispute, ambele Părți vor încerca să soluționeze disputa pe cale amiabilă, înainte de începerea arbitrajului. Părțile pot agrea să recurgă la soluționarea disputei în mod direct sau prin intermediul unui mediator.

Cine va soluționa disputele. Acestea vor fi soluţionate în mod obligatoriu prin arbitraj "local"; se renunţa la utilizarea regulilor ICC (Curtea de Arbitraj de la Paris); "Orice dispută rezultată din prezentul Contract sau în legătură cu acesta se soluționează prin arbitraj, potrivit regulilor de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României".

Noile prevederi sunt menite să înlocuiască vechile prevederi stabilite prin ordinul Ministrului Transporturilor nr 600 din 2017, criticate de firmele din domeniu. În toamna anului trecut zeci de firme de construcții au trimis o scrisoare Ministerului Transporturilor în care cereau anularea ordinului menționat. Unul dintre aspectele criticate era cerința ca disputele dintre companiile de stat și constructori să se judece in fața instanțelor de judecată din România, chiar dacă judecătorii sunt prea puțin familiarizați cu specificul contractelor complexe din zona lucrărilor publice.

Digi24 (https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/contract-standard-pentru-toate-lucrarile-de-peste-cinci-milioane-euro-871622)

Quote from: subway on February 02, 2018, 01:54:01 AM
O licitatie de lucrari pe un SF rasuflat e sinucidere curata...

Sinucidere pentru cine? Pentru Beneficiar? Cu O600 Beneficiarul nu risca nimic. Maxim risca sa nu se execute nimic inca vreo 3 ani in santier. La ei asta e placere si faptul pentru care vin la servici zi de zi.

Dar pentru constructori, e intradevar sinucidere curata, dar firme sinucigase s-au gasit si la Craioava Pitesti, si la Sibiu Pitesti si la A0 sud.

Daca nu se liciteaza pe O600 ci pe noile Contracte Nationale, e sinucidere curata pentru Beneficiar. Claimurile (e impropriu spus Claim) ci mai degraba modificarile si adaptarile la teren vor curge garla, cu bani suplimentari de platit...la fel...garla, si care probabil nu vor fi finantate de UE si care oricum vor ajunge intr-un blocaj birocratic unde se va striga din nou "DNA si Curtea de Conturi si Bruxelles nu ne lasa sa lucram, nu ne lasa sa ne dezvoltam tara".

Quote from: NGC on January 31, 2018, 10:36:38 PM

Quote from: Ionut on January 22, 2018, 05:55:25 PM
Dosarul contra OMT600 are termen pe 31 ianuarie.

S-a amanat pana in 07.02.2018.

Am uitat sa va spun ce s-a intamplat.

07.02.2018

Quote
Obiect: Suspendare executare act administrativ
Tip solutie: Respinge cererea de suspendare
Solutia pe scurt: Admite excepţia invocată de pârât. Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 07.02.2018.

Am uitat sa comentez aici. Daca inteleg bine, CAB a respins cererea de suspendare pe motiv ca OMT 600 este mort? Si asta ce inseamna pentru licitatiile lansate deja pe OMT 600?! Plus ca sunt curios daca se face sau nu recurs... @NGC stii ceva de asta?

Vrabiutele inca nu au raportat. Revin cand stim ceva sigur.

Pana atunci... intreb si eu ca un necunoscator. CAB spune: "respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect". OK. Deci practic, daca inteleg eu bine, spune ca OMT 600 nu mai exista. Ma rog, nu isi mai produce efectele. Deci e ca si suspendat. E inert. Ceea ce inseamna ca "cererea de suspendare nu are obiect". Bun. Pai si atunci... licitatiile in curs au la baza un act nul/inert/suspendat/care nu isi mai produce efectele. Pai si cum naiba poti sa semnezi un contract pe asa ceva?! Cum sa semnezi un contract care are la baza un act mort? Si podul Braila, contract semnat, pe ce se bazeaza?! Pe OMT 600? Pai nu mai exista. E mort. Sau nu e? E un fel de vampir?!

Sau cum?!?! Nu inteleg. Bai chiar nu avem niciun avocat pe forum, wtf?!

Trebuie sa vedem motivarea.

Uite o situatie asemanatoare.

Licitatia pentru "Proiectare si executie Autostrada Bucuresti - Brasov, Tronson Comarnic-Brasov, Lot 1: sector Comarnic - Predeal, km 111+300 - km 115+300; Lot 2: sector Predeal - Cristian, km 162+300 - km 168+600 si Drum de Legatura" a fost atribuita catre ALPENSIDE in baza vechii legislatii de achizitii publice, adica in baza OUG 34 / 2006, dar contractul a fost semnat in 02.10.2017, deci dupa ce a aparut legislatia noua, adica dupa ce a aparut Legea 98 / 2016.

Cred ca e timpul sa aruncam un ochi peste ofertanții pe licitațiile pe O600.
Pare a fi dat cu dedicație, știindu-se ca se va retrage, dar intai va speria câteva firme mari.
Dacă licitatiile rămân în picioare, avem șanse mari sa vedem câștigătoare o singura firma pe foarte multe loturi.
Și nu ar fi rău deloc dacă e cea la care ma gândesc.

Ar fi bine daca te gandesti la firma la care ma gandesc si eu...

Dar pur si simplu NU pot sa cred ca fac astia un "asa pustiu de bine"... :(

Oare aici e locul cel mai potrivit?

MT a elaborat un proiect de HG pentru nodificarea standardelor de cost.

http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1922-hg27032018dirtac (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1922-hg27032018dirtac)

27.03.2018: "Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea anexelor nr. 2-6, nr. 14-17, nr. 20 și nr. 21 la Hotărârea Guvernului nr. 1394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice din domeniul infrastructurii de transport."

Quote
Scurta descriere

Standardele de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1394/2010 reprezintă documente de referinţă cu rol de ghidare pentru verificarea modalităţii de stabilire a costurilor lucrărilor de execuţie pentru obiectivele de investiţii din domeniul infrastructurii de transport finanţate din fonduri publice, precum și pentru analizarea şi verificarea ofertelor depuse de operatorii economici în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport.
Standardele de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1394/2010 au fost fundamentate pe baza standardelor și normelor tehnice în vigoare, a dispersiei costurilor unitare la obiective similare elaborate la faza studiu de fezabilitate în perioada 2008-2009 și a costurilor investiției de bază rezultate din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări, în preţuri actualizate în luna septembrie 2010.

Necesitatea actualizării standardelor de cost, se fundamentează pe următoarele aspecte:
- Revizuirea unor norme, normative și standarde (de exemplu: Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții – indicativ NP 074/2015, Cod de proiectare seismică - indicativ P 100/1-2013, Normativ privind mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea, prepararea şi punerea în operă – indicativ AND 605/2016, etc.);
- Modificări ale legislației privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice - Hotărârea Guvernului nr. 907/2016;
- Modificări ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcții (modificată ṣi completată în 2015 şi 2016);
- Modificări ale cerințelor din Legea Mediului, completată în anul 2010 spre exemplu cu Ordinele M.M.P. nr. 19 ṣi nr. 135 prin care se prevăd realizarea studiului de biodiversitate, evaluarea adecvată și evaluarea impactului asupra mediului, etc.

Astfel, considerăm necesară revizuirea standardelor de cost stabilite în anul 2010 și propunem creșterea procentului aplicat lucrărilor de construcții – montaj la cota de aproximativ 3% pentru consultanță (față de 1%), 5% la proiectare (față de 3%) și 2% pentru asistența tehnică (față de 1,5%).
În privința prețurilor unitare propunem actualizarea acestora cu indicele de cost în construcții ingineresti publicat de către Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2010 (baza standardelor de cost aprobate) și 2017, respectiv 122 reprezentând o creștere de 22%.

Foarte important:

Astfel, considerăm necesară revizuirea standardelor de cost stabilite în anul 2010 și propunem creșterea procentului aplicat lucrărilor de construcții – montaj la cota de aproximativ 3% pentru consultanță (față de 1%), 5% la proiectare (față de 3%) și 2% pentru asistența tehnică (față de 1,5%).

Astazi a fost conferinta ARIC si ARACO despre infrastructura. Au fost multe interventii interesante.

Pe langa toate subiectele discutate, mi se pare interesant sa va pun interventia despre FIDIC si noul contract national. Înregistrarea are două părți - în prima vorbește Diana Antofie, Vicepreședinte ARIC, despre contractele FIDIC și în partea a doua vorbește Alexis Gressier de la BEI (Banca Europeană de Investiții) despre noul model de contract național.

ASCULTATI AICI (https://soundcloud.com/asocia-ia-pro-infrastructur/despre-fidic-si-noul-model-de-contract-national)

Parca am mai scris pe undeva despre graficul de lucrari sau graficul de executie, dar nu mai gasesc.

Este inca relevant pentru LD2, LD3, LD4, ST1 si ST2.

In conditiile speciale din 01.03.2011 ale contractelor mentionate mai sus, avem aceste clauze.

Quote
1.1.6.12. "Graficul de Lucrări" înseamnă graficul pregătit de Antreprenor care trebuie actualizat săptămânal şi lunar şi trebuie să se identifice cu listele de cantităţi care trebuie executate în perioada de referinţă în vederea monitorizării şi evaluării ritmului evoluţiei lucrărilor în conformitate cu Sub-Clauza 8.6 [Ritmul Evoluţiei Lucrărilor]"

Quote
8.6. Ritmul Evoluţiei Lucrărilor
În situaţia în care:
(a)evoluţia lucrărilor este nesatisfăcătoare pentru respectarea Duratei de Execuţie, şi/sau
(b)evoluţia lucrărilor nu mai corespunde (sau nu va mai corespunde) programului de execuţie valabil potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuţie] din cauze diferite de cele menţionate în Sub-Clauza 8.4 [Prelungirea Duratei de Execuţie], atunci Inginerul poate solicita Antreprenorului transmiterea, potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuţie], a unui program actualizat şi a unui raport justificativ care să descrie metodele revizuite propuse de Antreprenor spre a fi adoptate în vederea stimulării evoluţiei lucrărilor pentru încadrarea în Durata de Execuţie.
Dacă nu este notificat altfel de către Inginer, Antreprenorul va adopta metode revizuite care pot necesita majorarea numărului orelor de lucru şi/sau a numărului de Personal şi/sau Bunuri, cu riscul şi pe cheltuiala Antreprenorului. Dacă aceste metode revizuite produc costuri suplimentare pentru Beneficiar, Antreprenorul va plăti Beneficiarului aceste costuri, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 2.5, [Revendicările Beneficiarului], precum şi penalităţi pentru întârzieri (dacă e cazul), potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.7.
Conformitatea progresului Lucrărilor cu programul de execuţie al Antreprenorului, aşa cum a fost transmis conform primului paragraf al Sub-Clauzei 8.3 sau revizuit conform celui de-al treilea paragraf al Sub-Clauzei 8.3, este controlat printr-un sistem de puncte de referinţă, pentru monitorizarea şi evaluarea progresului Lucrărilor. În mod obligatoriu primul indicator din cadrul Punctelor de Referinţă va fi reprezentat de îndeplinirea indicatorilor prevăzuţi la Punctul de referinţă anterior. Indicatorii vor fi definiţi pe baza programului de execuţie al Antreprenorului.
Dacă nu se menţionează altfel în Cerinţele Beneficiarului, Beneficiarul, Inginerul şi Antreprenorul vor stabili de comun acord mai multe secţiuni de proiectare, astfel încât să poată fi demarate lucrările de execuţie aferente primei Secţiuni după 90 de zile de la Data de Începere a Lucrărilor. Totodată, celelalte Secţiuni vor fi stabilite astfel încât întreaga activitate de proiectare să fie finalizată în termen de 180 de zile de la Data de Începere.
Pentru fiecare Secţiune vor fi stabilite 6 Puncte de Referinţă. Mai jos sunt definite integral Punctul de referinţă nr. 1, Punctul de referinţă nr. 2 şi punctul de referinţă nr. 3 pentru prima secţiune.
Definirea celorlalte trei Puncte de referinţă aferente primei Secţiuni, va fi făcută de către Beneficiar şi Transmisă Antreprenorului în termen de 28 de zile de la data transmiterii programului de execuţie al Antreprenorului.
(a)Punctul de referinţă nr. 1 va fi realizat în 28 zile de la Data de Începere a Lucrărilor şi presupune realizarea următorilor indicatori:
- tot personalul cheie al Antreprenorului precum tot personalul de proiectare este mobilizat pe Şantier;
- măsurătorile topografice sunt finalizate
- studiile geotehnice pentru corpul autostrăzii sunt finalizate iar cele pentru lucrările de arta sunt realizate într-un procent care să asigure dimensionarea conform eurocodurilor
- "declaraţia de proiectare" a Antreprenorului este finalizată
- panourile de identificare a Contractului sunt instalate;
- programul de execuţie al Lucrărilor este transmis Inginerului în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 8.3;
- Planul de management al traficului este transmis spre aprobare către Inginer;
- Jurnalul de Şantier este instituit de către Antreprenor, în formatul agreat de Inginer;
- laboratorul Antreprenorului este asigurat în conformitate cu Cerinţele Beneficiarului (cel puţin unul asigurat temporar);
- rezultatul inspecţiei realizata în conformitate cu clauza 4.24 este transmis Inginerului;
- toţi posesorii/proprietarii/administratorii de utilităţi vor fi notificaţi de Antreprenor cu privire la întregul amplasament al Lucrărilor
(b)Punctul de referinţă nr. 2 va fi realizat în 70 zile de la Data de Începere a Lucrărilor şi presupune următoarele:
- indicatorii definiţi la Punctul de referinţă nr. 1 sunt realizaţi;
- Proiectul tehnic pentru prima Secţiune este finalizat şi prezentat Beneficiarului pentru a fi aprobat în Comitetul Tehnico-Economic al Beneficiarului
(c)Punctul de referinţă nr. 3 va fi realizat în 90 zile de la Data de Începere a Lucrărilor şi presupune următoarele:
- indicatorii definiţi la Punctul de referinţă nr. 2 sunt realizaţi;
- documentaţia pentru Autorizaţia de Construire, inclusiv proiectul tehnic pentru utilităţi, este finalizată pentru prima Secţiune, a cărei lungime va fi stabilită de comun acord de Beneficiar, Inginer şi Antreprenor, astfel încât să poată fi demarate lucrările de execuţie aferente;
- totodată, documentaţia pentru Autorizaţia de Construire, verificată de verificatorul autorizat de proiect şi revizuita de Inginer, a fost predată către Beneficiar;
- detaliile de Execuţie aferente primei Secţiuni au fost finalizate şi predate către Beneficiar;
- subantreprenorii autorizaţi pentru execuţia lucrărilor de protejare/mutare/relocare de utilităţi au fost prezentaţi spre aprobare Inginerului
- organizarea de şantier a Antreprenorului este finalizată şi funcţională;
Punctele de referinţă pentru celelalte Secţiuni vor fi definite în acelaşi mod cu cele aferente primei Secţiuni, după ce Beneficiarul, Inginerul şi Antreprenorul vor stabili de comun acord Secţiunile de proiectare.
În cazul în care Antreprenorul înregistrează întârzieri în atingerea unuia dintre punctele de referinţă nr. 1, 2 sau 3, aferente fiecărei Secţiuni, Beneficiarul va fi îndreptăţit să aplice o penalitate echivalenta cu cea prevăzută în "Anexa la Ofertă".
În cazul în care Antreprenorul înregistrează întârzieri în atingerea unuia dintre celelalte trei punctele de referinţă, Beneficiarul va fi îndreptăţit, să suspende orice plată datorată în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 14.7 până când toţi indicatorii aferenţi Punctului de referinţă vor fi atinşi.
În cazul în care Antreprenorul reuşeşte să respecte prevederile subclauzei 8.2. [Durata de Execuţie] penalităţile aplicate în conformitate cu prevederile prezentei subclauze vor fi restituite Antreprenorului în primul Certificat Interimar de Plată emis după data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.
Ori de câte ori este transmis un program de execuţie actualizat, punctele de referinţă vor fi revizuite conform prevederilor de mai sus, cu condiţia ca Inginerul să nu fi transmis Antreprenorului în termen de 21 de zile de la primirea programului o înştiinţare în care să menţioneze că programul nu corespunde prevederilor Contractului.

Quote from: pasadia on April 23, 2019, 04:20:29 PM
Singura chestiune interesanta care m-a facut sa ridic din sprancene a fost cea privitoare la plata subcontractantilor romani (ceva de genul ca "daca nu ii platesc desi noi le viram banii atunci avem o problema"). Exista intr-adevar prin OUG ceva in sensul asta?

Am impresia ca si acum se pot plati subcontractorii direct de catre CNAIR, dar na, e mai complicat si nu se practica. Nu stiu detalii/nu inteleg exact mecanismele.

ca nestiutor intreb, oare nu exista o formula de contract care sa fie intr-asa fel de bine pusa la punct incat, tocmai din licitatie sa se precizeze clar etapele de lucru si procente clare pentru ele? Adica, de ex. dupa proiectare, perioada de lucru efectiv sa fie impartita in etape, sa zicem, prima la 6 luni in care trebuie sa existe un procent de 25% lucrari finalizate, apoi la 1 an, procent de 50% si tot asa? Daca nu se realizeaza acest procent -+3% de ex. sa se poata rezilia contractul pe loc sau sa se stabileasca clar penalizari usturatoare?
 
Cred ca o astfel de procedura ar avea foarte multe beneficii: intr-un prim rand filtreaza firmele care liciteaza si care nu se mai arunca la tunuri asa usor, stiind ca vor plati mai mult decat vor primi, apoi obliga constructorul sa lucreze serios, fara intarzieri, in plus ajuta si la a taia din faşă intarzieri si proiecte care altfel pot sta ani de zile fara sa se lucreze efectiv, ex. si pe A10 si nu in ultimul rand obliga si beneficiarul sa fie atent, serios si cu toate temele gata la incheierea contractului, orice intarziere din partea lor fiind astfel mult mai vizibila, usor de mediatizat si deloc productiva.

Această etapizare se poate face, pentru că fiecare firmă trebuie să aibă un grafic de lucrări și se poate face un sistem de bonusuri și penalizări.
Poți să planifici chiar și când lucrezi cu subcontractori, dar pentru a cere seriozitate, trebuie mai întâi să oferi seriozitate. Când ai un contract clar și plătești la timp, poți avea pretenții și față de subcontractori. Firmele care au angajați proprii însă sunt expuse la noi în țară unor riscuri suplimentare. Ce faci cu angajații în cazul în care te înscrii și câștigi licitații pentru lucrări, apoi rămâi blocat ani de zile datorită contestațiilor, lipsei fondurilor alocate de la bugetul de stat, utilități care nu sunt relocate la timp, terenuri care nu au fost despăgubite și alte astfel de întârzieri care nu depind de tine? Acele perioade nu primești nici un ban pentru că stai degeaba, dar angajații trebuie să-i plătești. Ar trebui ca imediat după stabilirea traseului unei autostrăzi, dx etc. să fie cumpărate terenurile de pe traseu și demarată mutarea utilităților, apoi scoasă lucrarea la licitație. Licitațiile ar trebui să fie clare, pentru a nu permite multe contestații, iar contestațiile existente să fie judecate în regim de urgență. S-ar putea lua și alte măsuri împotriva contestatarilor de profesie. Și statul român trebuie să ofere seriozitate înainte să ceară seriozitate.
Cât despre perioade de concedii, la activități sezoniere (în construcții, agricultură, HORECA etc.) se știe că nu se dau concedii de odihnă în perioada de vârf de activitate numai în cazuri excepționale, pentru a nu afecta activitatea firmei.

În contractele cu statul (Beneficiarul) , acesta trebuie sa aibă un reprezentat (firma) care sa urmărească, sa verifice, sa avizeze / certifice lucrările și sa vizeze factura pe care  statul (Beneficiarul) trebuie sa o plătească. Acest reprezentant este o firma de consultanta iar persoana care se ocupa efectiv de contract și are drept de semnătura i se spune Consultant sau Inginer (cu "i" mare, pentru a nu se confunda cu titulatura omonima).
Desigur, șantierul trebuie sa aibă și un Diriginte de șantier care are atribuțiile cunoscute...

Mai intai muncesti, apoi decontezi. Exceptie avans.

Asa-i, alexd, doar ca taraganarea la decontare, in conditiile in care este o diferenta semnificativa intre stadiul fizic si cel financiar, induce constructorului teama ca "partenerul serios" il poate baga in insolventa!

Si totusi PORR, UMB, Astaldi etc. cum reusesc?

Constructorii care au progresat fizic au si incasat.

Am mutat aici discutia despre plati si avans. Vedeti ca totul tine de contract. Sunt contracte importante pe OMT 600. Astea vechi pe "vechiul" FIDIC, PiSi4, A7 Bacau si restul celor contractate in 2018 sunt pe OMT 600.

Chestia asta cu contracte proiectare-executie am mai discutat odata. Este o tampenie colosala. In procedura asta castigatorul tot optimizeaza proiectul, pana cand ici colo ies solutii proaste, dar ieftine. A doua chestie si zic eu cea mai importanta ... este la licitatie, fara PT nu se stie exact ce licitezi, clar. Aia ca "stim ca avem SF si licitam pe baza SF" sunt abureli. Mi se pare corect un contract SF+PT, evident cu avize, cu mediu cu tot. Si doar dupa ... a doua licitatie pt executie. Dar ... ar trebui si cap si gandire atat din partea MT cat si din partea CNAIR.

De ce sa faca CNAIR PT cand pot sa ia salariu si fara sa il faca?
Cu cat faci mai putin cu atat gresesti mai putin, deci prinzi radacini de scaun, pentru ca esti pur si inocent.  :puke:

Deci se ajunge intradevar la prostii cu firme neserioase care liciteaza pe baza a niste SF-uri facute din birou. Drept urmare rezultate pe masura: gropi de gunoi, cabluri necunoscute, alt sol decat cel estimat din ochi si lista e lunga ...

^
Nu am zis sa faca CNAIR proiectul, am vorbit de 2 licitatii. (Pe modelul A7)

Modelul asta (fidic rosu) se practica de catre CFR. Si e chiar mai dezastruos, desi ei nu au probleme la fel de mari cu exproprierile (in mare parte folosesc amplasamentul initial)

^^@realfanady contractele pentru proiectare si executie sunt folosite peste tot in lume cu succes. Din nou...doar in Romania nu merge ca sunt abuzate rau de tot...si nu merg ca SF-uri sunt proaste. Asa ca tu sugerezi sa dam acelorasi proiectanti dezastru responsabilitatea sa faca si PT-ul:)).

De bine de rau, proiectele design and build se misca inainte, se reazlizeaza, se finalizeaza. Restul stau blocate, se reziliaza, se reliciteaza, se blocheaza si au progrese infinitezimale. Cateva exemple de proiecte cu PT-ul facut de CNAIR:
-centura Tg Mures
-centura Tg Jiu
-centura Mihaiesti
-by Pass Bacau (In sfarsit merge, dar au fost nevoie de zece ani aproape pentru deblocare)
-centura Tecuci
-centura Carei si alte proiecte care din cauza erorilor de proiectare si nepotrivire a proiectului cu situatia din teren s-a ajung la moartea clinica a proiectului.

Cu un SF beton, in care cerintele sunt clare, si limitele optimizarilor la fel de clare nu ar fi nici o problema.

In plus, dar asta e o parere doar a mea cuplarea proiectului de SF cu cel de PT este o eroare. Nu stiu cat se practica in afara...dar pentru mine e un conflict de interese. Costul de realizare al PT-ului este poate si 70-80 din intregul contract. Asa ca interesul primordial al celui care va face SF va fi sa-si faca viata mai usoara cand realizeaza PT ul....asa ca vom vedea din nou solutii ieftine, proaste, venite din aceasi scoala IPTANA a anilor 70-80. Din nou copy paste si grinzile de 35-40 de metri vor face regula, se vor Evita tunele, si in general se vor allege solutii usor si ieftin de PROIECTAT, in loc sa se aleaga solutii usor si ieftin de EXECUTAT. E nevoie sa reamintesc aici ca executia e aproximativ 95% din costul un proiect? Si ca proiectarea cam cu toate fazele e undeva la 5%??? Ca proiectarea o faci frumos in birou la caldura si aer conditionat si executia in frig sau caldura? Ca odata ajuns in executie e infinit mai greu sa remediezi ori eroare de management sau de proiectare facuta inainte?

trebuie spus ca byPass Bacau a fost initial pe fidic rosu. Contractul actual este pentru proiectare si executie.
Adica au luat PT-ul din contractul cu turcii si la licitatie l-au folosit doar ca un SF.

Exact. Erau un fidic rosu maxim de folosit ca un fidic galben. Cam asta e calitatea PT urilor de la noi. Acolo principalul blocaj de care s-a folosit EKO sa nu lucreze a fost diferenta de linie a terenului. Adica nici o ridicare topo nu s-a putut face calumea...probabil doar s-a digitizat ceva de pe niste harti.

Sa nu uitam ca la solutia de Fidic Galben s-a ajuns undeva in anii 2005, cand gaurile enorme din documentatiile de proiectare dadeau oportunitati mai ales firmelor Italiene sa faca lcaimuri enorme si orice proiect sa dureze mai mult ca acum. (De exemplu centura Sibiu). Doar pe la reabilitari ne pricepeam atunci...si alea cat de cat mergeau.

Acum s-a degradat asa mult proiectarea in Ro, incat nici reabilitari nu mai stim sa proiectam. (Vezi DN 76).

@alecu: Sunt argumente pro si contra. Solutia ta (licitatie proiect + executie) ofera o libertate mai mare firmelor care castiga licitatia. O libertate de decizie atat tehnic cat si financiar, ce de obicei aduce costuri mai mici de realizare, dar si lucrari de calitate inferioare. Solutia mea ar fi mai scumpa, dar lucrarile ar fi de o calitate superioara. (Vorbesc din experienta).

La noi nu s-au facut inca licitatii, cel putin in domeniul autostrazi, pe sistemul propus de mine. A7 va fi prima autostrada pe sistemul asta, acolo momentan se lucreaza pe SF+PT, si repet NU cnair-ul. Chiar sunt curios cum va fi ulterior licitatia pt. executie. Ma astept sa mearga mai OK, dar vom vedea  ....

Daca impui cerinte stricte proiectantului, si nu ii dai o oarece marja de manevra (mai ales la structuri), si in conditiile in care se liciteaza la niste costuri infime, tot solutii copy paste din anii 80 o sa avem.(Singura exceptie e SSF, care a proiectat podurile de pe ST2 ce le executa Retter) Nu vezi ca nu avem nici o firma de proiectare recunoscuta pe plan international activa in Romania (adica ceva transfer de know how etc)? Sa vedem si noi ceva mai interesant, ca de grinzi masive de 30-40 de metri m-am saturat. Cat timp avem bugete minuscule (raportate la lucrare) pentru proiectare, solutii asemenea avem, oferite de proiectanti obositi...

Daca SF-urile ar fi fost facute cum trebuie, constructorii nu ar fi avut loc de manevre.
Si la noi s-au facut licitatii in care PT a fost separat de executie. Tot A3-ul a fost (cel putin initial) pe acest model de contract.
Daca PT-ul nu este bine facut, cineva trebuie sa-si asume asta, si costurile suplimentare care nu vor fi deloc mici.

Cred ca FIDIC galben este cu dus si intors (bune si rele), si depinde foarte mult de calitatea antreprenorului...
Nodul A10/A3 de la Turda mi se pare mult mai elegant decat proiectul initial.

Pe de alta parte, FIDIC galben ne-a adus (multe prea) sangerosul nod A6/A1 de la Lugoj...

Cam asa cum spune zicala aia: "Si asa este rau, nici asa nu-i bine..."  :(

Conform legislatiei in constructii, documentatia DTAC (sau PAC) este o documentatie extrasa din PT.
Lucrand la nivel de detalii de executie este posibil sa apara modificari de solutii constructive, deci este corect ca acceptarea DTAC-ului sa se faca doar dupa finalizarea si acceptarea PT-ului.
Deci teoretic daca depui DTAC-ul inseamna ca ai si PT-ul gata.
Asa ca aprobarea PT-ului trebuia sa aiba loc, astfel inceperea constructiei este o chestiune de zile, sper!  :-[

Foarte interesant cum aproape de fiecare dată când cineva pune un text de lege aici, se găsește altcineva care zice "totuși, mie mi se pare că nu e chiar așa, că nu ar fi normal să fie așa, că pare să fie altfel". O fi pus cineva ceva în apa neamului ăsta  :lol:?

@zuma80

Asta era fix inainte de aparitia actului legislativ mentionat si de mine si de Horatiu anterior.
Genera nenumarate probleme, intrucat daca te duceai la avizatori (in special ISU, DSP, Mediu) cu DTAC te trezeai ca te punea sa modifici solutiile. Modificai PT-ul, te duceai cu plansele la verificator, alte referate, alte planse, sa ti le verifice din nou si iar te intorceai la avizator. Si daca nu ii placea iar modificai, etc. pana primeai AC. Asa s-au eliminat iteratiile astea.

^^ Da! :)

Este un scenariu pe care îl văd neschimbat de 30 de ani: 1) votăm o lege. 2) pentru fiecare situație sub incidența legii respective ne adunăm să votăm dacă e cazul ca legea să se aplice sau nu.

Influența otomană, dacă mă întrebi pe mine... Tocmai de aceea scenariul e mai pregnant în vechiul regat. No offense intended :)

@florin74
Da, cu scuzele de rigoare, am verificat ultima varianta de legea 50, si au fost facute modificari:
"După emiterea autorizației de construire, documentația tehnică - D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic - P.Th. și
constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuție, fiind interzisă modificarea prevederilor
documentației tehnice - D.T. sub sancțiunea nulității autorizației de construire."

Mea culpa!

Se pare ca la Umb a fost pe plac OMT 600 unde din cate ati explicat voi, constructorul isi cam asuma multe lucruri.

Păi OMT 600 era gândit ca un "topor", cu toate pârghiile contractului la CNAIR. În momentul în care aceste pârghii nu sunt folosite împotriva unui constructor el o duce bine, sau și mai bine pentru el, pârghiile sunt utilizate să îl ajute la proiectul tehnic, la extinderea termenelor, la închiderea ochilor pentru anumite probleme contractuale. Dar pârghiile respective pot fi folosite în mod subiectiv și în sens invers și noi asta ziceam, că e un subiectivism total care poate face praf constructorii și contractele DACĂ CNAIR vrea asta.

@horatiu.cosma asta e o dezbatere interesantă: dacă OMT 600 e folosit de CNAIR în folosul unui constructor, ar trebui să închidem ochii la potențialul abuziv care e ascuns în acest OMT 600, doar pentru că într-unul sau mai multe cazuri punctuale ajută un anumit constructor (pe care, posibil, îl apreciem mulți)? Eu cred că nu. Sunt pentru reguli clare și neinterpretabile.

Salutare,
Daca pt a se da OIL pentru lucrari este necesar sa se astepte dupa autorizatie de constructie, in cazul OIL pentru proiectare dupa ce fapt mai este necesar sa se astepte ca antreprenorul sa poata incepe PT?

cei de la umb pot face claimuri in urma alunecarilor?

^
Daca privim din punct de vedere contractual nici nu se pune problema. O data ce au semnat contractul si-au asumat si documentatia, buna, proasta, si-au asumat-o... Insa, daca privim lucrurile din punct de vedere moral, ar trebui sa primeasca sume suplimentare din cauza studiului geo facut in graba. Dar cum moralitatea nu are ce cauta in domeniu, ambele parti facand economie serioasa de moralitate, probabil nu va exista un claim... ci, dar mai bine ma opresc. ;)

pot. contractual. e o aberatie asta cu "asumatul documentatiei".

Orice constructor poate face claim-uri, puteți citi HG 1/2018 ce conține condițiile contractuale. Asta cu "asumarea documentației" e o aberație (văd că a scris și Andrei între timp), CNAIR a pus la dispoziție un studiu de fezabilitate tip hârtie igienică care nu se pupă cu realitatea, orice constructor utilizează prevederile contractuale și propune modificări de soluții cu costurile aferente, iar CNAIR raspunde în consecință. Deocamdată la Nădășelu s-a propus un viaduct lung pe un traseu modificat mai spre sat, iar după Mihăiești spre Topa la o altă alunecare s-a propus cut and cover. Mingea e la CNAIR, care în stilul caracteristic a aruncat imediat cartoful, întrebând la ANAP ce se poate face contractual. Să sperăm că nu se va intra într-un blocaj contractual aici. Vom ști foarte bine că s-a deblocat problema când vom vedea foreze în teren în cele 2 puncte.

Claim-uri pot face pentru orice, inclusiv pentru faptul ca a crescut numarul de vulpi din zona, dar asta nu inseamna ca pot primi si bani pentru asta.
"Clauza 55. Costuri suplimentare
55.1. Antreprenorul va acţiona în mod diligent pentru a preveni, în măsura
posibilă, apariţia unor costuri suplimentare. Cu condiţia respectării prevederilor
clauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], respectiv a prevederilor subclauzei
69c.5 [Notificarea de dezacord] în cazul în care, în conformitate cu prevederile
Contractului, Supervizorul a emis o Decizie cu privire la Costuri suplimentare fără
ca o Revendicare a Antreprenorului să fi fost notificată, Antreprenorul va fi
îndreptăţit la plata unor Costuri suplimentare dacă şi în măsura în care
Antreprenorul suportă costuri suplimentare datorită uneia din următoarele cauze:
(a) Ordine Administrative care nu se datorează culpei Antreprenorului, inclusiv
Modificări (în cazul în care nu s-a convenit altfel în cadrul Modificării) cu excepţia
Modificărilor aferente subclauzei 37.11;
(b) neîndeplinirea de către Beneficiar sau Personalul Beneficiarului a obligaţiilor
care le revin prin Contract;
(c) orice suspendare a Lucrărilor care nu se datorează culpei Antreprenorului sau
vreunui risc în responsabilitatea Antreprenorului;
(d) forţă majoră;
75
(e) orice eveniment sau situaţie care, în conformitate cu prevederile Condiţiilor
Contractuale, îndreptăţeşte Antreprenorul la plata de către Beneficiar a unor
Costuri suplimentare, inclusiv cu titlu de despăgubiri, şi care nu se datorează culpei
Antreprenorului.
Pentru evitarea oricărui dubiu, în cazul în care Antreprenorul nu respectă
prevederile clauzei 69a [Revendicările Antreprenorului], respectiv a prevederilor
subclauzei 69c.5 [Notificarea de dezacord] în cazurile relevante, Antreprenorul va
fi decăzut din dreptul său de a primi plata unor Costuri suplimentare.
Pentru evitarea oricărui dubiu, evenimentele sau situaţiile menţionate la punctele
i şi ii ale subclauzei 35.1 nu vor îndreptăţi Antreprenorul la plata unor Costuri
suplimentare."
Nu vreau sa intru in polemica, dar daca documentatia ar fi fost ok nu s-ar fi ajuns in situatia data, iar Antreprenorul n-a semnalat ca documentatia nu e ok, deci si-a asumat-o.
A mai fost dezbatut subiectul... Eu zic ca n-are rost sa ne radicalizam si sa tinem partea unuia sau altuia deoarece discutam despre un contract "lump sum romanesc", cu interventia Beneficiarului in proiectare si cu costuri suplimentare imbracate de o "imprevizibilitate" previzibila.

E o situatie romaneasca...  :lol:

Imi amintesc o situatie similara, descrisa extrem de plastic de Becali, stindardul intelectualitatii romanesti si modelul multor conationali.

"M-am certat cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanță, dar nu ne-am insultat."

Faptul că voi la CNAIR ridicați fuga de răspundere la rang de artă o știe toată lumea. Contorsionați diverse formulări contractuale cum e cea de mai jos "Antreprenorul va acționa în mod diligent" și o întindeți până la cer, la interpretarea că ofertanții ar trebui să facă la ofertare SF, PT, geo, mediu și să corecteze într-o lună de pregătire a ofertei ce nu ați voi în stare să faceți în ani și ani de SF-uri. În realitatea normală la cap așa ceva nu există.

Nu stiu despre ce diligenta vorbesti, dar cand beneficiarul pune pe masa un traseu marcat ca liber si acolo exista in realitate...sa luam LD4 - un cimitir si un deal de steril. Cam ce ar trebui sa faca antreprenorul? Sa construiasca pe banii lui? Sa nu respecte traseul? Nu e normal sa faca un claim?

Sau sa discutam mai la concret: e antreprenorul de vina ca nu sunt facute studii geo si dealul ala prin care i se spune sa sape curge efectiv la vale? Uita-te la filmari ca efectiv se lichefiaza solul in anumite zone. Aici tot antreprenorul e de vina? Ce ar fi sa vina Curtea de Conturi si sa bata la usa la cei care au semnat de primire pe SFurile astea si sa ii intrebe cum au verificat ei ca sunt facute pe bune din moment ce au spus ca sunt ok si au dat ok-ul pentru plati?

Cat am platit Claimuri in ultimii 2 ani? (http://www.romania-actualitati.ro/compania_de_drumuri_a_platit_catre_constructori_despagubiri_de_686_milioane-155952) Parca erau cateva sute de milioane de euro, pentru proiecte terminate acum multi ani.
Asadar, cosntructorul nu doar ca poate, dar o si face si mai si obtine plata lor. Cu intarziere, dar pana la urma obtine.

Interpretarea CNAIR nu sta in fata argumentelor avocatilor.

A adoptat azi Guvernul o ordonanța de urgență ce vizează modificări în ajustarea preturilor contractelor. Din păcate au lăsat pe dinafara proiectele finanțate din fonduri europene, deși le promisesera constructorilor de pe marile proiecte ca ii vor ajuta cu modificarea formulelor actuale (indice general în construcții) cu niște formule polinomiale care sa acopere mai fidel creșterea preturilor pentru materialele relevante (fier, bitum, agregate, combustibil etc).

Asa ca se va continua pe proiectele astea cu formulele existente, care nu acoperă suficient creșterea din piață (indicele general pe unele contracte gen CraPi3 e 15%, în timp ce fierul a crescut cu aproape 100%, combustibilul cu 60%, agregate tot pe acolo).

Exista un risc crescut ca unele șantiere sa se blocheze, în special acolo unde antreprenorii nu se simteau foarte bine financiar de dinainte de criza asta, sau unde preturile de pe contract erau deja mici. Dacă ar fi sa speculez, m-as gândi la Tirena Scavi, Aktor, Todini, Tehnic Asist plus alții mai mici, care nu au forță sa ducă pierderi semnificative.

^ Au adoptat luni, 09 mai, ordonanta cu ajustarea preturilor pentru contractele derulate cu fonduri europene.

Nu au cum sa mearga licitatiile mai repede pe FIDIC ROSU fata de galben. Doar daca criteriile de selectie / ierarhizare sunt clare, gen singur criteriu cel mai scazut pret, atunci merge mai repede. Si aici nu conteaza daca e galben sau rosu, intotdeauna se poate merge pe acest criteriu simplu clar si de altfel singurul cu adevarat legal.

In schimb marele avantaj al FIDIC ROSU este (teoretic) altul: la galben, proiectantul si executantul sunt unul si acelasi. Dar dupa ce proiectul e gata, acesta trebuie avizat. Si aici intervine iar statul, cu o mie si una de aprobari, mai ales daca prin proiect se mai schimba traseul => exproprieri suplim., AM revizuit, PUZ, circuite interministeriale, AC, bla bla bla.

Deci pe FIDIC GALBEN, desi TEORETIC termenul este sa zicem 1 an proiectare si 2 ani executie, intre acesti 3 ani mai apare o pauza de frecat menta pentru contractant. Care pauza poate fi de 2-4 ani in unele cazuri. Asa se ajunge la 5-6-7 ani intre semnare contract pe galben si darea in exploatare - fara ca cineva sa faca ceva fundamental gresit.

Aceasta pauza se poate evita pe FIDIC ROSU. Pentru ca exact perioada asta de avizare a proiectului, de realizarea a HG-urilor de exproprieri, deminari, arheologie, obinut avize de defrisare, avize de mutat utilitati, nou AM, nou AC etc... exact perioada asta poate fi folosita pentru licitatia de executie, cu tot cu contestatii.

DAR, aici intervine "inteligenta" romaneasca (asta ca sa nu zic toate injuraturile care imi vin in minte), care trebuie sa fim mai catolici decat papa. Peste tot in lume si mai ales in lumea privata, licitatia de executie se face DOAR pe baza studiului de fezabilitate. Ei bine la noi nu, mega-desteptii de la noi au zis: nuuuuuu, nu putem sa facem licitatia de executie fara sa avem proiectul gata aprobat, ba mai mult, bagam acest proiect cu toate detaliile (mii si mii de pagini si planse) in licitatie. Deci:
- timp necesar enorm pentru studierea documentatiei (enervant si costisitor pentru cei care nu vor castiga)
- timp necesar enorm pentru clarificari
- timp necesar ceva mai mult pentru comisie sa studieze ofertele (aici diferenta nu e asa de mare)
- motive suplimentare de facut contestatii
- motive in plus ulterior de facut claimuri si motiv de galceava cu CNAIR, care o sa zica: ati avut toate detaliile (nu exista sa se studieze pe bune toata documentatia, inclusiv fiecare detaliu - si chiar si daca studiezi tot apar neprevazute) - daca proiectul tehnic venea ulterior, era normal sa apara cantitati in plus fata de SF sau diferenta si pur si simplu era un management al diferentelor, ceva absolut normal in restul lumii (se ocupa consultantul, asta e unul din rolurile lui primare).

Daca se licita doar pe baza SF-urilor, acum tot ce inseamna Ploiesti-Focsani avea deja contracte semnate si Focsani-Pascani era in licitare.

Sunt așa de multe fake news-uri în mesajul de mai sus reluate pentru a 1000-a oară pe forum, încât câteodată mă întreb dacă merită efortul din nou și din nou și din nou de a "scoate piatra din lac". Însă mai încerc încă odată, în speranța că nu se va buruieni și zona de rutier de pe forum.

1. Din punct de vedere al birocrației nu există nicio diferență în componența lifecycle-ului unui proiect între FIDIC Galben și Roșu. Aceleași avize, acorduri de mediu, autorizații de construire, exproprieri trebuie obținute și într-un caz și în celălalt.

La Roșu PT-ul se depune după aprobarea SF-ului de către elaboratorul SF-ului (în 2-4-6 luni în funcție de complexitate, proiectantul practic continuând munca de la SF cu liste de cantități la planșele deja realizate), după care urmează licitația de lucrări.

La Galben, după aprobarea SF-ului, se lansează licitația și apoi urmează depunerea PT-ului (4-8-12 luni în funcție de complexitate, fiind mai de durată deoarece poate fi un proiectant diferit față de SF care trebuie să se familiarizeze cu proiectul gândit la SF și cu ce e în teren). Însă la Galben se recuperează timp față de Roșu din faptul că organizarea de șantier, aprovizionarea cu materiale, decopertă, arheologie, deminare, drumuri de acces, furnizori, subcontractori etc se pot rezolva în perioada de proiectare, intrându-se la viteză maximă în ziua 1 a execuției. Pe când la Fidic Roșu nu se poate intra din ziua 1 a contractului full power.

2. Nu există nicio pauză de frecat menta pentru contractant între proiectare și execuție cauzată de modelul de contract Fidic Galben. PiSi1 și PiSi5 au avut 1 an proiectare și s-au încadrat aproape la fix, CraPi2&3 sau A3 UMB&Nurol au început lucrările chiar în interiorul perioadei de proiectare. Au fost și cazuri unde într-adevăr au fost întârzieri, dar fie a fost proiectantul varză (Aktor A0 Sud) sau la început de drum (turcii pe A0 Sud, însă întârzierea a fost mică), fie au fost probleme majore cu soluțiile din SF, cu avizele obținute acolo, lipsă exproprieri și alte probleme (la care nu s-a muncit când trebuia) și a trebuit recuperat la PT.

3. Aia cu "se ajunge la 5-6-7 ani între semnare contract pe galben și darea în exploatare fără ca cineva să facă ceva greșit" e complet falsă, se poate contra-argumenta foarte ușor. S-a ajuns la duratele astea contractuale pe niște proiecte vestite, unde ne-au ieșit peri albi de cât de rău a mers totul și din partea statului român, și din partea constructorului, gen Sebeș-Turda 1 și 2 și unde nu poate să spună nimeni că "pe FIDIC Roșu, dar în rest în aceleași condiții de soluții tehnice eronate, stat incompetent, constructor leneș, lucrarea s-ar fi terminat mult mai rapid".

4. Mitul întârzierilor nejustificate cu aprobarea PT, exproprieri, AC înainte de lansarea licitației de lucrări pe FIDIC Roșu pur și simplu e un mit, nu există. Drept dovadă ce s-a lansat până acum pe A7. Ploiești-Buzău s-a aprobat în Guvern (tehnic vorbim de hotararea de guvern de indicatori tehnico-economici, practic un extras din SF) pe 17 mai 2021, iar licitația de lucrări s-a lansat în 1 iunie 2021. Pe perioada licitației s-au făcut exproprierile, s-au obținut autorizațiile de construire. La fel și pe Buzău-Focșani: aprobare în Guvern pe 28 ianuarie 2022, lansare licitație pe 13 februarie 2022.

5. O licitație pe FIDIC Roșu (cel puțin conform legislației din România) înseamnă că statul pune la dispoziție pe piață un proiect complet, detaliat, cu liste de cantități, x metri cubi de beton, y tone de fier, z tone de bitum, iar ofertanții cotează un preț, "eu îmi asum că îți fac proiectul ăsta al tău cu 3 lei metrul cub de beton, 5 lei tona de fier, 7 lei tona de bitum". Ceea ce spui tu în condițiile date că ar trebui lansat un FIDIC Roșu fără proiect de detaliu e o utopie.

Eu înțeleg că există o exasperare imensă pe proasta gestiune a marilor proiecte de infrastructură de transport din România și e perfect justificată, o am și eu. Și e perfect lăudabil să ne stoarcem mintea după soluții de îmbunătățire. Însă soluțiile magice de tip PPP, sărit peste proiect, tăiat colțurile, pumnul în gură contestatarilor nu fac decât să rezolve (discutabil) un efect pe termen scurt, în timp ce corabia (cauza) continuă să ia apă prin alte găuri.

Complet deacord cu ce a spus Horatiu. Ceea ce observam este partea de evaluare la licitatii care dureaza destul de mult. CNAIR nu are capacitate? adica nu se pot aloca mai multi oameni in comisii pentru a evalua documentele ? S-ar putea catiga luni bune, care sunt vitale pentru A7, A8 si PNRR. Practic ar fi un plus pentru toate proiectele.

As mai mentiona diferentele foarte mari intre listele de cantitati de la un fidic la altul.
Pe rosu, la un proiect nu am realizat 17-25% din liste pe anumite categorii de lucrari.
Pe galben,ar trebui sa ajungi la 95-97%, ca tu ti-ai facut proiectul,dar si acolo am avut diferente mari.

De urmarit ca la multe proiecte se incheie fizic lucrarea si finaciar esti la 80-95 etc. Intr-adevar suplimentar din note,dispozitii poti sa ai bani in plus. Ceea ce e si normal pana la urma, in limita celor 5-10%.

horatiu cosma:
5. "5. O licitație pe FIDIC Roșu (cel puțin conform legislației din România) înseamnă că statul pune la dispoziție pe piață un proiect complet, detaliat, cu liste de cantități, x metri cubi de beton, y tone de fier, z tone de bitum, iar ofertanții cotează un preț"

Stiu asta (ca de altfel tot ce ai scris, nu e nevoie sa repeti de zece ori).

Ori exact aici este ceea ce eu critic si cer sa se faca altfel. Probabil ca trebuie schimbate legile si nu vad care e problema aici. Asta e rolul politicienilor si al societatii civile, adica noi aici cu acest forum: sa cerem modificarea legii, daca e cazul. Eu nu ma pricep pe juridic, nu stiu exact care lege si unde trebuie schimbata, nu pot inainta mai departe in partea asta, ca nu e domeniul meu. Nu stiu unde anume in lege zica ca pe fidic rosu NU ai voie sa faci licitatia doar pe baza SF. Dar pana una alta te cred (desi repet, am mari dubii). Si iar ma repet: asta nu e o piedica, ci doar o provocare.

Eu lucrez zilnic (si chiar azi in acest moment intocmesc o situatie de lucrari) la santiere in Germania, unde licitatia stricta de executie s-a facut doar pe baza SF, iar proiectul nu era gata atunci cand s-a facut aceasta licitatie. Deci insist: eu asa lucrez. Inclusiv proiecte gigant. De ex. acum situatia de lucrari pe care o fac este pentru o clinica in sudul Germaniei, numai manopera ce s-a facut in luna mai e de peste 600.000 €, si manopera e cam 10% din total. Si lucrarea e pe 2 ani. Do the math. De asemenea ma ocup tangential si de un proiect de autostrada (A8 zona Pforzheim, cine stie cunoaste ambuteiajele de aici), care inseamna o succesiune de poduri si podete, inclusiv o incastrare au autostrazii pe 7 benzi (3+4) pe ca. 1,4km (adica se face un tunel cu rol primordial antifonic, nu doar pereti, ci va fi si capac). Lucrare de 1 miliard de euro, Strabag. La tunelul de care vorbesc inca nu exista planuri de armatura, desi Strabag a primit in 2021 contractul. Planurile de la diverse structuri sufera usoare modificari pe masura ce avansam. Exista un PT intocmit intern de compania de drumuri a landului Baden-Württemberg, dar nu pana la ultimele detalii, putem zice ceva intre SF si PTE, menit sa determine cat mai precis cantitatile de lucrari (dar nu exact 100%).

Germania, desi parte a UE, nu aplica (de regula) FIDIC-urile, ci are propriile modele de contracte, VOB si BGB. Este adevarat ca UE recomanda sau poate chiar impune FIDIC in Europa de Est pe lucrarile cu finantare europeana - dar in mod curios in Europa de Vest e doar o recomandare si nu se prea tine cont de ea (inclusiv cu fonduri UE). Deci se poate si altfel.


@Horatiu, sper ca nu ai capatat treptat reflexele de birocrat, care se ascunde in spatele legilor: "asa e legea, nu avem ce face". Sper ca realizezi care este rolul societatii civile (aici asta este), de a modela legile si tot sistemul politic, nu de a i se supune.

2. Sunt de acord ca pauzele de frecat menta pe fidic galben intre pr. si exec. s-au redus in ultima vreme, legislatia s-a mai schimbat si imbunatatit si functionarii din CNAIR stiu acum mai bine ce parghii in alte institutii de stat trebuie trase pentru grabire. Eu ma refeream de ex. la UMB lot 4 din Deva-Lugoj. Unde, desi UMB a vrut sa lucreze, procedurile de medie de la lilieci chiar i-au tinut in loc din 2014 pana in 2016. Pe A7 intr-adevar astfel de situatii nu ar fi fost.


VARIANTA MEA

Ca sa fie inca o data clar pentru toata lumea ce propun eu, e asa:
1. SF facut intern de CNAIR = 2-3 ani (incl. studiu Geo)
2. Pe baza SF licitatie PT+DTE si cand exista contract semnat PT (1-2 ani) se face licitatia de executie
3. In timpul licitatiei pentru executie prestatorul PT termina PT, are loc avizarea, aprobarea, exproprieri, deminare, proiecte utilitati semnate si aprobate, AM, AC (1-2 ani)
4. Executie (2-5 ani)
=> la campie totul = 6-7 ani
=> relief greu totul = 11-12 ani


CONCLUZIE PENTRU A7

A7 a inceput in 2015-2016 (mandat Ciolos). Atunci s-a dat ordinul politic. Suntem in 2022 si nici vorba sa fi inceput executia. Cu mult noroc incepem in 2023 pe mai multe zone. 2025 poate ici colo un lot gata, 2026 cu presiunea PNRR poate 50% din loturi, 2028 poate complet. Sunt 12-13 ani in total, ce-i drept pe o lungime considerabila. Hai sa zicem ca pe loturi individuale a durat (2025-2016)=10 ani pana la (2028-2016)=13 ani.

=> In varianta asta de fidic rosu n-am facut nici o branza. Chiar si Aktor pe A0 o sa fie gata mai repede. Aici avem un SF din 2007-2008 (sa zicem 2 ani) si decizia politica / interna CNAIR "facem" e de prin 2017. Si o sa fie gata in 2024. 2024-2017=8 + 2 ani pentru SF = 10 ani!

Adica n-am facut nici o branza cu fidic rosu vs galben.

^ da, dar ai mentionat ceva f important. Land!
Ceea ce insemana atentie la detalii pentru ca e pentru ei. Plus banii lor direct si pot sa faca ce vor cu ei. Inclusiv sa plateasca mai mult sau mai putin.
Nu stiu daca e adevarta povestea cum se selecteaza constructorul, ca este 'invitat" la lucrare.

Si eu am prieteni in Germania,fosti colegi de scoala,acum proiectanti. Oameni care lipsec si nu ii mai avem in Romania.
Si asta se vede in tot ce se intampla in constructii...de la studii,proiectare,implementare pana la executie.

Birocratia excesiva coroborata cu prea multe autoritati ale statului care nu fac decat sa ingreuneze orice semnatura,aviz ne duc la ani de zile peste cat ar fi normal.

De mai multi ani zic acelasi lucru, care vad ca se intampla acum, nu stiu daca o sa fie si un succes dar totusi, sfera de interes se va muta. Lucrarile sa mearga la consiliile judetene (vezi Bihor) unde sunt sanse ca partea de avizare,identificare, solutii sa mearga mai repede.

^^
Ce le mai mermelești să argumentezi că ceva schimbare conceptuală magică pe care o vrei tu (dar pe care nu o înțelegi profund, nu știi ce legi, ce hotărâri de guvern, ce normative trebuie schimbate, doar că la tine se licitează cumva pe un model de contract fără planuri de detaliu) e cea mai bună soluție.

Deci la A7 pui momentul T0 2015 (licitația pentru SF+PT s-a lansat în decembrie 2016). La momentul respectiv nu exista absolut nimic pe proiect, zero, nada, nici măcar o linie conceptuală trasă pe hartă. În schimb pe A0 unde există un SF din 2007 pui momentul T0 2017.

Nu se poate purta un dialog serios când baza de discuție e viciată. El e posibil când pornim de la o problemă identificată corect, cu cauze reale, și apoi propunem soluții concrete și dezbatem pe baza lor. Altfel doar ne învârtim în cerc, "e nasol, nimic nu merge, să se facă să fie bine".

Da, legile trebuie să se schimbe pe multe direcții de la achiziții, urbanism, avizare, model contracte, exproprieri și altele, însă dacă cauza principală a problemei e altundeva, o să ne dăm seama că am schimbat o lege și nu am făcut niciun progres pe proiecte, ba doar am bulibășit și mai tare situația. Făcusem prin 2020 o situație pe legea achizițiilor publice, din 2016 de când a intrat în vigoare până la momentul respectiv se modificase de vreo 10 ori, de fiecare dată cu argumentul "acum chiar o să meargă licitațiile strună". Au mers?

Referitor la reziliere/relicitare pe T1
Nu inteleg de ce trebuie sa se prelungeasca atat de mult termenele, in conditiile in care in Legea 98/2016 exista urmatoarele prevederi:
Articolul 69
(1)Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru, în cazul în
care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1),
prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.
...
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica
procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare exclusiv în cazurile şi
condiţiile prevăzute la art. 104.

Mergem la art. 104 unde gasim:
Articolul 104
(1)Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă
a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice/acordurilor-cadru de
lucrări, de produse sau de servicii într-unul din următoarele cazuri:
...
c)ca o măsură absolut necesară, atunci când, din motive de extremă urgenţă, determinate de
evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă, termenele pentru
procedurile de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedură
simplificată nu pot fi respectate;
d)rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată din culpa
antreprenorului a contractelor de achiziţie publică aferente proiectelor de infrastructură de
transport prevăzute la art. 235 alin. (1) şi/sau drumuri judeţene este asimilată situaţiei prevăzute
la lit. c).
Iar art. 235 este extrem de clar:
Articolul 235
(1)Pentru proiectele de infrastructură de transport transeuropean situate pe reţeaua de transport
(TEN-T) Centrală (Core) şi Globală (Comprehensive), astfel cum este aceasta definită de prevederile
art. 9 alin. (1) şi ale art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene
de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, precum şi drumurile de legătură şi variantele
ocolitoare ale localităţilor urbane, modalitatea de certificare a situaţiei economice şi financiare, precum
şi a capacităţii tehnice şi profesionale a operatorilor economici participanţi în cadrul procedurilor de
achiziţie publică va fi reglementată prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Transporturilor,
în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Oare nu se doreste simplificarea procedurilor, in conditiile in care exista norme legale in aceasta situatie? :|
Cu toata parerea proasta pe care o am despre CNAIR, nu cred ca nimeni de acolo nu cunoaste prevederile legale :D