Baieti,ne bagam? O:-)
http://www.zf.ro/eveniment/hidroelectrica-va-scoate-in-februarie-la-vanzare-33-de-microhidrocentrale-pentru-19-milioane-euro-13774395
"Producătorul de energie Hidroeletrica, aflat în insolvenţă, va organiza în luna februarie o licitaţie pentru vânzarea a 33 microhidrocentrale din cele 128 de unităţi pe care le mai are, la un preţ de pornire de 84,7 milioane lei (18,8 milioane euro), potrivit administratorului judiciar al companiei."
Dupa mine, microhidrocentralele sunt cele mai previzibile in calcularea profitului, in mare parte sunt cele cu captare in albia minora, fara bazin de acumulare, in care intra doar apa necesara turbinei , ce curge in plus trece peste stevilar. Functioneaza non stop,fiind proiectate la debit mic. Totusi la seceta extrema, posibil sa nu mai poti aduce turbina la viteza nominala.
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-19202255-hidroelectrica-inregitrat-profit-1-2-miliarde-lei-2014.htm
"Hidroelectrica a incheiat exercitiul financiar 2014 cu cea mai mare cifra de afaceri din istoria companiei, de 3,4 miliarde lei, cu cel mai mare profit inregistrat vreodata, de 1,2 miliarde lei si cu cel mai mic pret de productie din ultimii 5 ani- de 108 lei/MWh, se arata intr-un comunicat al companiei. Potrivit acestuia, excluzand impactul taxei pe stalp, de aproximativ 8 lei/MWh si pe cel al taxei pe apa uzinata de 21 lei/ MWh, costul megawattului produs de Hidroelectrica in 2014 a fost de doar 79 lei, reprezentand, pe departe, cel mai mic cost inregistrat vreodata de companie."
Ploile au fost constante,abundente,nu au fost viituri si apoi seceta.
http://www.zf.ro/companii/energie/hidroelectrica-va-pune-in-functiune-in-decembrie-o-hidrocentrala-de-58-mil-euro-14505486
Hidroelectrica va pune în funcţiune, în decembrie, centrala Bretea (judeţul Hunedoara), de pe râul Strei, după o investiţie de 58 milioane euro, a anunţat vineri compania de stat aflată în insolvenţă.
Centrala are o putere instalată de 12MW, stadiul lucrărilor fiind în prezent de 62%.
Proiectul de investiţii privind amenajarea hidroenergetică a râului Strei vizează construcţia a până la şapte hidrocentrale, investiţia fiind estimată la 420 milioane euro.
Reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, va vizita vineri şi sâmbătă, împreună cu ministrul Energiei, Andrei Gerea, sucursalele şi uzinele Haţeg, Caransebeş, Târgu Jiu şi Porţile de Fier, pentru a verifica stadiul lucrărilor la proiectele de investiţii Bretea, Poiana Mărului şi Dumitra-Bumbeşti.
Aducţiunea secundară Bistra - Poiana Mărului, fereastra de acces Bucova, face parte din amenajarea hidroenergetică Bistra - Poiana Mărului - Ruieni - Poiana Ruscă, a cărei valoare totală estimată depăşeşte 540 milioane euro. Investiţia constă într-o galerie care preia apele din afluenţii râului Bistra şi le aduce în lacul de acumulare Poiana Mărului. Galeria are o lungime totală de 15,8 kilometri şi cinci captări, dintre care trei deja în funcţiune. Valoarea investiţiei este de 45,5 milioane de euro, iar lucrările sunt finalizate în proporţie de 80%.
Cel de-al treilea proiect se referă la şantierul centralelor Bumbeşti şi Dumitrana, din Gorj. Unităţile vor avea o putere instalată totală de 65 MW şi presupun o investiţie de 230 milioane euro, stadiul lucrărilor fiind în prezent de circa 65%. Centrala Dumitra va fi pusa în funcţiune în martie 2016, iar Bumbeşti în noiembrie 2016.
Luni, Gerea şi Borza se vor afla la Belgrad, pentru discuţii cu ministrul sârb al Energiei şi alţi oficiali privind colaborarea dintre cele două state în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie. În acest an, Hidroelectrica a deschis la Belgrad o reprezentanţă care va realiza operaţiuni de trading de energie.
În perioada 2012-2014 Hidroelectrica a investit peste 270 de milioane de euro în finanţarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice.
Pentru perioada 2015-2020, a fost alocat un buget de investiţii de peste 1,3 miliarde de euro. Din această sumă, 450 milioane euro este alocată proiectelor aflate execuţie (Racoviţa, Bretea, Răstoliţa, Siriu-Surduc, Dumitra-Bumbeşti); 305 milioane de euro în retehnologizarea a patru hidrocentrale de mare capacitate Stejaru (cu o capacitate de 210MW), Vidraru (220MW), Râul Mare Retezat (335 MW), Marişelu (220 MW) şi în modernizări de hidroagregate; 240 milioane euro în lucrări de mentenanţă cu capitalizare; 300 milioane euro investiţii în capacităţi noi de producţie din surse regenerabile (eolian, solar, biomasă).
http://www.gds.ro/Local/2015-06-29/77-de-milioane-de-euro-pentru-finalizarea-hidrocentralelor-din-defileul-jiului/
http://www.zf.ro/companii/hidroelectrica-isi-incearca-din-nou-norocul-cu-vanzarea-de-mici-hidrocentrale-14618360
http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-finalizat-o-investitie-de-150-milioane-euro-14466926 (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-finalizat-o-investitie-de-150-milioane-euro-14466926)
Hidroelectrica a finalizat o investiție de 150 milioane euro, respectiv aducțiunea Surduc-Nehoiașu, care conduce apa din acumularea Surduc la centrala hidroelectrică Nehoiașu.
Proiectul Amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfășoară în județele Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zabala și a fost demarat în anul 1981, iar galeria de aducțiune, cea mai lungă realizată după 1984, va fi inaugurată joi.
Aducțiunea Surduc-Nehoiașu conduce apa din acumularea Surduc la centrala hidroelectrică Nehoiașu și are lungimea de aproximativ 16,6 km, un debit instalat de 40mc/s și un diametru interior de 4 metri. Din punct de vedere constructiv, galeria este de formă circulară la interior și este protejată pe toată lungimea cu o cămășuială din beton de 30-35 cm grosime.
Execuția galeriei a fost realizată pe 8 fronturi, la Bâsca Mare, Titilău, Pruncea, Trestia și Castel. În prezent, se realizează execuția și străpungerea ultimului tronson de galerie subterană (tronson Trestia-Castel), care marchează finalizarea excavației aducțiunii, asigurând întregirea acesteia pe întreaga sa lungime de 16,6 km prin masivul muntos al Buzăului.
Conform Hidroelectrica, derivația Surduc-Nehoiașu, alcătuită din aducțiunea principală Surduc-Nehoiasu și nodul de presiune Surduc-Nehoiașu, constituie o premieră a ultimilor 20 de ani, din mai multe puncte de vedere și anume:
- are cea mai lungă galerie de aducțiune escavată pentru folosință energetică, precum și cea mai lungă galerie forțată (2.540 m);
- asigură cea mai mare cădere hidraulică din investițiile în execuție ale Hidroelectrica (circa 490 metri);
- străbate o zonă de mare complexitate geologică caracterizată de alternanța șisturilor argiloase (dure și moi) și gresii (dure și friabile), care prezintă risc mare de accidente geologice, dublată de aspectele tectonice ale zonei Vrancea-Buzău;
- reprezintă cea mai mare dintre investițiile în execuție ale Hidroelectrica.
Finalizarea derivației Surduc-Nehoiașu va permite instalarea în cadrul Centralei Hidroelectrice Nehoiașu a celei mai mari capacități de producere a energiei electrice puse în funcțiune de către Hidroelectrica de la începutul anilor 1990, hidroagregatul având o putere instalată de 55 MW și o producție de energie electrică estimată în anul hidrologic mediu de 171,8 GWh.
Proiectul Amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu are un caracter complex și se realizează în mai multe etape, pe trepte ale investiției, reanalizate sistematic din perspectiva optimizării tehnico-economice. Valoarea decontată până în prezent pentru realizarea treptei Surduc-Nehoiașu se ridică la aproximativ 600 de milioane de lei, restul de executat fiind de aproximativ 250 de milioane de lei, astfel încât investiția va totaliza aproape 850 de milioane de lei.
În cadrul Amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu este pusă în funcțiune, din anul 1988, Centrala Hidroelectrică Nehoiașu I, având instalate 2 hidroagregate cu o putere totală instalată de 42 MW și o producție medie de energie evaluată la 120,6 GWh/an.
Reprezentanții Hidroelectrica menționează că investiția în Amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc face parte din planul de investiții al companiei pentru perioada 2015-2020.
Bugetul alocat de Hidroelectrica pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare-retehnologizare-mentenanță în această perioadă este de peste 1,3 miliarde de euro, distribuit astfel:
- amenajări hidroenergetice noi - 450 milioane de euro în proiectele aflate în curs de execuție (Siriu-Surduc, Racovița, Bretea, Răstolița, Dumitra-Bumbești, etc);
- retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice existente - 305 milioane de euro în retehnologizarea a 4 hidrocentrale de mare capacitate, și anume Stejaru (cu o capacitate de 210 MW), Vidraru (cu o capacitate instalată de 220 MW), Râul Mare Retezat (cu o capacitate instalată de 335 MW), Marișelu (cu o capacitate instalată de 220 MW) și în modernizări de hidroagregate;
- mentenanța amenajărilor hidroenergetice existente - 240 milioane euro în lucrări de mentenanță cu capitalizare;
- achiziția și realizarea de capacități noi de producție din alte surse regenerabile (eolian, solar, biomasă) - 300 milioane euro investiții în capacități noi de producție din surse regenerabile.
e bine ca se mai finalizeaza cate ceva din investitiile astea incepute in anii 80 si care de cativa ani buni se chinuie pe la 80-90%.
Oare care ar fi urmatorul obiectiv care va fi finalizat de Hidroelectrica? cred ca mai sunt o gramada de alte proiecte in stadii de genul asta si care cu cateva milioane de euro....ar fi practic gata.
Dă-ne un link.
Oare ce debit de uzinare va avea?
CHE Dumitra, CHE Bumbesti-Jiu
http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2340B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2340B.pdf)
(http://i.imgur.com/IfFx7Bd.jpg)
(http://i.imgur.com/evak9CP.jpg)
Multumim. Te rugam sa mai pui informatii despre hidrocentrale.
Doar mie mi se pare ca costurile acestor instalatii noi sunt mari? La o privire prin comunicatul HE, ies costuri in jur de 5 mil. Euro / MW instalat (Siriu-Surduc 7 mil / MW, Ratolnita 14 mil / MW !!).
Azi se instaleaza in eolian cu 1 milion/MW, si in fotovoltaic cu sub 2 mil/MW.
Si sa fie factorul de capacitate dublu in hidro (desi nu cred ca e), tot scump pare.
Sigur ca ai avantajul controlului, si durata de exploatare mai lunga....
International Renewable Energy Agency (http://www.irena.org): Average investment costs for large hydropower plants with storage typically range from as low as USD 1050/kW to as high as USD 7650/kW while the range for small hydropower projects is between USD 1300/kW and USD 8000/kW. Adding additional capacity at existing hydropower schemes or existing dams that don't have a hydropower plant can be significantly cheaper, and can cost as little as USD 500/kW.
In plus la noi statul si-a cam batut joc de investitiile de acest gen: perioade de constructie de 30 ani sau mai mult din cauza finantarii insuficiente, cu sistari/reporniri multiple de lucrari, transferuri de obiective de investitii de la Ministerul Energiei la ANAR si inapoi, tipurile de amenajari proiectate cu folosinte multiple, care au impus cheltuieli suplimentare fata de folosinta energetica, baieti destepti care s-au infruptat din contractele de servicii si lucrari, incompetenta, coruptie, birocratie, etc, etc. Cam greu sa vorbesti de eficientizare de costuri in aceste conditii, dar s-au facut totusi studii de optimizare care in general au avut ca rezultat o reducere a scarii lucrarilor, gen micsorare inaltime baraj si volum acumulare, reducere capacitate instalata in MW, renuntarea la unele aductiuni secundare, samd.
A fost publicat raportul pe luna decembrie 2015 (http://www.euroinsol.eu/uploads/Raport%20AJ%20decembrie%202015_Hidroelectrica.pdf) al administratorului judiciar al Hidroelectrica. Activitatile de investitii le gasiti la pag. 15-19.
Comunicat Hidroelectrica: In 2015 s-a reluat finantarea la centralele Dumitra si Bumbesti, urmand ca punerea in functiune la CHE Dumitra (21 MW putere instalata) sa fie in mai 2017 si la CHE Bumbesti (41 MW putere instalata) in octombrie 2017.
Si situatia reala: La data de 01.07.2011, cand lucrarile de baza au fost intrerupte, obiectivul de investitii "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni -Bumbesti" era finalizat din punct de vedere al stadiilor fizice in proportie de cca. 65 %.
In a doua parte al lunii decembrie 2015 s-a semnat actul aditional privind reluarea lucrarilor rest de executat a caror valoare totala este de 67.545.674 euro, din care valoarea Hidroconstructia 32.914.674,3 euro. Prin reluarea lucrarilor s-a stabilit finalizarea Obiectivului si punerea la dispozitia Achizitorului, etapizat, a lucrarilor aferente:
Treapta I – CHE Dumitra in termen de 18 luni, si
Treapta a II-a – CHE Bumbesti in termen de 30 luni.
Lucrarile ramase de executat constau, in principal, in: excavatii si betonare la baraj si priza energetica Livezeni, realizarea canalului de spalare, betonare centrala Dumitra, excavatii si betonare casa vane, betonare si injectii la aductiunea Dumitra – Bumbesti, betonare centrala Bumbesti, realizarea microhidrocentralei si a captarilor Dumitra, Bratcu si Jiu.
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/02/07/hidroconstructia-sa-amenajarea-hidroenergetica-a-raului-jiu-pe-sectorul-livezeni-bumbesti/
bun contract pentru Hidroconstructia. Are oare concurenta pe piata?
Partea foarte buna e ca incet, incet se finalizeaza investiiile incepute. e chiar pacat de cele trecute de 50-60%. Coturile de conservare (si de reluare a lucrarilor dupa zeci de ani sunt poate chiar mai mari).
Ma gândesc ca in cativa ani buni (10-15-20) va creste nevoia de electricitate datorita masinilor electrice. Cum energia nucleara e inca destul de urat privita, si cea de la termocentrale din motive de mediu cam tot in atatia ani ma gândesc ca se va inchide cvasi complet.....terminarea acestor investii e bomboana de pe tort.
Quote from: alecu26 on February 09, 2016, 10:57:14 AM
bun contract pentru Hidroconstructia. Are oare concurenta pe piata?
Mai sunt cateva firme locale specializate in constructii hidrotehnice si care s-au desprins din fostul TLHS (trustul de lucrari hidrotehnice speciale), dar marea majoritate a hidrocentralelor de la noi au fost realizate de TCH (trustul de constructii hidroenergetice), actuala Hidroconstructia. Si cum majoritatea proiectelor au inceput inainte de 1989, sunt lesne de inteles motivele pentru care Hidroconstructia este inca antreprenor acolo. La fel se intampla si la lucrarile Apelor Romane incepute inainte de '90 unde antreprenori sint firmele desprinse din TLHS.
Dar daca s-ar incepe proiecte noi, ar putea sa participe la licitatii si firmele straine cu experienta, gen Salini Impregilo.
Mai jos o poza cu un proiect de-a lor de prin Zimbabwe: :D :D
(http://nehandaradio.com/wp-content/gallery/tokwe-mukosi-dam-in-pictures/ca88f0d6d7fab94634d09b877c205a67.jpg)
dumnezeule...dar astia nu au nici un fel de sistem de audit intern? doar trimit acolo pe proiecte carne de tun sa faca proiectul? indeiferent cum, indiferent pe cine? Doar sa iasa la numar 1 project manager, 2 sefi de santier, 10 ingineri?
Quote from: adrian rosca on February 09, 2016, 04:43:31 PM
Mai jos o poza cu un proiect de-a lor de prin Zimbabwe: :D :D
Eu cred că este doar o poză de la Aciliu, însă din alt unghi... O:-)
proportiile si unghiul sunt aici inselatoare. Priviti excavatorul din stanga imagini pentru comparatie. Bolovanii aia de la baza sunt enormi.
Microhidrocentrale pe raul Nera
http://www.cdep.ro/interpel/2016/2r9217A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/2r9217A.pdf)
(http://i.imgur.com/VAdlAB6.jpg)
(http://i.imgur.com/n1hdtH5.jpg)
Sa incepem sa postam extrasele din rapoartele lunare Hidroelectrica referitoare la investitii si pe aici:
Ianuarie 2016:Quote1) CHE Bretea
• Principalele lucrari executate cu Hidroconstructia:
Centrala:
- Lucrari de finisaje scara A (montare gresie si turnare sapa cota -1,5m);
Senal ape mari:
- Excavatii sub cota talveg.
2) AHE Surduc-Siriu
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A. Sucursala Moldova, in baza AA nr. 3/2015 la contr. nr. 503/1979:
Front Castel-Trestia:
- lucrari pregatitoare betonarii dublei 2 si 3 constand in excavatii radier, turnare sapa egalizare, montare prefabricate radier pe o lungime de L = 30 ml;
Front Titilau:
- lucrari sistate in urma surparii de la intersectia bretelei cu aductiunea principala pana la stabilirea solutiei de evacuare a proiectantului prin elaborarea DDE;
Front Pruncea:
- betonare blindaj in amonte spre Titilau L = 12 ml, total cumulat = 48 m pe aval si 12 m pe amonte TOTAL =60 ml;
- betonare Dop bretea amonte de racord cu aductiunea principala L = 10 ml ; V = 155 mc.
• Lucrari executate de Energomontaj SA - Suc. Rm Valcea, in baza AA 4M/2015:
Front Pruncea:
- montaj blindaj amonte subtraversare Pruncea 16,5 t;
Front Castel – Trestia:
- Procurare-confectionare blindaj amonte castel de echilibru 13,34 t.
Februarie 2016:Quote1) CHE Bretea
• Principalele lucrari executate cu Hidroconstructia:
Centrala:
- Lucrari de finisaje scara B (turnare sapa);
- montare tavan fals - 30mp;
- tratare betoane - 141 mp;
- montare gresie pardoseli – 245 mp; montare faianta - 57mp; montare gresie cota +7,65m;
- montare plinte - 124 mp;
- tencuieli - 101 mp; glet - 100 mp; vopsitorii – 100 mp;
Senal ape mari:
- Excavatii - 7900 mc;
Drumuri si platforme acces centrala:
- Excavatii - 6940 mc;
- Betonare platforma +18, 15-18 mc.
• Principalele lucrari executate cu Energomontaj:
Montaj:
- montaj batardouri - 3,6 to;
- montaj vane plane - 5,3 to;
- protectii anticorozive - 6,7 to;
- transport echipament – 32 to;
- instalatii apa racire - 0,16 to;
- instalatii golire circuit hidraulic - 0,17 to;
- instalatie aer comprimat - 0,39 to;
- montaj hidrogenerator GR 1 - 10,28 to;
- montare hidrogenerator grup - 7,99 to;
Parte electrica:
- montaj trafo forta 16MVA - 0,01 buc;
- monaj trafo serv aux 400kva – 1 buc;
- probe HG1 - 0,03 buc;
- instalare dulap excitatie HG1, HG2;
- montare dulapuri;
- sistem comanda instalatii generator;
- montare cabluri 1kv – 2691 m
- montare cabluri circuite secundare – 2814 m;
- probe si verificari.
2) AHE Surduc-Siriu
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A. - Sucursala Moldova, in baza AA nr. 3/2015 la contract nr.503/1979:
Front Castel – Trestia:
- dubla 1 (km 1+345 - 1+405) finalizata in decembrie - s-au executat lucrarile de injectii de umplere = 42 to;
- dubla 2 (km 1+883,10 - 1 +945) - lucrari pregatitoare betonarii definitive, constand in finalizarea excavatiilor radierului, turnare sapa de egalizare tip D, montare prefabricate radier si monolitizarea lor pe o lungime L = 61,90 ml;
- dubla 3 (km 2+384 - 2+444) - s-au finalizat lucrarile excavatii radier si de monolitizare prefabricate radier L = 60 ml;
- axare cofraje (2 buc. pe capete campioane) in vederea betonarii camasuielii definitive pe o lungime L = 9,50 ml;
Front Pruncea:
- lucrari in vederea betonarii zonei de bifurcate L = 17,10 m si cu sectiune variabila si betonarea a 6 inele de 2,50 m axate pe capete;
- lucrari de curatenie pe zonele de blindaje amonte si aval L= 61,30 ml ( 24 m aval si 37,30m amonte) in vederea reluarii montarii blindajelor.
• Lucrari executate de Energomontaj SA - Suc. Portile de Fier Slatina, in baza AA 4M/2015:
Front Pruncea:
- verificare blindaj amonte subtraversare Pruncea = 16,5 t;
- montaj blindaj aval subtraversare Pruncea = 16,5 t;
- verificare blindaj aval subtraversare Pruncea = 16,5 t;
Conducta fortata Tronson III orizontal:
- Montare conducta metalica pentru protectie cabluri = 16 t;
3) AHE a raului Jiu pe sector Bumbesti Livezeni
• Obtinere autorizatie de construire
Hidroelectrica lansează săptămâna viitoare licitaţia de 80 mil. euro pentru retehnologizarea centralei Vidraru:
http://www.economica.net/hidroelectrica-lanseaza-saptamana-viitoare-licitatia-de-80-mil-euro-pentru-retehnologizarea-centralei-vidraru_117235.html
Quote
De asemenea, în iunie urmează să fie inaugurată centrala de la Bretea, de 12 MW, în urma unei investiţii de aproape 50 de milioane euro.
Borza speră că în acest an va fi inaugurată şi centrala de la Răstolniţa, pentru care este nevoie, însă, de o Hotărâre de Guvern privind coridorul de expropriere. Documentaţia pentru decizia Executivului a fost înaintată încă din 2012, susţine Borza.
"Stăm de 4 ani după guvernele Romaniei să promoveze o Hotărâre prin care să rezolve problema acelor terenuri care vor fi inundate de lacul de acumulare", menţionează reprezentantul administratorului judiciar.
Vad ca Borza tot nu se poate hotărî in privinta datei de punere in functiune a CHE Bretea:
26.06.2015: Centrala hidroelectrică Bretea va fi pusă în funcțiune în decembrie 2015, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica. (Agerpres);
25.01.2016: Borza: "În martie 2016 vom pune funcţiune centrala de la Bretea". (DC News);
23.02.2016: "În aprilie, inaugurăm centrala de la Bretea", a spus Borza la ZF Power Summit (ZF).
Iar cu HG de expropriere de la AHE Rastolita (si nu Rastonita!) ne-a lamurit Ministerul Energiei inca din 25 ianuarie cine e responsabil pentru neadoptarea Hotararii de Guvern.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Proiectul+centralei+hidro+de+la+Rastolita+sta+blocat+la+92+Utila
Cred ca Ministerul Energiei ar trebui sa raspunda la afirmatiile lui Borza si sa-i dea una peste nas. Nu de alta, dar nu mai e cazul acum sa facem false inaugurari, cum a facut Gerea anul trecut la Surduc-Siriu. Curat fals intelectual, la care toti ziaristii au pus botul. Mi-e jena.
Quote
Hidroelectrica scoate la vanzare ultimul lot de microhidrocentrale
Hidroelectrica scoate la vanzare, in cadrul licitatiilor deschise cu strigare din perioada 23-26 mai 2016, 20 de MHC-uri, cu o putere totala instalata de 16,48 MW si o energie de proiect de 49,2 GWh/an, la un pret egal cu valoarea contabila a acestor active.
Hidroelectrica deruleaza prin metode transparente si competitive, ultima etapa a procesului de vanzare de microhidrocentrale, proces inceput in luna iulie 2013, ca urmare a deciziei administratorului judiciar al companiei. Pana in prezent au fost vandute un numar de 36 de MHC-uri, cu o putere totala instalata de 29,22 MW si o energie de proiect de 97,60 GWh/an, la un pret de 94.372.883,3 lei, echivalentul a peste 21 milioane de euro.
Valoarea centralelor hidroelectrice de mica putere oferite spre vanzare in aceasta etapa a scazut la aproximativ 49 milioane de lei, beneficiind astfel de o reducere de peste 23.262.013 lei fata de pretul initial aferent licitatiilor desfasurate incepand cu luna septembrie 2014.
Activele supuse vanzarii sunt structurate in 14 pachete si sunt situate in 12 judete dupa cum urmeaza:
Bacău: CHEMP Caralița, preț pornire 3.702.766 lei;
Neamț: CHEMP Neagra, preț pornire 581.509 lei; CHEMP Cracău 1, preț pornire 2.115.117 lei;
Suceava: CHEMP Lucaciu, preț pornire 816.631 lei;
Hunedoara: CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, preț pornire 4.538.050 lei;
Brașov: CHEMP Târlung 1, CHEMP Târlung 2, CHEMP Târlung 3, CHEMP Târlung 4, preț pornire 8.100.481 lei;
Arad: CHEMP Sebiș, preț pornire 1.014.724 lei;
Sibiu: CHEMP Rășinari, preț pornire 497.931 lei;
Buzău: CHEMP Mânzălești, preț pornire 4.717.005 lei; CHEMP Lopătari, preț pornire 2.502.717 lei;
Vâlcea: CHEMP Boia 1, preț pornire 8.698.870 lei;
Timiș: CHEMP Surduc, preț pornire 3.751.117 lei;
Vrancea: CHEMP Greșu, preț pornire 4.333.943 lei;
Argeș: CHEMP Frasin, preț pornire 4.038.070 lei.
Dosarele de prezentare aferente fiecarui pachet de active, pot fi procurate de luni pana vineri, pana la data de 16 mai 2016, între orele 9.00 şi 15.00, de la sediul Hidroelectrica SA.
In vederea participarii la licitatie, ofertantii vor depune documentele de participare la sediul Hidroelectrica SA, in plicuri sigilate, pana la data limita de 16 mai 2016, ora 15.00, deschiderea plicurilor urmand sa aiba loc in perioada 17-20 mai, iar licitatiile publice cu strigare in perioada 23-26 mai a.c.
Mai multe detalii gasiti in anuntul publicat pe site-ul Hidroelectrica: www.hidroelectrica.ro
Raport HE pe luna
Martie 2016:
Quote1) CHE Bretea
• Principalele lucrari executate cu Hidroconstructia:
Centrala:
Lucrari de finisaje:
- tavan fals – 15 mp; turnare sape – 75 mp; tratare betoane – 141 mp; montare gresie pardoseli – 353 mp;
- montare plinte gresie – 235 ml; montare gresie cota +7,65 m; montare plinte andezit - 100 ml;
- montare placi andezit – 325 mp; tencuieli interioare – 693 mp; tencuieli exterioare – 232 mp;
- spaleti usi - 275ml; glet – 901 mp; trepte scari - 76ml; vopsitorii – 1132 mp;
- betonare scara - 4,2 mc; demontare macara MTO 500;
Senal ape mari:
- Excavatii – 6125 mc;
Drumuri si platforme acces centrala:
- Excavatii - 7405 mc;
- Betonare platforme mal stang - 26,7 mc; mal drept – 36 mc
Contracanal:
- excavatii – 3920 mc;
• Principalele lucrari executate cu Energomontaj:
Montaj:
- montaj batardouri - 7,632 to; montaj vane plane - 7,275 to;
- protectii anticorozive furnitura - 129,954 mp; protectie anticoroziva confectii metalice - 6,7 to;
- transport echipament - 31,998 to; turbine hidraulice – 18 to; instalatii apa racire - 0,171 to;
- instalatii golire circuit hydraulic - 0,168 to; gospodaria de ulei - 0,975 to;
- instalatie aer comprimat - 0,571 to; montaj hidrogenerator GR I - 23,818 to
- montare hidrogenerator grup II - 8,393 to
Parte electrica
- montaj trafo forta 16MVA - 0,098 buc; montaj trafo serv aux 400 kva - 2buc;
- montare cabluri medie tensiune - 0,258 km; probe HG1 - 0,209 buc;
- instalare dulap excitatie HG2 - 0,64 buc; montare dulapuri cc - 0,34 buc;
- montare dulapuri 0,4 sg. - 0,35 buc; montare dulapuri 0,4 s.a - 0,23 buc;
- sistem comanda inst gen. - 0,006 buc; cutii locale instalatii generale - 0,017 buc;
- sistem c-da si automatizare agregat inclusiv protectie -0,089 buc;
- sistem actionare VIR si grupuri de pompare - 0,624 buc;
- montaj cabluri de energie-1kv - 1903 m; montaj cabluri circuite secundare - 5296 m;
- probe si verificari - 0,103 buc;
2) AHE Olt defileu sector Cornetu - Avrig
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A., in baza AA nr. 1D/2015:
DMD:
- Amenajare coronament;
DMS Tr. I+II:
- Pregatire fundatie contracanal; Excavatii contracanal;
- Betonare pereu;
DMS Tr. III:
- Decapare strat vegetal; Extragere balast; Umpluturi in corpul digului;
- Betonare pereu; Betonare radier;
3) AHE Surduc-Siriu
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A. - Sucursala Moldova, in baza AA nr. 3/2015 la contract nr.503/1979:
Front Castel – Trestia:
- betonare camasuiala definitiva dubla 2 de la km 1+910 realizat 3 inele (15m din 60m);
- injectii de umplere pe zona dublei 3 km 2+450 - finalizate;
Front Pruncea:
- betonare blindaj pe zona din amonte spre Titilau L = 24m (total 60m din 153m);
- injectii de umplere pe zona de bifurcatie L = 17,10 m.
Camera inferioara Put Castel:
- evacuarea umpluturii dintre ax racord camera inferioara si galerie de aductiune in vederea continuarii lucrarilor de montare si betonare blindaje - finalizata;
Conducta fortata tronson 1 orizontal:
- finalizare betonare blindaj aval L= 4 m si injectii de umplere pe 50 ml;
• Lucrari executate de Energomontaj SA - Suc. Portile de Fier Slatina, in baza AA 4M/2015:
Front Pruncea:
- montaj blindaj aval subtraversare Pruncea - 33 t;
- verificare blindaj aval subtraversare Pruncea - 33 t;
Nod de presiune - Camera inferioara:
- protectie anticoroziva blindaj camera inferioara - 692,71 mp.
4) AHE a raului Jiu pe sector Bumbesti Livezeni
• S-a obtinut Autorizatie de construire;
• Servicii de consultanta - in curs de achizitie;
• Demersuri pentru obtinerea Avizului Tehnic de Racordare a CHE Dumitra- estimare valoare studiu solutie obtinere Aviz.
Vad ca Rastolita nu mai apare in lista, bine ca pe Google Earth au aparut imagini de luna trecuta:
CHE Rastolita si bazin compensator (comparatie stadiu executie August 2014 - Aprilie 2016):
(https://farm8.staticflickr.com/7027/26345911114_1d3cea0d28_h.jpg)
Baraj Rastolita, stadiu 01 Aprilie 2016:
(https://farm8.staticflickr.com/7179/26882945331_07f8c8e4d2_o.jpg)
^^ Licitatia pentru "Servicii de consultanta pentru obiectivul de investitii AHE a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti" este in desfasurare, deschiderea ofertelor fiind prevazuta a avea loc in data de 19.05.2016.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a publicat un plan revizuit de reorganizare a societatii, ce urmeaza a fi supus aprobarii adunarii creditorilor: http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf (http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf)
Partea ce priveste strategia investitionala o puteti gasi la pag. 59-144.
Din nr. 126 - iunie 2016 al Revistei Constructiilor:
(https://c7.staticflickr.com/8/7433/27183214622_67c2e34720_o.jpg)
Quote from: adrian rosca on March 30, 2016, 06:20:37 PM
Hidroelectrica lansează săptămâna viitoare licitaţia de 80 mil. euro pentru retehnologizarea centralei Vidraru:
http://www.economica.net/hidroelectrica-lanseaza-saptamana-viitoare-licitatia-de-80-mil-euro-pentru-retehnologizarea-centralei-vidraru_117235.html
Cum o mica intarziere de 2 luni, in 26.05.2016 au lansat pana la urma acea licitatie ([168498]).
Valoarea estimata fara TVA: 82.000.000,00 EUR (366.654.800,00 RON fara TVA)
Deschidere oferte: 01.08.2016
Si ca si o curiozitate, asa arata criteriile de atribuire.
QuoteCriterii de atribuire
Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic in ceea ce priveste:
- criteriile mentionate in continuare
- criteriile enuntate in caietul de sarcini, in invitatia de a prezenta o oferta sau de a participa la negociere sau in documentul descriptiv
Criterii Pondere
1. Pretul ofertei 70 %
2. Randamentul mediu ponderat al Turbinei 11 %
3. Randamentul Generatorului 5 %
4. Puterea nominala a Turbinei 4 %
5. Banda de putere 10 %
http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/02/remus-borza-hidroelectrica-a-alocat-1-2-miliarde-de-euro-pentru-investitii-pentru-perioada-2015-2020-14-21-34 (http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/02/remus-borza-hidroelectrica-a-alocat-1-2-miliarde-de-euro-pentru-investitii-pentru-perioada-2015-2020-14-21-34)
Raport HE pe luna
Aprilie 2016.
Ca noutate, s-au reluat lucrarile la barajul stavilar Surduc de pe cursul raului Basca Mare.
Quote1) AHE a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria, CHE Bretea
• Principalele lucrari executate cu Hidroconstructia:
Centrala:
Lucrari de finisaje:
- turnare sape – 34 mp; tratare betoane zid presiune – 245 mp; montare gresie pardoseli – 168 mp;
- montare gresie cota +7,65 m; tencuieli interioare – 242 mp; spaleti usi – 275 ml; glet – 557 mp;
- trepte scari - 76ml; vopsitorii – 907 mp; montare borduri - 136 ml; placare trepte scari ext. - 39 buc;
- excavatii rigola ramforsata – 550 mc; betonare platforma centrala,cota +7,65 mdm - 43,5 mc;
Senal ape mari:
- Excavatii sub cota talveg – 1900 mc; montare mira cam. Incarcare – l buc;
Drumuri si platforme acces centrala:
- Terasamente - 5260 mc.
Contracanal:
- Zona Centrala:
- excavatii – 895 mc; betonare - 37mc;
- Zona Canal Aductiune:
- terasamente – 6200 mc; betonare - 57,4 mc;
- Statie 110KV:
- betonare stilpi statie 110kv – 16 buc;
• Principalele lucrari executate cu Energomontaj:
Montaj mecanic:
- montaj piese inglobate - 0,59 to; montaj batardouri - 9,425 to; montaj vane plane - 8,646 to;
- protectii anticorozive furniture - 178,2 mp; protectie anticoroziva confectii metalice - 6,7 to;
- transport echipament - 31,998 to; turbine hidraulice - 18,96 to; instalatii apa racire - 0,341 to;
- instalatii golire circuit hydraulic - 0,210 to; gospodaria de ulei - 1,256 to;
- instalatie aer comprimat - 0,571 to; montaj hidrogenerator GR 1- 23,818 to;
- montare hidrogenerator grup II - l 8,198 to;
Parte electrica:
-monaj trafo serv aux 400kva – 2 buc; montare cabluri medie tensiune - 0,258 km;
- probe HGl - 0,209 buc; instalare dulap excitatie HG2 - 0,64 buc; montare dulapuri cc - 0,57 buc;
- montare dulapuri 0,4 sg. - 0,35 buc; montare dulapuri 0,4 s.a - 0,23 buc;
-sistem comanda inst gen. - 0,02 buc; cutii locale instalatii generale - 0,02 buc;
- sistem c-da si automatizare agregat inclusiv protectie - 0,12 buc;
-sistem actionare VIR si grupuri de pompare - 0,624 buc; montaj cabluri de energie-lkv - 1.903 m;
-montaj cabluri circuite secundare - 5.296 m; probe si verificari - 0,103 buc;
-statie 110-montare aparatura inalta tensiune - 0,15 buc; montaj trafo ridicator 16MVA - 0,99 buc;
-montare dulapuri si cutii de circuite sec.si automat st. 110 kv - 0,08 buc;
-conf metalice statie - 537,27 kg;
2) AHE Olt defileu sector Cornetu – Avrig, CHE Racovita:
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A., in baza AA nr. ID/2015:
DMD: amenajare coronament;
DMS Tr. I+II:
- Pregatire fundatie contracanal;
- Excavatii contracanal;
- Betonare pereu si izolatii rosturi pereu;
DMS Tr. III:
- Decapare strat vegetal;
- Extragere balast;
- Umpluturi in corpul digului;
- Betonare pereu, barbacane pereu contracanal;
- Betonare radier.
3) AHE Surduc-Siriu
• Principalele lucrari executate de Hidroconstructia S.A. - Sucursala Moldova, in baza AA nr. 3/2015 la contract nr.503/1979:
Aductiune Principala:
- front Trestia - Pruncea: injectii de consolidare pe o lungime de 72 ml ( 43,20 to ciment);
- front Basca - Mare - Titilau: excavatii si betonare jompuri 6 bucaji L tot = 23,20 ml cu betonarea definitiva a lungimii lor;
- front Pruncea: betonare blindaje pe o lungime de 24 ml, injectii de umplere 16,80 t ciment;
- camera inferioara: betonarea blindajului de racord intre camera inferioara si galeria de aductiune L= 12 ml, volum de beton 214 mc;
Baraj stavilar Surduc:
- terasamente grosiere si de finisaj mai drept baraj V = 72 mc;
- betonare zid mai stang disipator - V beton = 587,14 mc;
- betonare zid mai drept V beton = 454,10 mc.
• Lucrari executate de Energomontaj SA - Suc. Portile de Fier Slatina, in baza AA 4M/2015:
Front Pruncea:
- montaj blindaj aval subtraversare Pruncea 22,5 t;
- verificare blindaj aval subtraversare Pruncea 22,5 t;
Nod de presiune:
- protectie anticoroziva blindaj camera inferioara 1261,19 mp;
- protectie anticoroziva cot camera inferioara 360 mp;
- protectie anticoroziva reductie tronson III orizontal 50 mp;
- protectie anticoroziva tronson demontabil tronson III orizontal 75 mp;
- verificari tronson demontabil 17 t;
- protectie anticoroziva tr.Ill orizontal-completare 29,49 mp.
4) AHE a raului Jiu pe sector Livezeni Bumbesti
• Elaborare propunere privind procedura de decontare pe stadii fizice si transmitere a executiv pentru finalizare;
• S-a obtinut Autorizatia de construire nr. 7/23.02.2016 penrtru lucrarile rest de executat pe teritoriul jud. Hunedoara pentru care s-au elaborat in cursul trim.I expertza tehnica a lucrarilor executate, si receptia Planului topografic in zona barajului Livezeni.
• S-a demarat actiunea pentru obtinerea ATR pentru racordarea la SEN a CHE Dumitra;
• A fost aprobata necesitatea serviciilor de consultant. S-a publicat in SEAP documentatia de atribuire. A fost validata urmand ca pe data de 19.05.2016 sa aibe loc sedinta de deschidere a ofertelor.
• Comadament cu participarea ROMELECTRO, Hidroconstructia pentru stabilirea planului de masuri privind clarificarea stadiilor fizice pentru obiectivul de investitii "AHE a raului Jiu pe sector Livezeni- Bumbesti" si a managerilor de departamente Dezvoltare si Management de proiect;
• S-a emis decizia pentru echipa de proiect.
• A fost elaborata anexa cu stadiile fizice si graficele de executie cu termen de finalizare CHE Dumitra an 2017 si CHE Bumbesti;
• Principalele lucrari executate de SC Romelectro SA -Hidroconstructia S.A., in baza AA nr.15/2015 la contract nr.21D/26.01.2004:
Faze determinante de reluare a lucrarilor la:
- Front betonare galerie Bratcu;
- Front betonare galerie Valea Rea;
- Centrala Dumitra - betonare nivel generatori;
- Centrala Bumbesti - pregatirea suprafete betonare+ armaturi;
- Baraj Livezeni- betonare suprastructura.
Au reînceput lucrãrile hidrotehnice în Defileul Jiului
,,Aceste lucrãri dureazã 30 de luni. Am început în luna februarie. Lucrarea presupune amenajarea râului Jiu pe sectorul Bumbesti – Livezeni. Lucrãrile constau în 20 de km de aductiuni, un baraj, aici la Livezeni si douã centrale. La final, aceste centrale vor produce energie care va intra în sistemul international", a spus Tudor Morar, manager de proiect Hidroconstructia Banat.
http://cronicavj.ro/wp/?p=50152
(http://cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2016/06/7-5.jpg)
Imagini din timpul executiei Portilor de Fier 1: https://www.facebook.com/boanta.vily/media_set?set=a.363883637110105.1073741841.100004654142689&type=3
Si a Portilor de Fier 2: https://www.facebook.com/boanta.vily/media_set?set=a.365165830315219.1073741844.100004654142689&type=1
Foarte tare!
Santierul barajului de la Livezeni a fost inundat in urma viiturii de pe raul Jiu:
(http://i0.wp.com/www.avantulliber.ro/wp-content/uploads/2016/07/20160717_142519.jpg)
http://www.avantulliber.ro/2016/07/17/santierul-hidrocentralei-din-defileul-jiului-este-sub-ape/
La centrala Racovita, anul asta s-a lucrat putin la digul mal stang in amonte de podul de pe DN1 (DMS transa a III-a) si s-a finalizat portiunea de contracanal din dreptul podului. Se pare ca mai trebuie facute exproprieri, intrucat o bucata de dig lipseste:
(https://c6.staticflickr.com/9/8886/28834967485_df61751479_o.jpg)
(https://c7.staticflickr.com/9/8035/28803758166_a714c3f8b1_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/9/8526/28803758096_6d7bccd5e9_o.jpg)
La digul mal stang de pe paraul Avrig nu s-a mai lucrat anul asta, desi mai e putin de facut.
Mai sunt si alte lucrari programate pe Strei? Stiu ca acolo planul lui Ceausescu prevedea multe chestii. Nu-mi dau seama care e stadiul acum...si ce inseamna Bretea in toata aceasta ecuatie.
In total ar fi trebuit sa se realizeze 7 centrale, dar cred ca vom ramane doar cu cele 3 deja realizate: Subcetate, Plopi si Bretea.
Mai jos o prezentare a amenajarii intocmita de ISPH:
(https://c8.staticflickr.com/9/8738/28843629295_def60ea1f3_h.jpg)
(https://c2.staticflickr.com/9/8105/28767594641_05a7a1a56f_h.jpg)
Daca se corelau cat de cat, cel putin acel lac numit Simeria, ultimul din salba, se putea realiza in coordonare cu constructia autostrazii si a cai ferate. Cel putin Straco (mai ales la calea ferata) a scos balast la greu din terasaele Streiului, atat la sud cat si la nord de DN7.
Dar...pentru asa ceva, intradevar ar fi nevoie de o programare si o gandire centralizata, de tip ceausist.
Quote from: adrian rosca on May 11, 2016, 06:39:38 PM
^^ Licitatia pentru "Servicii de consultanta pentru obiectivul de investitii AHE a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti" este in desfasurare, deschiderea ofertelor fiind prevazuta a avea loc in data de 19.05.2016.
Contractul a fost atribuit catre INTREPRINDEREA DE STUDII SI CERCETARI ENERGETICE SA (I.S.C.E.) BUCURESTI, aceeasi firma care a asigurat consultanta pana la sistarea lucrarilor din 2012.
Quote from: adrian rosca on June 03, 2016, 04:29:57 PM
Raport HE pe luna Aprilie 2016.
Ca noutate, s-au reluat lucrarile la barajul stavilar Surduc de pe cursul raului Basca Mare.
Poze baraj Surduc de azi 03 septembrie 2016:
(https://c7.staticflickr.com/9/8148/29142208670_6c4b2085fd_o.jpg)
(https://c7.staticflickr.com/9/8404/28806500414_e083da4d42_o.jpg)
(https://c4.staticflickr.com/9/8073/28808861683_645a87c914_o.jpg)
(https://c3.staticflickr.com/9/8108/28806500234_2175eb43f9_o.jpg)
(https://c5.staticflickr.com/9/8357/28806501084_9b92055202_o.jpg)
(https://c7.staticflickr.com/9/8483/28806500974_9bc1418bd0_o.jpg)
(https://c7.staticflickr.com/9/8252/28806500894_94d9598a17_o.jpg)
Aductiune principala, fereastra Basca Mare:
(https://c3.staticflickr.com/9/8222/28806500114_1960e53d89_o.jpg)
La tronsonul orizontal suprateran nr. 2 al aductiunii principale protectia anticorizova este finalizata, mai sunt de realizat completari la masivele de ancoraj din beton la ambele capete ale tronsonului si de finalizat rigolele:
(https://c5.staticflickr.com/9/8172/28806500604_456edb4cde_o.jpg)
(https://c3.staticflickr.com/9/8099/28806500834_8beb6af087_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/9/8537/28806500544_645006df28_o.jpg)
(https://c3.staticflickr.com/9/8278/28806500714_1b18f60932_o.jpg)
La primul tronson suprateran al aductiunii nu s-a mai lucrat insa in ultimii 3 ani, nu stiu de ce.
Credeam ca putul de langa centrala e de vane, dar se pare ca e doar un put de montaj:
(https://c7.staticflickr.com/9/8124/28806500014_1641259220_o.jpg)[/url]
"Presedintele directoratului Hidroelectrica sustine ca societatea va fi listata la bursa abia la jumatatea anului viitor
El a sustinut ca Hidroelectrica nu poate fi listata pana cand nu se va cunoaste exact care este situatia celor 17 investitii pe care compania le are in derulare si cand vor putea sa fie acestea finalizate. Unele dintre investitiile companiei sunt istorice, fiind incepute in anii 1970."
http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/202688/adio-listarii-hidroelectrica-in-2016-care-este-noul-termen-asumat.html
Pai putem sa i le spunem noi :)
AGA Hidroelectrica a adoptat Hotararea (http://hidroelectrica.ro/aga/155_01_Hotarare%20AGEA%20nr.18%20din%2016.09.2016.pdf) privind optimizarea proiectelor de investitii Amenajarea Hidroenergetica Surduc-Siriu si Amenajarea Hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria.
Mai mult ca sigur optimizarile sunt cele propuse in Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA (http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf), adica:
AHE Surduc-Siriu: finalizarea lucrarilor doar la hidroagregatul 1 din CHE Nehoiasu II-caderea Surduc, incluzand: CHE Nehoiasu II (Pi=1x55 MW, Qi = 13 mc/s), Baraj stavilar Surduc (V util lac = 282,000 mc), Aductiune principala Surduc-Nehoiasu (lungime = 16668 m, diametru = 4 m) si renuntarea la treapta Ciresu- Surduc, inclusiv la aductiunea secundara Zabala.
AHE Strei: finalizarea lucrarilor doar pentru CHE (treapta) Bretea si renuntarea la treptele Strei, Calan, Bacia si Simeria.
Pai daca s-a ieftinit petrolul ?
Renuntam, renuntam, renuntam....
ca fapt divers pentru cine cunoaste in dobrogea avem doua hidrocentrale: Cernavoda (Pi=3,15 MW) si Agigea (Pi=10 MW)
Hidroserv urmează să intre în insolvență
http://www.profit.ro/must-read/hidroserv-urmeaza-sa-intre-in-insolventa-15574991
QuoteElectrocarbon pune în funcțiune încă 3 hidrocentrale pe râul Prahova
Omul de afaceri prahovean Mihai Tufan, care controlează firmele Elsid și Electrocarbon, pregătește să pună în funcțiune, la finalul lunii viitoare, încă trei microhidrocentrale situate pe râul Prahova, cu o putere instalată cumulată de 11,4 MW, ducând numărul total al centralelor hidroelectrice de mică putere (CHEMP) deținute de cele două firme la 30.
Potrivit datelor Transelectrica, data de punere în funcțiune a microhidrocentralelor Filipești 1, 2 și 3, deținute de firma Electrocarbon, este 30 octombrie 2016.
http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/electrocarbon-pune-in-functiune-inca-3-hidrocentrale-pe-raul-prahova-15577503
De fapt e vorba doar de doua, Filipesti 1 si 2, care sunt situate intre localitatile Filipesti Targ si Zalhanaua, intrucat din cate stiu lucrarile la Filipesti 3 nici macar nu au inceput. Mai multe date gasim in Decizia de incadrare de mediu (http://apmph.anpm.ro/documents/25675/3518522/ELECTROCARBON-CHEMP+Filipesti+1+si+CHEMP+Filipesti+2.pdf/95a4dcae-0689-4b24-87d6-61e87594949a) si pe GE (imagine din aprilie 2016): https://goo.gl/maps/Se5mEkXggks
Tribunalul București a admis, luni, intrarea în insolvență a Hidroserv, filiala de mentenanță a Hidroelectrica, în urma cererii depuse de companie în acest sens în urmă cu o săptămână, și a numit ca administrator judiciar provizoriu Casa de Insolvență Transilvania (CITR).
http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroserv-filiala-de-mentenanta-a-hidroelectrica-a-intrat-in-insolventa-15589146
Ministerul Energiei anunţă că s-au înscris 14 candidaţi
pe un loc în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica
Un număr de 84 de candidaţi au aplicat pentru cele şase poziţii de membru în consiliul de supraveghere al producătorului de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat. În urma procesului de selecţie, desemnarea membrilor în consiliul de supraveghere se va face de către Ministerul Energiei, prin reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor.
"Până la finalul perioadei-limită de depunere a dosarelor, 20 octombrie 2016, au aplicat un număr de 84 de candidaţi la concursul de recrutare pentru cele şase poziţii din Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica", a anunţat joi Ministerul Energiei, într-un comunicat. Procesul de recrutare a fost lansat pe 21 septembrie 2016. Compania Transearch Internaţional SRL a fost selectată de Ministerul Energiei să asiste în acest proces de recrutare.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, susţine că numărul mare de candidaţi este "un semn de speranţă" şi o dovadă că în viitorul apropiat, "influenţa nefastă a unor oameni care nu au făcut altceva decât să tragă sforile este pe sfârşite", fără a preciza la cine se referă. "Nimic nu poate fi schimbat fără hotărârea de a te lupta cu sistemul şi cutumele lui. Ni s-a reproşat mereu că nu am schimbat oameni mai repede şi mai brutal, dar o astfel de practică ar fi fost atât ilegală, cât mai ales lipsită de profesionalismul necesar", a afirmat Grigorescu.
News.ro (http://www.news.ro/economic/ministerul-energiei-anunta-ca-s-au-inscris-14-candidati-pe-un-loc-in-consiliul-de-supraveghere-al-hidroelectrica-grigorescu-acuza-oameni-care-trag-sforile-in-companie-dar-nu-spune-la-cine-se-refera-1922401127002016101815611740)
In data de 14.06.2016 Ministerul Energiei a republicat proiectul de HG (http://energie.gov.ro/transparenta-si-integritate/transparenta-decizionala-2/proiectul-de-hotarare-privind-aprobarea-amplasamentului-si-declansarea-procedurilor-de-expropriere-a-tuturor-imobilelor-proprietate-privata-situate-in-coridorul-de-expropriere-al-lucrarii-de-utilitat/) privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa".
Din pacate, pana in prezent HG nu a fost adoptata si acum incepem sa aflam motivele:
Quote,,Ministerul Energiei a promovat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică ,,Amenajarea hidrotehnică Răstolița". Proiectul de act normativ este pe circuitul de avizare externă, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care refuză, în mod nejustificat, să semneze actul normativ, invocând faptul că ,,nu există nicio informație în ceea ce privește amplasamentul investiției în raport cu ariile naturale protejate.
Ministerul Energiei a făcut demersuri în vederea organizării unei întâlniri cu specialiștii din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și de la societatea Hidroelectrica, pentru a fi discutate observațiile transmise de MMAP. După semnarea de către MMAP, proiectul de act normativ va fi transmis spre avizare Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției."
http://telegrafuldemures.ro/blog/2016/11/04/barajul-de-la-rastolita-blocat-de-tehnocratii-din-ministerul-mediului/
Desi articolul citat are o tenta politica, din pacate chiar si la final de mandat, investitiile pe parte de ape continua sa fie prioritatea zero barat a ministrei mediului, o nulitate profesionala din punctul meu de vedere, se poate lua de mana cu Plumb si Varga, alte mari "specialiste". >:(
Microhidrocentrala abandonată din Parcul ,,Arini" distruge mediul şi relaţiile dintre Hidroelectrica şi Primăria Sebeş
La Sebeş, o investiţie de 10,7 milioane de lei a Hidroelectrica, abandonată după 10 ani de la demarare, a ajuns să producă doar prejudicii şi o situaţie dezastruoasă din punct de vedere ambiental.
http://www.sebesinfo.ro/microhidrocentrala-abandonata-din-parcul-arini-distruge-mediul-si-relatiile-dintre-hidroelectrica-si-primaria-sebes-9881.html
(http://www.sebesinfo.ro/wp-content/uploads/2016/11/microhidrocentrala-arini.jpg)
O prezentare a acestui proiect o puteti gasi aici (http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Prezentarea-amenajarii-hidroen74883.php)
A fost publicat raportul anual al Hidroelectrica pe anul 2015: http://hidroelectrica.ro/rapoarte/Raport_Anual_2015_RO.pdf
Pe parte de investitii, lucrurile interesante sunt urmatoarele:
QuoteProiecte finalizate și puse în funcțiune în 2015:
- AHE a râului Crişu Repede. Atelier de reparaţii şi exploatare CHE. Centru dispecer SH Oradea.
- AHE a râului Crişul Repede. Baraj la bazinul redresor - şenal aval. Adaptare la condiţiile de teren.
- Baraj Gura Apelor. Ecologizare şi igienizare prin defrişare cuvetă lac de acumulare Gura Apelor între cotele 1000,00-1078,50 mdM.
Perspective
Strategia de investiţii va continua să aibă la bază măsurile şi principiile instituite de către administratorul judiciar de orientare a societății către profit și utilizare judicioasă a fondurilor bănești, precum și în perspectiva viitoarei listări a acțiunilor companiei, astfel efortul investițional va fi dirijat către:
1. Finalizarea acelor obiective de investiții cu puneri în funcțiune într-un orizont de 2-3 ani, care să valorifice o folosință energetică importantă:
- CHE Bretea;
- CHE Răstoliţa;
- AHE Surduc Siriu – treapta Surduc Nehoiaşu, grupul I;
- AHE a râului Jiu pe sector Livezeni – Bumbești.
2. Continuarea lucrărilor la obiectivele de investiții aflate în stadii avansate de execuţie:
- AHE Cerna Belareca;
- AHE Bistra – Poiana Mărului – Ruieni – Poiana Ruscă. Aducțiunea secundară Bistra-Lac Poiana Mărului.
Personal, astept cu interes reinceperea lucrarilor la ultimele doua obiective de investitii, ultima informatie pe subiect e ca in data de 16.12.2015 Hidroelectrica a semnat un contract cu ISCE SA pentru "
AHE Cerna-Belareca. Evaluarea valorica a restului de executat."
Quote from: adrian rosca on November 16, 2016, 01:19:40 AM
acum mai bine de o luna am trimis o cerere catre Ministerul Energiei prin care le-am cerut sa detalieze partea investitionala legata de hidro, dupa cum urmeaza:
QuoteIn data de 16.09.2016 Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor SPEEH Hidroelectrica SA a adoptat Hotararea nr. 18 privind optimizarea proiectelor de investitii "Amenajarea Hidroenergetica Surduc-Siriu" si "Amenajarea Hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria". Avand in vedere caracterul de utilitate publică de interes national al acestor proiecte, va rog sa ma informati daca aceasta Hotarare respecta recomandarile documentului "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA" intocmit de Euro-Insol SPRL si inregistrat la cabinetul directorului general al SPEEH Hidroelectrica SA sub nr. 59196/25.05.2016, care poate fi consultat la adresa de internet:
http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf
respectiv:
AHE Siriu-Surduc: finalizare HA1 treapta Nehoiasu-Caderea Surduc si renuntare la treapta Ciresu-Surduc si aductiunile secundare.
AHE Strei: finalizare treapta Bretea si renuntare la celelalte trepte de cadere situate in aval de aceasta.
De asemenea, intrucat, conform celor declarate presei de catre Presedintele Directoratului SPEEH Hidroelectrica SA dl. Ovidiu Agliceru, Consiliul de supraveghere al SPEEH Hidroelectrica SA trebuia sa primeasca de la directori Notele de Fundamentare referitoare la restul de 15 obiective de investitii "istorice" pana la data de 15 septembrie 2016, va rog sa precizati daca aceste Note au fost supuse aprobarii Consiliului de Supraveghere si daca acestea respecta recomandarile cuprinse in documentul "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA", respectiv:
AHE Olt sector Cornetu-Avrig: finalizare treapta Racovita si renuntare la treapta Lotrioara.
AHE Rastolita: finalizare CHE Rastolita la cota minim energetica si fara captarile secundare.
AHE Jiu sector Livezeni-Bumbesti: finalizare CHE Dumitra si CHE Bumbesti.
AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca: finalizare aductiune secundara Bistra-Poiana Marului, tronson Bistra-Bucova si renuntare la aductiune secundara Raul Alb-Poiana Rusca si treapta Scorilo.
AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni, AHE Fagaras-Hoghiz, AHE Runcu-Firiza, AHE Pascani, AHE Cosmesti-Movileni, treapta Cosmesti, AHE Islaz: transfer catre alte entitati, sistare sau divizare.
AHE Borca-Poiana Teiului: renuntare la treapta Galu.
AHE Dambovita-Clabucet: renuntare la aductiunea secundara Nord-Fagaras.
Pentru AHE Cerna-Belareca, AHE Olt sector Cornetu-Avrig treapta Caineni si Lac Redresor Sebes et. I + et. II, va rog sa precizati daca s-au finalizat expertizele restului de executat respectiv studiile de optimizare si finalizare ale obiectivelor de investitii in conditii de rentabilitate economica si daca in cadrul Notelor de Fundamentare se propune continuarea sau sistarea lucrarilor la aceste obiective de investitii, avand in vedere ca in documentul "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA" se precizeaza ca acestea fac parte din lista obiectivelor de investitii propuse spre continuare cu optimizarea schemelor de amenajare si a indicatorilor tehnico–economici.
Pentru AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni si AHE Rastolita va rog sa precizati daca s-a analizat si eventual aprobat si varianta finalizarii obiectelor aflate intr-un stadiu mai avansat de executie, respectiv CHE Curtisoara si aductiune secundara Rastolita–ramura Vest, tronson Visa-Galaoaia Mica.
Pana acum nu au binevoit sa-mi raspunda, asa ca le-am trimis de curand si o reclamatie administrativa. >:(
In sfarsit au raspuns, dar asta de abia dupa ce i-am scuturat nitel:
(https://c1.staticflickr.com/6/5661/31289925952_60272f6547_o.jpg)
Raspuns MMAP la interpelarea deputatului Vasile Gliga (http://www.cdep.ro/interpel/2016/i10691A.pdf) privind stadiul avizarii proiectului de HG de expropriere aferent AHE Rastolita:
(https://c1.staticflickr.com/1/617/31515984832_a574469a37_o.jpg)
(https://c3.staticflickr.com/1/411/31515985122_759ba98be7_o.jpg)
Eu pana acum nu am auzit ca s-ar cere evaluare de mediu la un proiect de HG de expropriere. :o Cred ca e un abuz din partea MMAP. :bash:
^^^ Probabil ca nu asta este motivul pentru care au transmis "observatii si propuneri", ci faptul ca este o hotarare privind "aprobarea amplasamentului si declansarea procedurilor de expropriere".
Referitor la evaluarea de mediu, in NF a proiectului de HG scrie negru pe alb ca: "Până la emiterea Hotărârii Guvernului, pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier național, expropriatorul va obține acordul de mediu pentru defrișarea vegetației forestiere din cuveta lacului de acumulare Răstolița, potrivit legislației în vigoare.". Ar fi interesant de obtinut adresa MMAP catre ME, asa ca o sa le-o cer.
Iar referitor la amplasament, in proiectul de HG scrie asa: "Art. 1 - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică și de interes naţional "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" în suprafaţă de 210,4315 ha, potrivit planurilor topografice prevăzute în anexa nr. 1". Da, probabil de asta s-au legat, dar de fapt asta e doar o actualizare a situatiei cadastrale, amplasamentul proiectului e aprobat inca din '89, respectiv '96. Dupa cum probabil stii, partea de lucrare aferenta etapei I a proiectului e deja realizata, pentru punerea in functiune fiind necesara doar defrisarea cuvetei acumularii si realizarea unui nou drum de acces la casa vanelor de langa baraj, drumul actual urmand a fi inundat.
Mi-a raspuns si Hidroelectrica la intrebarile referitoare la soarta investitiilor nefinalizate:
QuoteStimate Domnule Adrian Roșca,
Având în vedere solicitarea dvs. din data de 24.11.2016 având ca subiect obiectivele de investiții derulate de Hidroelectrica, vă comunicăm cele de mai jos.
A. Intrebare: Va rog sa precizati daca Hotararea Adundarii Generale Extraordinare a Actionarilor SPEEH Hidroelectrica SA nr. 18/16.09.2016 privind optimizarea proiectelor de investitii "Amenajarea Hidroenergetica Surduc-Siriu" si "Amenajarea Hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria", respecta recomandarile documentului "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA" intocmit de Euro-Insol SPRL si inregistrat la cabinetul directorului general al SPEEH Hidroelectrica SA sub nr. 59196/25.05.2016
Raspuns: Referitor la optimizarea AHE a râului Strei pe sectorul Subcetate – Simeria și AHE Surduc – Siriu, în conformitate cu cele menționate în documentul - ,,Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea HIDROELECTRICA S.A." publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 10260/25.05.2016, la paginile 61- 63 și 68 - 72, menționăm că documentele au fost aprobate de organele statutare ale Hidroelectrica.
B. Intrebare: De asemenea, avand in vedere declaratiile de presa ale Presedintelui Directoratului SPEEH Hidroelectrica SA dl. Ovidiu Agliceru cu privire la faptul ca directorii trebuiau sa transmita Notele de Fundamentare pentru restul de 15 obiective de investitii "istorice" catre Consiliul de supraveghere al SPEEH Hidroelectrica SA pana la data de 15 septembrie 2016, va rog sa precizati daca aceste Note au fost supuse aprobarii Consiliului de Supraveghere si daca acestea respecta recomandarile cuprinse in documentul "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA", respectiv:
1. AHE Olt sector Cornetu-Avrig: finalizare treapta Racovita si renuntare la treapta Lotrioara.
Raspuns: Obiectivul de investitii AHE Olt sector Cornetu-Avrig se afla in etapa de analiza din punct de vedere tehnico-economic.
2. AHE Rastolita: finalizare CHE si baraj Rastolita la cota minim energetic. Cu privire la acest obiectiv, va rog sa precizati daca la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA s-a analizat si eventual aprobat si varianta finalizarii aductiunii secundara Rastolita – ramura Vest, tronson Visa-Galaoaia Mica, care se afla intr-un stadiu mai avansat de executie.
Raspuns: Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a solicitat reanalizarea investitiei de catre conducerea executiva a Hidroelectrica.
3. AHE Jiu sector Livezeni-Bumbesti: finalizare trepte Dumitra si Bumbesti.
Raspuns: Executia obiectivului de investitii AHE a raului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbesti a fost reluata dupa intreruperea temporara a lucrarilor mentionata in Planul de Reorganizare privind debitoarea HIDROELECTRICA S.A. – 2013 si are ca termen de punere in functiune anul 2017 pentru CHE Dumitra si anul 2018 pentru CHE Bumbesti.
4. AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca: finalizare aductiune secundara Bistra-Poiana Marului, tronson Bistra-Bucova si renuntare la aductiune secundara Raul Alb-Poiana Rusca si treapta Scorilo.
Raspuns: In ceea ce priveste Treptele Ruieni si Raul Alb s-a luat decizia finalizarii lucrarilor, renuntandu-se la treapta Scorilo. Urmeaza sa fie convocata AGA pentru aprobare.
5. AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni, AHE Fagaras-Hoghiz, AHE Runcu-Firiza, AHE Pascani, AHE Cosmesti-Movileni, treapta Cosmesti, AHE Islaz: transfer catre alte entitati, sistare sau divizare. Cu privire la AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni va rog sa precizati daca s-a analizat si eventual aprobat varianta finalizarii treptei Curtisoara care se afla intr-un stadiu mai avansat de executie, iar pentru AHE Pascani sa precizati daca s-a analizat si eventual aprobat varianta de optimizare a schemei de amenajare prin renuntarea la obiectele cu rol de irigatii si alimentare cu apa.
Raspuns: In ceea ce priveste AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a solicitat conducerii executive a companiei reanalizarea investitiei din punct de vedere tehnico-economic.
6. AHE Borca-Poiana Teiului: renuntare la treapta Galu.
Raspuns: Conducerea Hidroelectrica a decis finalizarea treptei Poiana Teiului si renuntarea la Treapta Galu. Urmeaza sa fie convocata AGA pentru aprobare.
7. AHE Dambovita-Clabucet: renuntare la aductiunea secundara Nord-Fagaras.
Raspuns: Conducerea Hidroelectrica a decis renuntarea si punerea in siguranta a obiectivului de investitii Dambovita-Clabucet – Ramura Nord. Urmeaza sa fie convocata AGA pentru aprobare
C. Intrebare: Pentru AHE Cerna-Belareca, AHE Olt sector Cornetu-Avrig treapta Caineni si Lac Redresor Sebes et. I + et. II (parte din lista obiectivelor de investitii propuse spre continuare cu optimizarea schemelor de amenajare si a indicatorilor tehnico–economici conform documentului "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA"), va rog sa precizati daca s-au finalizat evaluarile valorice ale restului de executat, respectiv studiile de optimizare si finalizare ale obiectivelor de investitii in conditii de rentabilitate economica si daca in cadrul Notelor de Fundamentare se propune continuarea sau sistarea lucrarilor.
Raspuns: In momentul de fata, se elaboreaza studii in vederea luarii unei decizii in favoarea optimizarii investitiei sau abandonarii acesteia.
D. Intrebare: Totodata, avand in vedere ca in raportul pe anul 2015 al SPEEH Hidroelectrica SA se mentioneaza ca efortul investitional al societatii va fi dirijat si catre continuarea lucrărilor la obiectivele de investiții aflate în stadii avansate de executie (sistate insa in cursul anului 2012) AHE Cerna Belareca si AHE Bistra– Poiana Mărului–Ruieni–Poiana Ruscă. Aducțiunea secundară Bistra-Lac Poiana Mărului, va rog ca pentru aceste doua obiective sa precizati datele preconizate de reluare, respectiv de finalizare a lucrarilor.
Raspuns: Reluarea lucrarilor la obiectivele mentionate va avea loc dupa finalizarea studiilor.
Intrebare: Ultima intrebare pe care doresc sa v-o adresez este daca in cadrul SPEEH Hidroelectrica SA s-a luat vreo decizie de continuare sau renuntare la obiectivul de investitii "Trecerea pe derivatie a CHE Oesti".
Raspuns: In legatura cu obiectivul de investitii "Trecerea pe derivatie a CHE Oesti" s-a luat decizia de continuare a lucrarilor.
Ministerul Energiei a propus şase candidaţi pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica
Ministerul Energiei are şase propuneri de candidaţi pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, urmând ca decizia finală să fie luată de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din 16 ianuarie 2017, se arată într-un document al companiei. Potrivit actului constitutiv al Hidroelectrica, producătorul de energie este condus de un Consiliu de Supraveghere (CS), format din şapte membri, numiţi de AGA, şi de un directorat, supravegheat de CS. Ministerul deţine 80% din acţiunile companiei, iar Fondul Proprietatea, restul de 20%. Propunerile ministerului sunt: Elena Popescu, Romeo Nicu Susanu, Ilinca von Derenthall, Marcel Cobuz, Mihai Daniel Aniţei, Ionuţ Purica, se arată într-un document privind convocarea AGA.
Economica.net (http://www.economica.net/ministerul-energiei-a-propus-sase-candidati-pentru-consiliul-de-supraveghere-al-hidroelectrica_131066.html)
http://www.economica.net/gerul-aduce-profit-pentru-hidroelectrica-am-vandut-si-cu-800-de-lei-mwh_131775.html (http://www.economica.net/gerul-aduce-profit-pentru-hidroelectrica-am-vandut-si-cu-800-de-lei-mwh_131775.html)
Quote
"În urma solicitărilor Transelectrica, am intrat în fiecare zi pe piaţa de echilibrare. Am vândut energie electrică la preţuri cuprinse între 250 şi 800 de lei pe MWh", a declarant pentru ECONOMICA.NET Ovidiu Agliceru, director general al companiei. El a estimat că, de la începutul acestei luni, caracterizată de consumuri record de energie electrică, pe fondul temperaturilor scăzute, cantitatea totală de energie vândută de Hidroelectrica pentru a echilibra sistemul energetic a fost de circa 150 GWh.
"Pot să vă spun sigur că frigul nu a adus pierderi pentru Hidroelectrica", a declarat Agliceru, întrebat care ar fi profitul înregistrat de companie prin vânzarea de energie electrică pentru echilibrarea sistemului.
Pentru comparaţie, preţul mediu pe piaţa de echilibrare, unde Hidroelectrica este obligată de Transelectrica să participe, în caz de nevoie, a fost de circa 320 de lei MWh, în ianuarie 2016, conform datelor ANRE.
Franklin Templeton: Hidroelectrica ar putea fi listată în acest an, dar trebuie îndeplinite unele condiții
La rândul său, directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru, prezent la eveniment, a declarat că listarea Hidroelectrica ar putea avea loc în acest an dacă se rezolvă problema investițiilor nerentabile din punct de vedere energetic. "Listarea anul acesta este fezabilă, însă în situația în care aceste investiții nerentabile vor fi soluționate în trimestrul I. Dacă în trimestrul I al acestui an nu vor fi soluționate, sigur că listarea se amână", a afirmat Agliceru. Managerul s-a referit la acele investiții care au avut ca obiect principal alimentări cu apă și atenuări ale undei de viitură. "Aceste investiții nerentabile energetic însumează 2 miliarde de euro", a mai spus Agliceru.
Profit.ro (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/franklin-templeton-hidroelectrica-ar-putea-fi-listata-in-acest-an-dar-trebuie-indeplinite-unele-conditii-16658675)
Punem pariu ca nu se mai listeaza?
Ovidiu Agliceru: Hidroelectrica pregateste investitii de 1,1 miliarde euro in urmatorii cinci ani
Cateva date noi in articolul din Wall-Street.ro (http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/208120/ovidiu-agliceru-hidroelectrica-pregateste-investitii-de-1-1-miliarde-euro-in-urmatorii-cinci-ani.html) referitoare la situatia centralelor Rastolita si Bretea. Conform declaratiilor lui Agliceru, termenul de finalizare al AHE Bumbesti-Livezeni pare ca s-a mutat din 2018 in 2020. Nimic insa despre AHE Cerna-Belareca si Ruieni.
Quote from: adrian rosca on December 22, 2016, 12:05:07 PM
Intrebare: ... daca in cadrul SPEEH Hidroelectrica SA s-a luat vreo decizie de continuare sau renuntare la obiectivul de investitii "Trecerea pe derivatie a CHE Oesti".
Raspuns: In legatura cu obiectivul de investitii "Trecerea pe derivatie a CHE Oesti" s-a luat decizia de continuare a lucrarilor.
S-a lansat licitatia pentru "
AHE a râului Arges pe sector Oesti – Curtea de Arges. Trecerea pe derivatie a CHE Oesti. Documentatii tehnico-economice în vederea finalizarii lucrarilor rest de executat.Etapa I. Documentatie tehnico-economica în vederea stabilirii lucrarilor executate si rest de executat, inclusiv reasezarea Devizului General. Documentatie de achizitie lucrari rest de executat.Etapa II. Documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire pentru lucrarile rest de executat"
In Tema de Proiectare inclusa in documentatia de licitatie gasim informatii interesante referitoare la caracteristicile si stadiul acestui proiect:
(https://c1.staticflickr.com/3/2570/33038881275_b7326965ce_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/3/2669/32883007212_98e5d546f4_o.jpg)
Niste planse gasesti pe undeva ?...
Pe GM nici macar nu am reusit sa identific pozitia CHE Oesti...
Aici e: https://goo.gl/maps/FuqSP9edp5A2
Iar daca vrei si poze:
Canalul de fuga:
(https://c1.staticflickr.com/6/5568/14899788557_98c9eb9638_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/4/3854/15063350176_c4fee74ee8_o.jpg)
Caseta de subtraversare rau Arges:
(https://c1.staticflickr.com/4/3880/15063352816_351d16f7f7_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/8/7371/13919424859_841a224149_o.jpg)
Canal de aductiune:
(https://c1.staticflickr.com/6/5314/14106072565_e72a2fd2fd_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/8/7400/14126138803_b514c182ff_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/8/7361/14102832821_b2645f09d6_o.jpg)
Multumesc...
Quote
Caseta de subtraversare rau Arges
Foarte tare...
Rau pe sub rau... ;)
Dar mi se pare ca este tare departe de canalul de fuga Vidraru - zic eu, ca cetatean ne-energetician, care mai face cateodata Transfagarasanul si vede din mers niste mega-lucrari... Dar undeva intre baraj si CHE Vidraru...
Insa trebuie sa recunosc ca nu am idee unde se termina canalul de fuga Vidraru...
CHE Oesti pare sa fie la multi km in aval pe Arges...
Daca reusesti sa gasesti la un moment dat niste planse cu ce este acum si ce vor sa faca, ar fi binevenite...
Acum ar trebui sa fie mai clar :)
(https://c1.staticflickr.com/1/460/32915097791_c4d327666c_o.jpg)
Si schema de amenajare CHE Vidraru:
(http://www.scrigroup.com/files/constructii/380_poze/image004.gif)
Acum este foarte clar...
Inginerii se prind chiar daca nordul este la vest (sau vestul la sud... whatever) :) ...
:cheers:
Nu m-am gandit niciodata ca la Vidraru canalul de fuga este atat de lung... Cati km are de fapt ?...
(Sunt amator, recunosc...)
Conform schemei de mai sus, lungimea galeriei de fuga este de 11,25km, iar cea a canalului deschis de la capatul ei, la coada lacului Oesti, cam de 500m.
Pe site-ul ME s-a republicat proiectul de HG privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa". E a treia incercare, poate de data asta va fi cu noroc. :)
Proiect HG (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2017/03/Rastolita-HG.pdf)
NF (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2017/03/RASTOLITA-NF.pdf)
Anexa (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2017/03/HIDROELECTRICA-Rastolita-anexa-nr.2.pdf)
Raspuns ME (care include si un punct de vedere detaliat din partea Hidroelectrica) la interpelarea deputatului Marius Pascan privind stadiul proiectului AHE Rastolita: http://www.cdep.ro/interpel/2017/r92B.pdf.
Noutatea ar fi ca in cadrul etapei 1 a proiectului s-au inclus si aductiunile secundare (ramura de vest - stadiu fizic 36% si ramura de est - 17%).
gata,s-a rezolvat! profesionalim,integritate!!
membrii in Consiliu de Supraveghere Hidroelectrica (http://www.hidroelectrica.ro/aga/180_01_Propunere%20membri%20provizorii%20Consiliul%20de%20Supraveghere-%20Ministerul%20Energiei%20.pdf)
S-a mai rezolvat inca una:
Compania de stat Hidroelectrica a anulat licitația lansată în mai anul trecut pentru megacontractul estimat la 97,5 milioane euro, TVA inclusă, de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru , după ce a primit doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini.
Profit.ro (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-anulat-megalicitatia-de-100-milioane-euro-pentru-retehnologizarea-vidraru-la-care-se-inscrisese-si-cel-mai-bogat-om-din-rusia-16886350)
Galerie foto cu amenajarea hidroenergetica abandonata de la marginea Sebesului:
Adevarul.ro/locale/alba-iulia (http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/amenajare-hidroenergetica-abandonata-marginea-unui-parc-sebes-7_58e374375ab6550cb8f35b88/index.html)
Ce rusine....
Pare din categoria "mult a fost, putin a ramas..."
Care este stadiul fizic ?
As zice pe la 50%.
Bine ca am cheltuit 50 de lei care nu ne aduc nimic, dar nu vream sa mai cheltuim inca 50 de lei astfel ca de la anul sa castigam 5 lei pe an... Macar 2 lei pe an, dar sa aduca ceva... Asa, stam cu 50 de lei ingropati, cand se va face vreun drum nou pe acolo chemam arheologii sa faca "descarcarea"...
Si daca ar fi singurul caz... :(
A aparut si articolul:
România lucrului prost făcut. Barajul abandonat într-un paradis natural după o cheltuială de 11 milioane de lei
În municipiul Sebeş la marginea unui parc prin care trece râul cu acelaşi nume, "zace" de mai mulţi ani o investiţie publică realizată de compania de stat Hidroelectrica în valoare de aproape 11 milioane de lei (aproximativ 2,4 milioane de euro). Este vorba despre o amenajare hidroenergetică demarată în 2006, dar abandonată câţiva ani mai târziu.
Situată la doar un kilometru şi jumătate de centrul municipiului Sebeş, în Parcul Arini, investiţia eşuată provoacă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurator. Terenul a început să se erodeze semnificativ în condiţiile în care râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate.
Adevarul.ro/locale/alba-iulia (http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/romania-lucrului-prost-facut-barajul-abandonat-intr-un-paradis-natural-cheltuiala-11-milioane-lei-1_58e364135ab6550cb8f2f21f/index.html)
Ministerul Energiei critica activitatea Hidroelectrica din 2016
Hotnews.ro (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-21712432-ministerul-energiei-critica-activitatea-hidroelectrica-anul-trecut-chiar-daca-societatea-fost-condusa-jumatate-remus-borza-coleg-partid-ministrul.htm)
Mentionez articolul doar datorita partii legate de activitatea investitionala din cursul anului trecut:
"In ceea ce priveste Hidroelectrica, din datele furnizate de conducerea companiei rezulta ca bugetul alocat investitiilor pentru anul 2016 a fost de 637,4 milioane lei. Conform acelorasi date, aceste fonduri ar fi trebuit redirectionate pe trei paliere: pentru investitiile aflate in derulare, pentru investitii noi si pentru modernizari si retehnologizari. Astfel, pentru investitiile aflate in derulare, compania a investit doar 42% din suma avuta la dispozitie anul trecut (354,4 milioane buget alocat/144,7 milioane de lei buget investit), in timp ce, pentru investitiile noi, deciziile au condus la alocari de capital de doar 3% din bugetul pe 2016 (41,5 milioane buget alocat/1 milion de lei buget investit). Cat priveste modernizarile si retehnologizarile companiei, planul pe 2016 prevedea investitii totale de 250,4 milioane lei. La finalul anului trecut, bugetul consumat a fost de doar 32,4 milioane lei (13% rata de realizare investitionala)", se arata in comunicatul Ministerului Energiei.
Si tot legat de asta:
Veniturile Hidroconstrucţia, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. ,,Afacerea este marcată de lipsa ofertelor pentru execuţia de proiecte majore de investiţii"
Constructorul cu capital privat românesc Hidroconstrucţia şi-a redus afacerile la jumătate anul trecut, la 403 milioane de lei (89,5 milioane de euro), în condiţiile în care în 2015 încheiase cu 764 milioane de lei (170 milioane de euro).
Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/companii/energie/veniturile-hidroconstructia-la-cel-mai-scazut-nivel-din-ultimul-deceniu-afacerea-este-marcata-de-lipsa-ofertelor-pentru-executia-de-proiecte-majore-de-investitii-16227066)
S-o vedem si pe asta, pana acum s-au dat termene doar ca sa fie incalcate:
O nouă sucursală Hidroelectrica ar putea fi înfiinţată la Târgu Jiu, după ce vor fi puse în funcţiune centralele de pe Jiu. Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, spune că centrala hidroelectrică Dumitra va deveni funcţională la 1 septembrie.
Andrei Maioreanu a verificat, joi, stadiul lucrărilor la centralele Dumitra şi Bumbeşti Jiu de pe râul Jiu. Acesta a precizat că centrala Dumitra ar urma să fie dată în folosinţă pe data de 1 septembrie. ,,Cel mai important obiectiv pentru mine şi pentru minister, în perioada următoare, este legat de amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni, unde s-au reluat lucrările. Mă voi deplasa acolo cu colegii de la Hidroelectrica Târgu Jiu pentru a vedea la faza locului cum se prezintă lucrările la barajul de la Livezeni şi la cele două centrale Dumitra şi Bumbeşti. Avem ca termen de punere în funcţiune prima treaptă, cu centrala de la Dumitra, de 24,5 MW, data de 1 septembrie", a declarat secretarul de stat Andrei Maioreanu. La ora actuală sunt executate 85% din lucrări, existând o întârziere de aproximativ o lună. ,,În momentul de faţă, există o întârziere de 20-25 de zile, întârziere care poate fi recuperată", susţine Maioreanu.
Pandurul.ro (http://www.pandurul.ro/articol/o-noua-sucursala-hidroelectrica-la-targu-jiu_89411.html)
In data de 14 aprilie AGOA Hidroelectrica a respins proiectul de BVC pe 2017. Eu sper ca asta s-a intamplat din urmatorul motiv:
"Hidrosind precizează: "Investiţiile: un capitol care ar putea genera locuri de muncă în Hidroelectrica şi industriile orizontale, dacă ar fi gestionat corect, este lăsat la voia întâmplării. Bugetul de investiţii a fost realizat în proporţie de doar 40% în 2016, iar pentru anul 2017 bugetul planificat este la un nivel de aproximativ 65% din cel planificat pentru anul precedent. În momentul de faţă lipseşte decizia, inclusiv la nivelul acţionariatului, referitoare la investiţiile istorice (investiţii complexe, cu componentă energetică redusă)."
Bursa.ro (http://www.bursa.ro/sindicatul-hidrosind-nu-exista-o-viziune-de-conducere-la-hidroelectrica-321366&s=print&sr=articol&id_articol=321366.html)
Am primit un nou raspuns din partea Hidroelectrica cu privire la situatia obiectivelor nefinalizate. Din pacate, cu o mica exceptie, nu s-a luat nicio decizie cu privire la soarta lor. Si unii viseaza listarea. :-[
QuoteStimate domnule Adrian Roșca,
Regăsiți mai jos răspunsurile la întrebările adresate de dumneavoastră.
Întrebare 1: Vă rog să precizați dacă analizele tehnico-economice privind obiectivele de investiții AHE Olt sector Cornetu-Avrig, AHE Răstolița, AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni, AHE Cerna-Belareca și Lac Redresor Sebeș et. I + et. II au fost finalizate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA. În caz afirmativ, vă rog să precizați rezultatele analizelor pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, respectiv optimizarea invesțitiei sau abandonarea acesteia, iar în cazul optimizărilor să menționați și la ce obiecte urmează a se renunța, respectiv a fi redimensionate, după caz. Pentru obiectivele la care analiza este finalizată, cu decizie de continuare a lucrărilor, vă rog să precizați și datele preconizate de reluare a lucrărilor.
Răspuns 1:
a. AHE Olt sector Cornetu-Avrig: Obiectivul de investiții AHE Olt sector Cornetu-Avrig se află în etapa de analiză din punct de vedere tehnico-economic.
b. AHE Răstolița: Investiția este în curs de reanalizare de către conducerea executivă a Hidroelectrica.
c. AHE Jiu Valea Sadului-Vădeni: În ceea ce priveste AHE Jiu Valea Sadului-Vădeni, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a solicitat conducerii executive a companiei reanalizarea investiției din punct de vedere tehnico-economic.
d. AHE Cerna-Belareca: În momentul de față, se elaborează studii pentru fundamentarea luării unei decizii cu privire la acest obiectiv.
e. Lac Redresor Sebeș et. I + et. II: În ceea ce priveste etapa 1 Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a luat hotărârea optimizării, iar pentru etapa 2, s-a luat hotărârea abandonului lucrărilor.
Întrebare 2: De asemenea, vă rog să îmi comunicați data preconizată de reluare a lucrărilor la obiectivul Aducțiune secundară Bistra-Lac Poiana Mărului, având în vedere că pentru Treapta Ruieni s-a luat decizia finalizării lucrărilor, asa cum ați menționat în răspunsul dvs. anterior.
Răspuns 2: Reluarea lucrărilor la obiectivul menționat va avea loc după finalizarea negocierilor (nota mea: cu Hidroconstructia).
Cu stimă,
Biroul de presă al Hidroelectrica
Cum se fac profiturile "istorice" la Hidroelectrica: >:(
(https://c1.staticflickr.com/3/2812/33662345583_1ed9a783cf_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4177/34312074072_077853fe36_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4190/34472021445_9eb9d5ea4f_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4172/34472021635_0d002b1e66_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4192/34472021295_01dae6255d_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/3/2812/33629713354_5ef2f8ef90_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4169/34472021095_0afea426e9_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4164/33629713054_a6487e7315_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4192/34312073702_f9a6200043_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4178/33629713234_3d6f543755_b.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4167/34472020745_401b4b31bb_b.jpg)
Trist...
Iar pentru angajatii UCM Resita cred ca este de-a dreptul tragic.
Mulgeti fratilor, mulgeti, dar haul din bugetul de stat tot n-o sa reusiti sa-l umpleti:
Hidroelectrica nu va mai fi listată în acest an; Ministerul Energiei schimbă procedura de privatizare (președinte CS)
Ministerul Energiei pregătește o hotărâre de Guvern prin care va schimba procedura de listare la bursă a Hidroelectrica, astfel încât banii să rămână la bugetul de stat, ceea ce va însemna că procesul nu va mai avea loc în acest an, a declarat, luni, Andreea Lambru, președintele Consiliului de Supraveghere al producătorului de energie, în cadrul unei conferințe de presă.
...
Potrivit actualei metode de listare a Hidroelectrica, aprobată de Guvern în 2013, adică prin majorare de capital, fondurile ar fi urmat să rămână în bugetul companiei.
"Vă răspund din punctul meu de vedere și ținând cont de faptul că nu am un mandat din partea Ministerului Energiei: este preferabilă vânzarea directă de acțiuni. Hidroelectrica în momentul de față are suficienți bani pentru investiții. Mai mult de atât nu cred că putem investi pe anul în curs, nu vom putea cheltui nici banii pe care îi avem, drept urmare este mai binevenit (ca fondurile să meargă — n.r.) la bugetul de stat", a subliniat președintele CS.
Agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/08/hidroelectrica-nu-va-mai-fi-listata-in-acest-an-ministerul-energiei-schimba-procedura-de-privatizare-presedinte-cs--14-49-57)
PS: Pe ordinea de zi pentru AGOA HE din 26.05.2017 e inclus un punct in care se propune aprobarea repartizarii a 100% din profitul net aferent anului 2016 sub forma de dividende catre actionari. Bine ca nu 101%!
Hotnews.ro (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-21753892-hidroelectrica-putea-vira-tot-profitul-1-miliard-lei-din-2016-catre-bugetul-stat-fondul-proprietatea-actionarii-vor-mai-primi-1-miliard-lei-din-rezerve.htm)
Stadiu lucrari baraj Livezeni (sursa: Cronicavj.ro (http://cronicavj.ro/wp/?p=61615)):
(http://cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2017/05/11-4.jpg)
Si CHE Bumbesti (sursa: Digi24.ro (http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/hidroelectrica-acuzata-de-distrugerea-parcului-national-defileul-jiului-716976))
(http://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA3dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMTcl/MkYwNSUyRjAzJTJGNzcyMTU3Xzc3MjE1/N19EU0NfMDA2MS5qcGcmdz0xMjAwJmg9/NjMwJmhhc2g9ODM0ZTc2N2EzYjZmYWU5YmRjNTAxYWI4OGYyNmIyNzU=.thumb.jpg)
Imi e neclar cum vor face incastrarea barajului in versantul stang, avand in vedere existenta coloanelor care sustin calea ferata. Canalul de deviere al Jiului va fi demolat, dar nu-mi dau seama ce se va pune in loc.
Listarea Hidroelectrica nu poate fi posibilă fără soluționarea problemei unor investiții nerentabile de 2 miliarde de euroQuote"Acei 30 de specialiști au muncit doi ani pentru a limpezi tot ce înseamnă investiții în Hidroelectrica. Concluziile acestora au fost că există 17 obiective de investiții care nu sunt eficiente energetic. Finalizarea acestor 17 obiective ar însemna pentru Hidroelectrica 100 și ceva de MW și o cheltuială de 2 miliarde de euro", a spus oficialul companiei.
Aceste investiții, începute înainte de 1990, au o componentă energetică foarte mică, în schimb fiind viabile pentru alte activități, precum navigație, irigații sau alimentarea populației cu apă, au fost puse în seama Hidroelectrica.
Agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/11/listarea-hidroelectrica-nu-poate-fi-posibila-fara-solutionarea-problemei-unor-investitii-nerentabile-de-2-miliarde-de-euro-11-42-51)
Cat de "limpezi" sunt lucrurile in aceasta privinta, puteti citi ceva mai sus.
Investiţii în domeniul energetic
Şi Hidroelectrica are în plan realizarea unor proiecte importante pentru sistemul energetic naţional, aşa cum a declarat directorul general, Ovidiu Agliceru: "300 de milioane de euro retehnologizări în centralele Stejaru, Vidraru, Râul Mare Retezat şi Mărişelu. Stejarul a fost contractat în 2015, se află în grafic.
Terminarea centralelor noi: avem patru proiecte în derulare, care se cheamă Siriu-Surduc, căderea Surduc, cel mai mare hidroagregat care va fi pus în funcţiune, 55 de megawaţi; Racoviţa, o hidrocentrală terminată, dar care, din considerente de poduri de cale ferată, din considerente de aval, urmează să fie finalizată şi în ceea ce priveşte partea de construcţii; avem hidrocentrala Bretea, hidrocentrală unde în urmă cu două luni de zile am efectuat probele de mers în gol cu cele două hidroagregate, centrală aflată pe râul Strei - demersurile sunt avansate. Sperăm că în cel mult o lună de zile sau chiar în luna asta vom face punerea în funcţiune, vom face cuplarea la sistem şi funcţionarea; vom aduce în regim comercial hidrocentrala Bretea."
Romania-actualitati.ro (http://www.romania-actualitati.ro/investitii_in_domeniul_energetic-102529)
La Racovita problemele sunt mai ales in amonte de podul de pe DN1, nu s-au facut toate exproprierile ca sa poata fi finalizate digurile.
QuoteAmenajarea hidroenergetică a Jiului pe sectorul Bumbești-Livezeni de către Hidroelectrica este contestată de organizațiile de mediu (...) Ecologiștii susțin că proiectul va duce la dispariția Jiului pe toată lungimea Defileului, implicit a florei și faunei. Investiția începută în 2003 ar fi trebuit finalizată în șapte ani, ceea ce nu s-a întâmplat din lipsa fondurilor. Între timp zona a fost declarată arie protejată, legislația pentru protecția mediului a devenit mai dură, dar Hidroelectrica a reluat lucrările în 2016, în baza unei autorizații emise de Consiliul Județean Hunedoara, fără a avea un nou aviz de mediu.
Tribunalul București a luat în pronunțare dosarul nr. 30624/3/2016 prin care asociațiile de mediu Bankwatch Romania, Neuer Weg și Energy Justice încearcă să obțină suspendarea autorizației de construire emisă în 2016 de CJ Hunedoara și care a permis Hidroelectrica să reia lucrările la complexul energetic ce presupune devierea Jiului prin galerii subterane în scopul producerii de energie.
Pandurul.ro (http://www.pandurul.ro/articol/judecatorii-decid-vineri-daca-muta-jiul-in-tunel_90065.html)
Actiunea ecologistilor a fost respinsa pe fond:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 30624/3/2016
Obiect: suspendare executare act administrativ aut. nr.7/2016
Părţi
Nume Calitate parte
ASOCIAŢIA BANKWATCH ROMÂNIA Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA Pârât
ASOCIAŢIA NEUER WEG Reclamant
ASOCIAŢIA ENERGY JUSTICE CU SEDIUL ALES Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ Pârât
SC HIDROELECTRICA SA Pârât
Sedinte
19.05.2017
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Admite in parte exceptia neindeplinirii procedurii prealabile invocata de parata HIDROELECTRICA SA.Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta ASOCIAŢIA ENERGY JUSTICE, ca inadmisibila. Respinge capatul de cerere privind suspendarea executarii autorizatiei de construire nr. 7/2016 emisa de parata CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA formulat de reclamanta ASOCIAŢIA NEUER WEG, ca inadmisibil. Respinge cererea de chemare in judecata, in rest, ca neintemeiata. Cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti. Pronunţata prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.05.2017.
Mai e un proces pe rol, de data asta cerandu-se anularea autorizatiei de construire. Prima infatisare e programata pentru 8 iunie.
Hidrocentrala nou-nouță a Sibiului care a costat 163 de milioane de euro și nu produce nimic | Foto și video
De aproape patru ani, deja, curge Oltul pe sub centrala hidroelectrică de la Racovița, a cărei panglică de inaugurare a fost tăiată de fostul premier Victor Viorel Ponta în decembrie 2013. Iar Oltul curge degeaba pe sub hidrocentrală, din cauza a două poduri CFR aflate la trei kilometri în aval, poduri care demult ar fi trebuit înlocuite cu unul nou, dar pentru care Ministerul Transporturilor nu are bani. Atât de interesați sunt guvernanții de hidrocentrala care a costat 162,7 milioane de euro, încât actualul ministru al Transporturilor nu și-a făcut timp într-o lună și jumătate să răspundă la niște întrebări. Iar predecesorul lui declară că habar nu avea de problemă.
...
Dar a mai apărut o problemă uitată: ,,ceva" exproprieri
După defecțiunile din 2015, întreg barajul de acumulare al CHE Racovița a fost golit, situație în care este și astăzi. Clădirea este pustie, totul fiind închis după gardurile de sârmă. ,,În prezent, CHE Racoviţa funcţionează în perioada de probe tehnologice reglementată prin prevederile Ordinului ANRE NR.59/2015", susțin reprezentanții Ministerului Energiei, în subordinea căruia funcționează Hidroelectrica.
În realitate, cei de la Hidroelectrica mai arată că și cu podurile din aval reconstruite, și cu probele încheiate, proiectul CHE Racovița tot nu ar fi încheiat. Și asta deoarece exproprierile pentru lacul de acumulare nu s-au încheiat. Din cele 576 de ha necesare hidrocentralei, ar mai fi necesar de obținut încă aproape 54 de ha, pentru care documentațiile au fost întocmite și care mai așteaptă o hotărâre de Guvern. ,,Documentațiile finalizate, menționate mai sus, au fost înaintate la ministerul de resort pentru obținere HG de expropriere în perioada 2012 – 2015. Din motive independente de voința Hidroelectrica, aceste acte nu au fost emise până în prezent", se mai arată în răspunsul Hidroelectrica.
Turnulsfatului.ro (http://www.turnulsfatului.ro/2017/05/22/hidrocentrala-nou-nouta-sibiului-care-costat-163-de-milioane-de-euro-si-nu-produce-nimic-foto-si-video/)
De fapt, lucrarile la acumulare nu sunt finalizate, ramanand de executat lucrari la digul mal stang, transa a III-a, in zona din amonte de podul de pe DN1 de la Bradu si pe paraul Avrig, imediat in aval de podul CF, in locurile marcate cu sageti pe schita de mai jos.
(http://i.imgur.com/B2DSP03.jpg)
De altfel, in raportul administratorului judiciar al HE pe luna octombrie 2015 se mentionau urmatoarele actiuni cu privire la rezolvarea problemei digurilor neexecutate:
"• Solicitare scadere cota NNR la 369,5 mdMB la Racovita in vederea continuarii lucrarilor hidrotehnice la CHE Racovita.
• Verificare bazin amenajare CHE Racovita dupa scaderea cotei in lac.
• Nota de informare si propuneri nr. 86625/07.08.2015-Negocieri cu proprietarii in vederea achizitionarii terenurilor aferente DMS, tr.III, CHE Racovita;
• Incheiere procese verbale cu proprietarii terenurilor aflate la Racovita transa a III-a, terenurile sunt necesare pentru continuarea lucrarilor;
• Nota de informare si propuneri nr. 117077/23.10.2015 privind negocieri cu proprietarii in vederea achizitionarii terenurilor aferente DMS Tr.III CHE Racovita.
• Elaborare RNO+ NVE pentru:
- Achizitionarea terenului in suprafata de 57.255 mp pentru CHE Racovita;
- Documentatii pentru intabulare, dezmembrare si comasare in C.F. a terenurilor aferente centralei si statiei de 110 KV-CHE Racovita
- Achizitionarea terenului in suprafata de 6.891 mp pentru CHE Racovita;"
Una din zonele cu probleme:
(https://c1.staticflickr.com/9/8035/28803758166_a714c3f8b1_o.jpg)
Conform raportului citat, nu sunt insa singurele probleme ramase nerezolvate:
• Infiintarea unei treceri la nivel cu CF, dotata cu instalatie SAT, pe linia CF 205 Brasov-Podu Olt la km 123+800 si desfintarea instalatiei SAT de la km 125+589, Racovita,
• Demolarea podului rutier aval CHE Racovita,
• Inlocuire si protectie conducta magistrala Transgaz - Racovita,
• Eliberare amplasament Linie 20KV Vestem-Vestem", CHE Racovita.
Din pacate, conducerea Hidroelectrica / Ministerul Energiei dorm in papuci, in loc sa rezolve problemele. >:(
Nu cred ca s-a postat asta pe aici, dar zic eu ca are legatura.
Hai sa vedem cine este cel de la conducerea ministerului despre care @adrian rosca crede ca doarme in papuci. Nu numesc partidul din care face parte si nici nu mai aduc aminte povestea cu CV-ul (care nu l-a scris el). Aveati vreo pretentie ca in frunte cu domnul ce da interviuri penibile la obscure site-uri de propaganda, acest minister strategic sa scoata la lumina intortocheatele cai ale investitiilor Hidroelectrica?
Într-un interviu de o oră, ministrul Energiei, Toma Petcu, a reușit ,,performanța" să greșească în orice subiect atins, de la energia nucleară, până la cărbune și uraniu, arătând cât de puțin stăpânește acest domeniu strategic. (//http://)
Întrebat la televiziunea B1 dacă este mulțumit de ministrul Energiei, șeful Executivului a răspuns: "Da, sunt mulțumit".
În plus, Grindeanu a spus că Petcu stăpânește domeniul său de activitate. "Este un om extrem de dinamic, un om care stăpânește domeniul. E un domeniu nu simplu, un domeniu cu mari provocări și provocările vor fi și mai mari în perioada următoare", a mai afirmat șeful Guvernului.
Agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/politica/2017/05/23/grindeanu-despre-ministrul-energiei-sunt-multumit-e-un-om-dinamic-care-stapaneste-un-domeniu-cu-mari-provocari-21-25-21)
:doh:
S-a scos, are o scuza , e un domeniu "nu simplu" deci e chiar ceva sa il stapanesti. Stii cum era la scoala acum 30 de ani - cand cineva stapanea materia insemna ca e peste media clasei. Pana la premianti mai era mult :D .
Pana la urma statul a luat 90% din profitul HE pe anul trecut: http://www.hidroelectrica.ro/aga/187_01_Hotarare%20AGOA%20nr.7%20din%2029.05.2017.pdf
Sperai sa nu ?...
Iar la anul probabil 100%...
Si anul asta s-a propus sa se distribuie 100% din profit plus inca un miliard de lei din rezultatul reportat. Dar propunerea nu a venit de la stat ci din partea Fondului Proprietatea si nu a fost aprobata de AGOA, vezi aici (http://www.hidroelectrica.ro/aga/184_01_Ordinea%20de%20zi%20completata%20pt.%20AGOA%20din%2026.05.2017.pdf).
Adrian, acolo este alta poveste...
Astia de la FP s-au enervat...
Au zis ceva de genul "voi vreti sa le lasati bani doar de seminte, iaca - noi vom cere sa renunte la seminte si sparga si pusculita ca sa puna inca cativa firfirei pe masa..."
Meciul FP - Guvernul Romaniei este lung...
Si a luat "noi intensitati" din decembrie/ianuarie incoace... ;)
Noile centrale electrice de pe Jiu, contestate. Parcul Naţional Defileul Jiului, în pericol!
Cele două centrale electrice pe care statul român se tot chinuiește de un deceniu și jumătate să le construiască pe râul Jiu, la Dumitra și Bumbești Jiu, sunt acum aproape de finalizare, dar cu greu vor putea fi puse însă în funcțiune dacă nu respectă condițiile de mediu. Ecologiștii, dar și reprezentanții Parcului Național Defileul Jiului trag un semnal de alarmă și spun că mediul va fi grav afectat după ce râul va fi captat și apa va fi dusă prin conducte subterane spre cele două centrale. Prin albia Jiului va mai curge doar un debit de 2,7 mc/secundă, adică foarte puțin.
O dezbatere în acest sens a fost organizată miercuri la Bumbești Jiu, la sediul Parcului Național Defileul Jiului, cel mai așteptat participant fiind cel din partea Hidroelectrica. O doamnă a reprezentat conducerea societății, motivând că directorul general e plecat din țară, compania fiind una pe care o cunoaște foarte bine Andrei Maioreanu, gorjeanul care este de câteva luni secretar de stat pe acest domeniu.
,,Un obiectiv strategic"
Dana Crâsnic a vorbit despre importanța acestei investiții, dar și despre faptul că lucrările începute în 2003 sunt acum aproape de finalizare. Cam 100 de milioane de euro reprezintă valoarea totală a proiectului, în prezent fiind gata construcțiile, Hidroelectrica urmând să se ocupe de aducerea echipamentelor necesare producerii energiei electrice.
,,Noi susținem finalizarea investiției deoarece este un obiectiv strategic, de interes național. Gradul de realizare a acestei investiții este de aproape 85%, iar asta ne duce în imposibilitatea de a nu continua lucrările. Ar fi absurd pentru că, altfel, ar trebui suportate alte costuri, ori de demolare a ceea ce s-a făcut până acum, ori de conservare", a spus reprezentanta Hidroelectrica.
(http://s3.pandurul.ro/116a844d9e82a78a01de20ff3a7ca9b9maxim.jpg)
Pandurul.ro (http://www.pandurul.ro/articol/noile-centrale-electrice-de-pe-jiu-contestate-parc_91229.html)
Sincer, ma depaseste un pic problema, nu sunt biolog/zoolog/botanist etc...
Dar 2,7 mc/s mi se pare suficient sa asiguri adăparea mamiferelor din zona si asigurarea "mediului umed" pentru batracieni/amfibieni si ce or mai inota pe acolo...
Este evident ca nivelul apei va scadea, dar asta ar putea face zona "mai permeabila" pentru animalele (mamiferele) "ne-acvatice" - vulpi, lupi, iepuri, caprioare si ce or mai trai pe acolo...
Pe de alta parte, nu stiu ce specii de pesti traiesc acum in Jiu. Daca nu au fost de mult "extinse" de poluare, atunci probabil ca pescarii vor fi singurii pagubiti...
Gresesc ?...
Stii mai multe despre subiect ?
Nu numai pescarii. Si rafterii vor fi afectati. ;)
Pai stiam ca centrala va rezolva poluarea de pe jiu pentru ca va avea niste bazine de sedimentare.
Quote from: TibiV on June 01, 2017, 09:48:54 PM
Pe de alta parte, nu stiu ce specii de pesti traiesc acum in Jiu. Daca nu au fost de mult "extinse" de poluare, atunci probabil ca pescarii vor fi singurii pagubiti...
Gresesc ?...
Stii mai multe despre subiect ?
Problema poluarii cu praf e carbune este (aproape) rezolvata prin inchiderea minelor si modernizarea sistemului de canalizare din Valea Jiului. Va exista insa un decantor subteran langa barajul de la Livezeni, ce va retine particule cu dimensiuni de peste de 0,5 mm, în
proporţie de 95%, vezi detalii aici: http://www.upet.ro/doctorat/abilitare/Onica%20Ilie/Teza%20abilitare%20Onica%20Ilie.pdf (pag. 21-27)
Secvente cu discutiile avute la sediul administratiei PN Defileul Jiului:
https://www.youtube.com/watch?v=LxZEdIlJMBk
Avarie pe magistrala barajului Măneciu, în Prahova.
O magistrală cu diametrul de 2 metri s-a spart în zona Barajului Măneciu din Prahova. Potrivit ISU Prahova, conducta face legătura cu hidrocentrala Homorâciu și nu sunt consumatori afectați. Incidentul a făcut ca o mașină aflată într-o gospodărie din apropiere să fie mutată din loc și izbită de un gard. Gospodăria respectivă a fost inundată. Aceeași sursă spune că nu există pericol major în zonă și nu sunt victime.
Observatorulph.ro (http://www.observatorulph.ro/viata-prahovei/80597-avarie-pe-magistrala-barajului-maneciu-in-prahova)
https://www.youtube.com/watch?v=JELaYCkmEhQ
Hmm. Ar merge o dronă la astfel de lucrări?
De ce nu? Uite aici o filmare din drona: https://www.facebook.com/danyel.spd/videos/1070718719670487/
Ma rog, un fel de a zice :)
Sau asa:
https://www.youtube.com/watch?v=kB-B4StZxmw
Raspuns Ministerul Energiei la o intrebare adresata de deputatul Neagu:
Si totusi, ce se intampla cu exproprierile? Tot Ministerul Transporturilor e de vina, desi nu are nicio treaba cu ele?
(https://c1.staticflickr.com/5/4255/35290706016_f99fb7d156_o.jpg)
(https://c1.staticflickr.com/5/4272/35290705196_25050b17d0_o.jpg)
http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=48444&idl=1
Si daca Ministerul Energiei ofera raspunsuri vagi, ii intrebam noi, mai la obiect. Tocmai ce-am trimis urmatoarea cerere catre ME:
QuoteVa rog sa imi comunicati care este stadiul rezolvarii urmatoarelor probleme ce au implicatii asupra finalizarii treptei CHE Racovita din cadrul amenajarii hidroenergetice Cornetu-Avrig:
• Expropriere / achizitie terenuri necesare finalizarii lucrarilor la dig mal stang (DMS), transa a III-a, atat in amonte de podul rutier pe DN1, cat si pe paraul Avrig, aval de podul CF pe linia 205;
• Infiintare trecere la nivel cu CF, dotata cu instalatie SAT, pe linia CF 205 Brasov-Podu Olt la km 123+800 si desfintarea instalatiei SAT de la km 125+589;
• Demolare pod rutier aval CHE Racovita;
• Inlocuire si protectie conducta magistrala Transgaz – Racovita;
• Eliberare amplasament Linie 20KV Vestem-Vestem, Racovita.
Ai uitat sa intrebi de podurile CF "de peste 120 de ani"... ;)
:cheers:
N-am uitat, m-am referit doar la problemele de la ei din ograda.
Conform anexei la proiectul de HG de aprobare al BVC Hidroelectrica pe 2017 (http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/06/ANEXA-16.pdf), cheltuielile propuse cu investitiile se ridica la suma de 626,43 milioane lei.
Quote from: adrian rosca on May 21, 2017, 12:19:59 AM
Amenajarea hidroenergetică a Jiului pe sectorul Bumbești-Livezeni de către Hidroelectrica este contestată de organizațiile de mediu
...
Actiunea ecologistilor a fost respinsa pe fond
...
Mai e un proces pe rol, de data asta cerandu-se anularea autorizatiei de construire. Prima infatisare e programata pentru 8 iunie.
Si a doua actiune a fost respinsa:
QuoteObiect: anulare act administrativ ac nr. 7/2016 si nr. 16/2012
22.06.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: C25 Fond-CA
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţiile invocate de pârâţi. Respinge cererea, ca neîntemeiată. Ia act că pârâta SC Hidroelectrica SA îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţa publică din 22 iunie 2017.
Document: Hotarâre 4021/2017 22.06.2017
Uite si pozitia MT referitoare la cele 2 poduri CF din aval de CHE Racovita:
(http://i.imgur.com/MJ2reVE.jpg)
http://www.cdep.ro/interpel/2017/r942A.pdf
In sedinta de guvern de azi a fost adoptat BVC Hidroelectrica pe 2017.
Ping-pong între giganţi cu cea mai mare investiţie din judeţ făcută din fonduri publice
Hidroelectrica a vrut să transfere barajul de la Lunca Paşcani către Administraţia Bazinală de Apă Siret, instituţie ce îl solicitase, dar cu titlul gratuit. Când a văzut nota de plată cerută, solicitanta a refuzat: era de 370 milioane lei.
Autorităţile statului joacă ping-pong cu cea mai mare investiţie din fonduri publice din judeţul Iaşi. Hidroelectrica a vrut să cedeze către Administraţia Bazinală de Apă Siret barajul de la Lunca Paşcani, potrivit unei adrese a Ministerului Energiei, obţinută de ,,Ziarului de Iaşi".
Însă transferul a picat când Hidroelectrica a arătat nota de plată: aproape 370 milioane lei. Administraţia Bazinală a solicitat ca obiectivul să fie transmis cu titlu gratuit. Suma reprezintă investiţiile realizate de către Hidroelectrica în perioada 2006 - 2015, în condiţiile în care doar aproape 50 milioane lei din aceste fonduri au vizat investiţii la Centrală, restul fiind la Acumulare. În context, Ministerul Energiei a precizat că s-a ajuns la situaţia în care Hidroelectrica finanţează o investiţie care nu este de interes pentru obiectul său de activitate.
,,Aşa cum a fost proiectată amenajarea, ca obiectiv cu folosinţe complexe, componenta energetică este una secundară, iar costurile pe MW vor fi foarte mari, în aceste condiţii", se arată în adresa citată. Lucrările la barajul de la Lunca Paşcani au început în perioada comunistă, în anul 1985. În 2006, Guvernul a decis unificarea a două investiţii (,,Acumulare Paşcani" şi ,,Centrală hidroelectrică Paşcani pe râul Siret") şi transmiterea cu titlu gratuit a proiectului din administrarea Ministerului Mediului în administrarea societăţii Hidroelectrica. ,,Până la acest moment nu s-a ajuns la nicio înţelegere în privinţa transferului Acumulării Paşcani. Având în vedere toate aceste aspecte, Hidroelectrica a demarat acţiunea de realizarea a unor studii/de abandon/conservare şi punere în siguranţă a lucrărilor executate, în vederea identificării soluţiilor pentru AHE (amenajări hidroenergetice, n.r.) cu componenta energetică redusă aflate în portofoliul său, printre care şi AHE Paşcani pe râul Siret", se mai precizează în adresa Ministerului Energiei.
Ziarul de Iasi.ro (http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ping-pong-intre-giganti-cu-cea-mai-mare-investitie-din-judet-facuta-din-fonduri-publice--164016.html)
In data de 05 iulie am primit raspunsul de la Ministerul Energiei referitor la CHE Racovita:
(http://i.imgur.com/gkFOeIy.jpg)
Nemultumit ca raspunsul batea moneda pe problematica podurilor, dar ocolea problemele din ograda HE, in data de 6 iulie le-am mai trimis o intrebare suplimentara care suna asa:
QuoteAvand in vedere insa ca anumite aspect legate de finalizarea treptei CHE Racovita au ramas nelamurite, ... va rog sa imi comunicati care este stadiul exproprierii terenurilor aferente amenajarii si sa clarificati motivele nefinalizarii digului mal stang al acumularii.
Iar azi pe Agerpres (https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/07/09/comunicat-de-presa-hidroelectrica-22-33-03) a aparut un comunicat de presa din partea Hidroelectrica:
QuoteIn data de 8 iulie, Ministrul Energiei, Toma-Florin Petcu insotit de Presedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, au continuat vizita la obiectivele hidroenergetice din judetul Sibiu, administrate de catre Uzina Hidrocentrale Sibiu. Primul obiectiv de investitii vizitat a fost centrala hidroelectrica Racovita, unde au fost prezentate stadiile fizice ale lucrarilor, precum si problematica infrastructurii conexe amenajarii hidroenergetice.
Impreuna cu coordonatorii proiectului au fost identificate, in teren, solutii de continuare a lucrarilor in vederea atingerii parametrilor nominali ai centralei.
Concluzia intalnirii a fost ca Hidroelectrica va prezenta Ministerului Energiei un plan complex privind graficul de executie fizic si valoric al lucrarilor rest de executat, promovarea de urgenta a documentatiilor de expropiere pentru cauza de utilitate publica pentru terenurile aferente acumularii, precum si o lista de solutii ce vor fi promovate in proiecte comune cu alte ministere si institutii publice implicate.
Ar trebui ca "planul complex" sa fie furnizat in urmatoarele 30 de zile ca sa pot primi si eu raspunsul din partea ME in termenul legal. O:-)
Din raportul Hidroelectrica pe anul 2016 (http://www.hidroelectrica.ro/Situatii_financiare/Raport%20financ%20conducere%202016.pdf):
QuoteCa urmare a discuțiilor purtate în ședințele comune ale Comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare și Comisiei de pregătire și monitorizare a privatizării, s-a transmis către Ministerul Apelor și Pădurilor o adresă prin care s-au solicitat precizări privind introducerea amenajărilor AHE Pașcani, AHE a râului Siret pe sector Cosmești– Movileni, AHE Surduc-Siriu. Treapta Cireșu-Surduc, AHE Runcu Firiza, AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, AHE a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului – Vadeni, în programele și strategiile de dezvoltare ale Ministerului Apelor și Pădurilor precum și dacă există interes din partea Administrației Naționale "Apele Române" (ANAR) pentru continuarea, respectiv finanțarea acestor investiți, având în vedere că funcțiunea principală a acestor investiții conform decretelor de aprobare se situează în sfera de responsabilitate ANAR. Ca raspuns, Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor a transmis faptul că aceste investiții nu fac parte din programele și strategiile de dezvoltare ale Ministerului Apelor și Pădurilor iar Administrația Naționala "Apele Române" a transmis că nu este interesată sa preia în întreg sau în parte aceste investiții pentru a le continua/finanța.
...
Conducerea companiei, având în vedere și respectarea obligatorie a Planului de Reorganizare, dar și a discuțiilor din cadrul Comisiilor de Privatizare privind transferul, sistarea sau abandonul acestor investiții cu funcțiuni complexe și ca urmare a solicitărilor Consorțiului de Listare, a continuat conservarea, paza și punerea în siguranță a acestor obiective de investiții, repornirea și refinantarea lor în acest context și în condițiile în care acestea au fost proiectate inițial putând aduce prejudicii companiei și implicit averii acționarilor.
La sfârșitul anului 2016, stadiul acestor demersuri era:
- Pentru 2 investiții (AHE a râului Strei pe sector Subcetate-Simeria și AHE Surduc-Siriu) s-au obținut Hotărârea AGEA de avizare a optimizării și avize în Consilul tehnico - economic al Ministerului Energiei;
- Pentru 4 investiții (AHE a râului Bistrița pe sector Borca-Poiana Teiului, AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni, AHE Bistra – Poiana Mărului – Ruieni – Poiana Ruscă și Lac redresor Sebeș etapa I) s-au obținut Hotărâri ale Consiliului de Supraveghere ce avizau inițierea demersurilor pentru obținerea de Hotărâri de Guvern de optimizare și s-au înaintat note de fundamentare către AGEA Hidroelectrica;
- Pentru 3 investiții (AHE Pașcani pe râul Siret, AHE complexă a râului Olt pe sectorul Fagaraș-Hoghiz și AHE Dâmbovița – Clăbucet) s-au obținut Hotărâri ale Consiliului de Supraveghere ce avizează sistarea și punerea în siguranță a lucrărilor deja executate și s-au înaintat note de fundamentare către AGEA Hidroelectrica, după identificarea costurilor de abandon și altor costuri incidente;
- Pentru 3 investiții (AHE Runcu – Firiza, Lac redresor Sebeș etapa II și AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni –Dunăre,CHE Islaz) s-au obținut Hotărâri ale Consiliului de Supraveghere ce avizează abandonul acestora, după identificarea costurilor de abandon și altor costuri incidente;
- Pentru AHE Răstolița – aducțiunile secundare și AHE a râului Jiu pe sector Valea Sadului – Vădeni, Consiliul de Supravegere a amânat luarea unei decizii;
- Obiectivele de investiții AHE Cerna – Belareca și AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig, vor rămâne în analiza conducerii companiei.
3. Bugetul de investitii și utilizarea fondurilor alocate
În anul 2016 bugetul alocat pentru activitatea investițională a fost de 642,483 mii lei, buget orientat pe următoarele directii principale:
- Asigurarea de fonduri de investiții pentru lucrările de bază în vederea realizării punerii în funcțiune la minimul energetic a obiectivelor de investiții in curs de execuție cu stadii fizice avansate, cu termene de punere în funcțiune estimate a fi realizate în intervalul 2016-2018: CHE Bretea, CHE Răstolița, CHE Dumitra și CHE Bumbești, CHE Nehoiașu II;
- Continuarea lucrărilor de retehnologizare/modernizare la: CHE Porțile de Fier II, CHE aval de Slatina pe râul Olt, CHE Stejaru și CHE Stanca;
- Demararea lucrărilor de retehnologizare la centrale hidroelectrice de sistem (CHE Mărișelu, CHE Vidraru, CHE Râul Mare Retezat);
- Demararea și derularea proiectelor de modernizare a hidroagregatelor din CHE Berești, CHE Vaduri, CHE Călimanești, CHE Slatina, CHE Săsciori, CHE Remeți;
- Derularea, în continuare, a activităților legate de promovarea și aprobarea în regim de urgență a documentațiilor pentru refacerea disipatorului de energie la CHE Portile de Fier I și trecerea acestui proiect pe investiții.
- Demararea de noi proiecte privind modernizarea echipamentelor (modernizare stații electrice 110 kV și a stațiilor de pompare energetică de mare putere SH Râmnicu Vâlcea, lucrări de modernizare și intervenție la stațiile de 110kV, 20kV si 6,3kV de la SH Curtea de Argeș);
- Retehnologizarea a 17 MHC-uri, aflate în faza de avizare Studiu de Fezabilitate și promovarea ca investiții;
- Elaborarea de studii și expertize pentru stabilirea volumului de lucrări de conservare necesare la obiectivele de investiții Făgăraș-Hoghiz, Valea Sadului – Vădeni, CHE Căineni, CHE Cosmești, CHE Nehoiașu II (HA 2), aducțiunea secundară Râul Lung – lac Poiana Rusca și captările secundare, CHE Curtișoara, CHE Pașcani, CHE Firiza I și II;
- Demararea de proiecte noi în domeniul IT pentru dezvoltarea infrastructurii existente precum și implementare ERP;
- Chirii și redări în circuitul agricol/silvic pentru terenurile ocupate temporar și definitiv, aferente obiectivelor de investiții;
- Utilaje și dotări independente (exploatare, IT, securitatea și sănătatea muncii, administrative etc.);
- Lucrări de reparații a căror valoare se capitalizează în valoarea mijlocului fix, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1802/2014 al Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru anul 2016 alocarea și realizarea fondurilor de investiții (CAPEX) se prezintă astfel:
Activitatea Alocări aprobate 2016 Realizări % de realizare*
[mii lei] [mii lei]
Dezvoltare:
Investiții în curs 337,801 144,733 42.85%
Retehnologizare 152,821 5,702 3.73%
Mentenanță cu capitalizare 96,582 26,763 27.71%
Dotari și utilaje independente 15,549 3,816 24.54%
Total: 642,483 182,113 28.35%
(*) Procentele de realizare sunt relative, pentru ca în multe situații lucrările propuse s-au realizat dar cu fonduri mai mici decât cele estimate la momentul întocmirii bugetului, pentru că prin negocieri s-au obținut valori mai reduse, astfel s-au realizat economii în favoarea Hidroelectrica. Multe din cauzele nerealizărilor nu țin de voința exclusivă a Hidroelectrica cum ar fi emiterea de Hotărâri de Guvern de expropriere sau obținerea unor hotărâri judecătoresti etc.
Principalele cauze ale realizărilor scăzute din Programul de Investiții pe anul 2016 sunt următoarele:
1. Proceduri de achiziție îndelungate și/sau prelungite suplimentar din următoarele motive:
- Modificarea legislației în domeniul achizițiilor în iunie 2016 (Legea 99/2016 și Hotărârea de Guvern 394/2016), ceea ce a dus la refacerea și resemnarea referatelor de necesitate și oportunitate aprobate,
retragerea și refacerea celor aflate în semnare, refacerea/reluarea procedurii de licitație;
- Procesul anevoios și uneori fără răspuns pentru obținerea de oferte neangajante în scopul fundamentării valorilor estimate;
2. Lipsa documentelor necesare ocupării terenurilor necesare continuӑrii/execuției lucrӑrilor:
- obținerea documentației topocadastrale pentru terenurile cuprinse în culoarele de expropriere, conform prevederilor Legii nr. 255/2010;
- neemiterea Hotărârilor de Guvern pentru exproprierea terenurilor în cazul AHE Răstolița, AHE Cosmești-Movileni, AHE Runcu-Firiza, AHE Pașcani, din cauze independente de Hidroelectrica, cu toate că
documentele premergatoare emiterii au fost depuse la ministerul de resort din anii 2012 – 2014;
- declararea de arii protejate, situri de interes comunitar Natura 2000 (SCI/SPA/PN) ulterior datelor de aprobare a investițiilor, care se suprapun pe amplasamentele obiectivelor de investiții aflate în derulare
(AHE Răstolița, CHE Racovița, AHE Bistra – Poiana Mărului, AHE Cerna - Belareca), fapt care a condus în unele cazuri la solicitări ale autorităților de mediu de revizuire a acordurilor și avizelor deja obținute
precum și efectuarea de noi studii de impact/evaluare adecvată a impactului proiectului asupra mediului, cu implicații directe asupra costurilor și termenelor de finalizare lucrări și punere în funcțiune;
- cumpărarea de terenuri – întârziată/blocată de lipsa planurilor parcelare întocmite la nivel de comune sau orașe (Avrig, Racovița, etc.) și a încheierilor de întabulare a dreptului de proprietate a persoanelor fizice, necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare la notariat. Refuzul unor proprietari de a vinde la prețul oferit de Hidroelectrica. Proprietari ale căror moșteniri nu au fost dezbătute deoarece, în unele cazuri, taxele notariale depășesc valoarea terenului, o parte din moștenitori sunt peste hotare sau număr mare de moștenitori și nu se justifică dezbaterea moștenirii deoarece suma ce revine fiecăruia este foarte mică.
3. Neemiterea Hotărârilor de Guvern de optimizare a indicatoriulor tehnico-economici pentru unele obiective de investiții –AHE Surduc – Siriu, AHE a râului Strei pe sector Subcetate – Simeria, etc.
4. Durata și modul de soluționare a litigiilor aflate în derulare la Tribunalele de Arbitraj International pentru proiectele de retehnologizare – Retehnologizare cu modernizare la CHE Porțile de Fier II, Creșterea gradului de siguranță în funcționare și modernizare la CHE pe râul Olt, pe sector Slatina – Dunăre.
5. Neîndeplinirea de către partenerii de contract a condițiilor necesare intrării în efectivitate a contractelor încheiate: constituirea garanțiilor bancare, încheierea contractelor cu subcontractorii, etc.
6. Nerealizarea lucrărilor programate și/sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale ale contractorilor sau subcontractorilor acestora din cauze ce țin exclusiv de aceștia și pentru care Hidroelectrica percepe penalități.
7. Obținerea avizelor si autorizatiilor necesare emiterii autorizației de construire – Retehnologizare Vidraru, Retehnologizare Râul Mare Retezat, Marișelu, Brădișor, liniile de evacuare a puterii din CHE Bumbești și CHE Dumitra, Disipatorul batajului deversor SHEN Porțile de Fier I.
8. Conditii meteo nefavorabile – exemplu inundații, condiții geologice grele – de exemplu morfologia terenului de la fața locului diferită față de cea din proiect.
Alte cauze, la fel de importante, au ținut și de organizarea și managementul intern al Hidroelectrica. Analizând toate aceste disfuncționalități, Directoratul, la începutul anului 2017, a procedat la operarea unor modificări în structura direcției de Investiții, inclusiv schimbarea conducerii acestei direcții.
Proiectele finalizate și puse în funcțiune în 2016 sunt următoarele:
Nr.crt. SH/UHE Denumire proiect Valoare mijloc fix
[lei]
1 Targu Jiu Sistem de avertizare-alarmare aval de baraj Vaja, 20,680.51
baraj Clocotiș și baraj Tismana Aval. Alimentarea
cu energie electrica a sistemului de avertizare-alarmare.
2 Targu Jiu Pod aval baraj Vaja 1,237,690.55
3 Targu Jiu Pod drum contur mal stâng baraj Vaja. 1,623,162.52
4 Bistrita Lucrări de redare în circuitul agricol a terenului aferent 126,847.50
organizării tehnologice de la AHE a râului Bistrița pe
sector Borca - Poiana Teiului. CHE Galu.
Investițiile efectuate în anul 2016 pe principalele obiective:
Nr. Crt. INDICATORI 2016
(mii lei)
1 AHE a râului Jiu pe sector Livezeni – Bumbești 73.831
2 AHE Surduc-Siriu 34.533
3 Lucrari reabilitare echipamente din CHE existente 26.763
4 AHE a râului Strei pe sector Subcetate-Simeria. CHE Bretea 16.302
5 AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig 11.745
6 Sistem informatic ERP 3.660
7 A.H.E.Răstolița 3.549
8 Modernizare statie 110 kV CHE Stanca 1.748
9 Retehnologizarea AHE Vidraru 1.252
10 Canal deversor peste halda de steril amplasată în albia pârâului Gâlceag 1.095
11 Modernizarea reductorilor de curent și tensiune din stațiile de 110 kV Săsciori 1.075
12 SHEN Porțile de Fier ll.Retehnologizare cu modernizare la CHE Porțile de Fier ll 883
13 A.H.E. Runcu Firiza 700
14 Retehnologizare CHE Stejaru 466
15 AHE a râului Bistrița pe sector Borca-Poiana Teiului 172
16 Altele 4.339
TOTAL 182,113
5. Perspective
Strategia de investiții va continua să aibă la bază măsurile și principiile instituite de către administratorul judiciar de orientarea societății către profit și utilizarea judicioasă a fondurilor bănești, precum și în perspectiva viitoarei listări a acțiunilor companiei, astfel efortul investițional va fi dirijat către:
• Dezvoltare
1. Finalizarea acelor obiective de investiții cu puneri în funcțiune într-un orizont de 2-3 ani, care să valorifice o folosință energetică importantă:
- CHE Bretea;
- CHE Răstolița;
- AHE Surduc Siriu – treapta Surduc Nehoiasu, grupul I;
- AHE a râului Jiu pe sector Livezeni;
- AHE a râului Jiu pe sector Bumbești;
- Optimizarea celorlalte obiective de investiții.
2. Continuarea demersurilor în vederea obținerii aprobărilor pentru optimizarea indicatorilor tehnico-economici și/sau renunțarea la anumite obiecte/trepte din cadrul investițiilor cu folosințe complexe, și /sau transferul acestora către alte agenții guvernamentale pentru obiectivele de mai jos aflate în diferite stadii de aprobare. Deciziile finale urmează a se lua după analizarea tuturor implicațiilor de cost ale oricăror variante propuse.
^^Iata ca problemele nu sunt doar la CFR:
(http://i.imgur.com/jzdMkUX.jpg)
In data de 22 august a fost atribuit contractul pentru UHE DORIN PAVEL (LOTRU-CIUNGET). LUCRARI DE REPARATII LA CAPTARILE SECUNDARE PASCOAIA-AMONTE, URIA, VALEA DANULUI, MUNTENI, GAUJANI SI TRAVERSARE PARCALAB – RAMURA ADUCTIUNI SECUNDARE NORD POMPAJ catre Tehnodomus SA, valoarea de contract fiind de 1,262,484.48 RON.
Ministrul Energiei: listare doar pentru 10% din Hidroelectrica
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că a prezentat săptămâna trecută o notă de informare în Guvern privind listarea a 10% din acţiunile Hidroelectrica, procentul fiind redus de la 15% cât se propusese iniţial.
"Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei. Această companie a fost restructurată (...) printr-o, să spunem, o renunţare a unor investiţii în zona de mentenanţă, modernizare, retehnologizare. Aceşti trei parametri sunt foarte importanţi pentru că, la ora actuală, Hidroelectrica are o capacitate totală de producţie de 6.400 de megawaţi şi, în realitate, nu poate să producă mai mult de 3.000 - 3.500. Înseamnă că restul de capacitate nefolosită trebuie retehnologizată, modernizată şi ea să înceapă să devină, să producă şi să aducă un plus de valoare companiei. Este primul nostru obiectiv", a declarat ministrul Energiei.
Economica.net (http://www.economica.net/ministrul-energiei-listare-doar-pentru-10prc-din-hidroelectrica_143788.html)
Trebuie retehnologizată, să-l întrebe pe Tăriceanu cum se face:
Hidrocentralele de la Porţile de Fier, sabotate chiar de statul român. Rolul jucat de Tăriceanu (http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/hidrocentralele-de-la-portile-de-fier-sabotate-chiar-de-statul-roman-rolul-jucat-de-tariceanu.html)
QuoteÎn 1999 Va tech propune un contract de retehnologiare în valoare de 98 de milioane e euro, este un contract la cheie pentru retehnologizarea PF2. Cheltuieli neprevăzute şi alte câteva artificii inginereşti duc valoarea totală la 278 de milioane de euro - aproape 200 de milioane de euro în plus. Interesant este că PF2 în 2000 aveau 16 ani, hidroagregatele erau că şi noi, abia îşi făcuseră rodajul şi mergea fără probleme.
Cu Ovidiu Agliceru, fost director general şi actual director de producţie am avut acum câteva luni o discuţie despre situaţia Hidroelectricii. "Pobleme care nu au fost rezolvate nici în prezent şi necesită eforturi deosebite din partea Hidroelectricii de menţinere în funcţiune a tuturor hidroagregatelor din porţile de fier 1 şi PF2", spune Agliceru.
Am primit un nou raspuns din partea Hidroelectrica cu privire la situatia obiectivelor nefinalizate:
QuoteStimate domnule Adrian Roșca,
Vă transmitem mai jos răspunsurile la solicitarea dumneavoastră:
Întrebare 1: Va rog sa precizati daca analizele tehnico-economice privind obiectivele de investiții AHE Cerna-Belareca, AHE Olt defileu sector Cornetu-Avrig, AHE Răstolița și AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni au fost finalizate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA. În caz afirmativ, vă rog să precizați rezultatele analizelor pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, respectiv optimizarea investiției sau abandonarea acesteia, iar în cazul optimizărilor să menționati și la ce obiecte urmează a se renunța, respectiv a fi redimensionate, după caz. Pentru obiectivele la care analiza este finalizată, cu decizie de continuare a lucrărilor, vă rog să precizați și datele preconizate de reluare a lucrărilor.
Răspuns 1: În prezent, la nivelul S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., se efectuează analiza tehnico-economică privind obiectivele de investiții AHE Cerna-Belareca, AHE Olt defileu sector Cornetu-Avrig, AHE Rastolița și AHE Jiu Valea Sadului- Vadeni.
Întrebare 2: De asemenea, vă rog sa îmi comunicați datele preconizate de reluare a lucrărilor la obiectivele Aducțiune secundară Bistra-Lac Poiana Mărului din cadrul AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni, Trecere pe derivație CHE Oești și Lac redresor Sebeș etapa I, având în vedere că pentru aceste obiective s-a luat decizia finalizării lucrărilor, respectiv de optimizare, asa cum ați menționat în răspunsurile dvs. anterioare.
Răspuns 2: Studiile pentru obiectivele de investiții AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni și Lac redresor Sebeș etapa I sunt în curs de analiză la S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA.
În ceea ce privește investiția Trecere pe derivatie CHE Oești - aceasta va fi bugetată la nivelul anului 2018.
Întrebare 3: Cu referire la AHE Cerna-Belareca și AHE Răstolița, vă rog să precizați stadiul actual al execuției lucrărilor (excavații, betonare, injecții umplere) pentru următoarele tronsoane de galerie de aducțiune:
1. Aductiune principală Cerna-Belareca
2. Aductiune secundara Rastolita-ramura Vest
Răspuns 3:
Referitor la AHE Cerna-Belareca și AHE Răstolița, stadiul actual al execuției lucrărilor (excavații, betonare, injectii umplere) este:
1. AHE Cerna Belareca - Aducțiune principală Cerna-Belareca: 89%.
2. AHE Răstolița - Aducțiune secundară Răstolița-ramura Vest - procentul de realizare a lucrărilor este de cca. 36%.
Întrebare 4: Totodată, vă rog să precizați dacă documentațiile necesare exproprierii terenurilor aferente Transei III Dig mal stang treapta CHE Racovița, AHE Cornetu-Avrig, respectiv Supraînălțare drum, încastrare baraj și lac acumulare Surduc, AHE Surduc-Siriu, au fost finalizate și înaintate Ministerului Energiei în vederea aprobării.
Răspuns 4:
Referitor la AHE Cornetu-Avrig – documentația necesară exproprierii a fost transmisă pentru analiză la Ministerul Energiei iar pentru încastrare baraj și lac acumulare Surduc, din cadrul AHE Surduc-Siriu s-a obținut Avizul de la RNP, fiind în curs obținerea celorlate avize.
Totul este "in analiza" inca de dinainte de iesirea HE din insolventa, iar ministrul Petcu se lauda doar cu "intentii":
Quote
Într-adevăr, Ministerul Energiei nu renunţă la proiectul de realizare a barajului de pe Cerna, investiţie a Hidroelectricii. ,,Atunci când Hidroelectrica a intrat în reorganizare, administratorul judiciar a decis ca 17 mari proiecte să intre în conservare, adică să nu se mai continue realizarea lor. Când am venit la minister, am dispus să se facă analize specializate, pentru că nerealizarea unor proiecte mari pot afecta economia naţională. Barajul de pe Cerna este unul dintre proiectele pe care le vom continua, este o investiţie de 80-90 de milioane de euro şi este necesară. Intenţia este să o finalizăm cât mai repede", a precizat şi Toma Petcu, ministrul Energiei, prezent miercuri la Reşiţa.
Caon.ro (http://www.caon.ro/din-culisele-intalnirii-mocioalca-petcu/1890086)
Si evident ca intre timp lucrarile abandonate in 2012 fara niciun fel de masura de conservare continua sa se degradeze: >:(
Quote...vom face astazi o trecere in revista a unei lucrari ce a debutat in anul 1985, ulterior lucrarii de la Herculane, unul din scopurile ei fiind reechilibrarea debitelor afectate de prelevarea lor in acumularea Iovan si transferarea acestora in bazinul Jiului: Barajul Cornereva. (...) Desi lucrarea este de o certa importanta pentru mediu, precum si pentru furnizarea de energie electrica, desi la acest moment se afla intr-un stadiu avansat de realizare, desi investitiile in lucrare s-au constituit de-a lungul anilor intr-un efort financiar deosebit, iata ca, de cativa ani, lucrarea a fost oprita. Temporar... definitiv... cine poate raspunde? Ca de obicei, la noi – nimeni!
Intre timp, natura si-a continuat evolutia: taluzul de pe versantul drept, afectat de precipitatii, si-a inceput marsul nestavilit acum catre deversor, acoperind o parte din lucrari.
Apele siroind pe paramentul amonte au generat subspalari ale materialului constitutiv, urmate de ruperi si/sau prabusiri ale elementelor de protectie din beton.
Stricaciunile sunt mari, avanseaza in ritm accelerat si vor genera cheltuieli suplimentare consistente la o eventuala reluare a lucrarilor.
Agenda Constructiilor (http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/08/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xv-amenajarea-raurilor-cerna-belareca/#.WeCAFOlryUk)
Bogdan Badea, presedintele Directoratului Hidroelectrica, despre investitiile HE:
Quote
– Ce v-ați propus și ce se poate realiza în această perioadă de provizorat la Hidroelectrica? Care sunt urgențele?
– Recuperarea întârzierilor în planul de investiții atât cât se poate pe acest final de an. Realizarea planului de mentenanță este de asemenea un obiectiv prioritar. Ne dorim ca în acest an să avem decizii clare pe câteva din obiectivele cu funcțiuni complexe. Mă refer în primul rând la acele obiective în care costurile de abandon sunt semnificativ mai mici decât cele pe care le presupune continuarea investiției. Ca număr, sunt 17 obiective istorice. Dintre acestea, discutăm de analize pe diverse trepte, faze de execuție. Deci nu este vorba despre 17 obiective care se continuă sau abandonează, ci este vorba despre anumite trepte de investiții. Sperăm să luăm decizii în acest an si să depășim în sfârșit faza discuțiilor.
...
Ne aflăm în diverse faze cu emiterea de HG-uri pentru exproprieri. Avem însă semnale pozitive de la Guvern, care susține investițiile, și sperăm în aprobarea rapidă a HG-ului privind exproprierea de la Răstolnița.
– Ce investiții vor fi finalizate în acest an?
– Prima investiție care va fi pusă în funcțiune în acest an este Centrala de la Bretea din Amenajarea hidroenergetică a raului Strei. În măsura în care reușim să clarificăm situația terenurilor necesare liniei de evacuare, finalizăm si Centrala de la Dumitra-Bumbești.
Investenergy.ro (http://www.investenergy.ro/interviu-bogdan-badea-presedinte-directorat-vom-schimba-filosofia-de-face-investitii-hidroelectrica-nu-mai-vrem-sa-facem-lucrurile-dupa-ureche-stil-pompieristic/)
Quote from: adrian rosca on August 05, 2017, 08:24:42 PM
La centrala Bretea de pe raul Strei lucrarile sunt aproape finalizate, probabil ca in curand o sa auzim de vreo vizita a ministrului Petcu la fata locului.
Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, va inaugura luna viitoare hidrocentrala de la Bretea, în judeţul Hunedoara, de pe râul Strei, după o investiţie de 58 milioane euro, a declarat vineri pentru News.ro directorul general al companiei, Bogdan Badea.
"Va fi inaugurată în decembrie, au mai fost lucrări ce trebuiau terminate. Se lucrează într-un ritm alert. Este prima centrală făcută printr-o ivestiţie publică după mulţi ani", a declarat vineri pentru News.ro directorul general al companiei, Bogdan Badea.
Hidrocentrala va avea o putere instalată de 12 MW.
News.ro (https://www.news.ro/economic/hidroelectrica-va-inaugura-luna-viitoare-hidrocentrala-de-la-bretea-o-investitie-de-58-milioane-euro-1922405510582017111517385279)
Ministrul energiei vrea sa invie proiectul Hidro- Tarnita, chiar daca nu s-a dovedit fezabil pana acum: Vom rescrie acest proiect il vom pune in transparenta publica
Ministerul Energiei analizeaza proiectul privind hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnita- Lapustesti, desi acesta a esuat, fiind suspendat anul trecut.
Este un proiect prin care au fost cheltuite circa cinci milioane de euro pe tot felul de studii de fezabilitate, care nu au reusit sa-i dovedeasca viabilitatea.
Cu toate acestea, ministrul energiei Toma Petcu a anuntat ca il va relua. "Vom rescrie acest proiect il vom pune in transparenta publica", urmand sa fie facut prin parteneriat public-privat, a declarat joi Toma Petcu, cu ocazia audierilor din cadrul comisiei parlamentare de ancheta a Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).
Proiectul era evaluat la peste 1 miliard de euro.
hotnews.ro (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22116219-ministrul-energiei-vrea-invie-proiectul-hidro-tarnita-chiar-daca-nu-dovedit-fezabil-pana-acum-vom-rescrie-acest-proiect-vom-pune-transparenta-publica.htm)
Executia bugetului de investitii Hidroelectrica conform Raportului Consiliului de Supraveghere pe Semestrul I 2017 (http://www.hidroelectrica.ro/aga/233_01_Materiale%20pct.5%20ordine%20de%20zi%20AGOA%20%20din%2012.12.2017.pdf):
(https://farm5.staticflickr.com/4535/38466637131_f126e30f6f_o.jpg)
>:(
Lipseste rubrica "dividende la stat - realizat 200%"...
Am vrut sa vad daca Ministerul Energiei are un punct de vedere propriu referitor la obiectivele de investitii Hidroelectrica, dar se pare ca nu are:
QuoteVa rog sa imi comunicati care este stadiul aprobarii proiectului de hotarare a Guvernului privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor aflate in coridorul de expropriere al lucrarii de utilitate publica "Amenajare Hidroenergetica Rastolita". Ultima informatie publica referitoare la acest subiect este raspunsul Ministerului Energiei cu nr. 110 191 din 14.03.2017 la o interpelare adresata de dl. deputat Marius Pascan, prin care s-a precizat ca la data respectiva proiectul se afla pe circuitul de avizare ministerial.
De asemenea, va rog sa precizati daca exista o data limita pentru finalizarea analizelor tehnico-economice privind investitiile "istorice" ale SPEEH Hidroelectrica SA (AHE Cerna-Belareca, AHE Olt defileu sector Cornetu-Avrig, AHE Rastolița, AHE Jiu Valea Sadului- Vadeni, AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni și Lac redresor Sebeș etapa I). In cursul ultimului an, am adresat 3 cereri de furnizare de informatii de interes public privind situatia acestor obiective de investitii catre SPEEH Hidroelectrica SA, insa de fiecare data am primit raspuns ca acestea se afla in etapa de analiza din punct de vedere tehnico-economic.
Cu privire la obiectivul de investitii AHE Cerna-Belareca, conform informatiilor aparute in presa locala din Caras-Severin in cursul lunii august 2017 (http://www.caon.ro/din-culisele-intalnirii-mocioalca-petcu/1890086), intentia Ministerului Energiei este de a finaliza acest proiect. Va rog sa precizati data estimata de la care se vor relua lucrarile la acest obiectiv de investitii.
(https://farm5.staticflickr.com/4523/38128631495_8378bfa9c8_o.jpg)
Ecologistii au obtinut la recurs anularea autorizatiilor de construire pentru amenajarea hidro din Defileul Jiului:
QuoteSolutia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017.
In M.O. nr. 1003 de azi s-a publicat HG 900/2017 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publicalică de interes de interes național "Amenajarea ,,Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa".
Pana la punerea in functiune mai e insa de trecut un hop: obtinerea acordului de mediu pentru defrisarea vegetatiei forestiere din cuveta lacului de acumulare Rastolita, potrivit legislatiei in vigoare. Si avand in vedere ca exista o suprapunere intre P.N. Calimani si acumulare, presimt ca acordul de mediu va fi destul de greu de obtinut.
Punctul de vedere al Ministerului Mediului cu privire la AHE Jiu Defileu, cu mentiunea ca se descrie situatia de dinainte de anularea autorizatiilor de construire de catre CAB:
(https://farm5.staticflickr.com/4745/24734168717_55cd113ddd_o.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4712/39601788451_4276ffc81c_o.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4623/27824895829_71eda6f6d9_o.jpg)
Maioreanu, Energie: Căutăm soluţii pentru punerea în funcţiune a hidrocentralelor de pe râul Jiu
Statul român a plătit 155 de milioane de euro pentru construcţia a două hidrocentrale pe râul Jiu, însă două organizaţii de mediu au reuşit să oprească până la acest moment lucrările de construcţie. Hidrocentralele ar fi aprins lumina în 100.000 de locuinţe.
Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg au câştigat, definitiv, procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proces început de Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, deţinut de statul român, încă din deceniul trecut, şi care era aproape de finalizare, a relatat în premieră ECONOMICA.NET.
,,Finalizarea investițiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica – producător de energie din surse regenerabile de interes național –este o măsură asumată ferm prin Programul de Guvernare. La fel – creșterea gradului de valorificare a potențialului hidroenergetic. Ministerul asigură întreg sprijinul pentru finalizarea lucrărilor de pe Jiu", spune Andrei Maioreanu.
Economica.net (http://www.economica.net/maioreanu--energie--cautam-solutii-pentru-punerea-in-functiune-a-hidrocentralelor-de-pe-raul-jiu_148713.html)
^
Quote"Pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cercetează căile de acţiune imediată şi prioritizarea acestora", se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.
Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă, în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni, au mai spus oficialii companiei.
Deja au decis ce sa faca: urmeaza sa fie emisa o noua autorizatie de construire pentru "lucrari de interventie in regim de urgenta" in baza prevederilor legii 50/1991:
QuoteCu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în cazul construcţiilor care prezintă pericol public, autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, care constau, în principal, în sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice competente potrivit prezentei legi, urmând ca documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare - expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică - D.T., proiect tehnic - P.T., detalii de execuţie D.E. - să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
Evident ca vor incerca sa execute cat mai multe lucrari in baza noii autorizatii, chiar si cele care nu fac parte din categoria "urgente" si la fel de evident este ca ONG-urile de mediu vor sustine ca noua autorizatie nu respecta legislatia privind evaluarea impactului asupra mediului si o vor ataca in contencios administrativ.
Oricum, despre punere in functiune nu poate fi vorba in viitorul apropiat.
Tot legat de acest proiect, ANPM a decis ca Racordarea la SEN a CHE Bumbesti - Linie electrica Aeriana LEA 110 kV dublu circuit (d.c.) CHE Bumbesti- Borna 35 bis, LEA 110 kV Tg-Jiu Nord - Parangu circuitul 2, se supune evaluarii impactului asupra mediului si se supune evaluarii adecvate. Mai mult decat atat, conform Deciziei etapei de incadrare (http://www.anpm.ro/documents/20769/33168819/Decizia+etapei+de+incadrare+5187+din+20.10.2017+Hidroelectrica.PDF/0eb132e5-da61-476e-aed1-c599abf9cb20), probabilitatea impactului trebuie reanalizata tinand cont de impactul cumulat cu tot proiectul AHE Bumbesti-Livezeni.
Daca luam in calcul si procesul pierdut cu Garda de Mediu, concluzia este ca pentru punerea in functiune si racordarea la sistemul energetic national, Hidroelectrica era oricum obligata sa reia procedura EIA pentru tot proiectul, chiar si in situatia in care autorizatiile de construire nu ar fi fost anulate.
PS La Curtea de Apel Cluj mai e un proces pe rol cu ecologistii pentru anularea de data asta a avizului de gospodărire a apelor nr. 410/15.08.2005, document prin care s-a stabilit debitul de servitute al Jiului. Luni e prima infatisare.
Hidroelectrica a depus o cerere de contestatie in anulare impotriva deciziei CAB:
Nr. unic (nr. format vechi): 804/2/2018
Data inregistrarii: 05.02.2018
Sectie: Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Obiect: anulare act administrativ dec. nr. 5378/14.12.2017 dos. nr.10058/3/2017
Stadiu procesual: Contestaţie în anulare – Recurs
^Primul termen in dosar a fost stabilit in data de 13.04.2018.
Intre timp, nici ecologistii nu se lasa si la randul lor au depus o cerere de revizuire:
Nr. unic (nr. format vechi): 911/2/2018
Data inregistrarii: 08.02.2018
Sectie: Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Obiect: anulare act administrativ dosar 10058/3/2017,dec.5378/14/12/2017
Stadiu procesual: Revizuire - Recurs
LE Am scris gresit, de fapt cererea de revizuire a fost facuta tot de Hidroelectrica, iar primul termen in dosar e in 01.03.2018.
O idiotenie mai mare nu e de imaginat pentru o lucrare inceputa in secolul trecut...acum ce facem?...o demolam???
Si cu fondurile uriase cheltuite ce facem?...le trecem pe pierderi?...ca nu aveam destule?
:(
Cam asa si-ar dori distinsii ecologisti. O mica corectie insa, proiectul tehnic a fost facut prin 2002-2002, iar lucrarile au inceput in 2004. Acum insa ecologistilor li s-a pus pata si pe AHE Rastolita si AHE Surduc-Siriu, ambele incepute inainte de '89:
https://ardealnews.ro/2018/02/11/video-barajul-de-la-rastolita-pune-in-pericol-cel-mai-valoros-peste-din-romania/
Le recomandam "energic" domnilor ecologisti ca atunci cand vor sa aprinda un bec sa apeleze la doua variante "eco":
1. Sa frece niste bete de o bucata de iasca.
2. Sa frece niste licurici pe spate iar dupa asta sa ii barge la borcan. Borcan gaurit, evident....
>:(
Nu am inteles de ce trebuie sa fie gaurit borcanul.
Sa nu se sufoce licuriciul :)
Hidroelectrica a relansat după un an megalicitația de retehnologizare a hidrocentralei Vidraru, contract de aproape 100 milioane euro
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu 80% din acțiuni, a relansat licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, procedură care fusese anulată în primăvara anului trecut după ce compania de stat primise doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini. Contractul este evaluat la 94 milioane euro cu tot cu TVA, respectiv 78,98 milioane euro fără TVA.
Profit.ro (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-relansat-dupa-un-an-megalicitatia-de-retehnologizare-a-hidrocentralei-vidraru-contract-de-aproape-100-milioane-euro-17899203)
Hidroelectrica a obținut cel mai mare profit brut din istoria companiei
Producătorul de energie Hidroelectrica a obținut anul trecut un profit brut de 1,6 miliarde de lei, rezultatul fiind cel mai bun din istoria companiei, a declarat, miercuri, Bogdan Badea, directorul general al companiei. "Potrivit rezultatelor neauditate, estimăm un profit brut de 1,6 miliarde de lei, cel mai bun de până acum în istoria companiei. Rezultatul s-a datorat disponibilității hidroagregatelor și controlului pe costuri. Producția a fost de 14 TWh, față de 14,5 TWh prognozat. A fost un an sub media multianuală din punct de vedere hidrologic", a spus Badea. Potrivit acestuia, pe primul semestru compania a realizat doar 32% din investițiile bugetate, însă, în al doilea semestru, investițiile au fost realizate la nivelul a peste 90% din cele bugetate, astfel că, per total, valoarea indicatorului a ajuns la 62% la nivelul întregului an. Cifra de afaceri a ajuns la 3,287 miliarde de lei, cu 3% sub cea estimată.
Profit.ro (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/hidroelectrica-a-obtinut-cel-mai-mare-profit-brut-din-istoria-companiei-17938575)
^Sunt extrem de curios daca pentru retehnologizarea centralei/barajului de la Vidraru e specificat in caietul de sarcini ceva legat de sistemul AMC. Nu de alta, dar cineva de prin Serbia (momentan) si-a bagt firmulitele pe acolo si a implementat un proiect de tip UCCH din perspective senzoriale si ... nu merge nimic. Mai mult nu e facut nici un RTL pentru ca tuturor le e frica sa semneze. Sunt extrem de curios daca nu au bagat "soparlita" pe sest in caietul de sarcini...
@vladb, poti sa explici mai pe intelesul tuturor ce inseamna UCCH cu referire la un sistem AMC?
Raspuns ME la intrebarea deputatului Cozmanciuc cu privire la strategia de dezvoltare a domeniului hidroenergetic:
(https://farm1.staticflickr.com/786/39015718890_0cd3559b07_b.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4771/26955979178_59a5dd377e_b.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/783/40116669514_7f4e7de8be_b.jpg)
http://www.cdep.ro/interpel/2018/r2930A.pdf
Observati ca obiectivele de investitii "istorice" sunt inca "in analiza", desi ME sustinea in decembrie ca data limita pentru finalizarea analizelor era sfarsitul lui 2017.
Quote from: perfidus on March 15, 2018, 05:52:21 PM
@vladb, poti sa explici mai pe intelesul tuturor ce inseamna UCCH cu referire la un sistem AMC?
UCCH=Urmarirea Comportarii Constructiilor Hidrotehnice - in mod normal, fiecare constructie hidrotehnica (baraj, centrala, dig, acumulare temporara, castel de echilibru) este prevazuta inca din momentul constructiei cu elemente senzoriale (senzori/traductoare) ce masoara diferite marimi fizice importante: nivel apa, debit infiltrat/exfiltrat, deformari, presiune totala/interstitiala, inclinari, temperatura beton/apa, etc. Toate datele respective sunt procesate de proiectantul barajului/HE/contractant extern rezultand o analiza a comportarii in timp a constructiei. Dupa care se iau madurile coercitive (daca e cazul: injectii cu ciment, golire partiala/totala lac, decolmatare rigole/deversori etc).
AMC=Automate de masura si control - senzori + traductor + circuit de masura + sistem de achizitie si conversie date + logger. Bineinteles, redundanta rexultatelor este asigurata de masuratorile manuale realizare de personalul HE.
Sper ca am fost cat de cat clar...
Hidroelectrica a produs marţi aproape jumătate din necesarul de energie al ţării
Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, a produs marţi aproximativ jumătate din necesarul de electricitate al României, conform datelor publicate pe site-ul operatorului de transport al energiei electrice Transelectrica. "În condiţiile unui consum de 9.604 MW, Hidroelectrica acoperea în această dimineaţă, în jurul orei 8:00, 4.380 MW, reprezentând 45,60% din necesarul al ţării", a informat compania.
Vârful producţiei s-a înregistrat luni, la orele 20.00, când Hidroelectrica a fost solicitată să intervină pentru echilibrarea sistemului energetic, asigurând 4.563 MW, aproape de maximul disponibil al zilei, dintr-un consum naţional de 9.908 MW. Energia livrată în reţea a fost de 80,7 GWh aceasta fiind a patra valoare din istoricul producţiei societăţii, al cărei maxim a fost de 83.9 GWh.
News.ro (https://www.news.ro/economic/hidroelectrica-a-produs-marti-aproape-jumatate-din-necesarul-de-energie-al-tarii-1922400220002018031617975167)
Era si culmea sa fi fost altfel:
1. Cand au o prognoza de precipitatii excedentare ei se pregatesc si golesc lacul uzinand continuu. practic e o situatie win-win: energie + evitare deversari pe "apa sambetei".
2. Ar fi fost chiar culmea sa bage carbuni/gaze in aceste zile. Adica nu chiar culmea, dar aici chiar l-as fi banuit pe dispecer de rea vointa/interese ascunse.
vineri noaptea lacurile de pe Valea Oltului erau pline ochi si uzinau la maxim. De pe centura Calimanesti se vedeau cum curgeau torentii.
Hidrocentralele de pe Jiu, în ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara.
Hotărârea definitivă prin care Hidroelectrica trebuie să oprească lucrările la hidrocentralele de pe Jiu, face ca amenajările energetice de aici să aibă nevoie de măsuri de punere în siguranță. "Reprezentantul SC Hidroelectrica SA a prezentat lucrările de punere în siguranță care trebuie executate în regim de urgență pentru a nu pune în pericol DN 66, localitățile situate în aval de obiectivele amenajării, podurile și terasamentul de cale ferată", informează Prefectura Hunedoara.
Miercuri, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat hotărârea nr 4/28.03.2018. Aceasta face referire la inițierea în regim de urgență a unor demersuri de către Hidroelctrica. Este vorba despre obținerea autorizației de execuție a lucrărilor pentru punerea în siguranță a amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești.
gddhd.ro (https://gddhd.ro/actualitate/hidrocentralele-de-pe-defileu-puse-in-siguranta/)
Ambitiile Hidroelectrica cu privire la investitii sunt din ce in ce mai mici:
QuoteReporter: Ce planuri are Hidroelectrica la capitolul investiţii în 2018?
Bogdan Badea: Am relansat de curând licitaţia pentru retehnologizarea AHE Vidraru, un proiect de peste 80 de milioane de euro, şi ne propunem să realizăm acest proiect în ritm accelerat. Dorim ca întreaga amenajare hidroenergetică de la Vidraru să intre într-un nou ciclu de viaţă. Documentaţia pentru achiziţia publică a acestor lucrări a fost regândită în contextul noii legislaţii, iar cerinţele din caietul de sarcini oferă acum mai multă flexibilitate, astfel încât să nu îngrădească posibilitatea potenţialilor furnizori de servicii de a participa la licitaţie. Am lucrat foarte mult pe partea de optimizare, pentru că vrem să dăm posibilitatea ca soluţiile tehnice propuse să fie unele de ultimă generaţie.
În ceea ce piveşte planurile imediat următoare, pot spune că pentru perioada 2018-2020, estimăm că vom pune în funcţiune Centrala Hidroelectrică (CHE) Bretea cu o putere instalată de 12,3 MW, CHE Racoviţă - 29,9 MW putere instalată şi CHE Răstoliţa - putere instalată de 35,2 MW. De asemenea, dorim să deblocăm situaţia legală şi să continuăm lucrările la Amenajarea hidroenergetică de pe Râul Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, unde avem două centrale în stadiu foarte avansat de realizare, aproximativ 98%, CHE Dumitra cu 24,5 MW putere instalată, CHE Bumbeşti cu 40,5 MW putere instalată.
Reporter: Aţi menţionat proiectul de pe Râul Jiu. Din câte cunoaştem, printr-o decizie de anul trecut a Curţii de Apel, lucrările la această amenajare hidroenergetică au fost oprite ca urmare a anulării autorizaţiilor de construcţie. Care sunt, mai exact, intenţiile Hidroelectrica legate de proiect?
Bogdan Badea: Aş vrea să reamintesc faptul că Hotărârea Curţii de Apel a oprit un proiect de utilitate publică aprobat prin Hotărâre de Guvern şi declarat "de interes naţional". Este o situaţie fără precedent în ţara noastră şi un semnal profund negativ, de descurajare, pentru orice investitor, fie el român sau străin. Dacă o bâlbă legislativă poate anula o investiţie cum este cea de pe Jiu, în valoare de 155 de milioane de euro şi realizată în proporţie de 98%, avem o problemă serioasă, care trebuie rezolvată cu celeritate. Nu ne asumăm poziţia de spectator în această chestiune. Proiectul nostru de pe Jiu poate aduce lumină în aproximativ 100 de mii de case şi nu suntem dispuşi să renunţăm la el. În condiţiile în care constatăm tot mai des că sistemul energetic are nevoie de investiţii în noi capacităţi de producţie, ar fi de neconceput să abdicăm de la obiectivele pe care ni le-am propus. În acest moment, analizăm la nivelul Hidroelectrica toate variantele de acţiune şi facem demersurile legale pe lângă autorităţile competente pentru re-autorizarea lucrărilor. Avem, de asemenea, o serie de propuneri de modificări legislative care să clarifice anumite aspecte şi să instaureze coerenţă în interpretări.
bursa.ro (http://www.bursa.ro/bogdan-badea-realizarea-planurilor-de-mentenanta-si-a-investitiilor-sunt-prioritare-pentru-hidroe...&s=companii_afaceri&articol=343951.html)
Dar nici macar astea nu o sa se finalizeze pana in 2020: la Rastolita trebuie sa faca EIM inainte sa se apuce de defrisarea cuvetei acumularii, iar amplasamentul face parte din Natura 2000, deci nu e deloc sigur daca si cum se va emite acordul de mediu, Racovita e deja pusa in functiune, dar mai trebuie o HG de expropriere pentru a finaliza digurile acumularii si a se atinge NNR (nivelul normal de retentie), dar oricum amenajarea nu va putea sa functioneze la capacitate fara demolarea/consolidarea vechilor poduri de cale ferata, iar Bretea e practic finalizata, dar nu stiu ce tot mai mosmondesc pe acolo, probabil tot probleme cu noul regulament de receptie. Nu mai zic de Jiu, ca acolo situatia e albastra. Chiar daca vor reusi sa termine lucrarile, punerea in functiune nu se poate face fara EIM, care e foarte greu de obtinut in conditiile actuale.
S-au emis noi certificate de urbanism pentru partea AHE Jiu de pe teritoriul judetului Gorj:
(https://farm1.staticflickr.com/866/41208216001_8e85d1d5b5_b.jpg)
S-a publicat proiectul de BVC al Hidroelectrica pe anul 2018 (http://www.hidroelectrica.ro/aga/268_01_MATERIALE%20AGOA%2004.05.2018,%20PCT.%208%20ORDINE%20DE%20ZI.pdf). Pe parte de investitii lucrurile stau in felul urmator:
(https://farm1.staticflickr.com/892/41209458001_892a6f9d0b_b.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/787/41164231522_9e42621d47_b.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/888/41164231432_e24bec10eb_b.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/887/40494856754_1eb58246d7_b.jpg)
Statul vrea să bage din nou bani în proiectul hidrocentralei Tarnița și încearcă să evite acuzația de ajutor de stat ilegal
Statul intenționează să reia proiectul construirii hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, după ce a întrerupt procedura de selecție a unui investitor străin partener în toamna anului trecut, iar primul pas ar urma să fie majorarea capitalului social al companiei de proiect Hidro Tarnița SA.
Aceasta este controlată în proporție de peste 99% de către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), o participație marginală deținând și Complexul Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei este acționar unic la ambele companii. Astfel, SAPE are în vedere majorarea capitalului social al Hidro Tarnița SA, însă vrea să se asigure mai întâi că operațiunea nu riscă să fie catalogată drept ajutor de stat ilegal. În acest scop, compania vrea să angajeze un consultant financiar care să efectueze așa-numitul test al operatorului economic privat în economia de piață (OEP) ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Hidro Tarnița SA, potrivit unui document al SAPE. Contractul de consultanță este evaluat la 50.000 euro plus TVA.
Profit.ro (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/statul-vrea-sa-bage-din-nou-bani-in-proiectul-hidrocentralei-tarnita-si-incearca-sa-evite-acuzatia-de-ajutor-de-stat-ilegal-18057541)
Hidroelectrica se pregătește mai serios să vină pe Bursă, în pofida așteptărilor. Compania și-a bugetat pentru acest an cheltuieli de listare mai mari
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de statul român cu 80% din acțiuni, estimează pentru anul în curs cheltuieli de listare la Bursă în creștere cu 31,4 milioane lei comparativ cu 2017 și își planifică rezolvarea problemei abandonării și scoaterii din bilanț a unor proiecte istorice de investiții cu alte funcțiuni decât cea energetică, măsură obligatorie în vedere listării, potrivit documentelor de fundamentare a proiectului de buget al Hidroelectrica pe 2018.
Asta în condițiile în care, în februarie, noul ministru al Energiei, Anton Anton, declara că, în opinia sa, discuția despre listarea Hidroelectrica este deocamdată prematură. "După părerea mea, este cam devreme să vorbim de Hidroelectrica la bursă, ea a trecut printr-o boală destul de grea și a ieșit din boala asta grea, a scăpat, ca orice persoană bolnavă a ieșit ușor slăbită. Eu cred că pentru a ajunge la bursă, Hidroelectrica trebuie să devină mai atractivă, să pună carne pe ea, să se mai îngrașe", spunea Anton Anton.
Profit.ro (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-se-pregateste-mai-serios-sa-vina-pe-bursa-in-pofida-asteptarilor-compania-si-a-bugetat-pentru-acest-an-cheltuieli-de-listare-mai-mari-18038733)
^In proiectul de BVC scrie studii de optimizare sau abandonare obiective istorice". Costurile cu abandonarea sunt la randul lor uriase intrucat HE este obligata sa aduca amplasamentul la stadiul initial. Nu vedeti ca nu se grabesc, tot "studiaza" de cel putin 3 ani? Oricum, listarea e practic moarta si ingropata.
Proiectul BVC-ului HE pe 2018 a fost publicat si pe site-ul ME: http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2018/04/anexa-bvc-2018-hidroelectrica.pdf
Suma alocata pentru investitii a ramas de 577,88 mil. lei.
LE Si s-a si aprobat in sedinta de guvern din 18.04.
Hotararea de Guvern de aprobare a BVC-ului Hidroelectrica pe anul 2018 a fost adoptata cu incalcarea reglementarilor legale privind transparenta decizionala si dezbaterea publica:
- Proiectul de HG a fost postat pe site-ul ME in 13.04.2018 iar in anunt se preciza: "Persoanele interesate pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ, (...), până la data de 24.04.2018, orele 16:30."
- HG a fost insa adoptata in sedinta de guvern din 18.04.2018, fiind publicata in Monitorul Oficial in aceeasi zi.
Vad un singur motiv pentru aceasta graba suspecta:
Conducerea Hidroelectrica vrea salarii uriașe: Un director ar putea primi lunar, în medie, 68.166 lei brut
Directoratul Hidroelectrica a propus, iar Consiliul de Supraveghere a avizat, salarii foarte mari, practic duble față de anul trecut, pentru conducerea societății. Noile venituri ale Directoratului și Consiliului de Supraveghere ar urma să fie aprobate în ședința AGA din 4 mai 2018. Dacă vor fi aprobate, un membru al Directoratului ar putea fi plătit în medie cu 68.166 lei brut lunar, iar un membru al Consiliului de Supraveghere cu 31.976 lei. Hidroelectrica este o companie controlată politic de ALDE.
Acestea sunt mediile la nivelul Directoratului și Consiliului de Supraveghere, însă șefii acestora ar putea primi chiar mai mult.
Potrivit unei note de fundamentare a proiectului de buget pe 2018, semnată de membri ai Directoratului și de președintele Directoratului Bogdan Badea, totalul cheluielilor cu remunerarea managerilor societății se ridică în 2018 la 6 milioane lei. Aceleași sume sunt estimate și pentru 2019 și 2020.
Cheltuielile aferente Directoratului pentru anul 2018 sunt estimate la 4,09 milioane lei pentru un numar de 5 membri. Remunerația fixă va fi de 2,04 milioane lei pentru 2018, 2019 și 2020, iar componența variabilă va fi tot de 2,04 milioane lei. Remunerația directoratului a fost calculată pe baza salariului mediu brut din ramura energie înmulțită cu 6 la 34.083 lei/lună.
Hotnews.ro (https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22396072-conducerea-hidroelectrica-vrea-salarii-uriase-director-putea-primi-lunar-68-166-lei-brut.htm)
Hidroelectrica a inregistrat o noua infrangere la CAB. Mai au doua incercari la dispozitie, in alte doua dosare.
QuoteNr. unic (nr. format vechi) : 911/2/2018
Data inregistrarii 08.02.2018
Data ultimei modificari: 27.04.2018
Sectie: Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: anulare act administrativ dosar 10058/3/2017,dec.5378/14/12/2017
Stadiu procesual: Revizuire - Recurs
Părţi
Nume Calitate parte
ASOCIATIA BANKWATCH ROMANIA Intimat Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA Intimat Pârât
ASOCIATIA NEUER WEG Intimat Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ Intimat Pârât
SC HIDROELECTRICA SA Revizuent Pârât
Tip solutie: Respinge revizuirea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.04.2018.
Document: Hotarâre 2483/2018 26.04.2018
Hidroelectrica vrea să-și extindă afacerile: Analizează preluarea unor parcuri eoliene din România și ale unor companii energetice din afara țării
Hidroelectrica a obţinut anul trecut un profit net record de 1,36 miliarde de lei.
De asemenea, În primul trimestru al acestui an, compania a avut un profit net de 485 milioane de lei, faţă de 399 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2017, ca urmare a situaţiei hidrologice îmbunătăţite.
"La nivel naţional, ne uităm să cumpărăm parcuri eoliene şi solare. Suntem în due-diligence cu mai multe parcuri eoliene. Ne interesează să diversificăm sursele de producţie şi ne uităm în special la energia verde, întrucât se completează cu portofoliul nostru. Dacă vom putea face economii la apă utilizând alte surse, va fi un plus. Avem şi capacitate de stocare şi putem face echilibrări", a a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea.
hotnews.ro (https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22463375-hidroelectrica-vrea-extind-afacerile-analizeaz-preluarea-unor-parcuri-eoliene-din-romnia-ale-companii-energetice-din-afara-rii.htm)
^In momentul de fata investitiile in parcurile eoliene sau fotovoltaice nu sunt rentabile, din cauza scaderii cotei de certificate verzi. In plus, se pregateste impozitarea turbinelor eoliene:
http://e-nergia.ro/dupa-scaderea-cotei-de-certificate-verzi-proprietarii-de-parcuri-eoliene-vor-plati-si-taxa-pe-turbine/
In alta ordine de idei, au fost publicate Raportul administratorilor Hidroelectrica pe anul 2017 (http://www.hidroelectrica.ro/aga18/1705/Raport%20administratori%20anul%202017.pdf) si Situatiile financiare neconsolidate pe 2017 (http://www.hidroelectrica.ro/aga18/1705/SF%202017%20semnat%20scanat.pdf). In cel de-al doilea document, la pag.29-38 gasim cateva noutati referitoare la rezultatele analizei situatiei obiectivelor de investitii "istorice":
- AHE Olt Fagaras-Hoghiz: Directoratul HE a emis decizia nr. 1837/08.12.2017 prin care se avizeaza abandonarea lucrarilor deja executate si inchiderea titlului de investitii. S-a avizat si elaborarea documentatiei de abandon si contractarea lucrarilor necesare.
- UHE Dambovita-Clabucet: Directoratul HE a emis decizia nr. 1836/08.12.2017 prin care se avizeaza abandonarea treptei Ramura Nord-Fagaras si inchiderea titlului de investitii. IDEM elaborarea documentatiei de abandon si contractarea lucrarilor necesare.
- Celelalte obiective de investitii se aflau in continuare in etapa de analiza (la data de 31.12.2017).
La pag. 59-62 este mentionata situatia investitiilor in curs de desfasurare, precum si problemele ce stau in calea finalizarii lor. Cert este ca in 2017 s-au inregistrat avansuri substantiale doar la AHE Jiu Bumbesti-Livezeni, investitie in prezent blocata, precum si la CHE Bretea. La CHE Racovita si AHE Rastolita nu s-a lucrat deloc in 2017, iar la AHE Siriu Surduc s-a lucrat doar la aductiunea principala si la nodul de presiune, lucrarile la barajul stavilar Surduc fiind oprite.
(https://farm1.staticflickr.com/981/27390612207_6350edd5be_o.jpg)
Batardoul incintei captarii secundare Dumitra a fost rupt de apele Jiului, practicarea raftingului fiind in prezent interzisa de Administratia P.N. Defileul Jiului:
QuoteBaraj ,,spălat,, de ape
Reprezentanții Parcului Național Defileul Jiului atrag atenția asupra pericolului existent pe Jiu în urma ploilor abundente. Conform acestora, barajul de deviere a Jiului din zona Dumitra a fost rupt de apă.
"Atenție!!! Din cauza ploilor abundente, barajul de devierea a râului Jiu în zona Dumitra s-a spart. Astfel s-a format o zonă cu risc ridicat pentru practicrea activității de rafting. ( N 45° 18′ 18″. E 23° 22′ 52″)", informează cei de la Parcul Național Defileul Jiului.
Potrivit acestora, apa se izbește cu putere de malul pe care se află drumul național.
Mai mult, un cablu electric rupt a fost fotografiat și el în apele Jiului. Din apă ies și fire de oțel.
https://gddhd.ro/actualitate/barajul-hidroelectrica-de-la-dumitra-rupt-de-apele-jiului/
Ca sa fiu un pic malitios, as zice ca ecologistii pasionati de rafting au capatat ce au vrut ;)
QuoteHidroelectrica se contrazice complet, întoarce situația pe dos, susține că sunt periculoase construcțiile ilegale pe care le-a ridicat în Defileul Jiului. Dar nu doar că ei au declarat oficial și au obținut acordul de mediu pe baza acestei declarației din 2003, ci este și de domeniul evidenței absolute că lucrările abandonate nu prezintă niciun risc nici pentru DN 66, nici pentru localitățile situate în aval de obiectivele amenajării, podurile și terasamentul de cale ferată, ci doar pentru natură și, până la lucrări de demolare și renaturare, pot fi lăsate în pace, așa cum au mai fost lăsate din 2012 până-n 2016. Dacă chiar se gândesc la viituri istorice, atunci ar trebui să demonteze cele trei stavile segment cu clapetă, și atât.
http://www.romaniacurata.ro/continua-incalcarea-deciziei-definitive-a-curtii-de-apel-bucuresti-continua-distrugerea-defileului-jiului/
Si incinta barajului Surduc de pe Basca Mare a fost inundata in martie:
(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/29178578_1996756343946485_6004173674668231856_n.jpg?_nc_cat=0&oh=d7b612d53d680a0ccbb48d607c6f2e87&oe=5B89D367)
(sursa: Facebook (https://www.facebook.com/profile.php?id=100008364166685))
Quote- AHE Olt Fagaras-Hoghiz: Directoratul HE a emis decizia nr. 1837/08.12.2017 prin care se avizeaza abandonarea lucrarilor deja executate si inchiderea titlului de investitii. S-a avizat si elaborarea documentatiei de abandon si contractarea lucrarilor necesare.
- UHE Dambovita-Clabucet: Directoratul HE a emis decizia nr. 1836/08.12.2017 prin care se avizeaza abandonarea treptei Ramura Nord-Fagaras si inchiderea titlului de investitii. IDEM elaborarea documentatiei de abandon si contractarea lucrarilor necesare.
Adica in anul cand fac profit istoric abandoneaza investitiile?
Pai cum crezi ca au facut acest profit?
Hidroelectrica ar putea fi obligată de stat se renunţe la 14% din producţia de energie ca să lase mai multă apă pentru peşti
Hidroelectrica ar putea fi obligată să renunţe la 14% din producţia sa anuală de energie electrică, din cauza viitoarei legislaţii de mediu, care ar obliga-o să folosească mai puţină apă, ca să o lase pentru peşti.
"Pe baza modelărilor noastre, am pierde o producţie de până la 2 TWh de energie electrică pe an, dacă se aptrobă coeficienţii pe debitul ecologic despre care se discută acum", a declarat directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, în conferinţă de presă.
Producţia de energie a Hidroelectrica a fost de circa 14 TWh de electricitate anul trecut, deci cei 2 TWh ar însemna o pierdere de 14%.
Debitul ecologic este cantitatea de apă pe care Hidroelectrica nu o poate uzina ca să producă energie electrică, fiind apă care este lăsată să curgă "la liber" din considerente de protecţie a vieţii acvatice.
Badea a explicat că, după ce au fost efectuate mai multe studii ihtiologice, reprezentanţii autorităţilor de mediu din România au ajuns la concluzia că acest debit ecologic, care înainte se numea debit de servitute, trebuie să fie mai mare. În consecinţă, debitul de apă pe care compania îl poate utiliza ca sa producă energie electrică va fi mai mic.
economica.net (http://www.economica.net/hidroelectrica-va-fi-obligata-se-renunte-la-14prc-din-productia-de-energie-ca-sa-lase-mai-multa-apa-pentru-pesti_154039.html)
In fapt, este vorba de un proiect de HG privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea debitului ecologic (http://apepaduri.gov.ro/consultare-ministerul-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hg-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-determinarea-debitului-ecologic/) ce este promovat de MAP. Daca se aproba acest proiect, detinatorii de constructii hidrotehnice vor fi obligati sa asigure un debit de servitute (ecologic) de 25-35% din debitul lunar multianual pentru apele de deal si munte, respectiv 20-30% pentru apele de campie. In orice caz, debitul ecologic va trebui sa se incadreze pe domeniul debitelor medii lunare minime multianuale pentru fiecare luna, intre valorile minime si maxime, iar in plus, la valoarea debitului ecologic astfel calculata se va adauga debitul minim necesar functionarii folosintelor de apa din aval.
HE e nemultumita pentru ca proiectul de HG se refera atat la constructiile noi cat si la cele existente: "Noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul ecologic calculat cu această metodologie. Aceeași condiție trebuie specificată și în cazul reînnoirii autorizației de gospodărire a apelor pentru lucrările existente de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, în condiţiile unor soluţii fezabile din punct de vedere tehnico-economic."
Dar pe de alta parte, multe din cursurile de apa din avalul amenajarilor HE amplasate in zona de munte (baraje sau captari secundare) sunt practic secate, asa ca acest proiect este mai mult decat binevenit. :gj: Mai greu la centralele-baraj.
Conferinta de presa tinuta de Bogdan Badea o gasiti aici: https://www.privesc.eu/arhiva/82415
Tanti de la Focus Energetic a fost chiar haioasa :)
Quote from: adrian rosca on April 27, 2018, 07:58:26 PM
Hidroelectrica a inregistrat o noua infrangere la CAB. Mai au doua incercari la dispozitie, in alte doua dosare.
Acum mai au doar una:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 804/2/2018
Obiect: anulare act administrativ dec. nr. 5378/14.12.2017 dos. nr.10058/3/2017
Stadiu procesual: Contestaţie în anulare - Recurs
Complet: S8 Completul 15 recurs NCPC
Solutia pe scurt: Respinge ca nefondată contestaţia în anulare. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08.06.2018.
Document: Hotarâre 3477/2018 08.06.2018
Hidroelectrica: riscul de suspendare a activitatii la barajul Izvorul Muntelui, inlaturat; compania a obtinut in instanta anularea masurilor Garzii de Mediu
Riscul de suspendare a activităţii la Barajul Izvorul Muntelui a fost înlăturat după ce Hidroelectrica a obţinut în instanţă, în 21 iunie, anularea măsurilor impuse de Garda Naţională de Mediu, informează compania printr-un comunicat transmis marţi AGERPRES.
"Hidroelectrica a obţinut în instanţă, în data de 21.06.2018, anularea măsurilor impuse de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ, prin Nota de constatare nr. 245/ 29.04.2016, respectiv: îndepărtarea tuturor deşeurilor existente pe luciul apei la baraj Izvorul Muntelui, cu termen de realizare 28.06.2016; igienizarea luciului lacurilor de acumulare Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Vaduri si Pângărati (...) Decizia obţinută în instanţă înlătură riscul de suspendare a activităţii la punctul de lucru Hidroelectrica Baraj Izvorul Muntelui", precizează sursa citată.
Reprezentanţii societăţii menţionează că au recurs la soluţionarea pe cale juridică a divergenţelor cu Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ şi Garda Naţională de Mediu, după ce au primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ notificarea prealabilă emiterii deciziei de suspendare a activităţii la punctul de lucru Baraj Izvorul Muntelui.
"Hidroelectrica face toate demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce îi revin privind protecţia mediului şi de cele mai multe ori le şi depăşeşte. Cheltuielile pe care societatea le are anual cu igienizările în zona barajelor sunt foarte mari, de circa 1,15 milioane lei. Consider însă incorect să fim sancţionaţi periodic pentru poluarea de care nu suntem vinovaţi. Dacă autorităţile locale şi reprezentanţii Gărzii de Mediu ar impune ferm legea în zonele turistice din amonte de lacurile de acumulare ale Hidroelectrica S.A., s-ar înlătura cel puţin una din cauzele majore ale prezenţei deşeurilor plutitoare pe luciul apelor. Ori, în condiţiile actuale, constatăm că autorităţile sunt mai preocupate să sancţioneze Hidroelectrica S.A. pentru efectele unei poluări pe care nu societatea a produs-o şi nici nu are instrumentele necesare pentru gestionarea acesteia. Susţinem cu fermitate şi cerem să fie respectat principiul conform căruia poluatorul plăteşte", a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.
Centrala Stejaru se află în plin proces de retehnologizare, grupul HA 6 (unul din cele două grupuri mari ale centralei hidroelectrice) urmând să fie finalizat şi pus în funcţiune în cel mai scurt timp, se precizează în comunicat.
Potrivit companiei, orice perturbare a activităţii ar putea aduce prejudicii majore în derularea contractului în valoare de peste 75 milioane euro, împiedicând totodată respectarea termenelor de execuţie.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/06/26/hidroelectrica-riscul-de-suspendare-a-activitatii-la-barajul-izvorul-muntelui-inlaturat-compania-a-obtinut-in-instanta-anularea-masurilor-garzii-de-mediu--134726
Mi se pare de bun simt ce zice Hidro, iar GdM bate campii...
Sa ameninti cu sistarea activitatii unei hidrocentrale doar pentru ca lac plutesc PET-urile bizonilor ?...
Cheltuie anual cu igienizarea 1,15 mil lei si li se pare mult? Ce cifra de afaceri are Hidroelectrica?
E chiar atat de greu sa tina o barca pe lac sa stranga gunoaiele? Stiu ca nu sunt ale lor, dar nici apa aia de pe urma careia fac bani, nu e a lor.
Pentru apa aia platesc o taxa (destul de "consistenta") catre Apele Romane. (MI-e lene sa caut, dar suma este impresionanta la nivel anual...)
Nu o consuma, nu o murdaresc, o trec doar prin turbine.
Quote from: dr4qul4 on June 26, 2018, 07:08:16 PM
E chiar atat de greu sa tina o barca pe lac sa stranga gunoaiele? Stiu ca nu sunt ale lor,...
Daca toti trecatorii ti-ar arunca PET-uri peste gard in curtea ta, ti s-ar parea normal sa angajezi un om pe post de "curatator de PET-uri" ???... Sau sa pierzi o zi din week-end ca sa le strangi tu insuti?
Am mai trimis niste intrebari referitoare la stadiul diferitelor obiective de investitii catre Hidroelectrica. Vazand raspunsurile, concluzia e ca gata, s-a terminat cu transparenta. Practic au raspuns la o singura intrebare:
QuoteÎntrebarea 1. Având în vedere că în conformitate cu anexa 4 la Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al SPEEH Hidroelectrica pe anul 2018, obiectivele de investiţii AHE Bistra-Poiana Mărului, AHE Cerna-Belareca, AHE Răstoliţa, Complex hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a şi Lac Redresor Sebeş au fost incluse în programul de investiţii pe anii 2018-2020, vă rog să precizaţi dacă analizele tehnicoeconomice privind aceste obiective au fost finalizate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA. În caz afirmativ, vă rog să precizați rezultatele analizelor pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, respectiv continuarea/ optimizarea/ abandonarea investiției, iar în cazul optimizărilor să menționati și la ce obiecte urmează a se renunța, respectiv a fi redimensionate, după caz. Pentru obiectivele la care s-a luat decizia de continuare a lucrărilor, vă rog să precizați și datele preconizate de reluare a lucrărilor. Fac precizarea că în cazul AHE Bistra-Poiana Mărului mă refer la Aducţiunea secundară Bistra-Poiana Mărului, în cazul AHE Răstoliţa la aducţiunile secundare şi baraj cota finală, în cazul AHE Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a la barajul şi acumularea Vâja, iar în cazul Lacul Redresor Sebeş la etapa I.
Răspuns 1. Stadiul și rezultatele analizelor tehnico-economice desfășurate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA pentru obiectivele de investiții aflate în portofoliul societății se concretizează în hotărâri ale Adunării Generale a Acționarilor (ca for decizional final) privind modul de continuare și finalizare a investițiilor, hotărâri care sunt publicate și pot fi consultate pe site-ul companiei: http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=352
Întrebarea 2. Va rog să îmi transmiteţi detalierea lucrărilor de C+M ce urmează a fi executate în cursul acestui an în baza sumelor alocate prin BVC şi a graficelor de execuţie aprobate la obiectivele: AHE Surduc-Siriu, AHE Bistra-Poiana Mărului, AHE Răstoliţa, AHE Runcu-Firiza, AHE Strei – CHE Bretea, AHE Olt defileu sector Cornetu-Avrig, AHE Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a şi Lac Redresor Sebeş.
Răspuns 2. Informațiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la accesul liber și neîngrădit prevăzut de art.1 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, întrucât fac obiectul unor contracte aflate în derulare, care conțin și clauze de confidențialitate, astfel încât punerea la dispoziția dvs. a acestor informații aduce atingere atât dreptului de proprietate intelectuală și industrială, precum și principiului concurenței loiale.
Întrebarea 3. Cu privire la AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, vă rog sa precizaţi care este stadiul obţinerii Hotărârii de Guvern pentru exproprierea terenurilor aferente CHE Racoviţa tranşa a III-a, precum şi a realizării instalaţiei SAT de trecere la nivel cu calea ferată.
Răspuns 3. Documentația de expropriere a fost transmisă către ministerul de resort, iar în prezent S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A derulează procedura de actualizare a valorii despagubirilor la nivelul anului 2018, în conformitate cu prevederilor legale aplicabile în materie, în vigoare, în vederea obținerii Hotărârii de Guvern de expropriere în cursul acestui an.
Întrebarea 4. Cu privire la Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a, vă rog să precizaţi dacă "Expertiza tehnică şi Proiect Tehnic+CS+DDE pentru Aducţiune Bistriţa+Tismana. Reparaţie zona cu deficienţe galerie betonata" a fost finalizată si recepţionată de către SPEEH Hidroelectrica. În caz afirmativ, vă rog sa precizaţi care sunt datele preconizate de scoatere la licitaţie, respectiv de începere a execuţiei lucrărilor de reparaţii, în vederea repunerii în funcţiune a aducţiunii secundare.
Răspuns 4. Informațiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la accesul liber și neîngrădit prevăzut de art.1 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, întrucât fac obiectul unor contracte aflate în derulare, care conțin și clauze de confidențialitate, astfel încât punerea la dispoziția dvs. a acestor informații aduce atingere atât dreptului de proprietate intelectuală și industrială, precum și principiului concurenței loiale.
Întrebarea 5. Cu privire la AHE Runcu-Firiza, vă rog să precizaţi care este stadiul fizic actual al lucrărilor de remediere la Aducțiunea Runcu–Valea Neagra aflate în sarcina SPEEH Hidroelectrica conform Decretului 95/1989 (injecții 1000 m, respectiv betonare radier 1000 m), precum şi data estimată de finalizare a acestora.
Răspuns 5. Informatiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la accesul liber și neîngrădit prevăzut de art.1 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, întrucât fac obiectul unor contracte aflate în derulare, care conțin și clauze de confidențialitate, astfel încât punerea la dispoziția dvs. a acestor informații aduce atingere atât dreptului de proprietate intelectuală și industrială, precum și principiului concurenței loiale.
Întrebarea 6. Cu privire la AHE Paşcani, vă rog sa menţionaţi dacă studiile de conservare şi punere în siguranţă a lucrarilor deja executate/analiza financiară/Nota de Fundamentare întocmite ca urmare a Hotărârii Consiliului de Supraveghere nr.54/2016, prevăd finalizarea betonării pereului digului mal drept al acumulării în zona evidenţiată în imaginea de mai jos, şi în caz afirmativ, să precizaţi când anume urmează a fi efectuate aceste lucrări. O altă problemă pe care aş dori să v-o semnalez este că la pilele si culeele evacuatorului barajului există cateva zone nedecofrate, în spatele cofrajelor putând exista zone cu defecte de betonare. În vederea unei corecte evaluări a starii construcţiei, consider că este imperios necesar de a se îndeparta panourile respective de cofraj şi de a se inspecta suprafaţa elementelor din beton.
Răspuns 6: Studiile la care faceți referire sunt elaborate de persoane autorizate și au în vedere măsurile necesare a fi luate pentru conservarea și punerea în siguranță a lucrărilor în cauză, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în materie, în vigoare.
In legatura cu intrebarea 4 de mai sus, CJ Gorj a emis in 27 iunie Certificatul de Urbanism pentru "AH Cerna Motru Tismana Etapa a 2-a Aductiune Principala".
Acţionarii Hidroelectrica vor să prelungească acordul privind listarea la bursă, semnat cu Morgan Stanley şi Raiffeisen, până în august 2019
Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, vrea să prelungească, până cel târziu la 7 august 2019, scrisoarea de angajament semnată cu consorţiul format din Morgan Stanley şi Raiffeisen Capital & Investment referitor la intermedierea procesului de listare la bursă a companiei. Subiectul urmează să fie aprobat în şedinţa acţionarilor din 6 august. În luna octombrie a anului trecut, fostul ministru al Energiei, Toma Petcu, spunea că a modificat procentul cu care se va lista la bursă Hidroelectrica, de la 15% la 10%, el subliniind atunci că "toţi banii din această listare rămân în companie".
News.ro (https://www.news.ro/economic/actionarii-hidroelectrica-vor-sa-prelungeasca-acordul-privind-listarea-la-bursa-semnat-cu-morgan-stanley-si-raiffeisen-pana-in-august-2019-1922404308062018071218227069)
Quote from: TibiV on June 26, 2018, 06:37:49 PM
Hidroelectrica: riscul de suspendare a activitatii la barajul Izvorul Muntelui, inlaturat; compania a obtinut in instanta anularea masurilor Garzii de Mediu
Riscul de suspendare a activităţii la Barajul Izvorul Muntelui a fost înlăturat după ce Hidroelectrica a obţinut în instanţă, în 21 iunie, anularea măsurilor impuse de Garda Naţională de Mediu, informează compania printr-un comunicat transmis marţi AGERPRES.
VIDEO Hidroelectrica, în război cu autoritățile locale și de mediu din cauza dezastrului ecologic de pe lacul Izvorul Muntelui: Peste 250 de tone de deșeuri plutesc pe apă/ Este una dintre cele mai grave poluări Hidroelectrica ia în calcul recuperarea, în instanță, de la autorități, a prejudiciilor cauzate de poluare pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, potrivit unui comunicat al companiei. Hidroelectrica acuză faptul că plătește sume uriașe pentru o poluare de care nu ar fi responsabilă, fiind și ținta presiunilor autorităților de mediu și locale. Potrivit companiei, vinovați de poluare sunt turiștii și locuitorii care lasă gunoaie, dar și autoritățile care nu aplică amenzi și nu amenajează locuri de picnic. Pe de altă parte, autoritățile cer Hidroelectrica să igienizeze lacurile, însă compania a obținut în instanță anularea acestei obligații.
Potrivit Hidroelectrica, după viitura produsă în 30 iunie- 01 Iulie, apele mari ale râului Bistrița continuă să aducă importante cantități de deșeuri – în special plastic și resturi vegetale, care se acumulează în zona Barajului Izvorul Muntelui sau rămân în suspensie pe lac. Hidroelectrica estimează că sunt de colectat cca. 200 de tone de material lemnos, 45 de tone de mase plastice și 10 tone de alte deșeuri. Materiile poluante sunt răspândite pe o suprafață de aproximativ 30 de hectare (1% din suprafața lacului) și se întreaptă în mod natural către frontul de retenție al hidrocentralei Dimitrie Leonida (Stejaru).
hotnews.ro (https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22561841-hidroelectrica-zboi-autorit-ile-locale-mediu-din-cauza-dezastrului-ecologic-lacul-izvorul-muntelui-peste-250-tone-euri-plutesc-este-una-dintre-cele-mai-grave-polu.htm)
Hidroelectrica: Nu există urmări semnificative ale incendiului şi nu este afectată funcţionarea Hidrocentralei Porţile de Fier
Incendiul care a izbucnit la un transformator al Hidrocentralei Porţile de Fier s-a manifestat în zona transformatorului aferent Hidroagregatului 4, amplasat pe platforma exterioară, au precizat, joi seară, reprezentanţii Hidroelectrica. Aceştia anunţă că nu există urmări semnificative ale incendiului şi nu este afectată funcţionarea Hidrocentralei, iar pagibele şi cauzele vor fi stabilite ulterior. "Avaria a apărut la o oală de înaltă tensiune prin care se realizează legătura transformatorului cu cablul de evacuare a energiei, de 220kV", se arată în comunicat. "În acest moment se fac evaluări ale echipamentelor pentru a reda în exploatare grupurile oprite, în condiţii de siguranţă. Nu există urmări semnificative şi nu este afectată funcţionarea CHE Porţile de Fier. Urmează să se investigheze cauzele care au dus la producerea incendiului şi să fie făcută o evaluare a pagubelor materiale provocate în cursul incidentului", se mai arată în document.
News.ro (https://www.news.ro/economic/hidroelectrica-nu-exista-urmari-semnificative-ale-incendiului-si-nu-este-afectata-functionarea-hidrocentralei-portile-de-fier-1922404712202018072018237155)
Duminica am dat o fuga pana in Penteleu si cu ocazia asta m-am oprit si la CHE Nehoiasu-caderea Surduc. Sunt cateva noutati:
- tronsonul 2 orizontal al conductei fortate este acum finalizat, inclusiv masivele de ancoraj:
(https://farm1.staticflickr.com/923/43393690432_ff583584a9_o.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/915/41634095830_8bf973552d_o.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/839/43393690672_98e90f1da7_o.jpg)
Se lucreaza la betonarea camerei superioare a castelului de echilibru:
(https://farm1.staticflickr.com/834/43393690322_121c3fec76_o.jpg)
In rest, tronsonul 1 orizontal al conductei este in acelasi stadiu ca acum cativa ani:
(https://farm2.staticflickr.com/1826/41634212340_860a5fe739_o.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/847/42725620604_80c9333745_o.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1808/41634212750_64062a4729_o.jpg)
(https://farm1.staticflickr.com/839/41634212640_76600730fb_o.jpg)
IDEM si la centrala. La baraj n-am ajuns, dar am vazut pe net ca in continuare nu se lucreaza.
Cred ca astia vor sa termine lucrarea in 21-20... :(
Pe valea Lolaia, cand urci spre cabana Pietrele din Retezat, intalnesti o conducta asemanatoare cu cea din pozele de mai sus (o conducta forțată). Nu am reusit sa identific din ce amenajare face parte, desi dupa orientarea E-V pare a duce spre Rausor. Ceva idei? Altitudinea ei este putin peste 1000m, mai sus de cascada Lolaia.
^E vorba de aductiunea secundara Retezat. Vine de la Parosul Mare si se duce spre lacul Gura Apelor, prin Rausor.
^ Perfidus, m-ai pus pe ginduri. :)
Conducta de la Lolaia la Gura Apelor? M-am pus pe masurat pe GEarth. N-ar merge, altitudinile sint cam tot alea, 1050m Cascada Lolaia, 1070m Barajul. In linie dreapta 16km pe sub Rerzervatie. Brrrr, ditai tunelaria.
Pe site-ul Hidroconstructia apare un tunel de 30km (!!!) acolo.
http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=44&pg=1
Pfff, aia-i lucrare nu gluma! Probabil ca da undeva mai jos sub Rausor in sau sub albia Raului Mare.
Data viitoare cind ajung in splendida zona o sa fac si altceva decit sa imi alerg masina pe valea aia. E o destinatie de vacanta fantastica. :)
Aveti aici mai multe informatii, inclusiv o schema a amenajarii: http://www.clopotiva.info/barajul-gura-apelor/
Din lungimea proiectata de 30km a aductiunii secundare s-au sapat doar vreo 22km, restul (Parosul Mare-Rau Barbat) remanand neatacat din cauza extinderii limitelor PN Retezat in 2003.
Cu multumiri!
Extrem de interesant. Ditai lucratura!
Barajul Gura Apelor - August 2017...
Am facut pozele cu gandul la Adrian Rosca, dar sunt atat de multe (~195) incat atunci am renuntat sa le mai postez.
Pun acum o parte dintre ele.
(https://i.imgur.com/dUXIK39.jpg)
(https://i.imgur.com/fX5PYMn.jpg)
(https://i.imgur.com/CXMTNr0.jpg)
Spre Hateg. In stanga se vede drumul de acces
(https://i.imgur.com/3P31CrH.jpg)
(https://i.imgur.com/VsGmcJt.jpg)
(https://i.imgur.com/pLuiZB0.jpg)
(https://i.imgur.com/LVG1lSK.jpg)
(https://i.imgur.com/VsGmcJt.jpg)
Am trecut cu masina peste baraj. O privire in urma...
(https://i.imgur.com/r5c7pQf.jpg)
Cladirea care se vede drept in fata, pe "malul celalalt", este putul vanelor...
(https://i.imgur.com/pRjoD1B.jpg)
Continuarea...
(https://i.imgur.com/eDmPtIw.jpg)
(https://i.imgur.com/vQhLNPk.jpg)
Drumul nu mai are asflat dupa baraj
(https://i.imgur.com/LZLW00a.jpg)
Aici este o zona foarte interesanta, ramasite ale vechiului santier...
Vom reveni.
(https://i.imgur.com/ltHkL3q.jpg)
(https://i.imgur.com/keKRHxk.jpg)
Aici un drum coboara spre malul apei
(https://i.imgur.com/L9Jv0gb.jpg)
Destul de multi turisti, chiar in zona "ramasutelor de santier"...
(https://i.imgur.com/7B4p993.jpg)
... unii chiar si cu barci.
(https://i.imgur.com/hxWb1pY.jpg)
(https://i.imgur.com/x8miq0g.jpg)
Adrian ar putea sa ne lamureasca ce anume vedem in poze...
(https://i.imgur.com/91Gbw9W.jpg)
(https://i.imgur.com/6yVhiJe.jpg)
(https://i.imgur.com/KlelIeo.jpg)
(https://i.imgur.com/pIuq5e6.jpg)
(https://i.imgur.com/Nk1ZnhI.jpg)
Asta intra oare la "transporturi navale"?.... O:-)
(https://i.imgur.com/nSXv1EJ.jpg)
Sunt multe corturi, dar mai "risipite". In poza asta am prins doar cateva.
(https://i.imgur.com/P4VLNQi.jpg)
Sunt convins ca pescarii apreciaza foarte mult acest lac...
(https://i.imgur.com/x98PkfD.jpg)
Zoina "ruinelor de santier" este la 300-400 de metri de...
(https://i.imgur.com/qWSaqA7.jpg)
(https://i.imgur.com/rFZKAsY.jpg)
(https://i.imgur.com/UmKVSf9.jpg)
Va recomand cu caldura o vizita... Zona este superba!
Am pus mai putin de jumatate dintre pozele facute la lac/baraj...
Ruinele provin de la o fosta statie de sortare. Chiar nu pricep de ce nu le-au demolat, strica peisajul.
Demolarea costa....
O face natura gratis, desi probabil va dura cateva decenii....
Pun si eu o poza cu conducta de care aminteam, si cu localizarea pe GE. Se pare ca doar portiunea asta e aeriana din cei 22km de galerii ce trec inclusiv pe sub rezervatie. Nu ma prind exact unde vine pe planul indicat de Adrian dar ideea am inteles-o.
(https://y7eafa.db.files.1drv.com/y4mVmUIglv9UR34g2ayfvGiDJRu7wwrKXIN1G4M_O2neXkeFyVHhoJ2c7TiEp_HE8AB5ciHKYQim-0CaMoxbPY8PkyAu81hY7hWvAnkFzlK-zrywfj5YHowI6EcrvjmHUKQ2_j-p6qaEe6EcDpqpCJSGHRHpPKxuFFy0rO9IvFoLrZ0b-kdu8tvN5l4lFY2Br0rRpLFhXTsU88Jnin568afZA?width=1024&height=576&cropmode=none)
Localizare (https://goo.gl/maps/NWB6x1d4NdL2)
PS - conducta e ridicata deasupra vaii cu vreo 20m, iar pe GE , drumul de unde e facuta poza are cota de 1150m - e cum trebuie :D.
Quote from: TibiV on July 16, 2018, 09:51:50 PM
Va recomand cu caldura o vizita... Zona este superba!
TibiV, am fost la inceputul lui iulie, cca doua saptamani dupa ploile torentiale care au facut ceva ravagii in zona. Pe valea paraului Pietrele (care mai jos devine Nucsoara) drumul spre cabana pietrele era spalat serios de torenti si se incerca repararea lui. Nici Wola nu putea trece prea usor peste bolovanii de 1m care ramasesera din ce fusese odata drum. De la Salvamont am aflat ca drumul celalalt prin Gura Zlata, pe langa lac, spre Poiana Pelegii, este inchis circulatiei publice (din doua motive, unul ce tine de regimul de PN si al doilea ca drumul este in pericol de surpare pe o portiune intinsa). Asta era unul de principalele drumuri de acces auto in Retezat, si acum pa-pa. Ma rog, cine vrea sa vada barajul poate sa o faca, mi s-a spus ca drumul e încă OK pana la intrarea in parc, care se vede in ultimele poze ale tale.
^^Am marcat cu albastru locatia conductei respective (traversare Nucsoara) pe schita, iar cu rosu am marcat portiunea executata a aductiunii secundare:
(https://farm2.staticflickr.com/1801/41657063270_626df73784_o.jpg)
De fapt sunt trei traversari supraterane (Obarsia Nucsoarei, Nucsoara si Rausor), dar cea de la Nucsoara e cea mai lunga.
Multumesc mult. Cred ca lucrarea asta e a doua ca marime dupa Lotru-Ciunget (care o depaseste cu mult, galeriile aductiunilor secundare depasind 130km -acolo se foloseste si pomparea din albiile mai joase ca nivelul lacului Vidra).
Tineti minte ca Hidroelectrica a evitat practic sa-mi raspunda la intrebarea daca urmeaza sa reporneasca proiectele AHE Cerna-Belareca si AHE Bistra Poiana Marului-aductiune secundara Bistra.
QuoteÎntrebarea 1. Având în vedere că în conformitate cu anexa 4 la Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al SPEEH Hidroelectrica pe anul 2018, obiectivele de investiţii AHE Bistra-Poiana Mărului, AHE Cerna-Belareca, (...) au fost incluse în programul de investiţii pe anii 2018-2020, vă rog să precizaţi dacă analizele tehnicoeconomice privind aceste obiective au fost finalizate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA. În caz afirmativ, vă rog să precizați rezultatele analizelor pentru fiecare obiectiv de investiție în parte, respectiv continuarea/ optimizarea/ abandonarea investiției, iar în cazul optimizărilor să menționati și la ce obiecte urmează a se renunța, respectiv a fi redimensionate, după caz. Pentru obiectivele la care s-a luat decizia de continuare a lucrărilor, vă rog să precizați și datele preconizate de reluare a lucrărilor.
Răspuns 1. Stadiul și rezultatele analizelor tehnico-economice desfășurate la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA pentru obiectivele de investiții aflate în portofoliul societății se concretizează în hotărâri ale Adunării Generale a Acționarilor (ca for decizional final) privind modul de continuare și finalizare a investițiilor, hotărâri care sunt publicate și pot fi consultate pe site-ul companiei: http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=352
Ei bine, am gasit un anunt de recrutare postat pe site-ul lor in iunie pentru un manager de proiect responsabil pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare: ,,AHE Bistra- Poiana Marului'' si ,,AHE Cerna- Belareca". Ramane de vazut ce se va intampla in continuare cu aceste proiecte aflate intr-un stadiu avansat de executie.
La conferinta Capital (http://www.capital.ro/bariere-majore-in-calea-investitiilor-hidroelectrica.html) pe teme energetice din iunie se plangea directorul general HE ca, vezi Doamne, toata lumea "conspira" impotriva investitiilor lor si dadea exemplu pe tema asta situatia CHE Bretea:
Quote"din păcate de anul trecut şi până acum nu a reuşit să găsească formula prin care să poată da centrala în producţie comercială. "E vorba de o interpretare a unui ordin ANRE şi din păcate acolo operatorul de distribuţie (Enel - n.r.) nu eliberează certificatul de racordare. Este o centrală perfect funcţională, care de 6 luni de zile este în producţie, dar nu ne aduce beneficii. Practic, toată energie produsă intră în echilibrare ca dezechilibru pozitiv"
...
"Din punct de vedere birocratic încă suntem în faza de a găsi soluţii împreună cu autoritatea de reglementare (ANRE), Translectrica şi operatorul de distribuţie Enel pentru a rezolva situaţia. (...) Până la urmă dacă să spunem ordinul ANRE nu este destul de clar în ceea ce priveşte speţa de care ne izbim noi, probabil, că cea mai simplă variantă este să mai punem o virgulă în ordinul ANRE şi să clarificăm această situaţie, astfel încât această centrală să intre în producţie comercială"
Evident ca Enel le-a dat replica imediat:
Quote"E-Distribuţie Banat acordă tot sprijinul pentru proiectul CHE Bretea, subliniind că emiterea certificatului de racordare pentru această centrală este posibilă doar în condiţiile legale şi a cadrului de reglementare, după ce beneficiarul Hidroelectrica îşi îndeplineşte obligaţia de a realiza linia electrică de înaltă tensiune CHE Bretea- Călan, pentru a conecta centrala la reţeaua de distribuţie", ne-au transmis reprezentanţii Enel.
Mai mult, aceştia afirmă că reprezentanţii E-Distribuţie au participat la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Hidroelectrica şi ai altor părţi şi instituţii implicate, în cadrul cărora au propus soluţii pentru continuarea proiectului, acestea fiind în analiza Hidroelectrica.
iar saptamana trecuta a aparut un anunt de participare pe SEAP privind
LEA 110 KV Plopi-Statia Calan si reglementari retele electrice CHE Plopi Statia Calan.Etapa II (executie lucrare,proiectare PT,DE,DTAC si DTOE si obtinere avize), data de depunere a ofertelor fiind 21.08.2018. Mai jos un extras relevant din Caietul de Sarcini:
(https://farm2.staticflickr.com/1823/43423620802_cbd6a27310_o.jpg)
E mai usor sa dai vina pe altii in loc sa-ti asumi erorile din propriul proiect, nu?
Si o poza cu centrala din acelasi articol de pe Capital.ro (http://www.capital.ro/bariere-majore-in-calea-investitiilor-hidroelectrica.html):
(https://www.capital.ro/uploads/cache/2018-06/hidrocentrala-bretea-605x340.jpg)
Tot legat de CHE Bretea, Hidroelectrica deruleaza o alta licitatie pentru
Servicii intocmire documentatii cadastrale actualizare date CF,dezmembrare parcela si comasare in vederea unui schimb de terenuri pentru realizare racord rutier DJ 668 C cu CHE Plopi si CHE Bretea. Termenul de depunere a ofertelor a fost 26.06.2018.
Si un extras din Caietul de Sarcini:
(https://farm1.staticflickr.com/914/43423887242_576747f108_o.jpg)
Pe site-ul HE a fost postat un komunikat (http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=31) cu privire la distribuirea dividendelor pe anul trecut. Pe langa laudele de sine bine-cunoscute, au inclus si o informatie interesanta:
Quote"Societatea are programate, pentru anul 2018, investitii in valoare de 109 milioane de euro, cele mai consistente din istoria recenta a companiei. (NB: grosul cheltuielilor aprobate era pentru AHE Defileul Jiului, investitie pusa pe hold de CAB, asa ca banii o sa ramana in mare parte necheltuiti). In paralel cu acestea, Hidroelectrica intentioneaza sa reia in perioada imediat urmatoare finantarea unora dintre obiectivele cu functiuni complexe viabile din punct de vedere economic, investitii care au fost pana acum blocate."
Din pacate nu au spus despre ce obiective de investitii e vorba, dar pana la urma o sa se afle.
^
QuoteAstazi, 27 Iulie, Hidroelectrica a distribuit catre actionari 90% din profitul obtinut in anul 2017 [...]din care 0,908 mld. lei merg catre Statul Roman
Deci au bani de un lot de autostrada (~200 mil. euro) :D
Deci au bani pentru inca un lot (probabil lotul 79) de pomeni electorale...
Quote from: Balto on March 09, 2018, 06:32:37 AM
Hidroelectrica a obținut cel mai mare profit brut din istoria companiei
Producătorul de energie Hidroelectrica a obținut anul trecut un profit brut de 1,6 miliarde de lei, rezultatul fiind cel mai bun din istoria companiei.
Cifra de afaceri a ajuns la 3,287 miliarde de lei, cu 3% sub cea estimată.
Profitul Hidroelectrica, un nou maxim istoric: 962 de milioane de lei, în primele şase luni din 2018Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunţat, pentru primele şase luni ale acestui an, un profit net de 962 de milioane de lei, cel mai mare din istoria companiei.
Profitul net aferent primelor şase luni ale acestui an este cu 34% mai mare decât cel aferent primelor şase luni din 2017, potrivit datelor prezentate de companie. Cifra de afaceri a crescut şi ea, cu 17%, până la 1,99 miliarde de lei, în primul semestru al anului.
economica.net (http://www.economica.net/profit-hidroelectrica-record-2018-s-1-maxim-istoric-962-de-milioane-de-lei-in-primele-sase-luni_156893.html)
^
QuoteÎn ceea ce priveşte investiţiile, în primele şase luni din acest an, acestea au depăşit 85 de milioane de lei, echivalentul a 61,82% din totalul alocat pentru anul în curs.
Cele mai importante titluri de investiţii noi planificate pentru anul în curs de Hidroelectrica sunt, printre altele: 73,3 milioane lei pentru Amenajarea Hidroenergetică (AHE) de la Livezeni - Bumbeşti, 34,2 milioane de lei pentru AHE Surduc - Siriu, 12 milioane lei pentru AHE Bistra - Poiana Mărului, 10,25 milioane lei pentru AHE Răstoliţa şi 7 milioane de lei pentru AHE a râului Argeş pe sectorul Oeşti Curtea de Argeş, trecerea pe derivaţie a Centralei Hidroelectrice (CHE).
În acelaşi timp, pentru anul 2018, Hidroelectrica estimează că valoarea celor mai importante investiţii de retehnologizare şi modernizare va fi de 187,211 milioane de lei.
Nu stiu la ce investitii se refera Badea, dar conform BVC Hidroelectrica pe 2018 cheltuielile cu investitiile au fost bugetate la valoarea de 577.87 milioane lei, din care 181.22 milioane investitii in curs si 43.60 milioane investitii noi, inclusiv 18 milioane pentru achizitii participatii si 20 milioane pentru achizitii imobile, restul fiind cheltuieli pe partea de retehnologizare.
Daca 85 milioane reprezinta 61.82% din bugetul total, atunci bugetul ar trebui sa fie de 137.5 milioane, valoare care insa nu isi are corespondenta in BVC. Oricum, Livezeni-Bumbesti e sistata de anul trecut asa ca nu s-a mai cheltuit nimic in afara de lucrari deja executate la sfarsitul anului trecut dar cu scadenta la plata in anul asta, la Surduc-Siriu se lucreaza la unele obiecte (castelul de echilibru), dar altele sunt sistate, asa ca e greu de crezut ca au cheltuit deja o suma semnificativa din bugetul alocat, Rastolita e sistata pana cand se rezolva problema defrisarii cuvetei acumularii, iar din cate stiu inca nu s-au repornit lucrarile la Bistra-Poiana Marului si Oesti-Curtea de Arges.
LE Conform prezentarii HE este vorba de total investitii, iar raportarea este facuta la alocarile bugetare pe semestrul I:
(https://farm1.staticflickr.com/861/30036495938_8c9ced3025_o.jpg)
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Descrierea achizitiei publice: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana ,cod CPV 45262330-3 lucrări de reparare a structurilor din beton in conformitate cu cerintele documentației tehnice de execuție, astfel: Lucrările de reparații la aducțiunea principală Bistrița - Tismana, punctate în expertiză, sunt împărțite pe două zone și anume: Tronson Bistrița aval, cu o lungime de 9120 m; Tronson Tismana amonte, ce cuprinde lucrările din amonte de supratraversarea Tismana. Tronsonul Bistrița aval: Deficiențele regăsite pe acest tronson de galerie sunt următoarele: - Rupere inel beton la bolta galeriei hm 23 + 70; - Fisuri longitudinale la boltă și/sau pereți; - Degradări la contactul radier - perete; - Găuri de injecții neastupate; - Segregări.
Valoarea totala estimata: 3,057,873 lei
Termen limita pentru primirea ofertelor: 31.08.2018
Conform graficului de executie atasat la documentatia de licitatie, durata de executie a lucrarilor va fi de 8 luni.
Nou plan de afaceri la Hidroelectrica: achiziţii în eolian şi solar, finalizarea amenajărilor hidrotehnice complexe, proiectare "in-house"
Conducerea Hidroelectrica va prezenta, în luna septembrie, acţionarilor un nou plan de afaceri, care, dacă va fi aprobat, va conduce la sporirea investiţiilor în amenajările hidroenegetice neterminate, şi diversificare surselor de producţie, dar care vor necesita cheltuieli suplimentare care ar putea diminua capacitatea companiei de a acorda statului dividendele record de până acum.
economica.net (http://www.economica.net/nou-plan-de-afaceri-la-hidroelectrica-achizitii-in-eolian-si-solar-finalizarea-amenajarilor-hidrotehnice-complexe-proiectare-in-house_156908.html)
Statul român îşi bate joc de propriile investiţii: Hidroelectrica ar putea abandona cinci hidrocentrale neterminate în care a băgat 200 mil. euro930,7 milioane de lei, adică peste 200 de milioane de euro. Sunt bani care au fost investiţi deja de-a lungul anilor în lucrări hidrotehnice, de către Hidroelectrica, cel mai mare şi mai profitabil producător de energie electrică din România, care vor trebui abandonate dacă Guvernul va aproba un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.
Proiectul de act normativ, lansat în dezbatere publică acum câteva zile se referă la ,,noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele" şi prevede că nu mai sunt pernise lucrări hidrotehnice la altitudini cuprinse între 800 şi 1.500 de metri pentru ca ţara noastră să se conformeze în acest sens unei directive europene.
...
Am revenit cu o solicitare la Hidroelectrica, iar compania ne-a pus la dispoziţie datele. În momentul de faţă, sunt în proiect sau în diverse stadii de execuţie, la înălţimi de peste 800 de metri, şase amenajări hidroenergetice care, odată finalizate, ar produce 1,1 TWh de energie electrică pe an-spre comparaţie, consumul anual al României este de circa 60 TWh.
Până acum, în cinci dintre cele şase proiecte au fost investite circa 930,7 milioane de lei, bani care, în varianta în care lucrările chiar ar fi stopate, sunt pierduţi. În total, în aceste obiective ar mai trebui investite 2,75 miliarde de lei, iar una dintre hidrocentrale este realizată mai mult de 50%.
Puteţi vedea mai jos care sunt obiectivele aflate în pericol şi stadiul lor:
(https://media.rtv.net/image/201808/full/tabel-hidrocentrale_17415600.JPG)
Economica.net (http://www.economica.net/hidrocentrale-proiecte-centrale-hidro-romania-hidroelectrica_157689.html)
De fapt, in proiectul de HG (http://apepaduri.gov.ro/ministerul-apelor-si-padurilor-re-posteaza-varianta-rezultata-in-urma-procesului-de-consultare-publica-a-notei-de-fundamentare-si-proiectului-de-hotarare-a-guvernului-privind-privind-aprobarea-criteri/) publicat de MAP se specifica urmatoarele:
QuoteArt. 3.
(1) Se aprobă lista sectoarelor de cursuri de apă în care sunt impuse restricții privind realizarea de noi lucrări și activități pe ape sau care au legătură cu apele, denumite în continuare sectoare cu restricție.
(2) În sectoarele cu restricție sunt permise, fără a afecta starea ecologică a apelor, realizarea de noi lucrări și activități care vizează asigurarea siguranței și sănătății oamenilor și animalelor și prevenirea catastrofelor naturale.
(3) Criteriul de selectare a sectoarelor cu restricție constă în localizarea acestora în intervalul de altitudine cuprins între 800 mdMN și 1500 mdMN.
(4) Lista sectoarelor cu restricție este prevăzută în Anexa 2 la prezenta Hotărâre.
Daca ne uitam in Anexa 2 (http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/Anexa-2.docx) la proiectul de HG, observam ca lista de restrictii aferenta ABA Buzau-Ialomita nu include si raul Basca Mare, asa ca ambele trepte ale AHE Siriu-Surduc nu ar fi afectate in niciun fel de acest proiect. In schimb, Hidroelectrica a decis deja sa abandoneze treapta Ciresu-Surduc si aductiunea secundara Nord Fagaras-UHE Dambovita Clabucet!
In cazul captarii Bradu - AHE Rastolita aductiune secundara ramura est, lucrarile sunt la stadiul de 0%, iar debitul prelevat ar fi foarte mic, asa ca renuntarea la aceasta captare ar avea un impact practic nesemnificativ asupra intregii amenajari.
Barajul Gura Apelor si halda de steril Galceag nu sunt lucrari noi, iar lucrarile ramase de facut tin de asigurarea sigurantei si sanatatii oamenilor si animalelor si prevenirea catastrofelor naturale, asa ca nici aici nu exista niciun impact.
Asa ca toata povestea este de fapt o noua intoxicare marca Hidroelectrica. :busted:
Pe site-ul ANPM a fost postat Memoriul de prezentare AHE Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni. Lucrari de punere in siguranta ce trebuie executate in regim de urgenta (http://www.anpm.ro/documents/12220/34391606/20180724124628.pdf/0d247ba9-b519-452d-ba09-1bebced57492)
Este propusa executia urmatoarelor lucrari:
- Calibrare albie amonte si aval de baraj Livezeni pentru asigurarea sectiunilor necesare tranzitarii debitelor de viitura;
- Lucrari amenajare dirijare debite torenti in zona haldelor de steril;
- Aducerea albiei la starea naturala si stabilizarea talvegului la captarea secundara Jiu;
- Stabilizarea albiei amonte de CHE Dumitra;
- Punere in siguranta echipamente hidro-mecanice MHC Livezeni prin finalizarea inchiderilor perimetrale si a invelitorii cladirii;
- Protectie trasee cabluri manevra echipamente hidro-mecanice baraj Livezeni prin finalizare betonare platforma exterioara;
- Lucrari de punere in siguranta versant stang a barajului Livezeni in zona caii ferate;
- Regularizare parau Dumitra si lucrari la drumurile de acces in amonte de captarea Dumitra;
- Punere in siguranta conducta fortata CHE Bumbesti prin finalizarea betonarii masivelor de ancoraj;
- Punere in siguranta echipamente hidro-mecanice CHE Bumbesti prin finalizarea inchiderilor perimetrale si a invelitorii cladirii;
- Lucrari intregire structurala CHE Bumbesti, prin finalizarea betonarii cuvei bazinului de racord dintre centrala si canalul de fuga;
- Refacere drumuri acces proprietati in zona CHE Bumbesti.
Quote from: adrian rosca on August 07, 2018, 03:58:02 PM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Nu a fost depusa nicio oferta, asa ca licitatia a fost anulata.
Quote from: adrian rosca on April 03, 2018, 03:50:46 PM
S-au emis noi certificate de urbanism pentru partea AHE Jiu de pe teritoriul judetului Gorj
S-a emis certificatul de urbanism si pentru partea de amenajare de pe teritoriul judetului Hunedoara:
(https://farm2.staticflickr.com/1871/29673337347_d2dfdf368f_o.jpg)
Amenajare hidroenergetică a Jiului pe sectorul Bumbești-Livezeni:
Quote from: adrian rosca on June 12, 2018, 07:48:19 AM
Quote from: adrian rosca on April 27, 2018, 07:58:26 PM
Hidroelectrica a inregistrat o noua infrangere la CAB. Mai au doua incercari la dispozitie, in alte doua dosare.
Acum mai au doar una
CAB a respins si ultima actiune:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 1239/2/2018
Complet: S8 Completul 2 recurs NCPC
Tip solutie: Respinge revizuirea
Solutia pe scurt: Respinge excepţiile invocate ca nefondate. Respinge cererea de revizuire ca nefondată. Definitivă. Soluţia pronunţată se pune la dispoziţie conform art. 396 alin. 2 NCPC.
Document: Hotarâre 4761/2018 24.09.2018
Raspuns ME la interpelarea senatorului Iriza cu privire la demersurile intreprinse pentru reluarea lucrarilor la AHE Jiu Bumbesti-Livezeni:
(https://farm2.staticflickr.com/1957/44025494005_c2670fac91_b.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1971/44025493935_5bc46b41ac_b.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1963/44888679002_c4afe6845d_b.jpg)
https://senat.ro/PDFIntrebari/b%2003%2009%20IRIZA%201837.pdf
Disputa dintre HE si autoritatile locale, respectiv judetene, cu privire la emiterea AC pentru lucrarile de punere in siguranta provine din interpretarea diferita a prevederilor legii 50:
Quote(16) Cu respectarea legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, in cazul constructiilor care prezinta pericol public, autorizatia de construire pentru executarea lucrarilor de interventie in prima urgenta, care constau, in principal, in sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolari partiale si consolidari la structura de rezistenta, obligatorii in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice competente potrivit prezentei legi, urmand ca documentatiile tehnico-economice corespunzatoare fiecarei faze de proiectare - expertiza tehnica, studiu de fezabilitate/ documentatie de avizare, documentatie tehnica D. T. , proiect tehnic - P. T. , detalii de executie D. E sa fie elaborate si aprobate pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor, precum si, dupa caz, a actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului.
Dupa cum stim deja, pana la urma HE a cedat si a depus Memoriul de Prezentare la ANPM in cursul lunii trecute.
Quote from: adrian rosca on July 17, 2018, 08:31:10 PM
saptamana trecuta a aparut un anunt de participare pe SEAP privind LEA 110 KV Plopi-Statia Calan si reglementari retele electrice CHE Plopi Statia Calan.Etapa II (executie lucrare,proiectare PT,DE,DTAC si DTOE si obtinere avize), data de depunere a ofertelor fiind 21.08.2018.
Licitatia a fost anulata in data de 27.09.2018 intrucat s-au primit "numai oferte inacceptabile si/sau neconforme".
Raspuns ME la intrebarea deputatului Pascan privind stadiul AHE Rastolita:
(https://farm2.staticflickr.com/1950/45176511831_2cc214db40_o.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1947/30238096127_1f2f424498_o.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1935/45176511591_9314819509_o.jpg)
http://www.cdep.ro/interpel/2018/r1752B.pdf
Inscrierea in CF inca nu s-a facut, altfel ar fi aparut noile numere cadastrale pe eTerra. Iar de lucrat, din cate stiu nu prea s-a facut nimic anul asta.
In data de 05.10 a fost lansata licitatia pentru "AHE a râului Argeș pe sectorul Oești Curtea de Arges. Trecerea pe derivație a CHE Oești. Lucrări rest de executat''.
În vederea finalizării si punerii în funcțiune a obiectivului este necesară contractarea și execuția lucrărilor rămase de executat. În acest sens s-a intocmit Caietul de sarcini nr. 83615/23.08.2018 pentru achiziția lucrării la cheie, adică executantul va elabora documentaţiile tehnice de proiectare necesare şi va executa lucrările în baza acestora. Transformarea centralei Oești în centrală de derivație implică execuția unui canal de derivație care leagă canalul de fugă Vidraru cu canalul de aducțiune Oești, realizarea pe traseul canalului a unei casete de subtraversare pe sub albia râului Argeș și a unui prag deversor pe actualul amplasament al prizei de apă. Lucrările au fost începute la data de 27.12.2010, fiind în prezent realizate în procent de cca. 80 ÷ 85%. Obiecte/lucrări neatacate inca: - pragul deversor şi pod peste prag deversor; - etanşare rosturi pentru plăcile de pereu şi radier, supape de descărcare; - dig submersibil golire canal; - AMC-uri; - decolmatare canal aducţiune existent al CHE Oeşti; - racordul şenalului de derivaţie amonte cu canalul de fugă Vidraru; - racordul şenalului de derivaţie aval cu canalul de aducţiune Oeşti.
Descrierea achizitiei publice: "AHE a râului Argeș pe sectorul Oești Curtea de Arges. Trecerea pe derivație a CHE Oești. Lucrări rest de executat" presupune executia urmatoarelor etape: - Proiect tehnic +DE = 60 zile de la data intrarii in vigoare a contrcatului; - Documentatie necesara obtinerii avizelor = 20 zile de la data avizarii docuementatiei in comisia CTE HIDROELECTRICA - Executie lucrari conform documentatiei aprobate = 120 zile din momentul emiterii ordinului de incepere a lucrarii. Lucrarile vor fi conditionate de oprirea functionarii CHE Vidraru.
Valoarea totala estimata: 6,460,908.73 lei
Data de deschidere a ofertelor: 14.11.2018
Un extras din CS:
(https://farm2.staticflickr.com/1950/44476765534_618e9a6955_o.jpg)
Raspuns MM la intrebarea senatorului Gotiu cu privire la procesul de reautorizare a lucrarilor la AHE Jiu Defileu:
(https://farm2.staticflickr.com/1919/30308153917_80a5581f4b_o.jpg)
Raspunsul e chiar bulversant. Pai daca MM considera ca vechiul acord de mediu e inca valabil si ca lucrarile de punere de siguranta se inscriu prevederilor acestuia, de ce cere o noua evaluare, respectiv act de reglementare? E o fractura de logica.
:o
Pe site-ul ME a fost publicat Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de racordare la Sistemul Electroenergetic Naţional a Centralei Hidroelectrice Bumbești situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică și interes național "Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești ": http://energie.gov.ro/transparenta-si-integritate/transparenta-decizionala-2/
Este vorba de exproprierea a 684 mp de teren pentru stalpii necesari LEA, pentru care se propune o valoare a despagubirii de 660 lei. :o
Raspunsul Corpului de Control al Primului Ministru (CCPM) la interpelarea senatorului Gotiu cu privire la AHE Jiu Bumbesti-Livezeni: https://senat.ro/PDFIntrebari/b%2002%2010%20GOTIU%201955%20C%20.pdf
Pe site-ul HE a fost publicata Nota de fundamentare privind modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca (http://www.hidroelectrica.ro/aga18/2311/MATERIALE%20PCT%201%20231118.pdf), ce urmeaza a fi discutata in sedinta AGA din 23 noiembrie.
Practic se propune finalizarea lucrarilor la aductiunea secundara Bistra-Poiana Marului, tronson Bistra-Bucova, realizarea lucrarilor minim necesare finalizarii treptei de cadere Raul Alb, precum si abandonarea treptei de cadere Scorilo. Nu se detalieaza ce lucrari ar fi "minim necesare" de executat la treapta Raul Alb, insa pe SICAP este o licitatie in desfasurare pentru "Servicii de evaluare pentru stabilirea valorii de piata a terenului situat in polderul Fenes ce urmeaza a fi cumparat, pentru finalizarea lucrarilor din cadrul obiectivului de investitii – AHE Bistra – Poiana Marului – Ruieni – Poiana Rusca".
Raspuns MM la interpelarea senatorului Gotiu privind avizarea lucrarilor de interventie la aductiunea principala Bistrita-Tismana:
(https://farm5.staticflickr.com/4871/45796495801_dc88e243cb_o.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4912/45072254844_4a463b6acf_o.jpg)
https://senat.ro/PDFIntrebari/B%2015%2010%20GOTIU%202016%20C%20.pdf
La raspuns este atasata si Decizia etapei de incadrare nr. 151 din 23.10.2018.
Pentru prima data sint de acord cu madam ministru asta! Gotiu ala stiam ca e ecologist de asfalt, stiam ca e haimana dar nu stiam ca e si idiot: cum, mai, sa propui inchiderea unei hidrocentrale care abia are 11 ani de functionare?
Gotiu a inghitit fara sa mestece "lacramatia" lui Calin Dejeu. La fel si Dan Pavaloiu. Mai ramane sa ceara inchiderea hidrocentralei de la Vidraru, ca tot urmeaza sa intre intr-un proces de retehnologizare. La Bicaz, Portile de Fier si Ciunget-Lotru a pierdut ocazia.
QuoteDeclic
11 octombrie
[URGENT, ACȚIONEAZĂ ACUM!]
Hidroelectrica vrea să sece și râul copilăriei lui Brâncuși!
Proiectul de secare a Jiului nu este un caz singular, ci face parte dintr-o ultimă etapă a unei campanii de exterminare a râurilor de munte din Carpații Românești.
Ceva mai la vest de Jiu este Bistrița Gorjană, iar Hidroelectrica, în complicitate cu APM Gorj, vrea să-l sece acum, fără să mimeze măcar o evaluare de mediu. O "coincidență sadică" este faptul că și Bistrița ar urma să fie secată tot pe o distanță de 33 de kilometri. Este un râu superb, care adăpostește specii protejate de pești, este chiar râul copilăriei lui Brâncuși. În zăvoiul râului, la Hobița, este o tabără de sculptură. Locuitorii a 8 sate, 7 pe Bistrița și unul pe afluentul Bistricioara, se vor trezi peste noapte că râul le-a fost furat, fără să se fi mimat măcar o consultare publică.
Avem aici și un impact social major, nu doar unul de mediu. Această vale valoroasă, cu o cascadă superbă în amonte, vale care nu este încă distrusă de cariere (precum văile vecine), are un potențial turistic semnificativ, care va dispărea o dată cu râul, dacă permitem autorităților să încalce legea în continuare.
Așadar, vă rog să vă adăugați numele la observațiile de la link-ul de mai jos (observații la proiectul de decizie de încadrare ilegal, fără evaluarea impactului de mediu și fără evaluare adecvată), care vor fi trimise astfel către APM Gorj:
Mulțumesc! Cele bune!
Calin Dejeu
Uite si textul de pe Declic compus de Dejeu:
QuoteCătre: Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj
Str. Unirii nr. 76, Tg. Jiu, jud. Gorj
În atenţia domnului Nicolae Giorgi, director executiv
Observații
Stimate domn,
În data de 04.10.2018 ați postat pe site-ul instituției anunțul privind luarea "deciziei etapei de încadrare: nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, pentru proiectul "AH Cerna Motru Tismana – Etapa a II-a. Aducțiunea principală Bistrița-Tismana. Reparație zone cu deficiențe galerie betonată" propus a fi amplasat pe teritoriul administrativ al orașului Tismana și al comunei Peștișani, în extravilan, județul Gorj , titular SPEE HIDROELECTRICA S.A. – S.H. Porțile de Fier". Ați menționat că pot fi trimise observații până în data de 12.10.2018.
În primul rând este de observat că nu ați respectat Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, care specifică la art. 12, alin. (3), că trebuie să postați pe pagina de internet și proiectul deciziei etapei de încadrare, nu doar anunțul cu privire la luarea deciziei. De asemenea, titularul era obligat, conform art. 11, alin (1), litera g) din aceeași Metodologie, să afișeze pe pagina proprie de internet anunțul public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu, fapt ce nu s-a întâmplat. Pe baza acestor carențe grave de transparenţă (ni se cere să trimitem observaţii la un act pe care nu l-am văzut), pe baza faptului că nu respectaţi nici măcar Metodologia pe bază căreia trebuie să lucraţi, vă solicităm să reluaţi de la început toată procedura de reglementare conform Ordinul 135/2010.
La reluarea procedurii, în cadrul evaluării iniţiale, trebuie să aplicaţi litera b) a alin (1) de la Art. 9 al Metodologie:
"respingerea justificată a solicitării acordului pentru proiectele amplasate în zone cu restricții de construire stabilite prin legislația din domeniul protecției mediului, cu precizarea neconformităților constatate și/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate"
Proiectul în cauză se încadrează aici pe următoarele considerente:
Proiectul reglementat acum reprezintă de fapt o continuare a proiectului ceaușist "Amenajarea hidroenergetică Cerna-Motru-Tismana", din care face parte. Acesta este un proiect care nu a fost supus evaluării adecvate, iar Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene specifică clar, la cauza C-399/14, punctul 43 din Hotărâre, că executarea unui astfel de proiect nu poate continua" decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive". Este vorba de Directiva Habitate, iar Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este obligatorie. APM Gorj, dacă nu aplică litera b) a alin (1) de la Art. 9 al Metodologiei, încalcă în cunoştință de cauză și Jurisprudenţa Românească.
Acest proiect este analog proiectului hidroenergetic cu același titular, plasat ceva mai la vest: amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbești. Este analog pentru că este vorba tot de un proiect vechi, care nu a fost supus la timp evaluării adecvate, și tot de un proiect cu impact semnificativ asupra unui sit Natura 2000. Proiectul în cauză acum are ca finalitate devierea râului Bistrița Gorjană spre Tismana, deci dispariția acestui râu, de la Clocotiș până la confluența cu Tismana, 33 kilometri mai jos. Presupune și captarea afluentului Bistricioara. Râul Bistrița Gorjană este principalul râu al sitului Natura 2000 "Nordul Gorjului de Vest", reprezintă habitatul a cel puţin 3 specii de pești pentru care a fost desemnat acest sit: Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata, al vidrei, este flancat de habitatul riparian prioritar 91E0, care depinde de regimul hidrologic actual al râului. APM Gorj a fost informată cu privire la decizia definitivă a Curții de Apel București în dosarul 10058/3/2017, deoarece a fost menţionată în numeroasele observaţii pe care le-a primit în decembrie 2017, cu privire la draftul deciziei de încadrare privind planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului. Întrucât chiar titularul proiectului a pierdut procesul respectiv, APM Gorj poate să-i ceară motivarea hotărârii.
Chiar dacă, prin absurd, proiectul ar putea trece de evaluare iniţială, fiind un proiect cu impact de mediu enorm, trebuie supus evaluării impactului asupra mediului. Proiectul duce la secarea unui râu pe o lungime a cursului de 33 de kilometri și are impact cumulativ cu toate celălalte proiecte ale Hidroelectricii, reprezentând o parte a ultimei etape de exterminare a râurilor din Carpaţii Românești. Proiectul afectează atât zone umede (albia minoră și lunca râului), cât și zone montane și împădurite. Un alt impact al proiectului îl reprezintă dispariţia celor două bazine piscicole naturale reprezentate de Bistriţa și Bistricioara. Sintagma respectivă a fost înlocuită în legislație cu "habitate piscicole naturale" și, conform formei actuale a OUG 23/2008, orice râu de munte este un habitat piscicol natural.
Proiectul de deviere a Bistriţei și Bistricioarei afectează grav 8 localităţi, care vor trece prin drama pe care au suferit-o în timpul dictaturii comuniste sutele de sate din restul ţării cărora astfel de amenajări le-au furat râul care dădea viaţă și farmec vetrei satului. Este șocant că, la 29 de ani de la Revoluţie, APM Gorj vrea să le anuleze localnicilor chiar și dreptul la o dezbatere publică, încălcând grav Convenţia de la Aarhus, ratificată prin Legea 86/2000. Impactul de mediu este cert și permanent. Și este ireversibil, pentru că, chiar și în ipoteza închiderii captării în viitor, ecosistemul acvatic complet distrus nu are cum să-și mai revină vreodată, să mai ajungă la parametrii cvasi-naturali de acum.
Tot prin absurd, dacă proiectul ar putea trece legal de evaluarea iniţială, ar trebui, pe considerentele de mai sus privind situl Natura 2000, să fie supus evaluării adecvate.
Vă rog să-mi trimiteți un număr de înregistrare.
Oricum, daca Gotiu a ajuns sa ii urecheze pe cei de la CJ Hunedoara ca nu i-au trimis un certificat de urbanism lui Dejeu, e clara treaba ca sunt uniti in cuget si simtiri, ca sa nu zic mai mult. Pai cum saracul Dejeu sa fie pus sa parcurga 180km pana la sediul institutiei ca sa consulte un amarat de document, ne batem joc? https://senat.ro/PDFIntrebari/B%20GOTIU%20%201955%20A%20.pdf
Multumesc mult.
Cu Dan Pavaloiu chiar am multe in comun si il stiu ca un om sufletist si bine intentionat. Cu proxima ocazie voi avea o discutie cu el ca de la montaniard la montaniard. :)
Oamenii au perfecta dreptate!...
Eu zic sa dinamitam toate barajele si hidrocentralele, incepand cu Vidraru si Portile de Fier!...
Sa le redam oamenilor raurile si fluviile pe care le-au furat nemernicii astia cu hidrocentralele lor...
:lol: :lol: :lol:
(Mai frate, noroc ca prostia nu doare...)
Quote from: adrian rosca on September 06, 2018, 01:34:40 AM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2018, 03:58:02 PM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Nu a fost depusa nicio oferta, asa ca licitatia a fost anulata.
Licitatia a fost azi reluata, valoarea estimata crescand de la 3.057.873 lei la 5.017.580 lei. Data de deschidere a ofertelor este 17.12.2018.
Pe site-ul ANPM a fost postat Memoriul de prezentare pentru proiectul "Amenajarea hidroenergetică a raului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbesti. Continuare lucrări. (http://www.anpm.ro/documents/12220/34391606/memoriu+de+prez+pt+proiectul+Amenajarea+hidroenergetica+a+raului+Jiu+pe+sectorul+Livezeni+Bumbesti+-+Continuare+lucrari.pdf/ab8f919b-4f8b-4e60-93f0-1150cbd9cf7f), renuntandu-se la ideea de a obtine o autorizatie de construire separata pentru lucrarile de punere in siguranta in regim de urgenta.
Prin proiect se propune realizarea urmatoarelor lucrari (rest de executat):
Pentru amenajarea baraj si MHC Livezeni:
o Finalizare suprastructura si pod peste baraj;
o Finalizare buzunar spalare si suprastructura priza;
o Amenajare coronament impreuna cu camera mecanismelor;
o Realizarea zidurilor de sprijin;
o Statie de transformare- racordare la MHC Livezeni si la CHE Dumitra, dar si la LEA;
o Inchiderea canalului de deviere cu asigurarea migrarii faunei piscicole;
o Regularizare albie in aval;
o Amenajare platforma tehnologica;
o Montarea aparaturilor de masura si control;
o Dezafectarea incintei pentru executia barajului;
o Amenajare platforma Livezeni + drum acces;
o Racord decantor Livezeni cu raul Jiu;
Pentru obiectivul Baraj Livezeni si Priza energetica lucrarile executate sunt realizate in procent de 99%.
Pentru obiectivul MHC Livezeni lucrarile executate sunt realizate in proportie de 86%.
fereastra de atac Murga Mica:
o Amenajare exterioara fereastra de atac.
captare rau Jiu
o Finalizare betonare infrastructura captare;
o Betonare suprastructura captare;
o Montare conducta captare Jiu.
Captarea secundara Jiu este amplasata pe raul Jiu la cca. 400 m amonte de centrala Dumitra si introduce in aductiunea Dumitra - Bumbesti un debit mediu de cca. 3 mc/s.
S-au executat lucrari in procent de 60%.
pentru amenajarea CHE Dumitra:
o Finisaje interioare;
o Amenajari exterioare, platforme, imprejmuiri, rigole;
o Constructia blocului de interventie P+1;
S-au executat lucrari in procent de 98%.
captare parau Dumitra
o echipare cu gratar si vana,
captare parau Bratcu
o Realizare lucrari de umpluturi si protectie taluze;
o Betonare bazin de linistire.
S-au executat lucrari in procent de 60%.
aductiune Dumitra-Bumbesti:
o Injectii front Bratcu amonte pe o lungime de 600 ml;
o Betonare intersectie fereastra Valea Rea cu aductiunea principala;
o Dop inchidere fereastra Valea Rea;
o Betonare intersectie fereastra Bratcu cu aductiunea principala;
o Montare si betonare poarta etansa fereastra Bratcu.
S-au executat lucrari in procent de 95%.
nod de presiune Bumbesti:
o Betonare suprastructura si arhitectura casa de vane;
o Betonare masiv M3 la conducta fortata Bumbesti.
S-au executat lucrari in procent de 87%.
pentru amenajarea CHE Bumbesti:
o Finisaje zidarie si inchideri;
o Finisaje interioare si exterioare;
o Instalatii interioare si exterioare;
o Amenajarari exterioare, platforme, imprejmuri si rigole;
o Betonare racord bazin de linistire cu canalul de fuga Bumbesti;
o Tresamente si construtie Statie de transformare 110 kV.
S-au executat lucrari in procent de 77%.
drumuri de acces:
o Drumul de acces catre Captarea Jiu;
o Suprastructura drumului de acces catre CHE Dumitra;
o Suprastructura drumului de acces catre CHE Bumbesti.
Raspuns ME la interpelarea senatorului Carciumaru cu privire la situatia AHE Jiu Bumbesti-Livezeni, din care reiese ca responsabilii din HE nu au habar de cum decurge autorizarea unei lucrari:
(https://farm5.staticflickr.com/4809/32387960228_5a2f9d768e_b.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1934/45536224864_509688a58d_b.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1906/32387960158_3471229cf3_b.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4909/32387960148_e716cb78d1_b.jpg)
(https://farm2.staticflickr.com/1929/32387960138_f1b84dc887_b.jpg)
https://senat.ro/PDFIntrebari/B%2012%2011%20CARCIUMARU%202152%20.pdf
Quote from: adrian rosca on November 16, 2018, 04:26:26 PM
Quote from: adrian rosca on September 06, 2018, 01:34:40 AM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2018, 03:58:02 PM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Nu a fost depusa nicio oferta, asa ca licitatia a fost anulata.
Licitatia a fost azi reluata, valoarea estimata crescand de la 3.057.873 lei la 5.017.580 lei. Data de deschidere a ofertelor este 17.12.2018.
De data asta s-a depus o oferta de catre Hidroconstructia.
:thumbsup:
In sedinta de guvern de azi s-a adoptat HG privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al "Liniei Electrice Aeriene (LEA) 110 kv dublu circuit CHE Bumbești-borna 35 bis Tg.Jiu Nord-Parângu circuitul 2" pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Bumbești.
Quote from: adrian rosca on October 09, 2018, 01:07:26 PM
In data de 05.10 a fost lansata licitatia pentru "AHE a râului Argeș pe sectorul Oești Curtea de Arges. Trecerea pe derivație a CHE Oești. Lucrări rest de executat''.
Licitatia a fost atribuita in 08.01.2019 catre Hidroconstructia.
In data de 23.11.2018 a fost adoptata Hotararea AGEA Hidroelectrica nr. 30/2018 prin care a fost aprobata finalizarea lucrarilor la aductiunea secundara Bistra-Lac Poiana Marului din cadrul AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca.
Acum a fost lansata licitatia pentru intocmirea documentatiilor cadastrale necesare intocmirii proiectului de HG de expropriere a imobilelor afectate de captarile secundare Bistra, Valea Lupului si Bucova (ultima fiind deja in functiune). In caietul de sarcini gasim date interesante despre istoricul amenajarii:
(https://farm8.staticflickr.com/7809/46027732874_eecf658c26_o.jpg)
(https://farm5.staticflickr.com/4844/46027732804_74e4e22860_o.jpg)
(https://farm8.staticflickr.com/7921/45837395775_e7c752af36_o.jpg)
(https://farm8.staticflickr.com/7823/46027732704_d490d2e1c9_o.jpg)
Am trimis niste intrebari catre Hidroelectrica la care am primit urmatoarele raspunsuri:
QuoteÎntrebarea 1. Având în vedere mențiunea cu privire la "contractarea și finalizarea lucrărilor minim necesare pentru finalizarea treptei de cădere Râul Alb" din Nota către AGEA Hidroelectrica cu nr. 110078/05.11.2018 și urmare a adoptării punctului 1 al Hotărârii AGEA nr. 30 din 23.11.2018 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai AHE Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Ruscă, vă rog să precizați dacă aceste lucrări minim necesare includ finalizarea, respectiv conservarea sau abandonarea aducțiunii secundare Râul Lung.
Răspuns 1. Lucrările minim necesare pentru finalizarea treptei de cadere Râul Alb includ lucrările de închidere (abandon) pentru aducțiunea secundară "Râul Lung-Poiana Ruscă".
Întrebarea 2. Cu privire la AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, vă rog să precizați: care este stadiul actual al obținerii Hotărârii de Guvern pentru exproprierea terenurilor aferente CHE Racovița tranșa a III-a; care este stadiul realizării instalației SAT de trecere la nivel cu calea ferată Podu Olt-Brașov, instalație necesară în vederea deschiderii circulației pe noul traseu al DJ 105G, desființării vechiului pod rutier din avalul CHE Racovița și amenajării debusării pârăului Sebeș în Olt.
Răspuns 2. În ceea ce privește Hotărârea de Guvern de expropriere pentru terenurile aferente CHE Racovița tranșa a III-a, documentația a fost transmisă la Minister și au fost actualizate despăgubirile la nivelul anului 2018.
Referitor la stadiul realizării instalației SAT Racovița, a fost încheiat un contract (pe tarif de racordare) cu CFR Brașov în data de 13.09.2018 și s-a transmis de către acesta anunțul de participare pentru procedura de achiziție lucrare, pe data de 01.11.2018. Deschiderea ofertelor a fost făcută în perioada 03.12.2018-05.12.2018.
Întrebarea 3. Cu privire la AHE Siriu-Surduc, CHE Nehoiașu II, vă rog să precizați care este stadiul actual al obținerii Ordinului Ministrului Apelor și Pădurilor în vederea transmiterii definitive a unei suprafete de teren din fondul administrat de RNP Romsilva pentru continuarea lucrărilor la barajul Surduc.
Răspuns 3. Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 846 a fost emis în data de 03.09.2018 și terenul a fost preluat în data de 27.09.2018
Răspuns 1 - ce "frumos" suna cuvantul abandon...
Răspuns 3 - macar o veste buna...
La punctul 1 abandonul era solutia logica, tinand cont ca din 9,6 km de galerie s-au excavat doar 35 m, iar amplasamentul captarilor secundare Raul Alb si Raul Lung se afla intr-un sit Natura 2000.
Atunci e de bine....
Cu ocazia asta o sa fie ecologizata si platforma tehnologica de la coada lacului Poiana Rusca:
(https://farm8.staticflickr.com/7815/31898818237_4e62db8389_b.jpg)
Quote from: adrian rosca on December 17, 2018, 05:09:04 PM
Quote from: adrian rosca on November 16, 2018, 04:26:26 PM
Quote from: adrian rosca on September 06, 2018, 01:34:40 AM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2018, 03:58:02 PM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Nu a fost depusa nicio oferta, asa ca licitatia a fost anulata.
Licitatia a fost azi reluata, valoarea estimata crescand de la 3.057.873 lei la 5.017.580 lei. Data de deschidere a ofertelor este 17.12.2018.
De data asta s-a depus o oferta de catre Hidroconstructia.
A doua anulare, singura oferta primita fiind inacceptabila/neconforma.
Just great....
Stai ca nu e singura:
QuoteHidroelectrica a anulat, pentru a doua oară la rând, licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroenergetice de la Vidraru, contract estimat la 94 milioane de euro, inclusiv TVA. Ca și la prima anulare, din primăvara anului 2017, argumentul oficial este că a primit doar oferte inacceptabile și/sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini.
Profit.ro (https://www.profit.ro/stiri/hidroelectrica-lovita-puternic-de-oug-ul-anti-lacomie-anuleaza-din-nou-licitatia-pentru-retehnologizarea-vidraru-18826174)
Quote from: adrian rosca on January 15, 2019, 04:56:53 PM
Acum a fost lansata licitatia pentru intocmirea documentatiilor cadastrale necesare intocmirii proiectului de HG de expropriere a imobilelor afectate de captarile secundare Bistra, Valea Lupului si Bucova (ultima fiind deja in functiune).
Licitatia a fost anulata, nefiind depusa nicio oferta.
Ce zicea Hidroelectrica in ianuarie:
Quote from: adrian rosca on January 22, 2019, 12:02:12 PM
Întrebare. Cu privire la AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, vă rog să precizați: care este stadiul actual al obținerii Hotărârii de Guvern pentru exproprierea terenurilor aferente CHE Racovița tranșa a III-a;
Răspuns. În ceea ce privește Hotărârea de Guvern de expropriere pentru terenurile aferente CHE Racovița tranșa a III-a, documentația a fost transmisă la Minister și au fost actualizate despăgubirile la nivelul anului 2018.
Si ce zice acum Ministerul Energiei:
(https://farm8.staticflickr.com/7836/47220907391_9800f67305_c.jpg)
Quote from: adrian rosca on January 22, 2019, 12:02:12 PM
Întrebare. Care este stadiul realizării instalației SAT de trecere la nivel cu calea ferată Podu Olt-Brașov, instalație necesară în vederea deschiderii circulației pe noul traseu al DJ 105G, desființării vechiului pod rutier din avalul CHE Racovița și amenajării debusării pârăului Sebeș în Olt.
Răspuns. Referitor la stadiul realizării instalației SAT Racovița, a fost încheiat un contract (pe tarif de racordare) cu CFR Brașov în data de 13.09.2018 și s-a transmis de către acesta anunțul de participare pentru procedura de achiziție lucrare, pe data de 01.11.2018. Deschiderea ofertelor a fost făcută în perioada 03.12.2018-05.12.2018.
Contractul pentru Înființarea unei treceri la nivel dotată cu SAT pe linia 205 Brașov - Podu Olt km 123+800 și desființarea instalației SAT km 125+580" SRCF Brasov a fost atribuit in data de 25.02.2019 catre CONSTRUCTII FEROVIARE MURES S.A., valoarea contractului fiind de 767,034.64 lei.
Quote from: adrian rosca on January 22, 2019, 12:02:12 PM
Întrebare. Cu privire la AHE Siriu-Surduc, CHE Nehoiașu II, vă rog să precizați care este stadiul actual al obținerii Ordinului Ministrului Apelor și Pădurilor în vederea transmiterii definitive a unei suprafete de teren din fondul administrat de RNP Romsilva pentru continuarea lucrărilor la barajul Surduc.
Răspuns. Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 846 a fost emis în data de 03.09.2018 și terenul a fost preluat în data de 27.09.2018
Astazi a fost lansata licitatia pentru intocmirea documentatiei cadastrale necesare inscrierii in Cartea Funciara a terenului cu suprafata de 1,1754 ha necesar realizarii obiectivului "Amenajare Hidroenergetica Surduc-Siriu, Caderea Surduc-Nehoiasu - Suprainaltare drum mal stang in zona barajului, incastrare baraj in versantul stang".
Din Raportul Curtii de Conturi pe anul 2017 (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raportul%20public%20pe%20anul%202017.pdf) cu privire la investitiile derulate de Hidroelectrica:
QuoteAu fost imobilizate fonduri bănești în sumă de 1.781.431 mii lei pentru realizarea unor obiective de investiții care nu au fost finalizate, generând cheltuieli cu utilitățile (pază, iluminat, încălzire, ventilație etc.), nefiind îndeplinit scopul pentru care au fost proiectate. Obiectivele de investiții începute în perioada 1972-1990, direcționate spre amenajarea hidroenergetică a unor râuri pentru valorificarea energetică a acestora, aveau ca scop producerea energiei electrice, dar nu au fost finalizate. Unele dintre acestea sunt supuse degradării în timp, iar altele sunt abandonate. SPEEH Hidroelectrica SA a constituit ajustări în sumă totală de 1.772.003 mii lei pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție.
Pentru investițiile nefinalizate aferente a 10 obiective (nouă obiective aprobate înainte de 1990), în perioada 2016-2018, au fost alocate fonduri în sumă totală de 10.839 mii lei pentru cheltuieli cu paza, iluminat, încălzire, epuizmente și personal de inspecție periodică la fronturile de lucru deschise. În programele de investiții aprobate pentru anii 2016, 2017 și 2018 nu au fost incluse, cu prioritate, obiectivele de investiții în curs, sumele aprobate pentru investiții în curs scăzând de la un an la altul (41,3% în anul 2016, 40,75% în 2017 și 31,36% în anul 2018), ponderea fiind alocată pe alte obiective de investiții ca urmare a includerii unor obiective noi de investiții. Totodată, s-a constatat neutilizarea integrală a sumelor alocate prin buget pentru investiții în curs, gradul de realizare fiind de 42,85% în anul 2016, de 68,21% în anul 2017 și de 11,18% în anul 2018 (până la 30.06.2018). Au fost analizate 11 obiective de investiții aflate în curs de execuție, iar comisia numită a efectuat recomandări de abandonare a lucrărilor realizate doar în cazul a trei obiective, pentru restul obiectivelor analizate, recomandările se referă la efectuarea de studii de optimizare și actualizare a indicatorilor tehnico-economici, finalizarea lucrărilor într-o valoare optimizată etc.
În baza recomandărilor efectuate de comisie, în cazul a trei obiective de investiții în curs de execuție, conducerea SPEEH Hidroelectrica SA a aprobat efectuarea demersurilor pentru obținerea unei hotărâri de guvern de optimizare a schemei de amenajare a obiectivului de investiții.
...
Hidroelectrica nu a procedat la preluarea și predarea bunurilor în cazul cărora s-a emis decizie de expropriere pentru lucrări de utilitate publică și de interes național, pentru care a primit sume ca despăgubiri de la bugetul de stat. Valoarea bunurilor ce nu au fost preluate și predate este în sumă de 187 mii lei, această situație având consecințe asupra neactualizării Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Prin HG nr. 900/2017 s-a aprobat amplasamentul și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată în suprafață de 120.548 mp, care fac parte din coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național ,,Amenajare Hidroenergetică Răstolnița" și despăgubirile aferente în sumă totală de 187 mii lei, asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei. SPEEH Hidroelectrica SA a emis decizia de expropriere și decizii de constituire a comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale și acordarea despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată supuse exproprierii.
La nivelul sucursalelor societății s-au constatat următoarele abateri și nereguli:
...
• au fost efectuate cheltuieli pentru proiecte și studii de fezabilitate aferente unor investiții viitoare, menținute în soldul contului ,,Imobilizări corporale în curs de execuție", în sumă de 2.276 mii lei, fără a exista posibilitatea unei utilizări viitoare a acestora (Sucursala Hidrocentrale Bistrița și Sucursala Hidrocentrale Cluj);
...
• pentru 11 obiective de investiții, în condițiile în care pentru unele dintre acestea au fost întocmite procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, iar, în cazul altor obiective, lucrările au fost finalizate, dar nu au fost întocmite procesele-verbale de recepție, la terminarea lucrărilor fiind menținute sume (3.265 mii lei) în contul ,,Imobilizări în curs" (Sucursala Hidrocentralei Râmnicu Vâlcea). În timpul misiunii au fost luate măsuri pentru remedierea abaterii;
...
Recomandări
...
dispunerea de măsuri pentru:
- analiza soldului contului ,,Imobilizări corporale în curs de execuție", concomitent cu analizarea cauzelor care au condus la neincluderea în programele de investiții, cu prioritate, a obiectivelor aflate în curs de execuție, stabilirea consecințelor economico-financiare aferente, inclusiv remedierea acestora;
...
stabilirea cauzelor care au condus la nepreluarea și nepredarea bunurilor pentru care s-a emis decizie de expropriere pentru lucrări de utilitate publică și de interes național, pentru care au fost încasate sume, ca despăgubiri de la bugetul de stat, și dispunerea de măsuri în condițiile legii.
Pe site-ul Ministerul Energiei s-a publicat Strategia Energetica 2019-2030 (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/Strategia_Energetica_FINAL_02_nov_2018.docx), impreuna cu Raportul de Mediu (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2019/03/Raport-de-mediu_SER-2019-2030-2050_rev03.pdf) si Studiul de Evaluare Adecvata (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2019/03/Studiu-de-evaluarea-adecvata_SER-2019-2030-2050_rev03.pdf). Pe parte de hidroenergie, lucrurile stau in felul urmator:
QuotePrin aplicarea graduală a politicilor prevăzute de strategie, până în anul 2030, capacitatea instalată în centralele hidroelectrice din România va creşte, faţă de anul 2018, cu circa 750 MW. Centralele care vor asigura această creştere de capacitate instalată vor asigura o producţie suplimentară de energie de circa 1,8 TWh/an. Ţinând cont de faptul că amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere hidroenergetic au fost deja amenajate, noile proiecte vor avea indicatori de rentabilitate a investiţiilor mai reduşi şi vor trebui să fie dezvoltate pentru a asigura şi alte beneficii decât energia (ex. prevenirea viiturilor, alimentarea cu apă, irigaţii etc).
Deşi se va înregistra o creştere a capacităţii instalate până în 2030, producţia totală de energie care se va înregistra în hidrocentralele din România se va păstra la valori apropiate celor din 2018, adică de circa 17,6 TWh/an, întrucât se vor implementa toate normele cuprinse în politicile europene privind protecţia mediului. Faţă de situaţia reglementată din anul 2018, diminuarea stocurilor de apă utile ce pot fi turbinate, ca urmare a majorării debitelor de servitute/ecologice, va corespunde în anul 2030 unei producţii nerealizate de circa 2 TWh/an.
Evoluţia sectorului hidroenergetic pentru perioada 2019-2030 se va realiza în următoarele coordonate:
1. armonizarea cu politicile europene privind protecţia mediului;
2. planificarea integrată a valorificării resurselor de apă şi reluarea implicării financiare a statului în proiectele hidroenergetice cu folosinţe complexe;
3. investiţii noi şi modernizarea centralelor existente; menţinerea unui grad ridicat de siguranţă în exploatare.
Aceste coordonate de evoluţie sunt atinse prin implementarea unor politici energetice specifice după cum urmează:
Dezvoltarea de microhidrocentrale cu centrale pe derivație
Întrucât s-a constatat că acest tip de centrale pot avea un impact negativ semnificativ asupra stării ecologice a apelor curgătoare, până în anul 2030 realizarea de noi proiecte de acest tip nu va beneficia de susținere.
Autoritățile competente de mediu și cele responsabile de administrarea apelor vor institui norme specifice prin care vor fi definite și reglementate condițiile privind realizarea și exploatarea acestui tip de centrale hidroelectrice.
Armonizarea cu politicile europene privind protecţia mediului
Întrucât centralele hidroelectrice mari sunt şi vor rămâne un element de bază pentru securitatea SEN, în modul de implementare a politicilor de mediu se va ţine seama de acest rol.
Debitele ecologice
Pentru amenajările hidroenergetice mari, trecerea către standardele mai ridicate privind debitele ecologice se va realiza gradual până în anul 2030, prin trei etape de ajustare, pentru a se ajunge la conformarea cu stadardele medii europene în domeniu. Pentru amenajările hidroenergetice de mică anvergură, conformarea cu standardele medii europene se va realiza până în anul 2025.
Pasajele pentru migrarea faunei acvatice
Lucrările de captare a apei aferente amenajărilor hidroenergetice trebuie să asigure circulaţia faunei acvatice. Prin identificarea unor soluţiile fezabile, până în anul 2030 lucrările de barare a albiilor naturale vor fi echipate cu astfel de sisteme.
Arealele Natura 2000
Pentru stabilirea modului de reglementare al amenajărilor hidroenergetice care au lucrări în arealele Natura 2000 (sau influenţează aceste areale), sunt în exploatare, în curs de construire sau în fază de proiect şi deţin autorizaţii de construire valabile, se vor aplica următoarele principii:
o în arealele Natura 2000, nu se vor mai realiza noi proiecte hidroenergetice de amploare, cu excepţia celor care au obţinut aprobările necesare până în anul 2018. Doar pentru asigurarea alimentării cu energie a comunităţilor izolate care nu au acces la rețelele de distribuţie a energiei electrice, cu respectarea principiilor conservaţioniste acceptabile pentru arealele Natura 2000 se vor mai putea realiza centrale hidroelectrice cu capacităţi instalate de până în 1 MW, care să alimenteze reţele în sistem insularizat;
o în funcţie de stadiul de implementare a proiectelor cu lucrări în curs şi cu autorizaţii de construire valabile, titularii investiţiilor împreună cu autorităţile competente pentru protecţia mediului, precum şi cu cele pentru gospodărirea apelor, vor identifica soluţiile fezabile pentru adaptarea proiectelor hidroenergetice astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus;
o pentru amenajările hidroenergetice în funcţiune, cu ocazia actualizării autorizaţiilor de mediu şi gospodărirea apelor, se vor impune progresiv, între 2020 şi 2030 toate măsurile necesare pentru minimizarea impactului asupra mediului.
Planificarea integrată a valorificării resurselor de apă şi reluarea implicării financiare a statului în proiectele hidroenergetice cu folosinţe complexe
Amenajările hidroenergetice cu folosinţe complexe sunt proiecte care produc efecte la nivel local şi regional. Realizarea şi exploatarea acestor amenajări, care în afară de energia electrică aduc şi alte beneficii sociale, va fi susţinută în continuare, până în anul 2030. În acest sens în perioada 2019-2025 vor fi promovate o serie de politici de dezvoltare economică prin care să se asigure:
o simplificarea procedurilor de asociere între companiile cu capital de stat, autorităţile publice locale şi investitorii privaţi care doresc să dezvolte sau să finalizeze proiecte hidroenergetice cu folosinţe complexe;
o participarea statului la investiţii prin alocări bugetare, pentru acele obiecte ale schemelor de amenajare care în final se vor regăsi în domeniul public al statului;
o stabilirea unui regim fiscal special precum şi taxarea diferenţiată în ceea ce priveşte utilizarea apei;
o suportarea costurilor serviciilor asigurate de amenajările hidroenergetice cu folosințe complexe de către beneficiarii reali ai acestora prin contribuţii la costurile de întreţinere şi operare a acestor amenajări.
Investiţii noi şi modernizarea centralelor existente; menţinerea unui grad ridicat de siguranţă în exploatare
Dezvoltarea sistemului energetic înseamnă, în primul rând, creşterea capacităţii de producţie.
Ţinând cont de potenţialul tehnic amenajabil, până în anul 2030 vor fi finalizate proiectele care în anul 2018 se află în execuţie, însumând o putere de circa 500 MW. De asemenea se vor iniţia şi alte proiecte noi, atât de către investitori privaţi cât şi de către compania cu capital majoritar de stat Hidroelectrica.
Pentru capacităţile aflate în operare, eşalonat, pe măsură ce duratele utilizării normale vor fi atinse, toate echipamentele şi construcţiile vor fi modernizate.
Prin faptul că produc energie electrică, dar asigură şi servicii de sistem, amenajările hidroenergetice sunt un factor-cheie pentru asigurarea securității energetice a României. Prin urmare, este vital ca aceste capacităţi să fie exploatate având o stare tehnică corespunzătoare. În perioada 2019 – 2020 se vor promova politici specifice care vor viza:
o evaluarea stării tehnice a construcţiilor, echipamentelor precum şi a modului în care se desfăşoară activităţile de mentenanţă şi urmărirea comportării construcţiilor;
o revizuirea reglementărilor, normelor şi normativelor tehnice privind activităţile de urmărire a comportării construcţiilor şi de monitorizare a echipamentelor;
o actualizarea reglementărilor, normelor şi prescripţiilor privitoare la proiectarea lucrărilor de reparaţii, pentru a corespunde soluţiilor tehnice moderne;
o actualizarea reglementărilor şi normelor privitoare la lucrările de modernizare şi retehnologizare;
o implementarea şi menţinerea în stare conformă de funcţionare a tuturor sistemelor de avertizare şi intervenţie în caz de calamităţi provocate de avarierea construcţiilor hidrotehnice.
Până în anul 2020, schemele de amenajare hidroenergetică având folosinţe complexe, aflate în portofoliul de dezvoltare al Hidroelectrica, vor fi redimensionate conform nivelurilor actuale ale acestor folosinţe complexe şi vor fi finalizate până în anul 2030, în baza politicilor de planificare integrată şi prin participarea statului în asigurarea finanţării.
Recuperarea fondurilor bugetare, angajate de stat pentru finanţarea acestora, se va realiza prin stabilirea unui nivel corespunzător al redevenţei pe care statul o percepe Hidroelectrica pentru utilizarea întregului pachet de bunuri aparţinând domeniului public concesionat.
Pe site-ul ME a fost publicat proiectul de BVC Hidroelectrica pe 2019: http://energie.gov.ro/transparenta-si-integritate/transparenta-decizionala-2/
Fata de BVC aprobat pe 2018, bugetul alocat investitiilor scade de la 577.87 la 532.03 milioane lei, desi conform estimarilor de anul trecut ar fi trebuit sa creasca la 701.81 milioane.
Pai cuiva (nu spui cui, ca nu facem politica pe forum... :D ) ii trebuie rau dividendele...
In urma plangerilor ecologistilor/ Dejeu (http://www.romaniacurata.ro/protest-international-basca-mare-locul-crimei/), Institutia Prefectului judetului Buzau a ordonat un control la santierul barajului Surduc de pe cursul raului Basca Mare si a postat pe FB o informare publica:
QuoteCa urmare a informațiilor transmise, în ultimele zile, în spațiul public cu privire la impactul negativ asupra mediului care ar putea fi generat de lucrările de construcție la acumularea de la Surduc, județul Covasna, pe cursul râului Bâsca Mare (care tranzitează și o parte din județul Buzău), prefectul Carmen Ichim a solicitat instituțiilor cu atribuții în domeniu să verifice în regim de urgență situația din teren și să prezinte un raport detaliat în legătură cu aspectele semnalate.
Astfel, în data de 22 aprilie 2019, o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, Sistemului de Gospodărire a Apelor Buzău și Sistemului Hidrotehnic Siriu s-a deplasat în zonă și a constatat următoarele:
- pentru Obiectivul de investiție "Amenajare hidroenergetică Surduc-Siriu, Treapta Surduc-Nehoiașu, Baraj Surduc", amplasat în extravilanul comunei Zagon, județul Covasna, beneficiarul Hidroelectrica S.A. deține aviz de gospodărire a apelor, acord de mediu și autorizație de construire emisă de Consiliul Județean Covasna;
- scopul investiției este valorificarea potențialului hidroenergetic al râului Bâsca Mare printr-o aducțiune de aproximativ 20 de kilometri (din acumularea Surduc în Centrala Hidroelectrică Nehoiașu), precum și captarea și regularizarea debitelor râului;
- pentru protejarea ihtiofaunei, în zona barajului se vor realiza treceri pentru pești, la care diferența de nivel dintre praguri va fi de 15 centimetri pentru a permite deplasarea acestora atât în aval, cât și în amonte. De asemenea, imediat în aval de barajul Surduc, va fi asigurat obligatoriu un debit de servitute de 0,4 mc/s (400 litri pe secundă);
- realizarea proiectului nu necesită lucrări de defrișare, iar acumularea de la Surduc este situată în afara ariilor protejate - la vest de aria protejată Penteleu (ROSCI 190) și la o distanță de peste 15 km de situl Natura 2000 Turbăria Ruginosu (ROSCI 256).
https://www.facebook.com/InstitutiaPrefectuluiJudetulBuzau/posts/2326021227670003
Oricum, la baraj nu se mai lucreaza de vreo doi ani de zile, nu stiu din ce cauza, iar singurele lucrari ce se efectueaza momentan in zona sunt cele de suprainaltare a drumului forestier.
In data de 07.05.2018 CJ Gorj a emis un Certificat de Urbanism pentru AMENAJARE HIDROENERGETICĂ A RÂULUI JIU PE SECT.LIVEZENI-BUMBESTICONTINUARE LUCRARI DE LA NIVELUL ANULUI 2012.
Cei de la Hidroelectrica s-au suparat ca li s-au cerut prin CU tot felul de avize si au dat in judecata CJ Gorj. Si au si castigat in prima instanta:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 33546/3/2018
Obiect: anulare act administrativ certificat urbanism nr. 68/07.05.2018
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Anulează în parte certificatul de urbanism nr.68/07.05.2018, menţinând numai cerinţele privitoare la expertiza tehnică, acordul administratorului drumuri de acces, acordul ISC-dacă lucrările se încadrează în prevederile Ordinului nr.486/500/2007 şi actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune, în caz de formulare, la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 19.04.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 2966/2019 19.04.2019
In schimb, in Hunedoara lucrurile stau altfel:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 943/3/2019
Obiect: anulare act administrativ certificat nr.211/29.08.2018
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive. Respinge ca neîntemeiată acţiunea. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată azi, 9.04.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Document: Hotarâre 2459/2019 09.04.2019
Astazi s-a adoptat o Hotarare a AGEA Hidroelectrica privind soarta unora din obiectivele de investitii "istorice":
(https://live.staticflickr.com/65535/40830394183_524afb5960_o.jpg)
Ce mishto... >:(
La abandonarea unor lucrari a fost mereu "cu unanimitatea voturilor"... :(
Ei, te asteptai la altceva din partea Fondului Proprietatea? Tinta lor este profitul imediat. Chiar ma mir ca au votat pentru finalizarea AHE Rastolita si Cosmesti-Movileni. La punctele 1 si 3 au votat pentru ca "finalizarea" e cu abandon. Dar nu au luat in calcul ca si abandonarea inseamna costuri importante, intrucat terenul trebuie adus la stadiul initial.
Astazi s-a reluat in SICAP licitatia pentru Retehnologizarea AHE Vidraru, de data asta prin procedura competitiva cu negociere.
Valoarea totala estimata: 82,151,039 EUR
Termen limita pentru primirea ofertelor: 03.06.2019
La CHE Nehoiasu-caderea Surduc s-a finalizat betonarea camerei superioare a castelului de echilibru:
(https://live.staticflickr.com/65535/47835105151_b6dab63e2b_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/47835105101_cae5d7d1a3_o.jpg)
Quote from: adrian rosca on April 18, 2019, 05:00:51 PM
Pe site-ul ME a fost publicat proiectul de BVC Hidroelectrica pe 2019
BVC-ul HE a fost aprobat in sedinta de Guvern de azi.
^
Hidroelectrica estimează pentru acest an un profit net de aproape 824 milioane lei. Compania şi-a planificat investiţii de 532 milioane lei
Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din România şi una din cele mai profitabile companii de stat, estimează pentru acest an venituri totale de 3,51 miliarde lei, la un profit net de aproape 824 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli ce urmează să fie aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din 20 iunie. Producătorul de energie şi-a estimat cheltuieli totale de 2,56 miliarde lei. Compania şi-a planificat cheltuieli cu investiţiile în sumă de 532,03 milioane lei.
News.ro (https://www.news.ro/economic/hidroelectrica-estimeaza-pentru-acest-an-un-profit-net-de-aproape-824-milioane-lei-compania-si-a-planificat-investitii-de-532-milioane-lei-1922403021002019051319009451)
Apropo de investitiile Hidroelectrica, conform contractelor in curs cu HE, Hidroconstructia si-a planificat anul asta lucrari hidroenergetice in valoare de doar 30 milioane lei, insemnand 4.2% din totalul lucrarilor de constructii planificate: http://www.hidroconstructia.com/dyn/att/80/1480.pdf
Astept acum sa se publice raportul HE pe anul trecut, sa vad valoarea efectiv realizata a investitiilor, comparativ cu cifrele incluse in BVC. Pun pariu ca executia e dezastruoasa.
In sfarsit s-a publicat Raportul Directoratului HE pe anul 2018 (https://www.fondulproprietatea.ro/files/live/sites/fondul/files/ro/company-portfolio/hidroelectrica/Raportul%20Directoratului%202018.pdf). Executia bugetului pentru activitati de dezvoltare este exact asa cum anticipam:
(https://live.staticflickr.com/65535/48037867048_36d4f001c1_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48037930237_6ae87fe8dc_o.jpg)
Quote from: adrian rosca on May 08, 2019, 09:36:03 AM
Ei, te asteptai la altceva din partea Fondului Proprietatea? Tinta lor este profitul imediat. Chiar ma mir ca au votat pentru finalizarea AHE Rastolita si Cosmesti-Movileni. La punctele 1 si 3 au votat pentru ca "finalizarea" e cu abandon. Dar nu au luat in calcul ca si abandonarea inseamna costuri importante, intrucat terenul trebuie adus la stadiul initial.
Mda, si "finalizarea" amenajarii Cosmesti-Movileni implica abandonul treptei Cosmesti:
(https://live.staticflickr.com/65535/48037866878_5a7dd8c2ae_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48037866863_c2c831a5ba_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48037827556_12415fa92e_o.jpg)
Quote from: adrian rosca on February 28, 2019, 02:27:27 PM
Astazi a fost lansata licitatia pentru intocmirea documentatiei cadastrale necesare inscrierii in Cartea Funciara a terenului cu suprafata de 1,1754 ha necesar realizarii obiectivului "Amenajare Hidroenergetica Surduc-Siriu, Caderea Surduc-Nehoiasu - Suprainaltare drum mal stang in zona barajului, incastrare baraj in versantul stang".
Contractul a fost atribuit in data de 05.06.2019 catre MIV CAD TOPOGRAFIE SRL
La AHE Bumbesti Livezi vor fi mari probleme.
Nu vad o solutionare in perioada urmatoare de timp, vor fi procese dure daca se va emite AM pentru investitie
Din punctul meu de vedere ar trebui sa-i lase sa efectueze lucrarile de conservare si punere in siguranta, in special pentru haldele de steril rezultate din excavatia galeriei de aductiune. Si sa curete mizeria din albia Jiului din amonte de centrala Dumitra: https://adevarul.ro/locale/hunedoara/viiturile-facut-pagube-defileul-jiului-apele-umflate-distrus-baraj-1_5b251ff6df52022f75344266/index.html
Categoric astea trebuie făcute cât de repede.
Punct de vedere al MAP referitor la AHE Rastolita:
(https://live.staticflickr.com/65535/48125663368_0087e5016f_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48125663343_5155bd8598_o.jpg)
Intre timp, conform site-ului ANCPI, HE a reusit sa intabuleze terenul aferent acumularii in cartea funciara:
(https://live.staticflickr.com/65535/48125646466_e7d0e6ebfb_o.jpg)
Hidroelectrica si-a actualizat site-ul si cu ocazia asta au postat niste informatii cu privire la strategia investitionala pe urmatorii 4 ani:
Finalizarea principalelor obiective de investitii aflate in curs de executie:
CHE Racovita, jud. Sibiu, loc. Racovita, raul Olt
Putere instalata 17,20 MW; Energie medie anuala: 26,69 GWh
Punere in functiune: 2020
AHE Rastolita (etapa I), jud. Mures, loc. Rastolita, raul Mures
Putere instalata: 35,3 MW; Energie medie anuala: 46,3 GWh
Punere in functiune: 2020
CHE Dumitra, jud. Gorj, loc. Bumbesti Jiu, raul Jiu
Putere instalata: 24,5 MW; Energie medie anuala: 91 GWh
Punere in functiune: 2020
CHE Bumbesti, jud. Gorj, loc. Bumbesti Jiu, raul Jiu
Putere instalata: 40,5 MW; Energie medie anuala: 167 GWh
Punere in functiune: 2021
AHE Rastolita (etapa II), jud. Mures, loc. Rastolita, raul Mures
Putere instalata: 35,3 MW; Energie medie anuala: 117,5 GWh
Punere in functiune: 2023
CHE Nehoiasu II, jud. Buzau, loc. Nehoiasu, raul Buzau
Putere instalata: 55 MW; Energie medie anuala: 171,8 GWh
Punere in functiune: 2023
CHE Herculane HA3, jud. Caras-Severin, loc. Baile Herculane, raul Cerna
Putere instalata: 14,7 MW; Energie medie anuala: 53,8 GWh
Punere in functiune: 2023
CHE Caineni, jud. Valcea, loc. Caineni, raul Olt
Putere instalata: 28,2 MW; Energie medie anuala: 54,1 GWh
Punere in functiune: 2023
Aductiune secundara Bistra, Jud.Caras Severin,loc.Boutari, raul Bistra
Putere instalata: 0,0MW ; Energie medie anuala: 20,03 GWh
Punere in functiune: 2021
CHE Pascani, Jud. Iasi, loc. Pascani, raul Siret
Putere instalata: 11,9MW; Energie medie anuala: 24,90GWh
Punere in functiune: 2023
Sunt extrem de optimiști în ceea ce privește hidrocentralele de pe Jiu. Nu știu dacă se rezolva problemele din punct de vedere juridic asa rapid.
Am primit raspunsuri din partea Hidroelectrica referitoare la stadiul unor obiective de investitii:
QuoteCu privire la AHE Runcu-Firiza:
· Vă rog să precizați care este stadiul fizic actual al lucrărilor de remediere la Aducțiunea Runcu–Valea Neagră, aflate în sarcina SPEEH Hidroelectrica SA conform Decretului 95/1989 (injecții 1000 m, respectiv betonare radier 1000 m).
Răspuns:
Stadiul fizic actual al lucrărilor de remediere al galeriei Runcu – Valea Neagră este de 95%.
· În cazul în care aceste lucrări nu sunt finalizate, vă rog să menționați în ce mod va fi închisă partea de investiție aferentă Decretului mai sus menționat, ținând cont de Hotărârea AGEA Hidroelectrica de a abandona aceasta amenajare hidroenergetică.
Răspuns:
Modul de închidere al obiectivului de investiție al amenajării hidroenergetice Runcu-Firiza va fi conform cu Proiectul de abandon, întocmit și aprobat în conformitate cu legislația în vigoare.
Cu privire la AHE Răstolița:
· conform Deciziei Directoratului Hidroelectrica, la punerea în funcțiune a amenajării corespunzătoare cotei baraj NNR=720 mdM (minim energetic), urmează a fi puse în funcțiune și secțiunile de aducțiune secundară realizate până în prezent. Vă rog să precizați ce captări secundare urmează a fi puse în funcțiune în această etapă.
Răspuns:
Referitor la captările secundare ce urmează a fi puse în funcțiune în această etapă, vă informăm că nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
Cu privire la AHE Cerna-Motru-Tismana, etapa II:
· care este stadiul obținerii Autorizației de Construire pentru Lucrările de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana. Exista impedimente în obținerea acestei autorizații, având în vedere că Certificatul de Urbanism a fost emis încă din data de 27 iunie 2018?
Răspuns: La data prezentei este în curs actualizarea documentației pentru execuția lucrărilor aferente reparațiilor din zonele cu deficiențe din aducțiunea principală Bistrița-Tismana. Autorizația de Construire se va obține după depunerea solicitării, având la bază valoarea actualizată a lucrărilor.
Cu privire la AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cometu-Avrig:
· care este stadiul actualizării documentației de expropriere la nivelul anului 2019 și obținerii Hotărârii de Guvern pentru exproprierea terenurilor aferente CHE Racovița tranșa a III-a?
Răspuns:
Hidroelectrica a îndeplinit toate formalitățile legale și a depus la Ministerul Energiei documentația.
Cu privire la AHE Siriu-Surduc, cadere Surduc:
· care este stadiul fizic actual al lucrărilor la aducțiunea principală?
Răspuns:
Stadiul fizic actual la aducțiunea principală AHE Surduc-Siriu este de realizare în proporție de 98% - partea de construcții.
· care sunt motivele sistării lucrărilor la barajul stavilar Surduc, începând cu anul 2017?
Răspuns:
Lucrarea se află în curs de execuție.
· care sunt motivele sistării lucrărilor la Tronson I orizontal (suprateran) al conductei forțate încă de acum câțiva ani?
Răspuns:
Lucrarea se află în curs de execuție.
Hidroelectrica riscă pierderi de 1 mld. lei în urma Ordinului 10 al ANRE
Fondul Proprietatea avertizează asupra consecinţelor deosebit de grave pentru profitabilitatea Hidroelectrica şi performanţa generală a companiei care vor rezulta direct din implementarea Ordinului ANRE nr. 10/2019 (,,Ordinul 10") cu privire la metodologia de stabilire a preţurilor şi cantităților de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate, emis de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE). Potrivit, Ordinului 10, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie cu capital de stat, va purta povara pieţei de energie reglementate, aşadar fiind pedepsită pentru creşterea eficienţei.
energynomics.ro (http://www.energynomics.ro/ro/hidroelectrica-risca-pierderi-de-1-mld-lei-in-urma-ordinului-10-al-anre/)
Quote from: Cristi N on November 28, 2018, 12:47:51 AM
Sambata am trecut pe DN 72 Ploiesti- Targoviste. De pe podul peste raul Prahova se vede o lucrare destul de serioasa, muncitorii ingroapa o conducta cu diametrul de aproximativ 1500-2000mm in lungul albiei raului. Exista vreo informatie in privinta asta? Este pentru irigatii, pentru vreo microhidrocentrala?
Quote from: adrian rosca on November 28, 2018, 01:05:40 AM
Da, este aductiunea CHEMP Filipesti 2 situata langa localitatea Zalhanaua. Trebuia sa fie terminata acum 2 ani, dar probabil ca doar acum au primit aviz de la CNAIR. Lucrarile sunt in imediata vecinatate a podului, nu?
Quote from: Cristi N on November 28, 2018, 09:32:15 AM
Da, era la vreo 50-100 de m in amonte de pod. Fata de firul apei era inspre Targoviste, probabil va trece pe sub prima deschidere a podului.
CHEMP Filipesti 2 a fost pusa de curand in functiune. Conform ultimului update al imaginilor Google Earth din data de 02 iulie, mai au doar de acoperit conducta cu balast prin unele locuri.
CHE Bretea, realizată în zona Hațeg, pe râul Strei, sectorul Subcetate a obținut licențierea și a intrat în producție din această vară.
Investiţia în valoare de peste 197 milioane lei, făcută din surse proprii ale companiei Hidroelectrica, aduce în sistemul energetic naţional un plus de aproximativ 33 GWh/an. Electricitatea este produsă de două turbine Kaplan, având o putere instalată de 6, 282 MW fiecare.
Obiectivul strategic asumat și prin programul de guvernare, de a securiza producția de energie pe termen lung, astfel încât să reînnoim capacităţile de producţie şi să adaugăm altele noi acolo unde este posibil, a fost atins și prin această investiție nouă, centrala hidroelectrică Bretea.
Compania Hidroelectrica va continua investițiile în această zonă, prin procesul de deschidere a documentației inițiale a licitației pentru retehnologizarea de importanță majoră de la Vidraru.
CHE Bretea este un demers 100% românesc: proiectantul general este ISPH Bucureşti, lucrările la centrala hidroelectrică au fost realizate de Hidroconstrucţia SA Bucureşti prin Sucursala Râul Mare Haţeg, iar montajul echipamentelor furnizate UCM Reşiţa a fost asigurat de Energomontaj SA Bucureşti.
Obiectivul de investiţii AHE Strei, din care face parte CHE Bretea, a fost gândit pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al cursului inferior al râului Strei, prin realizarea de hidrocentrale cu o putere instalată totală de 84.25 MW şi o producţie de energie electrică, de 164.52 Mwh. Amenajarea hidroenergetică a râului Strei constă în realizarea a trei baraje şi şapte hidrocentrale care asigură regularizarea debitului râului Strei pe o lungime de 32,5 km.
^@Harry a postat comunicatul Ministerului Energiei: http://energie.gov.ro/centrala-hidroelectrica-bretea-a-parcurs-cu-succes-etapele-de-punere-in-functiune-autorizare-si-licentiere/
Numai ca onor Ministerul se face ca uita ca a avizat optimizarea schemei de amenajare a Streiului prin care au ramas doar 1 baraj si 3 hidrocentrale.
QuoteAGEA Hidroelectrica SA prin Hotararea nr.18/16.09.2016 aproba optimizarea proiectului de investitii AHE a râului Strei pe sectorul Subcetate – Simeria, prin abandonarea treptelor aval de CHE Bretea.
Prin Avizul nr.9/03.10.2016 al CTE al Ministerului Energiei se aproba optimizarea proiectului de investitii AHE a râului Strei pe sectorul Subcetate – Simeria.
Situatii financiare HE 2017 (https://www.fondulproprietatea.ro/files/live/sites/fondul/files/ro/company-portfolio/hidroelectrica/Situatii%20financiare%202017.pdf)
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: REPARAȚIA GALERIEI DE ADUCȚIUNE A CHE IZVOARELE, ÎN URMA ACCIDENTULUI DIN DATA DE 07.06.2017
Descrierea achizitiei publice: Reparația galeriei de aducțiune a CHE Izvoarele, în urma accidentului din data de 07.06.2017. În 07.06.2017, s-a produs un accident prin spargerea conductei pe o lungime de 4 m la aprox. 1500 m amonte de CHE Izvoarele , în aceeași zonă în care în luna mai 2017 au fost depistate exfiltrații, însoțite de țâșniri de apă prin cămășuiala de beton a conductei metalice. În urma accidentului din data de 07.06.2017, s-a efectuat o expertizare locală a conductei metalice de aducțiune în zona producerii acestui accident. În cadrul "Expertizei tehnice privind reabilitarea galeriei de aducțiune a CHE Izvoarele în urma accidentului din data de 07.06.2017", expertul a constatat că există și alte zone, în afara celei în care a apărut spărtura, în care aducțiunea nu prezintă siguranță în exploatare. Pentru etapizarea lucrărilor, expertul a recomandat execuția acestora în 2 faze: - într-o primă fază – execuția unei reparații locale a aducțiunii care să permită "punerea parțială în funcțiune a conductei de aducțiune într-un regim de funcționare cu nivel liber, în vederea îmbogățirii necesarului de apă pe aducțiune pentru obținerea unui spor al producției de energie în hidrocentralele din avalul cascadei"- în faza a II-a – investigarea detaliată a întregii conducte și execuția lucrărilor de punere în siguranță ce decurg din expertiză. Obiectul prezentei achizitii îl constituie execuția lucrărilor cuprinse în faza I, pe baza proiectului tehnic ce detaliază soluția recomandată de expert în cadrul Expertizei tehnice.
Valoarea totala estimata: 389,629.43 lei
Termen limita pentru primirea ofertelor: 13.09.2019
Durata contractului: 75 zile
In documentatia de licitatie sunt incluse informatii interesante cu privire la istoricul si datele tehnice ale AHE Teleajen.
Apropo de raspunsul HE din 12 iulie cu privire la stadiul AC pentru Lucrările de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana, in data de 9 august HE a lansat o nouă licitație pentru Actualizarea valorii documentației, respectiv a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, cu adaptarea la condițiile din teren.
@adrian rosca: Vezi ca avem astea doua pentru AHE Livezeni - Bumbesti. Poate faci un rezumat cu lucrurile interesante, daca e ceva.
"Completări la Memoriul de prezentare pentru proiectul "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti. Continuare lucrari""
http://www.anpm.ro/documents/12220/40416825/Livezeni-Bumbesti.+Continuare+.pdf (http://www.anpm.ro/documents/12220/40416825/Livezeni-Bumbesti.+Continuare+.pdf)
"Completări la Memoriul de prezentare pentru proiectul ,,AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești. Lucrări de punere în siguranță ce trebuie executate în regim de urgență - CHE Dumitra, captări și aducțiune Livezeni-Dumitra, CHE Bumbești, Nodul de presiune Bumbești, Baraj Livezeni, MHC Livezeni""
http://www.anpm.ro/documents/12220/40416825/Completări+la+a.pdf (http://www.anpm.ro/documents/12220/40416825/Complet%C4%83ri+la+a.pdf)
Interesant, merg in paralel cu continuarea de lucrari si punerea in siguranta. Mai e inca una pe site-ul APM Gorj:
QuoteAGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI anunţă publicul interesat asupra luării deciziei de emitere a Deciziei etapei de încadrare în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, pentru proiectul " Racordare la SEN a CHE Bumbești – Linie electrică Aeriană (LEA 110 kV dublu circuit (d.c.) CHE Bumbești borna 35 bis LEA 110 kV Târgu-Jiu Nord/ Parângu circuitul 2 în cadrul investiției Amenajare hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești " propus a fi amplasat în oraşul Bumbești-Jiu, județul Gorj, titular Hidroelectrica S.A. – SPEEH Porțile de Fier.
Draft decizie de incadrare (http://www.anpm.ro/documents/20769/2173522/Draftul+Deciziei+etapei+de+incadrare+pr+Racord+la+SEN+a+CHE+Bumbesti.pdf/8d7d8b41-85c6-475d-b33c-8f05d40b119a)
Rezumatul l-am facut mai demult:
Quote from: adrian rosca on September 06, 2018, 01:17:33 AM
Pe site-ul ANPM a fost postat Memoriul de prezentare AHE Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni. Lucrari de punere in siguranta ce trebuie executate in regim de urgenta (http://www.anpm.ro/documents/12220/34391606/20180724124628.pdf/0d247ba9-b519-452d-ba09-1bebced57492)
Este propusa executia urmatoarelor lucrari:
- Calibrare albie amonte si aval de baraj Livezeni pentru asigurarea sectiunilor necesare tranzitarii debitelor de viitura;
- Lucrari amenajare dirijare debite torenti in zona haldelor de steril;
- Aducerea albiei la starea naturala si stabilizarea talvegului la captarea secundara Jiu;
- Stabilizarea albiei amonte de CHE Dumitra;
- Punere in siguranta echipamente hidro-mecanice MHC Livezeni prin finalizarea inchiderilor perimetrale si a invelitorii cladirii;
- Protectie trasee cabluri manevra echipamente hidro-mecanice baraj Livezeni prin finalizare betonare platforma exterioara;
- Lucrari de punere in siguranta versant stang a barajului Livezeni in zona caii ferate;
- Regularizare parau Dumitra si lucrari la drumurile de acces in amonte de captarea Dumitra;
- Punere in siguranta conducta fortata CHE Bumbesti prin finalizarea betonarii masivelor de ancoraj;
- Punere in siguranta echipamente hidro-mecanice CHE Bumbesti prin finalizarea inchiderilor perimetrale si a invelitorii cladirii;
- Lucrari intregire structurala CHE Bumbesti, prin finalizarea betonarii cuvei bazinului de racord dintre centrala si canalul de fuga;
- Refacere drumuri acces proprietati in zona CHE Bumbesti.
Quote from: adrian rosca on November 23, 2018, 12:02:06 AM
Pe site-ul ANPM a fost postat Memoriul de prezentare pentru proiectul "Amenajarea hidroenergetică a raului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbesti. Continuare lucrări. (http://www.anpm.ro/documents/12220/34391606/memoriu+de+prez+pt+proiectul+Amenajarea+hidroenergetica+a+raului+Jiu+pe+sectorul+Livezeni+Bumbesti+-+Continuare+lucrari.pdf/ab8f919b-4f8b-4e60-93f0-1150cbd9cf7f), renuntandu-se la ideea de a obtine o autorizatie de construire separata pentru lucrarile de punere in siguranta in regim de urgenta.
Prin proiect se propune realizarea urmatoarelor lucrari (rest de executat):
Pentru amenajarea baraj si MHC Livezeni:
o Finalizare suprastructura si pod peste baraj;
o Finalizare buzunar spalare si suprastructura priza;
o Amenajare coronament impreuna cu camera mecanismelor;
o Realizarea zidurilor de sprijin;
o Statie de transformare- racordare la MHC Livezeni si la CHE Dumitra, dar si la LEA;
o Inchiderea canalului de deviere cu asigurarea migrarii faunei piscicole;
o Regularizare albie in aval;
o Amenajare platforma tehnologica;
o Montarea aparaturilor de masura si control;
o Dezafectarea incintei pentru executia barajului;
o Amenajare platforma Livezeni + drum acces;
o Racord decantor Livezeni cu raul Jiu;
Pentru obiectivul Baraj Livezeni si Priza energetica lucrarile executate sunt realizate in procent de 99%.
Pentru obiectivul MHC Livezeni lucrarile executate sunt realizate in proportie de 86%.
fereastra de atac Murga Mica:
o Amenajare exterioara fereastra de atac.
captare rau Jiu
o Finalizare betonare infrastructura captare;
o Betonare suprastructura captare;
o Montare conducta captare Jiu.
Captarea secundara Jiu este amplasata pe raul Jiu la cca. 400 m amonte de centrala Dumitra si introduce in aductiunea Dumitra - Bumbesti un debit mediu de cca. 3 mc/s.
S-au executat lucrari in procent de 60%.
pentru amenajarea CHE Dumitra:
o Finisaje interioare;
o Amenajari exterioare, platforme, imprejmuiri, rigole;
o Constructia blocului de interventie P+1;
S-au executat lucrari in procent de 98%.
captare parau Dumitra
o echipare cu gratar si vana,
captare parau Bratcu
o Realizare lucrari de umpluturi si protectie taluze;
o Betonare bazin de linistire.
S-au executat lucrari in procent de 60%.
aductiune Dumitra-Bumbesti:
o Injectii front Bratcu amonte pe o lungime de 600 ml;
o Betonare intersectie fereastra Valea Rea cu aductiunea principala;
o Dop inchidere fereastra Valea Rea;
o Betonare intersectie fereastra Bratcu cu aductiunea principala;
o Montare si betonare poarta etansa fereastra Bratcu.
S-au executat lucrari in procent de 95%.
nod de presiune Bumbesti:
o Betonare suprastructura si arhitectura casa de vane;
o Betonare masiv M3 la conducta fortata Bumbesti.
S-au executat lucrari in procent de 87%.
pentru amenajarea CHE Bumbesti:
o Finisaje zidarie si inchideri;
o Finisaje interioare si exterioare;
o Instalatii interioare si exterioare;
o Amenajarari exterioare, platforme, imprejmuri si rigole;
o Betonare racord bazin de linistire cu canalul de fuga Bumbesti;
o Tresamente si construtie Statie de transformare 110 kV.
S-au executat lucrari in procent de 77%.
drumuri de acces:
o Drumul de acces catre Captarea Jiu;
o Suprastructura drumului de acces catre CHE Dumitra;
o Suprastructura drumului de acces catre CHE Bumbesti.
Am trecut saptamana asta prin Defileul Muresului. Daca fix acum un an CHE Rastolita arata asa: https://goo.gl/maps/hG88fLWAeTqUfNrW7 , acum aspectul s-a schimbat un pic:
(https://live.staticflickr.com/65535/48618130566_855d2bafa7_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48618276462_9fb21665c8_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48618276362_eb96359d8e_o.jpg)
S-a finalizat si casa mecanismelor bazinului compensator:
(https://live.staticflickr.com/65535/48618276282_987968c939_o.jpg)
La CHE Pascani fusesem in vizita prin 2011 in timpul universitatii,ziceau ca termen de finalizare trebuia sa fie 2013.Acum vor sa faca in 2023...nici 2033 nu e asa rau dupa ei
Lucrarile au fost sistate in 2012, iar proiectul era propus pentru abandon. Bine ca s-au razgandit.
Quote from: adrian rosca on May 09, 2019, 02:55:25 PM
Astazi s-a reluat in SICAP licitatia pentru Retehnologizarea AHE Vidraru, de data asta prin procedura competitiva cu negociere.
Valoarea totala estimata: 82,151,039 EUR
[CN1010993 (http://sicap-prod.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100058085)] - "Retehnologizare AHE Vidraru"
Oferte:
1. VOITH HYDRO GmbH & Co
2. Asociere : Consortiul Romelectro SA - Litostroj Engineering a.s
3. Asociere : Asocierea GULSAN INSAAT SANAYI TURIZM NAKLIYAT VE TICARET A.S. - ZHEFU Holding Group Co. LTD
4. Asociere : Asocierea SINOHYDRO CORPORATION LIMITED – Powerchina Chengdu Engineering Corporation Limited
5. Asociere : Asocierea GE Hydro France SAS - Elecnor SA - Grid Solutions Romania S.R.L
Conform imaginilor satelitare de pe Sentinel, au reinceput lucrarile la trecerea pe derivatie a CHE Oesti. Planul initial era sa mearga in paralel cu retehnologizarea CHE Vidraru pentru a nu pierde energie in centralele din aval, dar licitatia pentru retehnologizare dureaza deja de mult timp si probabil ca ar fi expirat contractul de executie daca ar fi continuat sa astepte.
(https://live.staticflickr.com/65535/48722103438_fb7bccbcd0_o.jpg)
Astazi s-a atribuit contractul pentru "Aducțiune Bistrița-Tismana. Actualizare proiect tehnic și detalii de execuție reparație zona cu deficiențe galerie betonată" catre ISPH Project Development.
Quote from: adrian rosca on August 07, 2019, 12:37:05 AM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: REPARAȚIA GALERIEI DE ADUCȚIUNE A CHE IZVOARELE, ÎN URMA ACCIDENTULUI DIN DATA DE 07.06.2017
Licitatia a fost anulata, intrucat nu au existat ofertanti inscrisi.
ce valori?
Sub 400 de mii.
Punct de vedere al MM referitor la AHE Siriu-Surduc:
(https://live.staticflickr.com/65535/48842533142_874c3e47e0_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/48842354866_4a97854425_b.jpg)
Azi a fost receptia oficiala a CHE Bretea:
https://zhd.ro/eveniment/investitie-de-50-de-milioane-de-euro-in-hunedoara-hidrocentrala-bretea-a-fost-inaugurata/
Hunedoara: Hidrocentrala Râu Mare - Retezat va fi retehnologizată cu o investiţie de 80 milioane euro
Centrala hidroelectrică (CHE) Râu Mare - Retezat va fi retehnologizată total în baza unei investiţii în valoare de peste 80 de milioane de euro, în urma acestei operaţiuni puterea hidrocentralei urmând să ajungă la 350 MW, a anunţat joi directorul general al SC Hidroelectrica SA, Bogdan Badea.
Sursa (https://www.dcnews.ro/hunedoara-hidrocentrala-rau-mare-retezat-va-fi-retehnologizata-cu-o-investitie-de-80-milioane-euro_703631.html)
^Stirea ar trebui mutata la "Energie Hidraulica".
Fragment din interviul cu Bogdan Badea aparut azi in Financial Intelligence (https://financialintelligence.ro/bogdan-badea-hidroelectrica-nu-cred-ca-este-cazul-sa-vorbim-de-black-out-se-exagereaza-hidroelectrica-are-o-rezerva-in-lacuri-superioara-fata-de-de-anul-trecut/):
QuoteCare sunt investițiile ce vor fi reluate ce erau propuse spre abandon?
Bogdan Badea: Deja sunt semnate contracte pentru două obiective propuse spre abandon. Unul dintre ele este centrala de la Pașcani, unde se fac ultimele verificări înainte de reluarea lucrărilor. Va presupune două etape – una în care se vor demara lucrările necesare pentru punerea în siguranță a obiectivului și lucrările de organizare de șantier, urmând ca investiția de bază să se demareze într-o a doua etapă.
Pentru alte obiective avem nevoie și de sprijinul guvernului, care trebuie să dea hotărâre de Guvern, pentru indicatorii tehnico-economici. Am înaintat către minister propunere de hotărâre de Guvern pentru niște obiective istorice.
Al doilea obiectiv important este continuarea galeriei de la Bistra- Poiana Mărului. Este vorba de 3200 m de tunel, cu o valoare investițională de circa 42 milioane de lei. Deja s-a semnat contractul, așteptăm să acordăm avansurile constructorilor, pentru a fi reluate lucrările.
Cine face acele galerii?
E o singura galerie. Constructorii sunt aceeasi care s-au ocupat de ea pana la sistarea lucrarilor din 2012, adica Hidroconstructia.
Situatia actuala e conform imaginii de mai jos, portiunile de galerie deja excavate fiind marcate cu albastru, iar cu alb ce a ramas de excavat. De la Bucova pana la Poiana Marului galeria este data in functiune.
(https://live.staticflickr.com/65535/49018102492_ab7c041c62_h.jpg)
Am primit un raspuns de la Hidroelectrica cu privire la situatia AHE Jiu sector Valea Sadului-Vadeni:
QuoteIntrebare 1: Vă rog să precizaţi dacă analiza tehnico-economică privind acest obiectiv de investiţii a fost finalizată la nivelul SPEEH Hidroelectrica SA. În caz afirmativ, vă rog să precizați rezultatele analizei pentru fiecare treaptă de cădere în parte, respectiv continuarea/optimizarea/abandonarea investiției.
Răspuns:
Investiția este în curs de reanalizare de către conducerea executivă a Hidroelectrica. Rezultatele analizei se vor regăsi în hotărârile ce urmează a fi luate și publicate pe site-ul www.hidroelectrica.ro.
Intrebare 2: La data de 11.09.2019 Consiliul Judeţean Gorj a emis Certificatele de Urbanism nr. 50 si 51 privind Lucrări de punere în siguranţă la această amenajare hidroenergetică. Vă rog să precizaţi la ce se referă aceste lucrări de punere in siguranţă, respectiv la ce trepte de cădere/obiecte de construcţie urmează a fi executate.
Răspuns:
Lucrările de punere în siguranță, pentru care CJ Gorj a emis Certificatul de Urbanism nr. 50/11.09.2019 și Certificatul de Urbanism nr. 51/11.09.2019, se vor executa la treapta de cădere Curtișoara din cadrul obiectivului de investiții ,,AHE a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni".
Din agenda AGEA HE programata in data de 12.12.2019 (https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2019/convocator_agea_12.12.2019.pdf):
(https://live.staticflickr.com/65535/49050070417_64d24d5927_c.jpg)
Lucrările la Barajul HidroEnergetic Lunca Pașcani au fost reluate
Construcții Hidrotehnice SA a reluat de astăzi (ieri 13.11.2019) lucrările la Complexul HidroEnergetic Lunca. Conform oficialilor companiei, până în anul 2023 hidrocentrala de la Pașcani și restul lucrărilor rămase de executat trebuie finalizate.
Lucările continuă cu decolmatarea canalului colector care preia apele ce duc spre râul Siret.
...
Utilajele constructorului au reluat lucrarea din apropierea drumului Heci - Probota, limita cu canalul colector ce duce spre baraj.
(https://www.newspascani.com/images/aaoana/reluare%20lucrari%20baraj.jpg)
Newspascani.com (https://www.newspascani.com/index.php/local/stiri-locale/administratie/39573-lucrarile-la-barajul-hidroenergetic-lunca-pascani-au-fost-reluate)
Mai exact, este vorba de portiunea contracanalului digului mal drept, din amonte de podul de la Lespezi pana la coada acumularii, care a ramas nebetonata:
(https://live.staticflickr.com/65535/49064659081_7811d07ff9_b.jpg)
Si DX Pascani-Suceava pe unde o sa mai treaca?
Din cate stiu traseul DX nu este definitivat, neexistand inca SF. Si nu cred ca s-a pus vreodata problema ca DX sa fie construit in albia minora a Siretului.
O premiera in ultimii ani: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2019/hotararea_nr._25_din_17.12.2019.pdf
Uneori mai aduci si vesti bune...
Ar trebui sa si faca ceva cu banii aia, nu doar sa doarma pe ei.
Vor sa cumpere active de la CEZ din cate am inteles. (regenerabilele - parcul eolian de la Fantanele, Cogeleac, Gradina - 240 turbine cu o putere instalata de 600 MW)
Quote from: adrian rosca on April 24, 2019, 09:21:20 PM
In data de 07.05.2018 CJ Gorj a emis un Certificat de Urbanism pentru AMENAJARE HIDROENERGETICĂ A RÂULUI JIU PE SECT.LIVEZENI-BUMBESTICONTINUARE LUCRARI DE LA NIVELUL ANULUI 2012.
Cei de la Hidroelectrica s-au suparat ca li s-au cerut prin CU tot felul de avize si au dat in judecata CJ Gorj. Si au si castigat in prima instanta:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 33546/3/2018
Obiect: anulare act administrativ certificat urbanism nr. 68/07.05.2018
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Anulează în parte certificatul de urbanism nr.68/07.05.2018, menţinând numai cerinţele privitoare la expertiza tehnică, acordul administratorului drumuri de acces, acordul ISC-dacă lucrările se încadrează în prevederile Ordinului nr.486/500/2007 şi actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune, în caz de formulare, la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 19.04.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 2966/2019 19.04.2019
In schimb, in Hunedoara lucrurile stau altfel:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 943/3/2019
Obiect: anulare act administrativ certificat nr.211/29.08.2018
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive. Respinge ca neîntemeiată acţiunea. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată azi, 9.04.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Document: Hotarâre 2459/2019 09.04.2019
Recursul Hidroelectrica cu privire la anularea CU aferent A.H.E. a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, lucrări de construcții la:
1.Baraj Livezeni - Suprastructura baraj, Pod peste baraj, Amenajare coronament+camere mecanisme, Ziduri de sprijin, Devierea apelor și închidere canal deviere, Amenajare platforma tehnologică, Regularizare aval, Amenajare platformă Livezeni+drum acces MHC pentru prelucrarea debitului de servitute, AMC, Amenajare cuveta lac Livezeni. 2. Priza Energetică - Buzunar spălare, Suprastructura priză, Racord decantor priza cu râul Jiu; construcții aflate în diferite stadii de execuție a fost respins la CAB:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 943/3/2019
Obiect: anulare act administrativ certificat nr.211/29.08.2018
Stadiu procesual: Recurs
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge recursul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică azi 19.12.2019.
Document: Hotarâre 19.12.2019
Ecologistii au o problema si cu barajul Surduc de pe cursul raului Basca Mare (afluent al Buzaului) si au atacat in instanta autorizatia de construire. Intr-o prima etapa au pierdut:
QuoteNr. unic (nr. format vechi): 1910/119/2019
Obiect: anulare act
SOCIAŢIA CENTRUL INDEPENDENT PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR DE MEDIU Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA Pârât
SC HIDROELECTRICA SA BUCUREŞTI - SUCURSALA HIDROCENTRALE ARGEŞ Pârât
Solutia pe scurt: În baza art. 200 al. 3 C.proc.civ. anulează ca netimbrată cererea formulată de reclamanta Asociaţia Centrul Independent Pentru Dezvoltarea Resurselor De Mediu, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Covasna şi SC Hidroelectrica SA Bucureşti – Sucursala Hidrocentrale Argeş. Cu drept de reexaminare pentru reclamantă în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, cererea de reexaminare urmând să fie introdusă la Tribunalul Covasna.
Document: Încheiere anulare cerere 19.12.2019
Un reportaj care contine poze recente cu barajul in cauza gasim aici: https://newsmaker.ro/ecologistii-se-lupta-pentru-salvarea-raului-basca-mare-din-buzau-de-sub-lama-buldo-excavatoarelor-reclama-faptul-ca-hidroelectrica-extinde-galeria-de-aductiune-si-distruge-o-arie-naturala-protejat/
Un reportaj interesant despre amenajarea energetica Rastolita, care, lasand la o parte titlul si partea introductiva, ia in seama atat argumentele pro cat si cele contra: https://inclusiv.ro/un-baraj-comunist-renaste-lostrita-moare/
M-am oprit la "degeaba, apa e acida". Cit e PH-u' apei aleia de zici ca-i acida? Cit e Ph-u'? Dincolo era mai mic? Arata-mi masuratoarea. Hai, fa-i o poza hirtiutei indicatoare. N-o ai, nu te cred, baiatu'.
Pe de alta parte, daca tot plingeti atita de lostrite, cum stati cu identificarea ciupercii aleia sau ce naiba e care a decimat populatia de lostrite pe apele Bistritei? In 7 zile de la infectie s-au dus toate. Stiti ceva despre asta? Habar n-aveti dar faceti harmalaie eco. Despre populatia aceea aparuta de nu se stie unde pe cursul superior al Muresului nimic? Despre braconajul la lostrita nimic? Ce aveti voi nu cu lostrita e, cu hidrocentrala e!
Io, asa-i ca n-ai acvariu? :)
Unele specii de pesti din America de Sud (neonii, de exemplu (https://en.wikipedia.org/wiki/Neon_tetra)) se simt bine in apa acida (https://en.wikipedia.org/wiki/Neon_tetra#Range_and_habitat):
QuoteThe neon tetra is found in the western and northern Amazon basin in southeastern Colombia, eastern Peru, and western Brazil.[2][3] It lives in waters with a temperature between 20 and 28 °C (68–82 °F) and pH 4–7.5.[2][3] It has a preference for acidic blackwater streams, but also occurs in transparent clearwater streams.[3] It is not found in the whitewater rivers.[3]
Cum nu toata lumea are apa acida la robinet, cei care vor sa nu-si chinuie neonii prea tare se chinuie sa scada pH-ul apei din acvariu. Una din metode e folosirea turbei, exista produse pe baza de turba (https://www.jbl.de/?lang=en&mod=products&func=detail&id=2423) pe la producatorii de materiale pentru acvarii.
Si ce ai fi aflat din articol daca ai fi trecut de de "apa acida"? Ca e acida de la turba:
QuoteDin cauza defrișărilor, apa pluvială nu mai este reținută în sol. Aceasta spală turbăriile formate pe malurile pâraielor. Apa cu aciditate crescută...
Am fost in vara pe valea Galaoaia Mare, pe cursul caruia este planificata consturiea unei captari secundare, parte a AHE Rastolita. Pe tot cursul vaii se exploateaza lemn la greu, probabil ca situatia e similara pe toti afluentii de dreapta ai Muresului. Cred ca din lostrita a ramas doar povestea.
^ :D
Off topic: nu, Liviu, n-am acvariu, am munti de batut si de inteles, nu pescuiesc si nu ma holbez la pesti. Cel mult ii maninc uneori. De regula cresc direct in farfurie sau in cutii de tabla. Cred ca pestii cresc impreuna cu un motan ca apare instantaneu de prin casa, zau :lol:
On topic: cu aciditatea aia. Daca se face barajul ala banuiesc ca nu vor muta si turba aia de pe-acolo. Daca este asa atunci sa le atragem atentia celor care vor face turbinele sa nu le manince naibii aciditatea palele. LE - acuma, aciditatea aia a apei de pe la Rastolita mie-mi suna mai mult a duritate, treaba care e nitelus altceva, adica un continut de saruri de calciu si magneziu, in principal carbonati. Si cum in solutie (sau in topitura) sarurile ionice au ele obiceiul de a se separa in ionii componenti rezulta ce rezulta.
Ie-te-a dracu' ecologie cum ii dam cu chimia la ficati.
Oare o fi mai ok sa facem electricitate pe carbuni? Astia de la hidro sa zica mersi ca in domeniul asta se fac tunele, nu ca la CNAIR. Ca daca faceau un debleu...doua prin muntii aia?
Io, io comentam numai partea cu aciditatea apei. Nici nu stiu ce-i aia lostrita (OK, ca e peste m-am prins din context si din poza din articol).
^ Pina una alta o hidrocentrala tine cu zecile de ani si ne aduce seara lumina in case. La propriu (chiar daca suna ca dracu). Unii n-ati prins sa-ti luminezi seara o camera cu un neon chior conectat la o baterie auto si bine ca n-ati prins. Dar puteti incerca, garantez ca n-o sa va placa.
Pina la nu stiu ce descoperiri intr-adevar revolutionare aplicabile pe scara larga in toata lumea, nu povesti de adormit copiii, avem nevoie si de cele pe carbuni. Chiar nu avem incotro, nimeni nu are. Inca o data: NIMENI NU ARE INCOTRO deocamdata. Cind si daca vor fi dezvoltate tehnologii care sa furnizeze energie la aceeasi calitate (precizarea e foarte importanta, calitatea energiei, poate n-ar fi rau sa punem pe aceeasi foaie de hirtie ce dau "fosilele" vs ce dau regenerabilele in privinta calitatii a ce avem la prize sau in calorifere) la nivel industrial (metalurgie, trenuri electrice, uzine de orice) ramine de vazut. Deocamdata nu, deocamdata fara carbune sintem in plop. E irelevant ca unora le place sau nu, inchide miine toate termocentralele pe carbuni din Europa si in 3 luni sintem in Evul Mediu.
Si nu, nu mi-a placut carbunele la scoala :D
Aoleoo....Liviu. Tie nu ti-a mancat Lostrita ficatii la Bac? eu cred ca am si tras bilet la oral cu ea. Fiind proza fantastica am putut abera. Ce a vrut sa zica autorul???
Din fericire nu, nu mi i-a mancat inca.
Drept dovada ca n-am auzit de ea pana acum e ca nici numele nu i l-am scris cum trebuie, corectez imediat. :-[
QuoteAnunt public privind decizia etapei de incadrare "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti. Continuare lucrari"
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului anunta publicul interesat asupra luarii deciziei etapei de incadrare: proiectul se supune evaluarii impactului asupra mediului, se supune evaluarii adecvate si se supune evaluarii impactului asupra corpurilor de apa, de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, in cadrul procedurii de evaluare asupra mediului pentru proiectul "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti. Continuare lucrari" propus a fi amplasat in judetele Gorj si Hunedoara.
Draftul deciziei etapei de incadrare poate fi descarcat de aici (http://www.anpm.ro/documents/12220/40504722/Draft+Decizie+etapa+de+incadrare+Hidroelectrica.pdf/d1066eae-2d5a-48e5-bb27-2f3eb75d99b2)
Documentul cuprinde cateva informatii noi cu privire la stadiul avizarii proiectului si descrie lucrarile ramase de executat:
Quote Certificatele de urbanism pentru proiectul: ,,AHE a râului Jiu pe sectorul LivezeniBumbești. Lucrări de punere în siguranță ce trebuie executate în regim de urgență - CHE Dumitra, captări și aducțiune Livezeni-Dumitra, CHE Bumbești, Nodul de presiune Bumbești, Baraj Livezeni, MHC Livezeni" sunt expirate iar în ședința CAT de la APM Gorj au fost solicitate obținerea unor noi certificate de urbanism;
Administrația Națională "Apele Române" decide prin adresa nr. 24559/DDC/03.12.2019 elaborarea unui singur studiu privind evaluarea impactului asupra corpurilor de apă pentru lucrările din AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești
QuoteLucrările propuse în cadrul proiectului "Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești. Continuare lucrări" constau în:
Finalizare lucrări pentru obiectivele din cadrul nodului hidrotehnic Baraj Livezeni (finisaj interior și exterior pentru clădirea care va deservi MHC–ul, finalizare amenajare platformă baraj, finalizare lucrări la canalul de deviere cu asigurarea migrării faunei piscicole, racordare linie evacuare energie la SEN, regularizare aval, amenajare cuveta lac);
Finalizare lucrări pentru obiectivele din cadrul nodului hidrotehnic Dumitra (finisaj interior și exterior clădire CHE; finalizare amenajare platformă; realizare captare Jiu1 prin: betonare prag prize, amenajare desnisipator, realizare cămin vane și echiparea acestuia, realizare lucrări pentru protecție drum acces la captare, executare montaj cabluri și echipamente electrice și automatizări; realizare bloc de intervenție Dumitra cu regim de înălțime de P+1 ce va fi realizată din zidărie portantă ranforsată); finalizare captare Dumitra (amenajare grătar pentru aluviuni și vană); finalizare captare Bratcu (montaj vană);
Finalizare lucrări pentru obiectivele din cadrul nodului hidrotehnic Bumbești: construcție casă de vane și montarea de echipamente electrice și automatizări, realizarea masiv de sprijin pentru poziționarea conductei forțate, finalizare construcție bazin de liniștire, construcție stație de transformare, amenajare platformă CHE Bumbești Jiu, finalizare interior și exterior pentru clădirea CHE–ului, montare turbine și generatoare, montare echipamente electrice și automatizări, finalizare interior și exterior la blocul de intervenție al CHE-ului P+2).
Quote from: TibiV on December 17, 2019, 10:23:16 PM
Uneori mai aduci si vesti bune...
Vestea buna a durat 3 zile: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2019/hot._agoa_26-20.12.2019_bun.pdf
:lol:
La sfarsitul lunii trecute a fost pus in functiune noul canal de aductiune al CHE Oesti care by-paseaza de acum fostul lac de acumulare Oesti, nu stiu daca in solutie definitiva sau provizorie:
(https://live.staticflickr.com/65535/49399121073_9c36641f25_o.jpg)
Managementul proiectelor la Hidroelectrica pare ca e mai slab decat la CNAIR:
(https://live.staticflickr.com/65535/49438908458_6c7912e4fe_z.jpg)
Tradare!!!
Sunt convins ca in cazul asta cei de la GEC Nera l-au angajat "la negru" pe "gandacul croitor"!...
;)
Se pare ca Hidroelectrica are doar o Decizie de Etapa de Incadrare ce nu are legatura decat cu o bucatica din proiect. E ciudat, pentru ca lucrarile la tronsonul de galerie in discutie au inceput in 2010, deci dupa implementarea legislatiei privind evaluarea impactului asupra mediului, asa ca ar fi trebuit sa aiba Acord de Mediu pentru lucrare:
(https://live.staticflickr.com/65535/49446424721_def89e09ef_b.jpg)
In schimb Hidroelectrica sustine ca are "toate" autorizatiile, dar nu vrea sa le arate:
(https://live.staticflickr.com/65535/49446647497_2d7f3701f6_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49445947563_77dbd14006_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49446424516_1236fb64eb_b.jpg)
In data de 22.01.2020 ANPM a emis Decizia etapei de incadrare pentru AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești - continuare lucrari (http://www.anpm.ro/documents/12220/46746505/Decizia+etapei+de+incadrare+pt+Amenajarea+Hidroenergetica+a+raului+Jiu+-+Livezeni+-+Bumbesti.pdf/0867bd27-ae14-4c88-adf7-8f8a00ac7cbb)
Cum asa?!.... :o
Stai ca nu e Acordul de Mediu ci doar Decizia etapei de incadrare, asa ca mai dureaza procedura de reautorizare.
Cum se poate afla daca cele 2 minihidrocentrale de la Agigea mai functioneaza.
Ministrul Economiei: Vom scoate din strategia energetică hidrocentrala cu Bulgaria și Tarnița-Lăpuștești/ Sunt proiecte care creează probleme
În ceea ce privește Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, ministrul spune că Bulgaria nu ar acorda niciodată acordul de mediu. "Și atunci blocăm întreaga strategie", a precizat ministrul.
hotnews.ro (https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23634668-ministrul-economiei-vom-scoate-din-strategia-energetica-hidrocentrala-bulgaria-tarnita-lapustesti-sunt-proiecte-care-creeaza-probleme-nu-permit-eliberarea-avizului-mediu.htm)
Quote from: adrian rosca on August 30, 2018, 08:10:21 PM
Statul român îşi bate joc de propriile investiţii: Hidroelectrica ar putea abandona cinci hidrocentrale neterminate în care a băgat 200 mil. euro
930,7 milioane de lei, adică peste 200 de milioane de euro. Sunt bani care au fost investiţi deja de-a lungul anilor în lucrări hidrotehnice, de către Hidroelectrica, cel mai mare şi mai profitabil producător de energie electrică din România, care vor trebui abandonate dacă Guvernul va aproba un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.
Proiectul de act normativ, lansat în dezbatere publică acum câteva zile se referă la ,,noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele" şi prevede că nu mai sunt permise lucrări hidrotehnice la altitudini cuprinse între 800 şi 1.500 de metri pentru ca ţara noastră să se conformeze în acest sens unei directive europene.
Pe agenda sedintei de Guvern de azi a fost inclus un act normativ asemanator cu proiectul de HG propus acum doi ani, dar cu o diferenta notabila: interzicerea lucrarilor pe cursurile de apa va opera de la altitudinea de 1,500m in sus: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/02/HG-6.pdf
Quote from: adrian rosca on September 26, 2019, 03:39:41 PM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2019, 12:37:05 AM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: REPARAȚIA GALERIEI DE ADUCȚIUNE A CHE IZVOARELE, ÎN URMA ACCIDENTULUI DIN DATA DE 07.06.2017
Licitatia a fost anulata, intrucat nu au existat ofertanti inscrisi.
Licitatia a fost reluata incepand de azi.
La MHC Calugarita se desfasoara lucrari de modernizare:
Calinic mai pune două etaje la microhidrocentrala popilor
Între timp, Arhiepiscopia a decis să facă investiții în microhidrocentrală și s-o supraetajeze. Iar de pe panoul de informare aflăm că lucrările de construcție au început în 19 august 2019 și au termen de finalizare 19 august 2022. Constructorul desemnat este o firmă din Curtea de Argeș – SC Drăgoi Construct, iar proiectant general – SC A&N Arh. Design SRL. Cum tot am trecut pe lângă microhidrocentrală și am fotografiat-o, am dorit să facem și un material de presă. Așa că i-am adresat câteva întrebări arhimandritului Caliopie Ichim, cel desemnat responsabil de către ÎPS Calinic pentru supravegherea și ducerea la bun sfârșit a investiției.
Caliopie: "Sperăm să fie destul apă, încât să acopere necesarul nostru de electricitate"
# Este funcțională în prezent?
– Microhidrocentrala nu e încă funcțională.
# Va acoperi ea necesarul de electricitate al Arhiepiscopiei?
– Noi sperăm să fie destulă apă încât să acopere necesarul nostru.
# Ce înseamnă extindere/supraetajare, așa cum am citit pe panoul tehnic amplasat pe podul de peste râul Călugărița?
– Extindere înseamnă că s-au mai pus două etaje peste cele două existente. E un spațiu absolut necesar pentru buna funcționare a microhidrocentralei. Adică pentru tot personalul angajat, dar și pentru depozitarea materialelor necesare întreținerii.
# Câți angajați veți avea?
– Trei, probabil patru, având în vedere că unul va trebui să suplinească pe perioada concediilor.
# Ce am văzut eu, ca și clădire/construcție, e doar pentru funcționarea MHC-ului sau implică și alte funcționalități, spații de cazare sau de producție lumânări, de exemplu?
– Nu. Microhidrocentrala noastră nu va avea utilitate publică.
# Constructorul e în grafic cu lucrările? Aveți întârzieri?
– Din partea constructorului, nu. Întârzieri au fost însă la autorizare și mă mă refer la birocrație și rea-voință.
(https://jurnaluldearges.ro/wp-content/uploads/2020/02/05/12-microhidrocentrala_Calugarita01-1331.jpg)
Jurnalul de Arges (https://jurnaluldearges.ro/calinic-mai-pune-doua-etaje-la-microhidrocentrala-popilor/)
Pe site-ul Hidroelectrica a fost postat proiectul de Hotarare AGEA privind Aprobarea abandonarii lucrarilor realizate pentru obiectivul de investitii "Amenajarea Hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni" cu toate costurile si implicatiile rezultate din documentatia de abandon care se va elabora in acest sens conform prevederilor legale in vigoare, in vederea inchiderii obiectivului de investitii: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/convocator_12.03.2020.pdf
Quote from: adrian rosca on February 04, 2020, 04:29:40 PM
Pe agenda sedintei de Guvern de azi a fost inclus un act normativ asemanator cu proiectul de HG propus acum doi ani, dar cu o diferenta notabila: interzicerea lucrarilor pe cursurile de apa va opera de la altitudinea de 1,500m in sus: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/02/HG-6.pdf
Hotararea de Guvern a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 11.02.2020.
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru Actualizarea la nivelul anului 2020 a Rapoartelor de evaluare a despagubirilor pentru imobilele proprietate privata care constituie coridorul de expropriere a lucrarii de utilitate publica de interes national "AHE a raului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig"
Pe site-ul Hidroelectrica a fost publicat proiectul de BVC pe 2020 (https://www.hidroelectrica.ro/aga/2020). Pe parte de investitii lucrurile stau in felul urmator (evident ca lucrurile se pot schimba pe parcurs din motive de covid). Observati si executia slaba pe anul 2019:
(https://live.staticflickr.com/65535/49698584321_a4bbd2e579_h.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698051018_69d5a187e9_h.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698050973_e21d90f270_h.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698889872_ba0596ccfa_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698889857_2b691f3e7b_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698584211_15380ff5f7_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698584196_7c2d22676b_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698889752_886eb8d43f_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49698050858_a1891aed40_b.jpg)
Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, a anunţat marţi că a finalizat procesul de retehnologizare a hidroagregatului (HA) nr. 6 de la hidrocentrala Dimitrie Leonida (Stejaru), care are acum o putere de 55,05 MW, iar costul total de realizare a lucrărilor la cheie pentru întreaga centrală este de circa 75 milioane de euro.
"Având la acest moment o putere instalată de 60,14 MVA şi o putere maximă disponibilă la cupla turbinei de 55 048,8 kW (55,05 MW), grup generator complet retehnologizat este primul predat pentru operarea comercială din cele şase hidroagregate de la Stejaru. HA6 intră, odată cu finalizarea lucrărilor, într-un nou ciclu de viată, beneficiind totodată, de o creştere a puterii de la 50 la 55 MW. Probele efectuate certifică faptul că agregatul funcţionează la parametrii proiectaţi, însă probe de performanţă vor continua pe parcursul întreg anului 2020, în paralel cu exploatarea comercială", arată compania într-un comunicat.
News.ro (https://www.news.ro/economic/hidroelectrica-a-finalizat-retehnologizarea-unui-grup-la-hidrocentrala-stejaru-dintr-un-proiect-total-de-75-milioane-euro-1922404524002020031419313695)
Hidroelectrica a anulat, din nou, licitația pentru retehnologizarea uneia dintre cele mai mari hidrocentrale din țară, cea de la Vidraru. Este a treia încercare eșuată de a demara modernizarea centralei de pe râul Argeș.
Potrivit site-ului SEAP – SICAP (anunțul CAN1032279), procedura competitivă de negociere pentru rfetehnologizarea AHE Vidraru a fost anulată pentru că "au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme".
Focus-energetic.ro (https://www.focus-energetic.ro/hidroelectrica-anuleaza-din-nou-licitatia-pentru-retehnologizarea-de-la-vidraru-66058.html)
Pe site-ul Hidroelectrica a fost publicat RAPORTUL DIRECTORATULUI S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31.12.2019 (https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/raport_directorat_31.12.2019.pdf)
Executia bugetara pe parte de investitii sta din ce in ce mai prost:
(https://live.staticflickr.com/65535/49813276296_e4a6812640_o.jpg)
Quote from: adrian rosca on September 26, 2019, 03:39:41 PM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2019, 12:37:05 AM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: REPARAȚIA GALERIEI DE ADUCȚIUNE A CHE IZVOARELE, ÎN URMA ACCIDENTULUI DIN DATA DE 07.06.2017
Licitatia a fost anulata, intrucat nu au existat ofertanti inscrisi.
Licitatia a fost anulata a doua oara in data de 15.04.2020, intrucat "au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme."
Si eu care credeam ca astia stiu sa faca licitatii.
Nu stiu de unde aveai impresia asta. Sunt praf, mult sub ceneaire. Scopul lor e sa faca profit pentru actionari, restul nu ii intereseaza. Profitul cu orice pret inseamna si amanarea investitiilor si RK-urilor cat mai mult posibil.
S-a atribuit licitatia pentru Actualizarea la nivelul anului 2020 a Rapoartelor de evaluare a despagubirilor pentru imobilele proprietate privata care constituie coridorul de expropriere a lucrarii de utilitate publica de interes national "AHE a raului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig" catre firma Fidox.
Un prim pas pentru promovarea HG de expropriere si finalizarea lucrarilor la CHE Racovita.
In cadrul sedintei AGEA din data de 15 iunie Hidroelectrica va propune actionarilor actualizarea strategiei investitionale. Documentele ce vor fi supuse aprobarii sunt postate pe site-ul HE:
https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/Strategia_investitionala_HE.pdf
https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/strategie_inv_he_tabel_anexa.pdf
Ma uimeste faptul ca au scos de la naftalina niste proiecte vechi, fara nicio sansa de a fi implementate: AHE a raului Buzau in aval de Nehoiu si amenajari pe Dunare (Macin). Ei nu sunt in stare sa-si termine santierele, unele vechi de zeci de ani, dar in schimb viseaza la cai verzi pe pereti. >:(
http://www.rowater.ro/Volume%20lacuri%20zilnice/Forms/AllItems.aspx
Lacurile de acumulare au volum de umplere intre 50 si 90 % din nivelul normal de retenție (NNR) . Cam toate din lista sunt si cu productie de electricitate. Sa vedem cum se va gestiona rezerva de apa in perioada urmatoare.
(https://i.imgur.com/nj7LLFc.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
https://www.news.ro/economic/planurile-hidroelectrica-2025-investitii-26-miliarde-lei-construtia-unei-hidrocentrale-dunare-parcuri-eoliene-largul-marii-parcuri-fotovoltaice-retea-statii-alimentare-masinile-electrice-1922404717412020051519364461
Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, şi-a planificat investiţii de 26 miliarde lei până în 2025 în retehnologizarea hidrocentralelor existente, dar şi în construcţia unoi centrale noi şi în dezvoltarea unor amenajări noi pe Dunăre, iar o parte din investiţii vor fi direcţionate în parcuri eoliene onshore şi offshore (în largul mării), parcuri fotovoltaice, producţia de electricitate pe bază de biomasă, producţia de hidrogen prin hidroliză, precum şi în dezvoltarea de reţele de e-mobility, staţii de alimentare pentru maşinile electrice. Compania vrea astfel să îşi diversifice portofoliul de capacităţi de producţie, dar şi să dezvolte zona de furnizare a energiei şi să îşi mărească numărul de clienţi.
Povesti, au pus pe tapet proiecte irealizabile din start. Stiti ce intampla cu banii de investitii necheltuiti? Ii ia statul.
Pentru a separa realitatea de povestile cu zane si unicorni, este suficient sa ne uitam pe rapoartele societatilor partenere ale Hidroelectrica:
1. UCM Resita
2019:
QuoteUCM Reşiţa a încheiat pe profit primii ani de insolvenţă, însă în ultimii trei ani Societatea a înregistrat pierderi, rezultatele prezentându-se după cum urmează:
2012 - 3.000.779 lei profit net;
2013 - 2.091.558 lei profit net;
2014 - 609.032 lei profit net;
2015 - 481.489 lei profit net;
2016 - 24.870.550 lei pierdere netă
2017 - 23.154.777 lei pierdere netă
2018 - 14.451.460 lei pierdere netă
2019 - 15.433.582 lei pierdere netă
Principala cauză a pierderii de 15.433.582 lei înregistrate în exerciţiul financiar 2019 este nerealizarea cifrei de afaceri prognozată ca urmarea amânării unor contracte:
• CHE Stejaru - 22 mil lei , vane fluture şi sferice pentru HG1 si HG2
• CHE Paşcani - 18 mil lei
• CHE Dăeşti - 14 mil lei.
O problemă majoră cu care se confruntă UCM Reşiţa o constituie amânarea repetată a contractelor deja semnate cu Hidroelectrica, aceasta fiind şi principala cauză a pierderii înregistrată în anul 2019.
Contractele prevăzute de Societate în buget pe anul 2019 ca CHE Paşcani, CHE Dăeşti, şi parte a proiectului Stejaru au fost amânate pentru anul 2020. De asemenea, în ce priveşte contractul pentru execuţia amenajării hidroenergetice Câineni, nu sunt nici un fel de certitudini legat de termenele de execuţie a centralei.
http://www.bvb.ro/infocont/infocont20/UCM_20200430140656_Raport-anual-2019.pdf
Q1 2020:
QuoteLa 31.03.2020 cifra de afaceri realizată de S.C. UCM Reşiţa S.A. a fost de 3.767.566 lei, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019.
La finele trimestrului I 2020 S.C. UCM Reşiţa S.A. a înregistrat o pierdere netă de 8.636.459 lei, un rezultat mai mic decât rezultatul bugetat, ca urmare a nerealizării în proporţie de 80,04% a cifrei de afaceri bugetate.
Nerealizarea cifrei de afaceri bugetate se datorează, ca şi în anii precedenţi, amânărilor repetate privind reluarea unor contracte sistate, precum şi amânarea termenelor de livrare/recepţie a unor echipamente sau de executare a unor lucrări în alte luni decât cele ce fuseseră prevăzute în graficele de lucrări contractuale, din diverse motive.
Astfel, conform discuţiilor şi negocierilor purtate cu conducerea Hidroelectrica, urma să se reia proiectul sistat aferent CHE Paşcani, cu o valoare de 21,4 mil lei pentru anul 2020. Până la finele trimestrului I nu a început derularea proiectului, deşi graficele prevedeau livrări în aceasta perioada în valoare de 2,5 mil lei.
De asemenea, se aştepta ca Hidroelectrica să efectueze, în primul trimestru, recepţia de produse şi lucrări aferente proiectului de retehnologizare CHE Stejaru în valoare de 11,4 mil lei, conform graficelor şi prevederilor contractuale şi 1,6 mil lei conform înţelegerii de devansare a unor lucrări.
http://www.bvb.ro/infocont/infocont20/UCM_20200515142449_Raport-trim-1-2020.pdf
2. Hidoconstructia:
- Cifra de afeceri conform program AGA 2019: 700.136 mii lei;
- Realizari 2019: 406.992 mii lei (58.09% fata de program);
- Pierdere neta in anul 2019: 59.189 mii lei.
http://www.hidroconstructia.com/dyn/att/96/1496.pdf
http://www.hidroconstructia.com/dyn/att/95/1495.pdf
Am trimis o serie de intrebari catre Hidroelectrica, la care am primit urmatoarele raspunsuri:
QuoteÎntrebare 1: Cu privire la AHE Runcu-Firiza: Având în vedere că în anul 2020 urmează a fi alocată o sumă de 3.500 mii lei acestui obiectiv de investiții, vă rog să precizați ce lucrări urmează a fi efectuate în baza acestei alocații.
Răspuns 1: În baza sumei alocate de 3.500 mii lei, la AHE Runcu-Firiza vor fi efectuate lucrări pentru redarea terenurilor ocupate temporar din fondul forestier și agricol, suma cuprinzând și alte cheltuieli aferente (actualizarea documentației de redare a terenurilor ocupate temporar din fondul forestier și agricol, cote și taxa aferente autorizației de construire, plata chiriilor).
Întrebare 2: Cu privire la AHE Cerna-Motru-Tismana, etapa II: care este stadiul obținerii Autorizației de Construire pentru Lucrările de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana și când se preconizează începerea lucrărilor de execuție? Având în vedere propunerile de alocație bugetară pe anii 2021 și 2022, în valoare cumulată de 70.000 mii lei, vă rog să precizați ce lucrări vor fi realizate în baza acestei alocații.
Răspuns 2: Autorizația de construire se va obține după avizarea documentației și demararea procedurilor de achiziție, începerea lucrărilor fiind precononizata pentru anul 2020.
Întrebare 3: Cu privire la AHE Cerna-Belareca: care sunt condițiile necesare de a fi îndeplinite în vederea reluării execuției lucrărilor și când este preconizată începerea execuției.
Răspuns 3: Pentru reluarea lucrărilor de execuție la obiectivul de investiții AHE Cerna sunt necesare: realizarea și avizarea unui Studiu de Fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici și aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizați, obținerea Acordului de Mediu și Avizului de Gospodărire al apelor și obținerea Autorizației de Construire.
Începerea lucrărilor este preconizată pentru trim. III 2022.
Întrebare 4: Cu privire la AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig- treapta de cădere Caineni: care sunt condițiile necesare de a fi îndeplinite în vederea reluării execuției lucrărilor și când este preconizată începerea execuției?
Răspuns 4: Condițiile necesar a fi îndeplinite pentru reluarea lucrărilor de execuție sunt următoarele: obținerea Acordului de Mediu, obținerea acordului APM și Avizului de Gospodărire Ape, în urma cărora se va obține Autorizația de Construire actualizată.
Începerea lucrărilor la treapta de cădere Caineni este preconizată pentru trim. II 2021.
Întrebare 5: Cu privire la AHE Jiu, sector Valea Sadului – Vadeni: în cadrul A.G.E.A. S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. din data de 12.03.2020 urma să se aprobe abandonul acestui obiectiv de investiții, însă hotărârea nu a mai fost postată pe site. Care este situația acestui obiectiv de investiții, va fi supus reanalizei?
Raspuns 5: Da, acest obiectiv va fi supus unei reanalize.
Vezi ca in Parlament este in stadiu "final" proiectul "PL-x nr. 244/2019. Proiect de Lege pentru completarea articolului 5 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică" http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=17598 (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=17598)
Exact despre hidrocentrale.
"Societatea civila" este "contra": https://facem.declic.ro/campaigns/stop-legii-distrugerii-raurilor (https://facem.declic.ro/campaigns/stop-legii-distrugerii-raurilor)
@cutter ar putea sa ne spuna mai multe, caci am inteles ca USR are o pozitie in povestea asta...
"Proiectul de lege a fost inițiat pentru a facilita distrugerea Parcului Național Defileul Jiului"
Deci intr-o noapte astia de la Hidroelectrica s-au gandit cum sa distruga Parcul National DJ si a venit unul cu o idee: hai sa facem vreo 2 hidrocentrale...si uite asa s-au pus pe treaba.
Inteleg ca trebuie protejat Jiul, inteleg ca avem o investitie de multe milioane ajunsa la peste 90% ...dar trebuie sa gasim o cale de mijloc.
Hidro distruge ecosisteme (dar creaza altele),termocentralele pe carbune sau gaz polueaza,nuclearul prezinta risc,eolianul si solarul sunt dependente de vreme...ce facem?ne intoarcem la lampa cu gaz?
Sa nu uitam ca vin din urma masinile electrice ,cererea de energie o sa creasca constant.
Legea initiata tocmai pentru a rezolva blocajul de la Defileul Jiului contravine grav reglementarilor comunitare si lasa loc pe viitor "investitorilor" in asa numite proiecte de "energie verde" lansate in goana dupa subventii.
Trebuie gasita si negociata o solutie care sa tina cont in mod real de interesul public. Care interes public este pentru o dezvoltare durabila si cu interventii minime asupra mediului, nu este interesul unei companii sau al unor baieti destepti.
Am fost prin 2006 prima data pe Valea Jiului si am fost impresionat de debitul si curatenia apei, de stincile uriase din albie si de frumusetea peisajului, mai ales ca plecasem cu asteptari foarte scazute. In mintea mea Jiul era un fel de piriu mizerabil, transportator de namol rezultat din spalarea carbunelui. Asa si fusese, cu numai citiva ani in urma. Si atunci, primul meu gind a fost: "prin ce imprejurare fericita o fi scapat Jiul asta de barje?"
Mama imi povestea cu nostalgie de vacantele din tineretea ei petrecute la Calimanesti, pe vremea cind Oltul era un riu de munte. Intotdeauna imi pomenea de Olt, de stincile lui si apele repezi. De fiecare data cind trec pe Valea Oltului, ma uit la acele lacuri de acumulare colmatate si imi aduc aminte de ea si ma gindesc ca, probabil, nu o sa am niciodata ocazia sa mai vad Oltul in starea lui naturala.
Asa ca, va rog, sa lasam Jiul in pace. Si toate celelalte riuri; avem destule hidrocentrale (cu lacuri colmatate) si mult prea multe microhidrocentrale, mult mai putin vizibile dar la fel de nocive. E suficient sa mergeti cu trenul pe Valea Prahovei si sa vedeti ca in cele mai ploioase perioade, Prahova e abia un fir de apa, restul, pe conducta. E acolo, in curtea unei hidrocentrale, o statueta metalica, o silueta umana cu o conducta prinsa la subrat. E sugestiva, omul care isi insuseste bunurile naturii, le fura cu teava, cum s-ar zice.
Cateva imagini cu noul canal de aductiune al CHE Oesti, ce ocoleste acumularea Oesti, puternic colmatata. Lucrarile au fost finalizate la sfarsitul anului trecut.
Racordul cu canalul de fuga al CHE Vidraru, vedere spre amonte:
(https://live.staticflickr.com/65535/49926423821_c779675ae9_o.jpg)
IDEM, vedere spre aval:
(https://live.staticflickr.com/65535/49926719947_9c8b45de4e_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49926423841_ca4bea14cd_o.jpg)
Subtraversare rau Arges:
(https://live.staticflickr.com/65535/49925906158_92ed5939fa_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49925906203_7e2b332f6a_o.jpg)
Racordul cu vechiul canal de aductiune al CHE Oesti:
(https://live.staticflickr.com/65535/49926423931_56d9659af5_o.jpg)
"Subtraversare rau Arges:" - ce le mai trece prin cap la hidrotehnisti.
De ce nu au decolmatat acumularea Oesti? Ce rost mai are ea atunci?
http://ciem.energ.pub.ro/2007/files/s7/poster/S7_22.pdf
Nu cred ca este economic si fizic posbila.
Studiu de caz:
Acumularea Vadeni este prima acumulare hidroenergetica data în exploatare pe
râul Jiu, aval de defileul Bumbeşti-Livezeni. Acumularea Vadeni este amplasata pe râul
Jiu pe sectorul cuprins între podul Turcineşti, în amonte şi podul CF Tismana –Tg. Jiu,
în aval. Ea a fost data în funcţiune în anul 1989.
Acumularea Vadeni cuprinde urmǎtoarele obiective:
a) lacul de acumulare
b) barajul deversor
c) centrala propriu-zisǎ
d} regularizarea aval ce debuşeazǎ în acumularea Tg. Jiu.
De la darea în funcţiune pânǎ în prezent acumularea a suferit modificari importante în ceea ce priveşte volumul pe apa disponibil. Astfel acumularea Vadeni de la darea în funcţiune în anul 1989 şi pâna în anul 2004 s-a colmatat în proporţie de cca.80 % cu 3.395 mil. mc cu un ritm mediu de colmatare de 6.63 %. Repartizarea depunerilor în lungul lacului de acumulare este în general neuniformǎ.
Daca se face o comparaţie a soluţiilor de decolmatare din punct de vedere al costurilor se constata urmatoarele:
• spalarea hidraulica este cea mai ieftina, deoarece ea presupune doar o reducere a producţiei de energie electricǎ pe timpul apariţiei debitelor mari de apǎ, când exploatarea lacului se face cu niveluri scǎzute (centrala nu funcţioneazǎ). Estimativ aceste pierderi de energie electricǎ ar fi de circa 150- 200 mii euro pe an.
• transportul aluviunilor cu mijloace auto este cel mai scump deoarece el presupune pe lângǎ costurile de transport auto şi contravaloarea energiei electrice pe care ar produce-o centrala Vadeni pe o perioada de cca 1 an. Aplicarea acestei metode ar implica costuri estimative de de cca 6-8 milioane de euro, ceea ce este neavantajos.
• în cazul utilizarii metodei de decolmatare prin hidrotransport (utilizarea unei dragi absorbante) combinatǎ cu transportul auto ar duce la costuri estimative în valoare de cca 3-4 milioane euro.
Recomandari:
În cazul acumularii Vadeni, metoda de decolmatare optima din punct de vedere tehnic şi economic este cea prin hidrotransport combinata cu transportul auto. Aceasta metoda satisface cel mai bine condiţiile specifice acumularii Vadeni. Metoda de spalare hidraulica, care este cea mai ieftina şi cel mai uşor aplicabila practic, nu poate realiza decat o decolmatare de cca 40-50 mii mc (un volum insuficient
pentru realizarea siguranţei în exploatare a acumularii). Aceasta cantitate de aluviuni spalate din acumularea Vadeni se vor putea depune în coada lacului Tg-Jiu creeând în viitor pericolul de inundare a oraşului Tg-Jiu.
Celelalte metode de decolmatare descrise în articol nu pot fi aplicate în cazul acumularii Vadeni ele fiind dezavantajoase din punct de vedere tehnic şi economic. Pâna la adoptarea unei variante şi gasirea fondurilor necesare pentru decolmatare, se recomanda respectarea cu stricteţe a "Regulamentului de exploatare conjugatǎ a lacurilor de acumulare Vadeni şi Tg-Jiu" De asemenea, se recomandǎ efectuarea de masuratori topobatimetrice periodice (anual sau în mod obligatoriu la 2 ani) care sa arate starea evolutiva a lacului de acumulare.
Puteti gasi un articol lamuritor in revista Hidrotehnica (http://www.rowater.ro/Revista%20Hidrotehnica/Revista%20Hidrotehnica%20Nr.%201-2%20(Vol.%2061,%202016)/Hidrotehnica%20Nr%201_2%20(Vol%2061,%202016).pdf)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934933942_04b74c2dcd_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934114658_c6554ee9ca_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934934057_cecceee71c_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934114618_04692a6a11_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934114588_c250bfdbe3_b.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49934114553_0ce6cfae7e_b.jpg)
PE site-ul APM Sibiu au fost postate in luna martie doua documente referitoare la CHE Caineni si CHE Lotrioara:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI CHE LOTRIOARA CHE CAINENI SC HIDROELECTRICA (http://www.anpm.ro/documents/27013/47754069/RAPORT+LA+STUDIUL+DE+EVALUARE+A+IMPACTULUI+ASUPRA+MEDIULUI+S.C.+HIDROELECTRICA.pdf/c4d3b136-9cb3-4c11-8e62-aa5bc0c14f98)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CHE LOTRIOARA CHE CAINENI SC HIDROELECTRICA (http://www.anpm.ro/documents/27013/47754069/STUDIU+DE+EVALUARE+ADECVATA+CHE+LOTRIOARA+CHE+CAINENI+SC+HIDROELECTRICA.pdf/524c60c5-e8d3-4573-a675-312b8b0ec0d6)
Daca pentru CHE Caineni exista justificarea continuarii lucrarilor (stadiu de executie de 40%, amplasament in afara zonei Natura 2000 Muntii Fagaras-Frumoasa), in cazul CHE Lotrioara aflata la stadiu de 2% si situata in plin sit Natura 2000, decizia de a merge mai departe e cel putin ciudata.
Extrag din documentele amintite cateva date referitoare la CHE Caineni:
QuoteIncinta de execuție pentru realizarea nodului hidrotehnic Câineni a fost necesară devierea apelor spre malul stâng al râului Olt.
Aceasta s-a realizat în două faze:
faza I - s-a executat un dig–batardou din materiale locale, etanşat în profunzime cu ecran tip Kelly pentru realizarea epuizării apelor în incinta de execuţie, pe tot conturul acesteia.
faza II – s-a închis breşa din digul frontal mal stâng.
Barajul:
radierul barajului deversor este executat, iar pilele şi culeele sunt betonate în elevaţie până la nivelul primei lamele, inclusiv deschiderea pentru evacuare plutitori de la malul stâng:
disipatorul de energie este betonat în întregime, până la limita risbermei fixe;
zidul amonte mal drept un tronson;
la adăpostul incintei de deviere faza I, respectiv batardoul amonte, batardoul aval şi zidul batardou mal stâng, infiltraţiile s-au menţinut la un nivel scăzut, fapt ce a permis conservarea în bune condiții a lucrărilor timp de 12 ani.
Centrală:
in zona prizei: peste cota radierului prizei, de la cota –3,334 in aval la cota +2,56 in amonte, la ambele turbine
in zona racordului cu regularizarea amonte: integral
in zona camerelor spirale: peste cota –4,64 m
in zona aspiratorilor:
o peste cota planseului inclinat din prefabricate de peste aspiratori, cotele –8,50 si –4,80 la turbina T1
o peste cota –4,64 la turbina T2
in zona blocului de montaj: peste cota +3,75.
placile din radierul bazinului de linistire sunt executate integral.
stadiul lucrarilor ramase de executat la bazinul de linistire este urmatorul :
o zid mal stang (pila despartitoare) :
tronson I : peste cotele –8,00 si –5,64
tronson II : peste cota –5,64
tronson III : peste cota +0,15
o zid mal drept :
tronson I : peste cotele –0,65
tronson II : peste cota +2,35
tronson III : peste cota +2,20
între anii 2000 – 2010 lucrările au fost sistate;
între 2010 – 2013 lucrările au fost reluate realizându-se:
la canalul de fugă protecțiile de beton pe malul drept și debușarea pârâului Uria;
betonarea ploturilor deversante la baraj;
rizberma fixă în întregime;
zidul amonte mal stâng în întregime;
s-a modificat primul tronson al zidului amonte mal drept;
regularizarea amonte;
au început umpluturile la tronsonul de racord al digului mal drept, ecranul tip Kelly pe cca. 650 m și fundația contracanalului pe trei tronsoane
Centrala hidroelectrică :
Pile aval – sunt betonate până la cota -1,15
Zona camere spirale – sunt betonate până la cota +3,30
Zona prizei - este betonata până sub tavanul prizei, cote +3,90~+7,95
Zona pile intermediare si pila centrala până la cota +7,95, respectiv +7,55
Culei mal stang si mal drept – sunt betonate până la cota +9,65 in zona prizei si pana la
cota +3,30 in zona camerelor spirale si aval Pile aval - betonate la cota -0,55
Zid de presiune aval – betonat pana la cota -1,15
Bazinul de linistire este executat, mai putin zidul mal drept care este realizat pana la cota +6,33
Pentru reluarea lucrărilor de execuţie se propun următoarele măsuri de intervenţie:
refacerea proiectelor de execuţie iniţiale, atât pentru adaptările la teren cauzate de perioada lungă de întrerupere a lucrărilor, cât şi pentru adaptarea proiectelor la noile STAS-uri şi normative valabile la data reluării lucrărilor;
Pentru barajul deversor:
- la ploturile deversante a rămas o singură zonă nebetonată, pe mijlocul deschiderii nr. 3
- zona se spală cu apă subpresiune (cca 150 barr) suprafeţele de beton iar după spălare zona de beton se usucă complet şi se trece la executarea operaţiilor de betonare.
- se va relua betonarea la zidurile amonte şi aval rămase nefinalizate prin tratarea betoanelor vechi în vederea conlucrării cu cele noi turnate prin: buciardare, curăţare, spălare.
- pentru digul mal drept:
- se va reface zona erodată și cu grinzile de ghidaj căzute,
- se va defrișa zona umpluturilor deja executate, se va extrage un strat de cca. 30-40 cm pentru realizarea înfrățirii cu noile straturi de balast ;
- se va trata betonul turnat deja în tronsoanele de contracanal astfel încât să se poată relua betonarea lor: buciardare, curăţare, spălare.
-pentru centrală
la reluarea lucrărilor de betonare se vor înlătura prin buciardare betoanele de pe suprafaţă lamelelor de betonare pe care s-a întrerupt execuţia, pe cca. 5-10 cm adâncime, betoane ce ar putea fi alterate de fenomenul de îngheţ-dezgheţ iar operațiile de rebetonare se vor executa astfel:
o armaturile existente se curata de rugina foarte bine cu peria de sarma si se sufla cu aer, insistanduse la contactul cu betonul vechi. Daca aderenta dintre beton si armatura nu este buna, se inlatura betonul degradat din jurul armaturilor pana la betonul sanatos.
o pe fata superioara a lamelelor din zona camerelor spirale se va monta o plasa de armatura din PC 52 Ø 16, asezata pe capre la aprox. 10 cm de fata superioara a lamelei.
o dupa executarea acestor lucrari se va putea trece la continuarea betonarii, cu turnarea unui mortar de legatura peste lamelele vechi.
o tratarea fisurilor aparute in betoanele existente se va face dupa finalizarea executiei, pentru a se putea constata daca fisurile se vor continua in lamelele superioare sau se opresc la nivelul actual.
La reluarea lucrărilor de proiectare se vor reface ridicările topometrice pentru stabilirea stadiilor fizice executate şi se va realiza un studiu geologic pe traseele digurilor pentru stabilirea naturii terenului de fundare al acestora. Zonă care a suferit in perioada de intrerupere a lucrarilor este zona digului mal drept care a fost erodată pe o lungime de 50-100 m și 20-25 m adâncime. Pe această zona secțiunea de curgere a râului Olt se îngustează foarte mult, lucru care a dus la protejarea acesteia cu anrocamente. Cu toate acestea malul a fost spălat pe zona pe care nu a mai fost ecran tip Kelly, ci numai grinzi de
ghidaj. Acestea s-au prăbușit în albia râului riscând să îngusteze și mai mult albia.
În prezent, albia râului Olt aval de nod, este afectată de batardourile care au fost realizate în vederea realizării protecției cu pereu de beton a taluzelor canalului de fugă. Pe malul drept al canalului atât protecțiile cu pereu cât și debușarea p. Uria în canalul de fugă sunt finalizate. Pe malul stâng protecțiile nici nu au fost atacate, prin urmare batardoul de protecție nu a fost demolat, el rămânând pe mijlocul râului Olt și în prezent. Acest lucru duce la o îngustare considerabilă a secțiunii pe care se face scurgerea apelor, putând în condiții de viitură săproducă pagube obiectivelor din zonă.
Adiacentă căii ferate, în dreptul nodului, există o zonă unde ecranul tip Kelly al batardoului de incintă este dezgolit pe o înălțime mare și grinzile de ghidaj sunt prăbușite, existând pericolul cedării terasamentului căii ferate.
(https://live.staticflickr.com/65535/49935759182_2d869e72b8_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/49935860002_49e2597328_b.jpg)
^ Adrian, procentele de colmatare sint amutitoare de-a dreptul. N-au bugetat niste nenorocite de milioane de Euro la ditai compania sa cumpere niste terenuri si sa scoata aluviunile alea de-acolo pina inca se mai poate?
Cred ca mai trebuia sa postez o pagina din revista Hidrotehnica. Eu zic ca e clar de ce au adoptat solutia asta.
Si cred ca exista o legatura directa intre gradul de colmatare al acumularii inregistrat in anul 1975 si accidentul tehnic inregistrat la barajul Vidraru cu un an inainte:
QuoteÎn intervalul de timp 24 iunie – 6 iulie 1974 a fost prevăzută şi executată o revizie tehnică la vana plană a golirii nr. 2.
În această perioadă vana plană a fost blocată în poziţia deschis, galeria fiind sub presiune şi închisă cu vana Johnson şi cu vana de golire prin by-pass.
În ziua de 6 iulie 1974, în jurul orei 12,50 – 13,00 s-au observat scurgeri şi jeturi de apă şi căderi de pietriş pe versant în amonte de vana Johnson, deasupra albiei rîului. În cca 15 minute au început să cadă blocuri de stîncă dizlocate din versant.
S-a produs ruperea galeriei în amonte de vana Johnson, forfecarea galeriei, expulzarea unei porţiuni din masivul stîncos de cca 10.000 m³, expulzarea blindajului metalic din zona de ruptură, ruperea blocului de beton al vanei Johnson, producerea unei viituri artificiale de cca 600 m³/s, distrugerea liniilor de alimentare cu energie electrică a echipamentului de manevră a vanelor, distrugerea viaductului de trecere de la piciorul barajului, distrugerea în mai multe puncte, în aval, a şoselei, a podurilor, a unor locuinţe. Două persoane şi-au pierdut viaţa. În jurul orei 19,30 vana plană a fost deblocată şi închisă prin cădere liberă. Amploarea efectelor accidentului s-a datorat imposibilităţii închiderii imediate a vanei plane, ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică.
(https://live.staticflickr.com/65535/49935071208_a8bf102060_b.jpg)
Din cele 3 centrale propuse de a fi trecute pe derivatie, lucrarile la doua centrale (Curtea de Arges si Oesti) sunt finalizate, ramanand a se executa lucrarile la CHE Cerbureni. Conform Strategiei Investitionale a HE (https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/Strategia_investitionala_HE.pdf), se propune alocarea unei sume de 40 milioane de lei si finalizarea proiectului in anul 2025.
(https://live.staticflickr.com/65535/49935619856_aa41e0a8e6_b.jpg)
Am si eu 2 intrebari:
1. Nu cumva au facut canalul by-pass tocmai pentru a putea decolmata acumularea mai usor?
2. Nu pot folosi sapatura din decolmatare la constructia autostrazii? Parca au deficit de sapatura pe PiSi5. Sau daca este prea departe, atunci nu pot folosi material din colmatarile din celelalte 3 lacuri? Sau nu e bun materialul?
1. Nu, prin constructia canalului, acumularea isi pierde rolul energetic si este posibil ca la un moment dat Hidroelectrica sa abandoneze barajul, la fel cum au facut si la Racova, pe Bistrita:
Barajul Racova, inainte de trecerea centralei pe derivatie:
(https://photos.wikimapia.org/p/00/02/61/18/05_full.jpg)
Dupa. Se observa ca a fost dezechipat de echipamentul hidromecanic:
(http://www.infoturism-moldova.ro/wp-content/gallery/racova/img_8236.jpg)
2. Materialul este neomogen si alcatuit in mare parte din mal, nu este bun la constructia drumurilor.
Buna seara,
azi am ajuns la AHE Surduc - Nehoiasul II. Se lucreaza... in ritm mic, dupa spusele paznicului. Azi era liniste (zi de sarbatoare).
Mai jos pozele, luna asta ajung si cu drona.
8 Iunie 2020 - AHE Surduc Nehoiasul II.
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60744722222223,26.300875)
(https://i.imgur.com/e08uqc8h.jpg) (https://i.imgur.com/e08uqc8.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60745277777778,26.300877777777778)
(https://i.imgur.com/d6Iw5Adh.jpg) (https://i.imgur.com/d6Iw5Ad.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60745277777778,26.300877777777778)
(https://i.imgur.com/ZSbr4hKh.jpg) (https://i.imgur.com/ZSbr4hK.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.6074,26.300811111111113)
(https://i.imgur.com/jBzbJkth.jpg) (https://i.imgur.com/jBzbJkt.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60736111111111,26.300683333333335)
(https://i.imgur.com/jO9jAtih.jpg) (https://i.imgur.com/jO9jAti.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.607394444444445,26.30067777777778)
(https://i.imgur.com/pmLQ5Fyh.jpg) (https://i.imgur.com/pmLQ5Fy.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60741388888889,26.300825)
(https://i.imgur.com/LWtg2eth.jpg) (https://i.imgur.com/LWtg2et.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60741388888889,26.300822222222223)
(https://i.imgur.com/7zs9cwSh.jpg) (https://i.imgur.com/7zs9cwS.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60741388888889,26.300922222222223)
(https://i.imgur.com/2cw8ZLzh.jpg) (https://i.imgur.com/2cw8ZLz.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.607394444444445,26.300919444444446)
(https://i.imgur.com/2Q4EiZjh.jpg) (https://i.imgur.com/2Q4EiZj.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.607375000000005,26.30076111111111)
(https://i.imgur.com/sur5gDBh.jpg) (https://i.imgur.com/sur5gDB.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Lucrarile la baraj au fost reluate anul asta, dupa o intrerupere de 3 ani. Vad ca inca n-au terminat lucrarile de deviere a drumului forestier, iar mormanele de fier vechi si resturi evacuate din galerie arata intr-un fel deosebit. Ma intreb de ce nu le evacueaza din santier.
Oricum, mai au ceva de munca, conform descrierii din Acordul de Mediu vor trebui sa demoleze canalul de deviere pentru a putea incheia lucrarile:
(https://live.staticflickr.com/65535/49985758312_b2cda63634_o.jpg)
Dl. Rosca, acea galerie facea legatura cu lacul Ciresu? (In planul initial stiu ca AHE Surduc ar fi trebuit sa fie mai mare decat Siriul... Imi pare rau ca nu am putut ridica drona, era vant mare si ma grabeam un pic, dar voi reveni in zona. Data viitoare voi incerca sa ajung si in partea veche din spate, unde erau amenajarile de santier (dinspre Covasna).
Daca te referi la galeria din malul stang, din amonte de baraj, raspunsul e da. Mai jos postez schema de amenajare originala:
(https://live.staticflickr.com/65535/49987581142_0d3b478f68_o.jpg)
Scuze daca s-a mai scris, acumularea Ciresul se mai construieste? Mi se pare mie sau cea de la Surduc fara Ciresul nu prea are sens?
^^
Va multumesc mult!!! Cautam de mult schema, eu am o casa de vancanta in zona si fac multe drumetii prin zona. Multumesc inca odata!
Nu, nu se mai construieste. Amenajarea e gandita acum sa functioneze cu o acumulare mica, de jumatate de milion de metri cubi, principiul fiind similar cu cel al amenajarii din Defileul Jiului. S-a renuntat si la toate captarile secundare.
^Foarte frumos. Se poate face o drumetie interesanta de la Lunca Priporului in sus, ai o serie de elemente apartinand amenajarii hidoenergetice in cauza de vazut. Personal as fi curios daca au reinceput lucrul la traversarea orizontala 1, lucrarile sunt sistate de ani buni si nu stiu de ce. Sau poate stie paznicul de la barajul Surduc, daca mai treci pe acolo te-as ruga sa intrebi.
PS Aici pe forum ne tutuim. ;)
(https://live.staticflickr.com/65535/49989050407_637e96af14_o.jpg)
Am primit un raspuns in completare la setul de intrebari transmis anterior catre Hidroelectrica:
QuoteÎntrebare: Cu privire la AHE Cerna-Motru-Tismana, etapa II: Având în vedere propunerile de alocație bugetară pe anii 2021 și 2022, în valoare cumulată de 70.000 mii lei, vă rog să precizați ce lucrări vor fi realizate în baza acestei alocații.
Răspuns: Hidroelectrica are în vedere aprobarea în Directorat/CS/AGA şi obţinerea unei Hotărâri de Guvern pentru finalizarea obiectivului de investiţii AHE Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a, într-o variantă optimizată. Pentru finalizarea în forma agreată vor fi alocate sumele necesare prin bugetul companiei.
Ma gandesc ca forma optimizata inseamna pastrarea barajului Vaja la cota intermediara actuala si construirea unui descarcator de ape mari pentru functionarea in siguranta a acumularii, momentan NNR fiind mult mai jos. Va fi insa o problema defrisarea cuvetei acumularii, intrucat amenajarea se suprapune cu sit Natura 2000.
(https://2.bp.blogspot.com/-iF8nofOXULU/VP9kemXxrUI/AAAAAAAAFBA/faARwWG2ua4/s1600/P1190012.JPG)
sursa imagine: ciclism.ro (https://www.ciclism.ro/forums/topic/17716-pades-izbucul-cernei-cheile-butii-cheile-scocului-pestisani-pades/)
Buna seara! Am ascultat sfatul lui Adrian Rosca, drum suberb, peisaje superbe. Mai jos pozele din drona (filmarea mai asteapta ...putin), revin si cu pozele de la sol:)....
Aductiunea principala Surduc Nehoiu.
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.449859682623014,26.307381278107144)
(https://i.imgur.com/0NiqeCZh.jpg) (https://i.imgur.com/0NiqeCZ.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.449858651499994,26.307384107892858)
(https://i.imgur.com/yboySHDh.jpg) (https://i.imgur.com/yboySHD.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.44985830281349,26.307386968519843)
(https://i.imgur.com/uXekAL1h.jpg) (https://i.imgur.com/uXekAL1.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.44985584183333,26.307384970428572)
(https://i.imgur.com/Lhe2zojh.jpg) (https://i.imgur.com/Lhe2zoj.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45827249986508,26.311588262630952)
(https://i.imgur.com/tH6yX66h.jpg) (https://i.imgur.com/tH6yX66.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45827582161112,26.311603123011906)
(https://i.imgur.com/RSqRkhqh.jpg) (https://i.imgur.com/RSqRkhq.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45819606977381,26.31152765672619)
(https://i.imgur.com/GnEO26uh.jpg) (https://i.imgur.com/GnEO26u.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45819599739286,26.311527241781747)
(https://i.imgur.com/z4mOv2th.jpg) (https://i.imgur.com/z4mOv2t.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46161214153175,26.317065800492063)
(https://i.imgur.com/L9QH7YGh.jpg) (https://i.imgur.com/L9QH7YG.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46161278202381,26.31706710095635)
(https://i.imgur.com/LJjsQ5Kh.jpg) (https://i.imgur.com/LJjsQ5K.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46161276788096,26.317070499257937)
(https://i.imgur.com/cg0VkSIh.jpg) (https://i.imgur.com/cg0VkSI.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.462449731468254,26.31607267991667)
(https://i.imgur.com/lcWyZVOh.jpg) (https://i.imgur.com/lcWyZVO.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46244858905953,26.316073621527778)
(https://i.imgur.com/AS6aNvqh.jpg) (https://i.imgur.com/AS6aNvq.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46244795645635,26.316074104765875)
(https://i.imgur.com/kOf0oeLh.jpg) (https://i.imgur.com/kOf0oeL.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
si... pozele de la sol, pe traseul aductiunii principale Surduc Nehoiasu, in zona Lunca Priporului
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.44848888888889,26.306186111111113)
(https://i.imgur.com/wWlffDsh.jpg) (https://i.imgur.com/wWlffDs.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.44991666666667,26.307602777777777)
(https://i.imgur.com/e4kFsowh.jpg) (https://i.imgur.com/e4kFsow.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.44990555555555,26.30761388888889)
(https://i.imgur.com/OVu3RAch.jpg) (https://i.imgur.com/OVu3RAc.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.458194444444445,26.311711111111112)
(https://i.imgur.com/HqZLaiah.jpg) (https://i.imgur.com/HqZLaia.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.458111111111116,26.311644444444447)
(https://i.imgur.com/fO3qgVnh.jpg) (https://i.imgur.com/fO3qgVn.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45825277777778,26.311744444444447)
(https://i.imgur.com/H6WpMH6h.jpg) (https://i.imgur.com/H6WpMH6.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46158333333334,26.31693611111111)
(https://i.imgur.com/kQEBSgqh.jpg) (https://i.imgur.com/kQEBSgq.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46158611111112,26.316941666666665)
(https://i.imgur.com/EJQYQA8h.jpg) (https://i.imgur.com/EJQYQA8.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46153888888889,26.316866666666666)
(https://i.imgur.com/d1TKUVuh.jpg) (https://i.imgur.com/d1TKUVu.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.461475,26.31714722222222)
(https://i.imgur.com/Jhie2q1h.jpg) (https://i.imgur.com/Jhie2q1.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.45283888888889,26.313816666666668)
(https://i.imgur.com/nb9Enkuh.jpg) (https://i.imgur.com/nb9Enku.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.46256666666667,26.315569444444446)
(https://i.imgur.com/iRqD28Lh.jpg) (https://i.imgur.com/iRqD28L.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
@Adrian Rosca - exista o sansa sa aveti o suprapunere pe Gmaps a locatiei unde trebuia sa fie Lacul Ciresu? Aductiunea Surduc Ciresu (intrarea in galerie este in pozele mele de acum cateva zile) a fost terminata (iese undeva?) ... sau se infunda in munte? Multumesc!
Fata de anul trecut, singura modificare este amenajarea platformei in jurul castelului de echilibru. La traversarea orizontala 1 vad ca tot nu se lucreaza, au crescut deja copacei in zonele unde nu s-a montat conducta. In schimb, gramezile de fier vechi de la fereastra Trestia sunt nelipsite >:(
^De fapt, imediat in amonte de baraj ar fi trebuit sa fie galeria de fuga a CHE Surduc si nu cred ca s-a sapat mai mult de portal. Galeria de aductiune dintre barajul Ciresu si CHE Surduc e situata mai in amonte, iar din lungimea totala de 3.6 km s-a sapat doar un tronson de 2180m. La barajul Ciresu s-au executat doar galeria de deviere si batardoul de protectie a incintei cu o inaltime de cca. 20m, iar la CHE Surduc un canal betonat de deviere si excavatia incintei centralei, acolo unde acum e un mic lac.
(https://live.staticflickr.com/65535/49992805442_c1c6c5c8fc_o.jpg)
@Adrian Rosca, multumesc mult! De 2 ani tot caut informatii despre aceast complex hidro... Intuiam cand ma uitam pe gmaps, mai foloseam si e-terra de la ocpi (pentru imagini istorice). Oricum mi se pare foarte complexa amenajarea, ar fi fost frumos sa vedem un lac mai mare de Siriu, exact in inima muntelui. Cred ca era un bun motiv si pentru dezvoltarea zonei, care de altfel nu este deloc populata.
Pacat, a fost o investitie mare, aductiunea principalq este imensa ca dimensiune si cadere... in fine, acum parca fac un pic de arheologie...
Revin cu filmarile in cateva zile si sper sa ajung cumva si in zona Ciresu, trebuie sa ma documentez sa vad daca SUV-ul meu poate ajunge dinspre Covasna.
Drumul dintre Comandau si barajul Surduc este foarte bun, sau cel putin era acum cativa ani.
Eu ma bucur ca Adrian si-a gasit un partener de discuții... în afara de Tibi care mai zice una-alta. Sunt foarte interesante pozele din teren, mulțumim!
Ca tot m-a pomenit Ionut....
Hidrotehnistii nu au "nici o greata" sa sape tuneluri prin munti.
OK, nu sunt largi cat cele pentrru autostrada, dar totusi... Nu am auzit de galerii de aductiune "in debleu de 30 de metri"...
Asta doar asa, ca mi-am amintit ca se tot discuta pe rutier ca nu stim sa sapam tuneluri...
Ba stim, chiar daca sunt de diametru (nu cu mult) mai mic...
Si ca tot am deschis aici subiectul:
Adrian Rosca, ce metode de sapare se folosesc la aceste galerii?
Ca in mod sigur nu au urcat TBM-uri in varf de munte... ;)
In marea majoritate NATM, cu perforare manuala sau cu utilaj tip Jumbo in cazul galeriilor cu diametru mai mare, cum a fost pe Defileul Jiului, dar in anii '80 s-a folosit si un TBM fabricat de Robbins la aductiunea principala Retezat.
Deci tot pe vremea " lu' împușcatu'" se făceau lucruri serioase...
:lol:
Quote from: adrian rosca on May 14, 2020, 09:19:02 PM
In cadrul sedintei AGEA din data de 15 iunie Hidroelectrica va propune actionarilor actualizarea strategiei investitionale. Documentele ce vor fi supuse aprobarii sunt postate pe site-ul HE:
https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/Strategia_investitionala_HE.pdf
https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/strategie_inv_he_tabel_anexa.pdf
Ma uimeste faptul ca au scos de la naftalina niste proiecte vechi, fara nicio sansa de a fi implementate: AHE a raului Buzau in aval de Nehoiu si amenajari pe Dunare (Macin). Ei nu sunt in stare sa-si termine santierele, unele vechi de zeci de ani, dar in schimb viseaza la cai verzi pe pereti. >:(
Strategia investitionala a fost aprobata in cadrul AGEA Hidroelectrica de ieri. Au aprobat si actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru retehnologizarea AHE Vidraru si Raul Mare-Retezat, precum si cele privind masuri suplimentare de protectie a disipatorului barajului Portile de Fier I.
Acum 2 saptamani se vorbea de seceta si de posibilele efecte ale debitului scazut al Dunarii. Ieri am vazut ca Dunarea a inundat faleza la Orsova. Chiar atat de mult a plouat in Europa?
Sau au uitat inchis barajul la portile de Fier?
Nu a inundat Dunărea (ar fi fost grav daca ar fi reușit, cred că ar presupus că clădirea Parlamentului maghiar sa fi fost inundata deja de câteva zile), ci canalizarea orașului - https://www.libertatea.ro/stiri/orsova-ploaie-inundatii-conflicte-politice-canalizare-3034358
E in crestere debitul Dunarii, dar e inca sub media multianuala...
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere în până la valoarea de 5800 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii iunie (6400 m3/s).
Ploile in ultima perioada s-au concentrat pe zona Romaniei, Ucraina, Ungaria, Serbia (ciclonul asta nenorocit aduce precipitatii dinspre Marea Neagra)
Citesc strategia Hidroelectrica (multumesc Adrian) cu cele 4 CHE-uri in aval de Nehoiu si ... ma gandesc cata fictiune poate fi. M-ar bucura o lucrare de amenajare Chirlesti - Cislau (eu am o casa in Chirlesti, deci sunt abonat la spectacol) dar imi este absolut imposibil sa cred ca se va realiza ceva. Daca ma gandesc la soarta Ciresu-Surduc-Nehoiasu si cat de greu se finalizeaza... In fine, e un pic de ras, un pic de plans... Cunosc foarte bine zona si cred ca ar fi un boost fantastic pentru o zona destul de saraca pe proiecte, sa nu vai vorbesc de posibile locuri de munca si oportunitati. In fine, am un mic motiv sa fac o filmare din drona a bazinului Buzaului pe zona respectiva, ca cine stie, in 6 ani se modifica relieful:):). Zilele astea revin si cu filmarile aeriene de la aductiunea Surduc Nehoiasu in zona traversarilor orizontale.
Din punctul meu de vedere, este obligatoriu sa faca un bazin compensator la debusarea CHE Nehoiasu in raul Buzau, mai ales daca reusesc sa finalizeze si caderea Surduc. Momentan apele se evacueaza "la liber" din centrala, efectul asupra raului fiind distructiv.
Pe site-ul Ministerului Economiei a fost publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea înscrierii coridorului de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" aflat în administrarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
http://economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica
Un pas necesar dar insuficient pentru a pune in functiune aceasta amenajare.
O investiție care ar fi ajutat două județeQuoteInvestiția de la Valea Sadului a fost începută înainte de 1989. Autoritățile își propuseseră să construiască în partea de nord a municipiului Târgu Jiu, la ieșire din orașul Bumbești-Jiu, un mare lac de acumulare. Ar fi trebuit să fie cel mai mare lac de acumulare din Europa de Est, ca metri cubi de apă înmagazinați.
Din motive necunoscute, ca și alte investiții mari din țară, acumularea de la Valea Sadului – Sâmbotin a rămas în aer și statul nu a mai investit vreun leu pentru finalizarea lucrărilor. Cu toate acestea, în zona Sâmbotin au fost strămutate și gospodării, iar școala din zonă a fost închisă, iar elevii mutați la altă unitate de învățământ. Recent, Hidroelectrica a oprit orice șansă de continuare a lucrărilor, considerându-se că nu este vorba de un proiect oportun. Autoritățile din Gorj încearcă să repornească lucrările, prin preluarea acestora fie de Sistemul de Gospodărire a Apelor, fie direct de Ministerul Agriculturii.
Potrivit proiectului, lacul de acumulare de la Valea Sadului ar prelua toate viiturile produse în amonte de municipiul Târgu Jiu și ar reprezenta un scut de apărare la inundații pentru județele Gorj și Dolj. De asemenea, lacul ar putea fi o sursă pentru irigarea terenurilor agricole din Gorj și Mehedinți, sursă de apă potabilă sau menajeră pentru municipiul Târgu Jiu, dar s-ar putea produce și energie electrică.
(https://www.gds.ro/wp-content/uploads/2020/06/resturi-viitura-Jiu-2-1-1068x801.jpeg)
Imagine si text preluate din GdS (https://www.gds.ro/Actualitate/2020-06-29/tone-de-resturi-au-ajuns-in-jiu-in-amonte-de-municipiul-targu-jiu/)
Motivele "necunoscute" sunt foarte clare: acumularea de la Valea Sadului ar fi trebuit sa fie o amenajare complexa, cu rol multiplu de producere energie electrica, alimentare cu apa, irigatii si atenuare a viiturilor, insa dupa '89 a ramas doar Ministerul Energiei Electrice si ulterior Hidroelectrica sa finanteze aceasta investitie. Este evident ca doar componenta de energie electrica nu acopera costurile amenajarii mamut, care ar implica printre altele si devierea DN66 pe o portiune de peste 3 km, asa ca decizia de abandonare a investitiei de catre Hidroelectrica ar fi justificata.
Momentan insa propunerea de abandon nu a fost aprobata de actionari, asa ca proiectul se afla momentan in reanaliza. Din punctul meu de vedere, oricat de mult ar reanaliza investitia, acumularea de la Valea Sadului este imposibil de realizat in conditii de rentabilitate, cel mult CHE Curtisoara putand sa fie finalizata.
Aveti aici un video (ignorati va rog partea politica) cu imagini filmate luna asta la Curtisoara (pana la min. 0.28) si Valea Sadului (min. 028-0.42): https://www.radioinfinit.ro/wp-content/uploads/2020/06/Nicolae-Ivanisi-VIDEO.mp4
Imi place de "ai nostri" de la Apele Romane si ANIF, cand e de dat bani se retrag si lasa doar pe energeticieni sa dea banu', iar dupa ce vine viitura striga toti ca "de ce dom'le nu s-a facut?"
QuoteAlexandru Buduran spune că Apele Române doresc preluarea strict a părții de protecție pentru atenuarea undelor de viitură a barajului de la Valea Sadului, nu toată partea de funcționalități legate de irigații sau de producție de energie electrică. Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj susține că în urma discuțiilor purtate în trecut pe această temă Hidroelectrica a cerut în schimb să le fie plătiți banii cheltuiți până în prezent cu această investiție. Alexandru Buduran spune că șefii Apelor Române vor să preia barajul fără costuri. Am vrea să-l preluăm fără costuri, dar Hidroelectrica ne cere să le plătim banii pe investiție până în acest moment, ori noi nu putem face față", a declarat directorul SGA Gorj. Alexandru Buduran e optimist că după viitura care a făcut ravagii, vineri pe, râul Jiu guvernanții vor debloca discuțiile cu Hidroelectrica pentru ca Apele Române să preia barajul de pe Valea Sadului. Potrivit directorului Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, investiția ar putea fi finalizată cu fonduri europene sau de la guvern. Valoarea lucrărilor se ridică la aproximativ 10-15 milioane de euro.
https://www.sgorj.ro/ce-demersuri-fac-apele-romane-catre-hidroelectrica-director-ne-au-cerut-bani/
Astia sunt chiar amuzanti, sperand sa se bazeze pe fonduri europene sau de la buget. Investitia nu este eligibila pentru a primi bani din fonduri europene, din motive legate de mediu, iar de la buget sa fim seriosi. Apele Romane au primit anul asta pentru toate barajele mari in constructie aflate la ei in ograda fonduri in valoare totala de 18.62 milioane lei, asa ca nu mai e "loc" pentru o investitie suplimentara de acest gen.
Si Hidroelectrica viseaza cai verzi pe pereti:
QuoteHidrocentrala nouă pe Dunăre, proiect de 14 miliarde de lei. România vrea să o facă singură, Bulgaria a refuzat
Cum discuțiile cu vecinii pentru realizarea de noi hidrocentrale pe Dunăre s-au blocat, Hidroelectrica analizează în prezent opțiunea unei centrale pe sectorul exclusiv românesc al Dunării.
"Un proiect extrem de ambiţios, pe care eu mi-l doresc foarte mult, este proiectul de realizare a unei noi centrale pe Dunăre. Au fost multe discuţii de-a lungul timpului, s-a vorbit multă vreme de celebra investiţie Turnu Măgurele-Nicopole, dar întotdeauna pentru o investiţie transfrontalieră este nevoie de acordul ambilor parteneri. Am constatat că lucrurile n-au mers aşa cum ne doream şi ca atare am încercat să valorificăm potenţialul hidroenergetic exclusiv românesc", a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea. El a mai spus că în perioada următoare urmăreşte demararea unui studiu de fezabilitate în acest sens.
https://www.economica.net/hidrocentrala-noua-pe-dunare-proiect-de-14-miliarde-de-lei-romania-vrea-sa-o-faca-singura-bulgaria-a-refuzat_186654.html
Pacat ca vor investi energie, timp si bani in aceasta directie, desi drumul este de la inceput infundat.
pe sectorul exclusiv? Adica transformam "baltile" Brailei si/sau Ialomitei in lacuri? Asta dupa ce le-am indiguit ? :lol:
In data de 24 aprile, Ministerul Economiei a raspuns la o intrebare a deputatului Bumb cu privire la situatia AHE Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti, raspuns care a fost insa publicat pe site-ul Camerei Deputatilor abia acum cateva zile. Noutatea ar fi ca Hidroelectrica trebuie sa obtina un nou aviz de gospodarire a apelor, iar INHGA cere acum dublarea debitului de servitute, de la 2.7 la 5.31 mc/s.
(https://live.staticflickr.com/65535/50069320236_5defbee51a_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/50069577107_20f5b5a8d0_o.jpg)
http://cdep.ro/interpel/2020/r9981A.pdf
https://www.google.ro/maps/@44.8801077,24.8955508,3a,21.8y,191.73h,79.34t/data=!3m6!1e1!3m4!1sM-GnCgF_BAw_xavnNxcJKA!2e0!7i13312!8i6656?hl=ro
Ce se stie de barajul de pe Raul Doamnei , inainte de varsare in Arges, langa loc Valea Mare ?
Se numeste barajul Maracineni si deserveste o acumulare nepermanenta cu rol de aparare impotriva inundatiilor a municipiului Pitesti. In afara de perioadele cu inundatii, n-o sa vezi apa acolo.
Dupa 9 ani de la intreruperea lucrarilor, Hidoelectrica scoate la licitatie proiectarea si executia refacerii si modernizarii contracanalului digului mal drept al CHE FLORESTI II.
http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100099310
Quote from: adrian rosca on June 25, 2020, 06:20:31 PM
Pe site-ul Ministerului Economiei a fost publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea înscrierii coridorului de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" aflat în administrarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
http://economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica
Un pas necesar dar insuficient pentru a pune in functiune aceasta amenajare.
HG a fost adoptata in sedinta de guvern de ieri.
Nu mai stiu a cata oara e cand lanseaza licitatia asta:
Anunt de participare: [CN1023437 (https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100100885)] - RETEHNOLOGIZARE AHE VIDRARU
Data publicare: 07.08.2020
Retehnologizarea AHE Vidraru implica in principal derularea de:
a) lucrărilor de montaj pentru întreg ansamblul de echipamente mecanice, hidromecanice, electrice din centrala hidroelectrică, baraj, nod de presiune și integrarea instalațiilor deja modernizate (Stația de 220 kV, AMC și Grupul electrogen de 125 kVA de la Baraj Vidraru), inclusiv realizarea lucrărilor de construcții necesare ca urmare a înlocuirii/reabilitării echipamentelor;
b) lucrărilor de construcții și instalațiilor aferente construcțiilor hidrotehnice existente (baraj, derivație sub presiune, centrală, bloc tehnic), în vederea consolidării acestora în conformitate cu normativele de construcții în vigoare, lucrări de reparații a structurii de rezistență, construire depozit pentru deșeuri și materiale refolosibile și de refacere a instalațiilor electrice, sanitare, de ventilație și PSI etc.;
c) unui sistem automat de comandă – control al funcţionării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice şi a serviciilor de sistem de la distanţă, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală;
d) lucrărilor de arhitectură în Centrală (refacere pardoseli și finisaje în spațiile tehnologice, recompartimentări spații) și Blocul tehnic (amenajare cameră de comandă);
e) lucrarilor de retehnologizare/reabilitare a tuturor echipamentelor de ridicat si de transportat din Centrala si de la obiectele sale exterioare; f) serviciilor de evaluare a stării tehnice a instalațiilor, proiectare și inginerie pentru fiecare dintre unitățile tehnice funcționale ce fac parte din obiectivul de investiții, cu scopul finalizării unui întreg care să confirme indicatorii tehnico-economici aprobați ai investiției;
g) activităților de project management constând în coordonarea lucrărilor, serviciilor, activităților de achiziție/fabricare/procurare, livrare, testare, verificare, punere în funcțiune în vederea realizării unui Proiect de retehnologizare ,,la cheie", cu respectarea tuturor cerintelor de calitate, sanatate si Securitate in munca si protectia mediului ce decurg din cerintele nationale si ale Uniunii Europene.
Valoarea totala estimata: 87.598.550 euro
Tip Procedura: Procedura competitiva cu negociere
Pe pagina de internet a HE a fost publicat Raportul Consiliului de Supraveghere pe Semestrul 1 2020 (https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/raport_consiliul_de_supraveghere_/raport_cs_semestrul_1-_2020_.pdf), din care am extras partile care se refera la dezvoltare, retehnologizare si mentenanta constructii:
(https://live.staticflickr.com/65535/50247826522_51e6d5bdab_o.jpg)
Pe parte de dezvoltare se sta cel mai prost, cu un procent de realizare de 6.62% pe semetrul 1 raportat la intreg anul 2020, la mentenanta constructii au realizari modeste de 14.35%, iar pe parte de retehnologizare stau un pic mai bine, procentul fiind de 28.13%.
Raportat la sucursale, la dezvoltare se sta cel mai bine la Curtea de Arges, cu un procent de 28.17%, acest procent fiind generat de o singura investitie, cea de la Siriu-Surduc, care e in litigiu cu ecologistii. Urmatoarea infatisare in procesul intentat de ecologisti este in data de 09 septembrie, iar daca se blocheaza si aceasta lucrare, realizarile pe intreg anul ale HE vor fi absolut modeste, de sub 10%. La sucursala Bistrita, desi la sfarsitul anului trecut se anuntase reluarea lucrarilor la CHE Pascani, dupa ce au betonat o portiune de 400m de contracanal s-au oprit, iar anul asta nu s-a mai lucrat nimic.
Oare mai sunt sanse de a finaliza ce s-a inceput in zona Bumbesti-Livezeni?
Ramane de vazut. Sa vedem si ce soarta va avea legea "Sarapatin", care actualmente se afla la CCR.
Raspuns ME la intrebarea deputatului Vacaru cu privire la situatia AHE Jiu, sector Valea Sadului-Vadeni:
(https://live.staticflickr.com/65535/50262839182_67e3ec9f48_o.jpg)
(https://live.staticflickr.com/65535/50262651546_1d0f570edf_o.jpg)
http://www.cdep.ro/interpel/2020/r10644A.pdf
@pest1969
Citeste ultimele 10 linii din documentul incarcat de adrian rosca. Vor sa invoce in CSAT considerente de sanatate si siguranta publica pentru obiectivul Bumbesti- Livezeni...e singurul mod legal prin care pot primi autorizatie de la mediu pentru constructii in rezervatii si arii protejate.
Salut,
Azi am ajuns din nou pe la Barajul Stavilar Surduc (AHE Surduc Nehoiasu II). Era un vant foarte puternic, am ridicat drona rapid, destul cat sa trag cateva cadre...
Nu prea am vazut un progres fata de iunie.... parca parca se lucreaza la drumul forestier catre Zaganu, dar la ora la care am fost eu (in jur de 14) era liniste....
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60683284323413,26.30329311664286)
(https://i.imgur.com/jbzg990h.jpg) (https://i.imgur.com/jbzg990.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60683084475397,26.30329063093651)
(https://i.imgur.com/ytdAn0Lh.jpg) (https://i.imgur.com/ytdAn0L.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60708658365476,26.30235896909127)
(https://i.imgur.com/70GBuAVh.jpg) (https://i.imgur.com/70GBuAV.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60708577258333,26.30236413445635)
(https://i.imgur.com/csLf0HJh.jpg) (https://i.imgur.com/csLf0HJ.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.607085970134925,26.302364488658732)
(https://i.imgur.com/8Iq8Ah6h.jpg) (https://i.imgur.com/8Iq8Ah6.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60708579875,26.302365980908732)
(https://i.imgur.com/71z7kLOh.jpg) (https://i.imgur.com/71z7kLO.jpg)
(GPS) (http://maps.google.com/maps?q=45.60708619415873,26.302363220337302)
(https://i.imgur.com/LkCdZ7ph.jpg) (https://i.imgur.com/LkCdZ7p.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Se vede in poze ca se lucra chiar cand ai fost tu, chiar daca nu era furnicar:
- se betona o lamela la baraj, vezi ca macaraua cu senile avea bena agatata in carlig;
- cofrarea zidului de sprijin al drumului de langa baraj se vede ca era proaspat finalizata se lucra si la pozarea tubului podetului, automacaraua pare ca tocmai isi terminase treaba, bratul nefiind inca coborat.
In plus, daca cauti pe Facebook SALARIATI LA ENERGOMONTAJ HIDRO RM. VALCEA gasesti o filmari de acum o luna, din care una cu introducerea blindajelor metalice in galeria de langa baraj:
https://www.facebook.com/pavel.ion.775/videos/631535074410152
https://www.facebook.com/ionut.pavel.33886/videos/205816997540699
Ecologistii au pierdut definitiv procesul intentat pentru suspendarea autorizatiei de construire a barajului Surduc.
QuoteSolutia pe scurt: Cu majoritate: Respinge recursul declarat de reclamanta AD împotriva sentinţei civile nr. 601 din 29.04.2020 pronunţată în dosarul nr. 1333/117/2020 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în data de 09.09.2020 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. ................. Cu opinie separată în sensul admiterii recursului, casării în tot a sentinţei recurate şi trimiterii cauzei spre rejudecare aceleia?i instanţe.
Document: Hotarâre 1015/2020 09.09.2020
Al doilea proces, prin care cer anularea autorizatiei, este in curs de defasurare, urmatoarea infatisare fiind in data de 28 octombrie.
Tot legat de AHE Siriu-Surduc, aveam o nelamurire legata de nefinalizarea primului tronson suprateran al conductei fortate (traversare orizontala 1), insa un articol recent de pe Buzoienii.ro (https://www.buzoienii.ro/teava-uriasa-care-intra-si-iese-din-munte-la-nehoiu-foto-din-satelit/) a lamurit lucrurile:
QuoteÎn două locuri o țeavă de 3,5 metri diametru iese și intră înapoi în munte în apropiere de Nehoiu.
Biroul de presă al Hidroelectrica a confirmat azi că segmentele de țeavă care ies din munte și se văd din satelit fac parte din proiectul de importanță națională Surduc – Nehoiașu.
,,Aceste două conducte fac parte din conductă forțată a treptei Surduc-Nehoiașu. Sunt două tronsoane supraterane cu diametrul de 3500 mm, pe tronsonul 1 urmând să fie montate vanele fluture aferente nodului de presiune"
Hidroelectrica si-a epuizat si ultima cale de atac in cadrul proceselor deschise in 2018, prin care cerea obligarea autoritatilor locale de a emite autorizatii de construire pentru AHE Jiu-Defileu:
QuoteNr. unic (nr. format vechi) : 37713/3/2018
Obiect: obligare emitere act administrativ
Părţi
SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. Recurent Reclamant
CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ Intimat Pârât
ASOCIAŢIA CENTRUL INDEPENDENT PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR DE MEDIU CU DOM. ALES Intimat Intervenient
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge recursul, ca nefondat. Definitiva. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei, în conditiile art.396, alin.2 NCPC, azi, 10.09.2020.
Document: Hotarâre 1438/2020 10.09.2020
Care e consecinta? Trebuie sa reia intreg procesul administrativ de emitere a autorizatiilor de construire? Sau vor abandona lucrarile?
Raspunsul e mai sus tot pe aceasta pagina ...e a doua oara cand intrebi acelasi lucru.
Scuze. Nu mi-a fost clar ca ar fi aceleasi autorizatii si acorduri de mediu pentru toate centralele de pe Jiu.
Procedurile aflate acum in desfasurare au fost reluate de la zero si se refera la toata amenajarea hidro luata ca un intreg.
Quote from: adrian rosca on January 23, 2019, 11:21:23 PM
Quote from: adrian rosca on December 17, 2018, 05:09:04 PM
Quote from: adrian rosca on November 16, 2018, 04:26:26 PM
Quote from: adrian rosca on September 06, 2018, 01:34:40 AM
Quote from: adrian rosca on August 07, 2018, 03:58:02 PM
Pe SEAP a fost publicat anuntul de participare pentru: Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana
Nu a fost depusa nicio oferta, asa ca licitatia a fost anulata.
Licitatia a fost azi reluata, valoarea estimata crescand de la 3.057.873 lei la 5.017.580 lei. Data de deschidere a ofertelor este 17.12.2018.
De data asta s-a depus o oferta de catre Hidroconstructia.
A doua anulare, singura oferta primita fiind inacceptabila/neconforma.
In data de 15.09.2020 s-a reluat licitatia pentru Lucrări de reparații zone cu deficiențe galerie betonată aducțiune principală Bistrița-Tismana. Valoarea estimata a lucrarilor a crescut la 8.840.206 lei, iar data limita de depunere a ofertelor este de 16.11.2020. A treia oara o fi cu noroc. :)
O scurta descriere a lucrarilor:
QuoteLucrările de reparații la aducțiunea principală Bistrița - Tismana, punctate în expertiză, sunt împărțite pe două fronturi de lucru și anume: 1.Tronson Bistrița aval, cu o lungime de 9120 m din care: - frontul 1 Bistrița cu o lungime de 2197m, între km0+239 km ÷2+436km cu intrare prin galeria de acces definitiv de la Priza Bistrița - frontul 2 Bistrița cu o lungime de 2395m, între km2+436km ÷4+831 km, cu intrare prin captarea Bistricioara Tronson Tismana amonte, ce cuprinde lucrările din amonte de supratraversarea Tismana cu o lungime de 94 m cu intrare prin TISMANA AMONTE. A. Tronsonul Bistrița aval Deficiențele regăsite pe acest tronson de galerie sunt următoarele: - Rupere inel beton la bolta galeriei hm 23 + 70; - Fisuri longitudinale la boltă și/sau pereți; - Degradări la contactul radier - perete; - Găuri de injecții neastupate; - Segregări. Fisurile longitudinale de la boltă sau pereți se încadrează în tipul de fisuri active, care pot evolua în timp. Din punct de vedere al calculului de armare al cămășuielii galeriei, acesta s-a efectuat la starea limită de rezistență, admițând betonul fisurat. Ţinând seama că etanşarea galeriei se asigură prin zona de rocă injectată pentru galeriile hidrotehnice, nu se pun condiţii severe de deschidere a fisurilor. Problema care se pune în cazul acestor fisuri, în special daca sunt deschise pe toata grosimea cămăşuielii, este corodarea în timp a armăturii. În general la cheie sau în zona cheii galeriei, fisurile sunt cauzate de împingerea muntelui, care la rândul lui este fisurat și neomogen, cu rezistente slabe. La împingerea muntelui se poate adăuga faptul că, în zona cheii galeriei, de obicei, datorită unor cauze tehnologice, betonul are grosimea mai mică decât grosimea pereţilor, iar injecţiile de umplere nu s-au executat la timp pentru a asigura contactul dintre cămăşuială și rocă. Pe întreaga lungime a galeriei au fost identificate mai multe inele ce prezintă defectele prezentate mai sus. Pe întreaga lungime a acestui tronson al aducțiunii Bistrița - Tismana au fost întâlnite găuri de injecții de neastupate, fisuri superficiale, degradări ale betonului la contactul dintre radierul prefabricat și pereții galeriei, segregări și zone cu izvoare. Toate aceste deficiențe vor fi reparate conform caietului de sarcini și a detaliilor din partea desenată. B. Tronsonul Tismana amonte În amonte de supratraversarea Tismana (Cioclovina) s-a constatat prezența exfiltrațiilor. Conform expertizei, acestea se produc în mod cert din cauza etanșării defectuoase a galeriei și a rocii cu grad mare de tectonizare pe care o traversează aducțiunea. Gradienții hidraulici între galerie, unde presiunea este de aproximativ 60 m coloană de apă, și exterior s-au intensificat în timp datorită lărgirii spațiilor de comunicare. Măsurile de remediere pe această zonă vizează reducerea căilor prin care se produc exfiltrațiile și descărcarea versantului de presiunea apei care acționează pe fisuri. Pe zona blindajului se vor executa următoarele lucrări: 1. Umplerea golurilor de la extradosul blindajului cu injecții având consistența mortarelor de la injecțiile de umplere din galerie. Aceste goluri vor fi depistate prin percuție. 2. Efectuarea injecțiilor de consolidare a rocii cu lapte de ciment. 3. Efectuarea injecțiilor intramurale la contactul blindaj - beton de la extrados. Pe zona betonată, pe o lungime de 50 m amonte față de blindaj, se vor avea în vedere următoarele lucrări: 1. Reparații punctuale ale defecțiunilor cămășuielii cu mortare speciale. 2. Refacerea injecțiilor de umplere. 3. Refacerea injecțiilor de consolidare. 4. Rozete de etanșare la 2, 7 și 12 m amonte de inelul de racord blindaj - zona betonată. 5. Etanșare locală la contactul inel blindat – inel betonat. Suplimentar se vor executa foraje de drenaj la fața versantului pentru a evita cantonarea apei provenită din galerie sau din precipitații, încercându-se astfel evitarea producerii unor fenomene de instabilitate în versant.
Quote from: tom_sawyer on August 19, 2020, 08:48:08 PM
Nu mai stiu a cata oara e cand lanseaza licitatia asta:
Anunt de participare: [CN1023437 (https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100100885)] - RETEHNOLOGIZARE AHE VIDRARU
Valoarea totala estimata: 87.598.550 euro
Tip Procedura: Procedura competitiva cu negociere
1. Ofertant unic : ZHEFU HOLDING GROUP Co. LTD,
2. Ofertant unic : SINOHYDRO CORPORATION LIMITED,
3. Asociere : GE Hydro France (Leader),GRID SOLUTIONS ROMANIA SRL,ELECNOR SA,
4. Asociere : Romelectro (Leader),Litostroj Power d.o.o.,
Fondul Proprietatea isi exprima ingrijorarea majora cu privire la posibilele efecte negative asupra Hidroelectrica induse de majorarea taxei pe apa uzinata pe care compania ar trebui sa o plateasca Administratiei Nationale Apele Romane.
Proiectul de lege PL-x 97/2021, dezbatut in prezent in Camera Deputatilor, propune un tarif fix de 33 RON/ MWh produs pentru contributiile datorate ANAR de catre producatorii de energie hidroelectrica. Aceasta suma reprezinta o crestere de peste 55% pentru Hidroelectrica, avand in vedere ca in ultimii 5 ani compania a platit o taxa echivalenta cu aproximativ 21 RON / MWh produs.
Comentand pe marginea acestui subiect, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucuresti si Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: ,,Fondul saluta introducerea unui tarif fix bazat pe energia electrica produsa, care este un mecanism mai transparent, si neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contributiile datorate ANAR si nu necesita ca Hidroelectrica sa instaleze echipamente de masurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund ingrijorati de nivelul propus al taxei, care genereaza costuri suplimentare arbitrare si nejustificate pentru companie, intrucat taxa pe apa platita de Hidroelectrica va creste de la aproximativ 350 milioane RON la aproape 528 milioane RON intr-un an hidrologic mediu . Consideram ca este o crestere inutila si nerezonabila, favorizand pe nedrept o alta institutie de stat, mai ales ca serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au imbunatatit si, prin urmare, nu justifica o crestere a acestei taxe. Aceasta majorare reprezinta un regres in ceea ce priveste rentabilitatea Hidroelectrica si transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic romanesc. Solicitam Camerei Deputatilor sa nu aprobe nivelul propus al taxei pe apa si sa permita analizarea in continuare a nivelului potrivit al acesteia."
Sursa: email
LE
A aparut si pe Hotnews: https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-24686988-hidroelectrica-obligata-plateasca-tarife-55-mai-mari-catre-apele-romane-fondul-proprietatea-este-crestere-inutila-nerezonabila.htm (https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-24686988-hidroelectrica-obligata-plateasca-tarife-55-mai-mari-catre-apele-romane-fondul-proprietatea-este-crestere-inutila-nerezonabila.htm)
https://www.zf.ro/companii/energie/hidroelectrica-a-finalizat-procedura-de-umplere-completa-a-lacului-20233655
au amanat 30 de ani receptia finala, pana cand nu au rezolvat cu injectii cu lapte de ciment toate exfiltratiile (prefixul ex nu in - folosesc probabil pentru ca apa iese din constructie (incinta barajului), nu din exterior in interiorul constructiei,
La fel cu probleme de astea sunt Siriu si Colibita din ce stiu eu cu o gramada de fisuri de colmatat
În linkul postat de paulmare este vorba despre barajul Gura Apelor.
Cine nu a fost acolo, poate vedea un mic reportaj făcut de mine în 2017: http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=404.msg204807#msg204807
https://www.economica.net/badea-hidroelectrica-s-a-pregatit-temeinic-pentru-iarna-intram-cu-o-rezerva-in-lacuri-de-peste-70_544072.html
,,În acest fel, pe de o parte, răspundem la obligaţiile pe care le avem în baza Hotărârii de Guvern care reglementează pregătirea pentru iarnă a sistemului energetic. Pe de altă parte, am asigurat cantităţile de energie necesare livrării atât către clienţii noştri de pe platformele OPCOM, cât şi către clienţii finali pe care îi avem în baza licenţei de furnizare. Grupurile de bază ale Hidroelectrica sunt pregătite pentru perioada de iarnă. A fost o perioadă, mai ales în vară şi în toamnă, când s-au efectuat operaţiunile de mentenanţă necesare pentru capacităţile noastre, pentru a putea avea o capacitate maximă în caz de nevoie", a explicat Badea la dezbaterea organizată de Focus Energetic.
Acesta a semnalat că, în primele 9 luni, pe fondul unei hidraulicităţi crescute, Hidroelectrica a produs peste 13,4 TWh, cu 1,4 TWh peste cantităţile produse anul trecut în aceeaşi perioadă, scrie Agerpres.
,,Primele şase luni au fost unele de excepţie, cum nu prea am mai prins în ultimii ani. În egală măsură, având în vedere tiparele meteorologice cu care ne-am confruntat în ultimii ani, am gestionat rezerva din lacuri într-o manieră în care să fim pregătiţi pentru orice fel de situaţie şi iată, din păcate, pentru următoarea perioadă prognoza meteorologică nu continuă acest trend de hidraulicitate crescută şi este undeva sub media cum care am fost obişnuiţi. Cu toate acestea, Hidroelectrica, în baza rezervelor pe care le are în lacuri, continuă să gestioneze astfel de situaţii", a punctat Badea.
Pe de altă parte, el a menţionat că societatea rămâne focusată pe optimizarea costurilor de producţie şi a subliniat că Hidroelectrica vinde energie, în mare parte, pe OPCOM, iar preţurile în 2021 au fost într-o mare măsură apropiate de cele din anii anteriori.
,,Ştiu, au fost multe voci care au spus că aceste profituri ale producătorilor se bazează pe creşterea de preţ din acest an. În cazul Hidroelectrica, compania vinde energie preponderent pe pieţele OPCOM, pe pieţele forward. Cu alte cuvinte, energia vândută pentru anul 2021 a fost într-o foarte mare măsură tranzacţionată la preţuri apropiate de cele ale anilor trecuţi. Ca atare, dacă luăm un preţ mediu pe OPCOM, nu cred că depăşim în acest moment, la toată energia tranzacţionată în 2021, undeva la 270 lei. Nu are nicio legătură cu ceea vedeţi acum pe piaţa pentru ziua următoare. Şi pe piaţa pentru ziua următoare, în baza obligaţiilor pe care Hidroelectrica şi le-a luat în relaţia cu Consiliul Concurenţei, şi acolo avem nişte limitări de tranzacţionare, de preţuri, aşa că vreau să demontez acele teorii conform cărora preţurile pe care le vedeţi acum în piaţă sunt datorate producătorilor, Hidroelectrica, sau altor elemente. Nu au legătură cu noi. Noi întotdeauna, transparent, am pus la dispoziţie preţurile medii cu care am tranzacţionat, cantităţile de energie, şi vom pleda întotdeauna pentru o transparentizare cât mai mare a preţului energiei, astfel încât oricine să poată avea o imagine corectă asupra situaţiei din sistemul energetic", a mai spus preşedintele Directoratului Hidroelectrica.
Totodată, el precizat că Hidroelectrica este focusată pe diversificarea surselor de energie, dezvoltă deja capacităţi proprii şi are diverse faze de licitaţii ale unor studii de fezabilitate pentru parcuri fotovoltaice, pentru a se dezvolta pe terenuri aflate în proprietatea companiei. De asemenea, doreşte să implementeze şi parcuri fotovoltaice flotante pe lacurile sale.
,,Am dat drumul la un proiect pilot în acest sens, care se află în procedură de achiziţie publică. Vom merge pe o diversificare a surselor de producţie exclusiv din surse regenerabile. Suntem în diverse faze de due dilligence pentru parcuri fotovoltaice şi eoliene de peste 2.000 MW. Sunt informaţii confidenţiale. Se analizează respectivele proiecte. Focusul nostru este pentru o creştere a capacităţii de producţie, în special din surse eoliene şi fotovoltaice. Ne uităm cu interes la zona de offshore. Aşteptăm o clarificare a legislaţiei pe această zonă, care, sigur, va ajuta foarte mult sectorul de gaze, dar sperăm că va reglementa la fel ca în toate ţările cu potenţial offshore şi în zona eoliană. Şi pe acest segment dorim să ne implicăm activ", a punctat Badea.
Retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, la al patrulea eșec. Consorțiul care a câștigat licitația a refuzat să semneze contractul cu Hidroelectrica, licitația a fost anulată
Contractul fusese câștigat de asocierea dintre Romelectro și Litostroj Power (firmă din Slovenia), care fusese și în trecut interesată de lucrare și a depus ofertă.
economica.net (https://www.economica.net/retehnologizarea-hidrocentralei-vidraru-la-al-patrulea-esec-consortiul-care-a-castigat-licitatia-a-refuzat-sa-semneze-contractul-cu-hidroelectrica-licitatia-a-fost-anulata_553111.html)
Parlamentul României a votat, miercuri, legea care permite ca limitele ariilor naturale să fie modificate, pentru a putea finaliza hidrocentralele a căror construcţie a fost abandonată din cauza normelor europene de protecţie a mediului şi a modificărilor legislative ulterioare privind delimitarea zonelor protejate. Legea merge spre promulgare la şeful statului.
Sursa: adev.ro/r979pa
Sunt 3 hidroceltrale construite deja 90%+.
Nu am gasit exact care e puterea lor instalata.
si mai sunt o groaza...de ex stiu eu una la Mandra.jud.Bv..a inghitit si aia zeci de mil de euro,daca nu peste o suta si este pacat chiar daca e la max 50%( si in degradare)
nu stiu de ce permitem microhidrocentrale ,cand cu una de asemenea putere egalam 1000 de microhidrocentrale si astfel distrugerea este mai mica
Doar microhidrocentralele distrug mediul.
Hidrocentralele clasice nu il distrug ci doar il transforma. Un lac de acumulare creeaza un mediu nou, prielnic pt dezvoltarea florei si faunei.
Sa nu-mi spuneti ca lacurile Vidraru, Vidra, Bicaz, Bolboc, Gura Apelor etc, au distrus mediul înconjurător.
Ba dimpotrivă, au împiedicat omul sa intervina in moduri mai distructive
In SUA este pe val ideea de a demola barajele, insa am observat ca pana la urma se demoleaza doar cele la final de viata, adica cele care au aprox 100 ani si/sau pline 80-90% de namol, care nu pot face fata la viituri si au risc de evacuare peste baraj.
Insa se tot inainteaza cifre cum ca si barajul este daunator, deoarece materia organica din namol produce CO2 prin fermentare, din prima gandesc ca orice materie organica, in apa sau in aer, se descompune pana la urma in apa si dioxid de carbon, dupa cateva etape. Calculele prezentate nu m-au convins deloc, insa majoritatea vad un video aparent stiintific, care le confirma asteptarile,
Pe scurt, argumentele contra sunt:
1. Emisii de gaze cu efect de sera (nu mai mult decat in mod natural, ci poate mai repede, insa este doar local.
2. Incurca pestii sa migreze (valid, insa cu grija, se pot gasii solutii, si nu toate raurile au pesti migratori, cum tot asa in baraje pot sa se dezvolte pesti de apa statatoare)
3. Necesita mutarea populatiei, in functie de zona aleasa ( valid, insa avantajele aduse tarii, zonei, raului din aval pot sustine o compensare justa)
https://www.youtube.com/watch?v=XfJdTCmkoaA
pai nu exista "fabrica" de energie care sa nu aiba si efecte colaterale negative.
Dar daca vrem sa scapam de fosili, hidro ar trebui sa fie in top.
Pe Jiu din ce am înţeles finalizarea investiţiei înseamnă scăderea debitului râului la 10% cu consecinţa distrugerii faunei existente.
Oricum să arunci la coş protecţia mediului pe motiv că e deja făcută mare parte dintr-o investiţie care nu o respectă ne situează prin China şi nu în Europa. Dacă asta vrea tot românu'...
poti sa aduci si dovada pentru cei 10%? Pe ce portiune? Si cum exact afecteaza mediul?
Protejarea oamenilor de viituri nu are nici o valoare?
aratam mai mult ca Austria si Elvetia, tari care au si planuiesc o gramada de hidrocentrale in zone protejate (dar ei si-au facut legislatia ca sa fie permise)
O imagine preluata de la FLUVIUS via sustaineurope
(https://www.sustaineurope.com/images/image%201.jpg?crc=426987123)
Nici eu nu inteleg exact cum ar scadea debitul la 10%. Poate pe o perioada, pana se umple lacul de acumulare. Dar apoi nu cred ca hidrocentrala "mananca" apa. Posibil se regularizeaza cursul, dar la 12 luni ar trebui sa treaca pe acolo aceeasi cantitate de apa si cu baraj, si fara.
Lacurile de acumulare de pe Jiu sunt foarte mici. Sunt in genul celor de pe Olt (chiar mai mici), asadar se vor umple imediat la prima viitura.
Dupa umplere, debitul va scadea pe portiunea mutata in conducte (intre priza de captare a apei si cea de refulare).
Acum inteleg ca nu e acelasi principiu ca la Olt ci acelasi ca la Vidraru-Merisani..
Practic pe tot defileul debitul va scadea la 2,7 mc/s, pentru ca CHE dumitra este subterana si apa nu mai iese decat la Bumbesti (barajul fiind la Livezeni).
Urat....dar daca hidroelectrica ar amenaja si albia prin praguri (ca cele intalnite pe raurile de munte) care sa mentina o cantitate mai mare de apa (reducand viteza), Nu ar fi o mare problema.
2,7 mc/s inseamna 14% din debitul mediu la confluenta Jiului de Vest cu Jiul de est. Pare destul de putin, dar asta va fi debitul la Livezeni. De acolo va mai capta si alte paraie. Sunt curios ce debit minim are Argesul la Arefu, dar ceva imi sune ca nu ajunge la 2 mc/s
au sapat galerie de 12km intre dumitra si Bumbesti?
pe wikimapia gasesc MHC Livezeni la S de Petrosani, la vreo 7 km de Dumitra.
cam asta e traseul Baraj Livezeni-CHE Dumitra - CHE Bumbesti (https://www.google.ro/maps/dir/45.3606415,23.3738157/Dumitra+Hydro+Power+Plant,+DN66/45.186414,23.3840198/@45.1878299,23.3824546,571m/data=!3m1!1e3!4m10!4m9!1m0!1m5!1m1!1s0x474dea920f04e3df:0xfdc0558db7034e4c!2m2!1d23.3789928!2d45.298624!1m0!3e2?hl=en&authuser=0)
Alt baraj nu au mai facut.
astia is 30km... pai pe asa traseu lung sa te chinui pt doar 50-60MW?
si oare pe tot traseul sa fie apa scoasa si bagata in canal? ar fi total ineficient
Nu maximul e important, ci productia totala deoarece aceste hidrocentrale de pe Jiu vor functiona aprox non-stop.
Productia medie o sa fie de 259 GWh/an pe Jiu, spre comparatie, Apa din lacul Vidraru produce 400 GWh/an la o puterea instalata de 220 MW, deoarece functioneaza intermitent.
Nu cumva s-a ales solutia asta pe Jiu tocmai pentru ca nu puteau sa se intinda cu lacurile de acumulare pe Jiu?
Practic pe Olt barajele au centralele la baza barajelor caderea e destul de mică.
Aici cred ca au adoptat solutia de la marile baraje care au centrala electrică separata undeva cu o mare cădere(Vidraru, Drăgan, Bicaz).
De unde a apărut chestia asta ca toată apa va luată de centrale si Jiul va seca?
Asta ar însemna că toate rîurile ar fi moarte în Romania.
Aproape toate apele din zona de influentă sînt captate prin praguri de fund fund si galerii fie gravitaționale fie de pompaj care duc apele spre un baraj.
DAr si apele se uzinează în funcție de normele Apelor Române si de consumul dintr-un anumit punct.
Nu înseamnă că dacă Jiul e barat și apa dusă printr-o galerie spre centrala electrică, restul rîului va seca si va dispare viața din el.
Să luam de exemplu amenajarea rîului Lotru, amenajarea Iad-Crisul Repede neterminata, amenajarea Bistrita -Siret , neterminata. Ar fi fost bune 2-3 baraje pe Siret să nu mai facă ravagii.
Apă rămîne și în rîu dar se și uzinează.
La nivel pe discuții de gară (sau pe malul apei) Hidroelectrica porneste un grup electrogen în funcție de comenzile din Sistemul Enegetic Național care la rîndu-i se corelează cu cererea de pe piata zonei la un moment dat. totul corelat cu acceptul Apelor Române pentru consumul de apă. Că nu funcționează Lotru dacă cererea e la Satu Mare, se corelează cu Drăganul și Firiza sau care mai sînt precum și cu celelalte variabile din SEN.
am gasit aici (https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/02/07/hidroconstructia-sa-amenajarea-hidroenergetica-a-raului-jiu-pe-sectorul-livezeni-bumbesti/) o descriere :
Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu se compune din:
Un baraj cu microhidrocentrala – amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, echipat cu 3 stavile segment cu clapete, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc. Pentru asigurarea unui debit de servitute pe albia naturala de 2,70 mc/s, in culeea mal drept se va monta o microhidrocentrala;
Priza energetica pe malul drept, adiacenta barajului;
Aductiunea principala – treapta I, Livezeni – Dumitra de 7 km lungime si diametrul interior de 3,80 m;
Nodul de presiune compus din castel de echilibru de 24 m inaltime, casa vanelor echipata cu o vana fluture si conducta fortata de 142 m lungime si diametrul interior de 2,95 m;
CHE Dumitra, centrala supraterana echipata cu 3 grupuri Francis pentru un debit total instalat de 36 mc/s si putere instalata de 24,5 MW;
Caseta de racord cu prag deversant – face legatura intre bazinul de linistire al CHE Dumitra si portalul amonte al galeriei de aductiune Dumitra – Bumbesti;
Aductiunea principala – treapta a II-a, Dumitra – Bumbesti de 12,5 km lungime si diametrul interior de 4,00 m;
Captarile secundare Dumitra si Bratcu am�plasate pe paraurile cu acelasi nume si captarea Jiu, care introduc in aductiunea Dumitra – Bumbesti un debit mediu suplimentar de 1,6 mc/s pentru primele 2 captari si circa 3 mc/s pentru captarea Jiu;
– Nodul de presiune format din castel de echilibru, de 30 m inaltime, casa vanelor echipata cu o vana fluture si conducta fortata de 250 m lungime si diametrul interior de 3,00 m;
– CHE Bumbesti, centrala supraterana echipata cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalata de 40,5 MW.
Barajul de la Mihăileni a fost terminat la 35 de ani de la începerea lucrărilor
(https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA0dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjIl/MkYwNCUyRjAxJTJGMTQ4NTA2OV8xNDg1/MDY5XzI3Nzc4Mzc3OF8zNDYyMDY3NTc1/NTA3MzVfMzkzNzM4MjMyOTMwMzUzNjM1/N19uLmpwZyZoYXNoPTFmM2E4NmE2NzE3MTg2NmM1MjJjNmI3OTE5ZjBmZTBh.jpg)
Barajul de la Mihăileni, cea mai importantă componentă a proiectului ,, Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb – Județul Hunedoara", a fost terminat după 35 de ani de începerea lucrărilor, informează un comunicat al Prefecturii Hunedoara.
Lucrările au început în 1987, iar acumularea de la Mihăileni va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad:
• apărarea împotriva inundaţiilor, industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa prin atenuarea viiturilor a unui volum de atenuare 6,5 mil. mc.
• asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi industriilor,
• producerea de energie electrică 1,2 GW/an.
Barajul poate deja asigura, prin acumulare de apă, o protecție importantă față de posibilele inundații din zona Brad.
Cu această ocazie, familiilor care au fost strămutate în urma derulării investiției hidrotehnice li s-au înmânat, la un birou notarial din municipiul Brad, titlurile de proprietate pentru locuințele construite pentru ei de statul român.
Până în anul 2023 urmează să fie finalizate și celelalte componente ale investiției:
• Devierea drumului naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 km;
• Devierea a 5 km drum de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu pod peste râul Crişul Alb la coada lacului;
• Strămutarea celor 5,5 km ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare.
• Amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni.
• Amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia.
Sursa. (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/barajul-de-la-mihaileni-a-fost-terminat-la-35-de-ani-de-la-inceperea-lucrarilor-1891039)
deci inteleg ca nu e gata si abia in 2023 se va umple si produce energie.
pai da..in stilul "profesionist" de la stat,inauguraram de 2-3 ori
Asociația Declic depune plângere penală după ce ministrul Mediului Tanczos Barna a recepționat lucrările de la barajul Mihăileni de pe Crișul Alb, deși instanța a dispus oprirea lor / Apele Române: Am făcut recurs
sursa (https://www.g4media.ro/asociatia-declic-depune-plangere-penala-dupa-ce-ministrul-mediului-tanczos-barna-a-receptionat-lucrarile-de-la-barajul-mihaileni-de-pe-crisul-alb-desi-instanta-a-dispus-oprirea-lor-apele-romane-am.html)
acuma ma gandesc ca nu e relevant pt topic, dar din ce am citit zilele astea sunt vreo 30 de baraje incepute inainte de 90 si nefinalizate din lipsa de fonduri sau interes.
intre timp
https://4media.info/romania-pierde-un-obiectiv-strategic-crucial-in-securitatea-energetica-suntem-obligati-sa-vindem-hidroelectrica-daca-vrem-banii-din-pnrr/
nu stiu ce site de stiri e asta dar modul de prezentare a stirii e eronat si manipulator, din categoria nu ne vindem tara.
statul ramane cu 80% din HE ca si pana acum deci nici o schimbare.
FP va avea dreptul sa vanda pe bursa actiunile pe care le avea deja.
Mi se pare chiar o veste buna.
^^ e o idioțenie acel articol
toate companiile mari care s-au extins puternic in regiune au dat pachete mari de actiuni catre mediul privat cu păstrarea acționariatului majoritar...pt a avea bani si expertiza....este calea demonstrata catre resurse mai mari pt dezvoltare dar si exprtiza si TRANSPARENTA...ceea ce lipseste total statului roman
Ex...2 companii ungare prezente si la noi - Mol sau Otp Bank
PS - singura sansa pt a avea companii autohtone puternice este ca acestea sa treaca granitele si acest prim pas facut de Hidroelectrica este crucial
QuoteTMK Hydroenergy Power a început lucrările la noua hidrocentrală din judeţul Caraş-Severin, cu finanţare în cadrul Programului pentru Energie în România, prin mecanismele financiare SEE şi Norvegia, 2014-2021, aceasta urmând să asigure producţia de energie verde de aproximativ 2.500 MWh anual, informează un comunicat al CEZ România.
În data de 29.04.2022 au început lucrările de săpătură în vederea realizării drumului de acces pentru echipamente şi materiale necesare construcţiei noii centrale hidroenergetice, amplasată pe golirea de fund a barajului Văliug.
pare a fi o microhidrocentrala de 700.000 euro
https://www.economica.net/591218_591218.html
https://www.g4media.ro/autorizatia-de-construire-pentru-proiectul-hidroelectrica-de-pe-raul-basca-mare-din-muntii-buzaului-a-fost-anulata-definitiv-in-justitie.html
Curtea de Apel Cluj a anulat prin decizie definitivă autorizaţia de construire pentru derivaţia Surduc-Nehoiaşu, parte a galeriei de aducțiune a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, un proiect Hidroelectrica de pe râul Bâsca Mare din munţii Buzăului, potrivit deciziei instanţei.
Curtea de Apel Cluj a menţinut practic decizia din februarie a Tribunalului Cluj privind proiectul Hidroelectrica din munţii Buzăului. Procesul a fost deschis de Asociaţia Declic. Potrivit ecologiştilor, proiectul Hidroelectrica ar fi produs un dezastru ecologic şi ar fi pus în pericol râul Bâsca Mare. Potrivit unui comunicat al Declic după decizia Tribunalului Cluj, ,,documentaţia pentru construirea derivaţiei Surduc-Nehoiaşu, ce ar fi deviat cursul râului şi l-ar fi secat, a fost emisă cu încălcarea legii, constatând că acordul de mediu a fost emis ilegal".
Potrivit Declic, autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, ,,controlat de controversatul Dan Ioan Popescu,,, fost ministru al Industriei şi Economiei în guvernările PSD.
,,Proiectul Hidroelectrica traversează o arie protejată Natura 2000 şi pune în pericol aproape întreaga reţea hidrografică din Carpaţii de Curbură. Amenajarea hidroenergetică presupune şi captarea râurilor: Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculiţa, Patac, Paltin şi Caşoca, precum şi alterarea gravă a debitului râului Buzău", arăta comunitatea Declic.
Istoricul proiectului. În toamna lui 2019, Hidroelectrica a alocat 63 de milioane de lei pentru construcția derivației Surduc-Nehoiașu. Aducțiunea ar fi urmat să conducă apa de la barajul Surduc până la hidrocentrala de la Nehoiașu, construită în 1988. Construcția derivației ar fi costat până la 78 de milioane de lei și avea termen de finalizare anul 2023. Proiectul hidroenergetic a fost demarat în 1981 prin decret al lui Nicoale Ceaușescu.
Ce reclamă ecologiștii. Aciviţtii de mediu susţin că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul, printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Rozilei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.
Declic a contestat autorizația de construire 175/2015 emisă de CJ Covasna. Autorizația a fost emisă pe baza unui acord de mediu care are la origine o evaluare de mediu facuta de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu. Vezi acordul de mediu aici, la pagina 5.
"Agenția regională pentru protecția mediului Sibiu a emis acordul de mediu din 2009, pe baza unei evaluări făcute de firma ISPH. În 2009 era în vigoare un ordin din 2003, potrivit căruia o firmă care efectuează evaluare de mediu pentru un proiect pe care ea însăși l-a scris nu mai are voie să facă evaluări (i se anulează certificatul de atestare). Din moment ce ISPH a scris proiectul, autoritățile de mediu nu doar că erau obligate să respingă studiul efectuat de ISPH, ci și să-i anuleze acestei firme certificatul.
Si dacă nu ar fi vorba de proiectul lor, tot nu este în regulă, pentru că cei de la ISPH sunt cei mai fervenți adepți ai amenajărilor hidroenergetice și ar fi culmea să recunoască impactul lor asupra mediului!", declara pentru G4Media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.
Potrivit biologului, râul Bâsca Mare este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești, care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice. Râul include o vale spectaculoasă, cu potențial turistic.
Potrivit lui Călin Dejeu, suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, 10 specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, 4 dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Va fi afectată astfel și vidra și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl natura 2000 Penteleu.
Avem infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate. România este în faza precontencioasă de infringement în cazul 2015/4036 al Comisiei Europene privind încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România. Cazul nu a ajuns decocamdată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Tocmai de accea, ecologiștii solicită Comisiei Europene să includă devierea râului Bâsca Mare în această cauză
Va sa zica gazul e de la rusi, petrolul e cîh, carbunele nu mai zic, nuclearul iradiaza, hidro distruge riurile, eolienele macelaresc pasarile iar solarele ocupa teren agricol. Nimic nu se mai poate face in Europa asta. Cu ce ar vrea sa producem totusi curent electric? Cu biciclete statice in casa, ca in Soylent Green?!
Si mie imi place natura neatinsa de om dar nu poti avea simultan si confortul modern si natura virgina.
intrebare: Valea lui Stan e chiar atat de nasoala?
Ca fara derivatia prin care s-a mutat apa in Vidraru, ar fi fot inaccesibila pentru o majoritatea turistilor.
Singurele hidrocentrale care distrug natura, sunt microhidrocentralele. Restul doar o transforma.
O gura de aductiune este atat de mica incat se integreaza perfect in peisaj, iar laculetul format in spatele ei este benefic pentru animale. Dispare raul pe o portiune, dar nu e ca si cum am avea cine stie ce specii de pesti fara de care nu putem trai. SI de fapt dispare pe doar cateva sute de metri, pentru ca mai are izvoare si dupa baraj.
Da, cifrele pentru Jiu (şi acolo este anulată autorizaţia, dar Hidroelectrica nu se lasă şi vrea alta) arată că râul va rămâne cu un debit minim, gen 10%-15% pe 19.5km. Asta înseamnă eliminarea completă a vieţii piscicole pe segmentul respectiv şi imposibilitatea de a mai folosi râul pentru activităţi sportive, conform unor studii de mediu pe care le-am citit pe undeva când era pe rol litigiul pentru anularea autorizaţiei.
Cât despre faptul că în Europa nu se mai poate construi nimic. Se poate, dar având în vedere consecinţele. De exemplu barajele de pe Dunăre şi secarea bălţilor (ţara avea nevoie de teren agricol) au distrus producţia piscicolă. Şi aici se poate, dacă afirmăm că nu vor avea loc distrugerile de mediu şi apoi ridicăm din umeri şi zicem că asta e. Am mai zis-o şi prin alte părţi, cui îi place mentalitatea asta să meargă să locuiască în China. Nu putem să avem parte de o calitate rezon a vieţii ignorând consecinţele de mediu ale proiectelor. Sau poate e greşit că suntem în UE, şi nivelul ar trebui să fie de Congo.
deci pentru 3 pesti si 5 speriati care fac rafting pe Jiu, nu facem centrala?
De fapt doar pentru speriati, ca pe rau se pot amenaja praguri, astfel incat sa se reduca viteza apei, dar sa se pastreze un nivel mai ridicat.
Dar pe Basca Mare, Zabala, si celelalte parauri, cat peste pierdem? Sau de fapt castigam, pentru ca amenajand pargurile care sa retina apa, pastravii se vor inmulti?
Avem aceeasi amenajare peste tot. De exemplu pe Topolog. E o gura de captare sus in munte si pagruri amenajate dupa, astfel incat raul are un nivel decent.
Pariu ca si la Vidraru si si la Izvorul Muntelui, si la Portile de Fier s-a "distrus" mediul inconjurator. Faza cu ori vrei mediu ori vrei China e ca faza cu "stiu ca nu mai am bani de benzina ca e scumpa, dar macar stiu ca embargoul petrolier asupra Rusiei da roade in a opri invazia in Ucraina".
tarile percepute ca cele mai prietenoase cu mediul, cu calitatea vietii la cel mai inalt nivel din europa, isi trag energia din hidro. ma refer la mult laudatele nordice Norvegia Suedia, Finlanda.
Mai la sud, Elvetia si Austria se bazeaza majoritar tot pe hidro. Toate tarile astea isi produc aproximat grosier cam jumate din totalul de electricitate din hidro.
China produce 17% din necesar din hidro si 62% din carbune.
Romania in 2021 a obtinut abia 19% din hidro si 35% din carbune.
cu toate astea daca guvernul vrea sa construiasca cateva hidrocentrale ghrt ne trimite in china... ceva e fundamental gresit aici.
Tarile nordice si cele din Alpi si-au construit reteaua in vremurile cind nu se inventase extremismul eco.
Sint convins ca exista chiar si astazi o cale de mijloc. Daca modifica proiectul in asa fel incit pe Jiu sa nu ramina doar 10% din debit, chiar nu o mai fi rentabil?
Pe de alta parte, apropo de microhidrocentrale: ar trebui controlati la singe si amendati drastic in cazul in care sint prinsi ca in perioadele cu debit redus isi trag o cantitate prea mare de apa. E scandalos ce se intimpla, de exemplu, pe Valea Prahovei unde e foarte usor de vazut cu ochiul liber din tren. In perioadele secetoase, Prahova a ajuns un nenorocit de piriu, cu apa de 1cm adincime, imprastiata peste tot in vechea albie. Pina sa construiasca microcentralele, nicodata nu am vazut-o la astfel de cote.
Stiu ca exista un debit minim - de servitute parca se numeste - ce trebuie neaparat lasat sa curga prin albia naturala, indiferent de regimul hidrologic. La limita, in perioadele secetoase, centrala ar trebui sa stea "pe uscat".
O realitate care multi extremisti eco cred ca o uita e ca barajele hidro chiar ajuta in caz de urgenta la a manageria posibile inundatii, sa le faca mai putin devastatoare, chiar si pentru natura.
Din diferite surse avem urmatoarele date :
Debit Jiu in Defileu 19.3 mc/s
Apa uzinata prin 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, și putere instalată de 40,5 MW. Complexul energetic, dacă va fi vreodată finalizat, va avea o capacitate anuală de 259 GWh. Recuperare investitie 50 ani
Avand in vedere ca nu avem un lac de acumulare cu volum mare, pentru functionarea acestor tip de tubine, trebuie o incarcare de 50-60% continua. Deci sub 16 mc,hidrocentrala nu va functiona.
E destul de delicat echilibru, adica eu inteleg ca tocmai, daca scade debitul sub 16 mc/h, de fapt nu mai pleaca debit deloc spre turbine. Deci la debit mediu 19 - 40 , o sa fie 2.7 mc/s pe albie, la debit mic, o sa curga tot pe vale , atat cat este.
Asa de departe , mi se pare ca e gresit proiectul, insa probabil, la cat de mare a fost investitia, daca nu proiectau 3 turbine, recuperarea banilor ar fi fost pe o perioada mai indelungata.
Debitul de servitute de 2.7 mc/s a fost gandit deoarece acesta a fost debitul minim pe mai multe luni in ultimii zeci de ani, in mod natural. Dar repet, in cazul in care este debit sub 16 mc/s, nu mai uzineaza nimic.
Pe DN72, la podul peste raul Prahova, anul trecut am prins albia goala. Da, era ciudata imaginea.
toate calculele astea cu recuperarea investitiei nu prea iau in considerare veniturile din subvenitii directe si cele gen credite CO2. daca vine un constructor si ne cere voie sa construiasca, e greu de crezut ca nu si-au luat niste masuri de siguranta ca isi recupereaza investitia. eolienele si solarele au fost facute pe calcule serios subventionate, de asta s-au inmultit. toata lumea zice ca energia "veche" e rea si scumpa, dar se preface ce variantele popularizate in ultimul deceniu doar pe baza de subventii au ajuns popularizate
Ce îmi place expertiza asta de mediu de pe forum. 5 peşti şi 4 rafteri. Nivel ştiinţific de caricatură.
Se poate cu râuri băgate prin betoane, dar sunt consecinţe. Amintirea acestor consecinţe nu mi se pare extremism. Barajele hidro nu sunt în sine un lucru rău, depinde cum sunt implementate. Cele de pe Dunăre şi de pe Olt au oprit practic reproducerea sturionului. O fi bine, o fi rău? E oricum tardiv pentru populaţia de sturioni. Din punctul lor de vedere, dacă ar fi aşa ceva, extremişti sunt cei cu betoanele.
Deocamdată vorbim de un râu ce se doreşte a fi băgat în aducţiuni subterane. Că e mare, că e mic, că e pe timp mai lung sau mai scurt, când trece X sau Y pe acolo pe vale mi se pare irelevant. Pentru că ecosistemul respectiv (şi care e oricum ceva mai mare decât peştii) depinde de un debit permanent. Poate supravieţuieşte cu un debit minimal, dar în ce studiu citisem ziceau că nu, perioadele cu debit scăzut l-ar distruge. Eu nu mă pricep la chestia asta, doar cred că pot exista proiecte care să folosească cât se poate folosi fără a distruge. Dar pentru asta trebuie privit dincolo de numărul de megawaţi. Cât timp privim doar megawaţii, totul e simplu, justificat. Dacă privim mai departe devine mai complicat şi troleala nu 5 peşti nu ajută la a înţelege.
Iar un râu secat nu e numai un peisaj dezolant, ci şi un ecosistem distrus.
Cât despre ce s-a construit secolul trecut vs acesta. Face parte din progresul ştiinţific. Iar studierea ecologiei este făcută de nevoie, deşi pare de loasir. Dacă vreţi, este ca atunci când se anunţă că nu ştiu ce chimicală folosită de câteva generaţii e de fapt cancerigenă. Ce facem, oprim cercetarea după ce am descoperit azbestul, sau continuăm, aflând că de fapt nu putem să mai folosim azbestul? Şi tot aşa. S-au descoperit nişte consecinţe ale barajelor. Suntem în clubul care îţi doreşte calitatea cea mai bună a vieţii de pe planeta asta. În UE sunt standarde ridicate din acest motiv. Pe când în alte ţări nu au pretenţia asta. China este cel mai bun exemplu şi un exemplu necesar pentru a înţelege unde totuşi viaţa e mai ok.
Remarcabil mi se pare că HidroElectrica nu se apucă să îşi refacă proiectul astfel încât să nu distrugă râul, şi să vadă cât mai poate folosi din investiţia existentă, deşi au trecut deja o linie de finish, autorizaţiile pe care le aveau au fost desfiinţate. Ei merg cu buldozerul înainte. Asta arată o lipsă crasă pentru considerentele de mediu la nivelul conducerii acestei companii, ceea ce mi se pare mult mai grav decât problema asta punctuală. E o recunoaştere că în nici un proiect de al lor nu va exista interesul de a prezerva ecosistemele.
Cu norvegienii, nu cred că au construit recent râuri de munte băgate prin conducte, deci nu înţeleg ce comparăm.
mor zeci de mii de ucraineni si alte sute de mii is deportati in rusia. rusie care pe noi ne santajeaza cu energia.
chiar crezi ca conteaza asa de mult 5 pesti din Jiu?
sunt zeci de rauri in Romania similare cu Jiul, mii de km de cursuri de apa.
nu cred ca e o problema daca la nivel de strategie guvernamentala decidem ca 10 rauri din tara asta le "blocam" pt baraja si restul de x mii raman fara nici un baraj sa creasca pestii in ele.
da, deacord cu tine , sunt consecinte. in viata reala nimic nu e fara consecinte.
Pe de alta parte e corect ca MHC is o solutie proasta. Prefer un baraj mare care afecteaza un singur rau, dar are si beneficii de alimentare apa potabila, protectie inundatii si chiar turistic. E plin de pensiuni langa orice baraj.
Sa nu uitam ca MHC erau promovate chiar de ecologisti acum vreo 15 ani, tocmai ca sunt minim invazive.
Cand vorbim de securitatea energetica nu putem sa contruim in functie de trendul ecologic care se schimba tot la 10 ani pt ca ramanem cu santiere blocata si fara curent.
Problema cu standardele EU e ca ei s-au dezvoltat si acum au centre de business si fabrici de printat bani dupa ce de exemplu au omorat Tamisa si Sena decenii intregi. Germania are economie duduitoare dupa ce au impanzit tzara cu autobahnuri fara sa se gandeasca la lilieci. Nu mai exista ursi practic deloc in Europa de vest si nici nu se grabesc sa ii reintroduca ca poate le strica lor culturile de lapte. In timp ce noi ne chinuim cu containere pline de ursi si tuneluri pentru urs. Vrem sa recuperam decalajul fatza de ei construind la standarde la care ei nu le-au avut vreodata? Si se mai mira cineva cum de am ajuns cu sute de mortzi instrazi la vecinul nostru cand mentalitatea asta de a dicta la standarde de secolul 21 in locuri unde nu se traieste ca in secolul 21 si nici nu ai putere economica sa sustii viata de secolul 21.
Jiul este singurul râu mare, repet mare, din România rămas neregularizat. Desigur că amatorii de rafting pot merge în ţările din jur, Bulgaria chiar are nişte râuri foarte frumoase. De fapt, singurul rîu cu adevărat frumos este Dâmboviţa pe secţiunea din Bucureşti, construcţie cu subsol şi etaj, metrou la -2, ceva deosebit. Să le facem pe toate la fel?
Cât despre a ne distruge ce mai e viabil din patrimoniul natural pentru că şi alţii au făcut-o, hai să propunem câteva centrale pe gaz. Tot încălcăm ceva normative din astea de mediu, numai că în loc de cele hidro vor fi cele privind CO2-ul, care e şi mai greu de fotografiat, fiind incolor şi inodor.
Am putea relaxa şi normativele privind securitatea pasagerilor din automobile, că Vestul s-a motorizat fără centură de siguranţă şi airbaguri, nu mai zic de ESP. Cele privind noxele, că majoritatea nu ne permitem şi de ce să fim ipocriţi? Sau cele privind siguranţa în construcţii, că în Germania sau Franţa sunt mai relaxate, de ce ei pot construi mai eftin şi noi tot aşa scump. Ba chiar, dacă ne comparăm cu Franţa de pe la 1200, putem abroga cam tot şi le reintroducem după ce îi prindem din urmă.
Dar primul lucru, de bază, e să ieşim din UE. Să vezi ce îi ajungem după aia din urmă, te pomeneşti că îi şi depăşim.
Chiar aşa, ce nevoie avem de peşti şi de rafteri? Peşti găsim şi la Metro.
https://www.radioresita.ro/national/conflict-fara-precedent-cu-serbia-la-hidrocentrala-portile-de-fier-i
Lucrările comisiei mixte româno-sârbe pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării de la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier I s-au deschis astăzi, la Bucureşti, în încercarea de aplanare a conflictului care a izbucnit cu partenerul sârb de la Hidrocentrala Porţile de Fier. Un incident fără precedent în istoria Hidrocentralei de la Porţile de Fier I ar putea arunca România într-un scandal internaţional cu Serbia. Hidroelectrica nu mai plăteşte de doi ani partenerului sârb de la hidrocentrală o cantitate de energie pe care s-a angajat, în urmă unui acord, să o achite în fiecare an. În replică, sârbii exploatează apa din Dunăre atât cât vor, fără să respecte graficul comun de uzinare, astfel că la momentul de faţă, cota din lacul de acumulare de la Porţile de Fier I este cu peste un metru mai scăzută decât în mod obişnuit şi pune în pericol flora şi fauna din amonte de baraj. (Hardy Cvoica)
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-australienii-de-la-macquarie-au-inceput-lucrarile-la-noua-hidrocentrala-din-caras-severin-20741322
Producătorul de energie electrică TMK Hydroenergy Power, preluat anul trecut de asset-managerul australian Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) de la compania cehă de stat CEZ în cadrul deal-ului de achiziție a principalelor active CEZ din România, a demarat lucrările de construire a noii hidrocentrale Breazova 2 din județul Caraș Severin, proiect finanțat și din granturi acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Astfel, au început lucrările de săpătură în vederea realizării drumului de acces pentru echipamente și materiale necesare construcției noii centrale hidroenergetice, amplasată pe golirea de fund a barajului Văliug.
Hidrocentrala va avea o putere instalată de 0,367 MW, iar valoarea totală a investiției este estimată la 700.000 euro, din care 300.000 euro finanțare nerambursabilă primită în cadrul Programului pentru Energie în România, prin mecanismele financiare SEE și Norvegia, 2014-2021.
Noua hidrocentrală va produce circa 2.500 MWh de energie anual, care se vor adăuga la producția realizată de sistemul hidroenergetic din Caraș Severin, de aproximativ 80.417 GWh anual. Sistemul este format din hidrocentralele Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 și Breazova 1, plus amenajările hidro aferente de la Timiș Trei Ape, Gozna, Văliug și Secu, având o capacitate totală instalată de aproximativ 22 MW după procesul de retehnologizare.
https://economedia.ro/ministrul-energiei-toate-investitiile-nefinalizate-ale-hidroelectrica-vor-trece-printr-un-proces-de-autorizare-si-vor-fi-cofinantate-prin-repower-eu.html
"Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că toate investițiile nefinalizate ale companiei naționale de stat Hidroelectrica vor fi cofinanțate prin programul REPowerEU al Uniunii Europene, potrivit unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
,,Astăzi am participat la aniversarea a 50 de ani de la punerea in funcțiune a Centralei de la Lotru. Cu această ocazie am anunţat că toate investiţiile nefinalizate ale Hidroelectrica vor trece printr-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin Repower EU. Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene. Avem nevoie să finalizăm investiţiile, avem nevoie de energie hidro şi vorbim de peste 300 megawati care stau nefolosiți din diverse motive", a scris Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook.
Ministrul a mai transmis că ordonanţă RePower va intra săptămîna viioare pe circuitul de avizare la ministere şi va fi aprobată în curând în Guvern."
Sunt curios care este lista celor peste 300 MW.
daca a zis toate, sa speram ca sunt toate
bp
https://www.economica.net/romania-reia-proiectul-celei-de-a-treia-hidrocentrale-de-pe-dunare-turnu-magurele-nicopole_629223.html
QuoteMinistrul Energiei a anunțat reluarea discuțiilor cu Bulgaria pentru construirea hidrocentralei Turnu Măgurele-Nicopole, un proiect foarte vechi al României, care s-a lovit până acum de refuzul părții bulgare.
"România și Bulgaria vor relua negocierile pentru a construi hidrocentrala de la Turnu Măgurele – Nicopol. Proiectul hidrotehnic va avea 840 MW putere instalată, din care 420 MW partea românească, cu o producție totală de 4400 GW pe an, respectiv 2200 GW pentru România. Astăzi am convenit cu ministrul Energiei din Bulgaria Rosen Hristov că este un proiect necesar, foarte important pentru asigurarea independenței și securității energetice. Am purtat aceste discuții cu ministrul Hristov la cea de-a 26-a Conferință organizată de Institute of Energy for South-East Europe cu tema ,,Energy & Development 2022», de la Atena".
^ Asta ar avea implicații mari pe rutier plus că cam bate în cuie definitiv locația celui de-al al pod de la Giurgiu!
https://www.economica.net/hidroelectrica-hidrocentrale-csat_629733.html
O listă de nouă amenajări hidrotehnice și un parc fotovoltaic au fost considerate drept vitale pentru reziliența energetică a României de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și se pot acorda derogări de la legislație pentru realizarea lor, potrivit unui proiet de act normativ al Ministerului Energiei
"Obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție si altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabila sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului și proiecte de importanță/securitate națională, în sensul art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare"
De parca pina acum grija pentru mediu ii impiedica sa termine investitiile, banii care fie nu au fost alocati de guvern, fie au fost luati din profit.
Macar in lege sa scrie cum trebuie: Rastolita, nu Rastolnita...
in cateva cazuri au fost impiedicati de justitie, in procese deschise de ONGuri de mediu.
din ce stiu poza asta e de anul asta de la un eveniment de salvare, Rau Basca Mare, Buzau:
(https://scontent.fclj2-1.fna.fbcdn.net/v/t39.30808-6/317763727_1495205244306624_5990414451063626855_n.jpg?_nc_cat=111&ccb=1-7&_nc_sid=730e14&_nc_ohc=SPHLppnKoIkAX_5N0At&_nc_ht=scontent.fclj2-1.fna&oh=00_AfCbhJugzx7z8IL-hMMFGKqQiRzIxyMb54XfKB_tlp4M8A&oe=6391D549)
Am sa pun si niste poze mai tarziu din interior.De acum vreo 10 ani
Vor reusi @Iohannis et co ce nu a reusit nici macar @Ceausescu: sa-i convinga pe prietenii (not) bulgari de necesitatea unei hidrocentrale- peste 400 Mw ptr Ro la cheie, cat un reactor de la Cernavoda- in arealul Tr-Magurele-Nikopole?
https://www.g4media.ro/bulgaria-vrea-sa-construiasca-doua-hidrocentrale-pe-dunare-langa-turnu-magurele-si-calarasi.html
@shift2rail,
Sa pui "linkuri chioare" este usor, dar nu foarte util...
Obligi fiecare coleg sa faca ceva ce puteai sa faci tu de la bun inceput. Basca link-ul poate oricand sa dispara / sa fie modificat...
https://www.g4media.ro/bulgaria-vrea-sa-construiasca-doua-hidrocentrale-pe-dunare-langa-turnu-magurele-si-calarasi.html
QuoteBulgaria și România vor să construiască două noi hidrocentrale pe Dunăre, lângă Turnu Măgurele și Călărași
18 IANUARIE 2023
Strategia de dezvoltare a sectorului energetic din Bulgaria până în anul 2053, elaborată de ministrului energiei, Rosen Hristov, prevede construcția a două hidrocentrale pe Dunăre, transmite ziarul 24Chasa, citat de Rador. Documentul a fost prezentat oficial marți.
Potrivit informațiilor G4Media, cele două hidrocentrale ar urma să fie construite împreună cu România, prin Hidroelectrica, după modelul celor existente de la Porțile de Fier, realizate în comun de România și Serbia.
Prima centrală, care va avea o capacitate de 840 MW și va fi în zona Nicopole – Turnu Măgurele, are deja la bază studii și o evaluare.
Cea de-a doua centrală este prevăzută să fie la Silistra, în apropiere de Călărași, dar acolo abia a început realizarea studiilor.
Pe acest subiect au avut loc deja întâlniri între miniștrii energiei din România și Bulgaria. Luna viitoare, între cele două țări va fi semnat un memorandum pentru proiect, iar construcția acestuia va dura cel puțin cinci-șase ani. Potrivit ministrului bulgar, împreună cu hidrocentala se va construi un alt pod peste Dunăre între România și Bulgaria, potrivit oficialului bulgar.
Noua strategie energetică a Bulgariei prevede, de asemenea, și continuare megaproiectului din satul Gorna Arda, aproape de granița cu Grecia – trei baraje cu câte o hidrocentrală cu o capacitate de 170 MW.
Strategia prevede, de asemenea, 4 noi reactoare nucleare – două la centrala din Belene și două la Centrala Nucleară Kozlodui, potrivit presei bulgare.
Legat de centralele pe cărbune, acestea sunt programate să fie închise treptat – în 2030, 2035 și, respectiv, 2038. La fel se va întâmpla și cu minele. Terenurile de la mina ,,Marița-est" vor fi oferite spre reabilitare investitorilor, dar încă nu sunt solicitanți. Potrivit ministrului, s-ar realiza o restabilire dacă acolo s-ar construi capacități mari de fotovoltaice.
În domeniul gazelor naturale, strategia prevede o creștere a capacității interconectorului de gaze Bulgaria-Grecia de la 3 la 5 miliarde de metri cubi.
În transportul energiei electrice va fi mărită capacitatea liniilor de transport cu Turcia, precum și un coridor pentru transportul energiei electrice prin România și Slovacia către Ungaria.
Ce am marcat cu
rosu arata ca nici g4media.ro nu se pricepe prea tare la geografie.
Iar daca s-au gandit la Slovenia (in loc de Slovacia), atunci este cu atat mai rau...
Nu am gasit un topic despre hidraulica in Europa asa ca las asta aici:
Film facut de cei de la Marti Grup despre constructia tunelului de aductiune / conductei fortate a hidrocentralei Ritom din cantonul Ticino in vecinatatea tunelului Gothard:
QuoteDouă hidrocentrale pe Olt, începute înainte de ´89, vor fi în sfârșit construite. Reacția unor asociații de mediu
Hidroelectrica a primit aproximativ 100 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență - PNRR, pentru finalizarea, până în 2026, a hidrocentralelor de la Câineni (Vâlcea) și Lotrioara (Boița – Sibiu). Atât pe perioada lucrărilor cât și ulterior exploatării vor fi create noi locuri de muncă. Conform studiului de impact, la CHE Câineni lucrările au fost realizate în procent de 45%, iar la CHE Lotrioara doar de 2%.
Acum, ambele proiecte sunt la stadiul de emitere de avize, autoritățile județene din Vâlcea susținând că depun eforturi pentru urgentarea lor.
În schimb, activiștii de mediu au contestat studiul de evaluare a impactului asupra mediului, elaborat pentru cele două hidrocentrale, atrăgând atenția că va fi distrusă și ultima zonă de apă în care Oltul își recăpătase calitățile eco-sistematice, având în vedere că traversează trei arii protejate din Rețeaua Natura 2000 și situl Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.
O petiţie online a fost lansată în urmă cu doi ani pe platforma ,,Declic.ro": ,,Salvați Oltul în Pasul Turnul Roșu!" prin care se solicita să nu fie eliberat acordul de mediu pentru proiectul incluzând CHE Câineni și CHE Lotrioara.
,,Este vorba de două baraje ceaușiste care ar duce la distrugerea completă a râului Olt în zona Pasului Turnu Roșu, zonă de referință pentru cadrul natural al României și al Europei. Culmea este că acest proiect reprezintă distrugerea celui mai important dintre sectoarele de râu pentru protecția cărora a fost desemnat situl Natura 2000 ,,Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu", în contextul în care este în curs o procedură de infringement împotriva României pentru hidrocentrale construite ilegal în situri Natura 2000", se menționa, printre altele, în textul petiției trimise către Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Ministerul Mediului.
Amenajarea celor două hidrocentrale este prevăzută în Strategia Energetică a României, elaborată pentru 2019 – 2030.
Cele două centrale hidroelectrice vor încheia ,,salba de lacuri de acumulare" din Defileul Oltului și vor produce împreună 145 MW.
2000 de semnaturi, dar nu vad nici o posibilitate de exprimare PRO proiect si impotriva petitiei. As fi curios cate semnaturi s-ar strange impotriva cu preturile actuale la energie.
https://adevarul.ro/economie/doua-hidrocentrale-pe-olt-incepute-inainte-de-2240786.html
Hai sa va arat eu in ce hal e colmatat lacul Bujoreni - Vilcea:
(https://i.imgur.com/bbr1zzVh.jpg) (https://i.imgur.com/bbr1zzV.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Cred ca inainte sa ne apucam de constructii, ar fi bine sa reparam ce exista.
^E cam aceeasi situatie pe mai toate lacurile de acumulare in aval de Bujoreni pana la Dunare.
^categoric nu.
Constructiile noi vs reparat alea vechi e un tip de fals argument care poate fi folosit la absolut orice dezvoltare. pod, spital, centrala, scoala.
Nu se exclud una pe alta, e posibil sa fie necesare ambele.
Activismul asta de mediu care ne zice ca "dispare oltul" e de-a dreptul nociv. De unde produci energie daca te iei dupa ei? ca protesteaza la absolut orice.
cred ca e putin fortata faza: "de unde produci energie?" trebuie gasit un echilibru intre natura si nevoile noastre. presupun ca planeta poate sustine un numar limitat de persoane si nu ar trebui sa cadem in extrema de a defrisa padurile pt terenuri agricole si centrale fotovoltaice, distrugerea ecosistemelor din apropierea raurilor pentru constructia de hidrocentrale..etc
cel mai recent exemplu, chiar daca nu e neaparat vorba de un sol foarte bogat:
"Cea mai mare investiţie a unei companii de stat: Hidroelectrica ar putea investi 1,2 mld. euro în realizarea celui mai mare parc solar din Europa, de 1.500 MW, la Dăbuleni "
unde mai produci energie? dar hrana, unde, in laborator? eu nu sunt pro sau contra unei singure solutii, dar cred ca trebuie gasit un echilibru.
Noua ne lipsesc capacitati de productie in banda pentru ca am oprit grupuri pe carbune. Lipsa lor se poate compensa cu alte unitati de productie in banda adica centrale nucleare, termocentrale pe gaz sau eventual o hidrocentrala de foarte mare capacitate, pe Dunare (sa aiba un debit uzinat suficient pentru a genera constant o cantitate mare de energie iar la nevoie sa poata suplimenta pentru consumul de virf). Cele doua hidrocentrale cu ai lor 145 MW nu raspund acestei cerinte.
GIV, postarea ta e tipica in zona de ONG antidezvoltare
- trebuie gasit echilibru. Corect, dar sunt vorbe goale daca nu vi cu solutia in fraza urmatoare. in schimb,
- te opui hidrocentralelor intr-o vale unde deja e plin de alte hidrocentrale, nu e ceva rezervatie
- critici fotovoltaice pe un teren unde Min mediului zice ca e nepotrvit pt agricultura
Romania a inchis si va mai inchide cativa GW produsi din carbune. Trebuie inlocuiti. Si pare ca e face corect (pe hartie deocamdata)
- nuclear la Doicesti, fotovoltaice mari la Arad si Dabuleni, hidro in zone unde deja erau autorizate si incepute proiecte tocmai pt a anu afecta zone "virgine". pe Eoilan stam suficent de bine.
Pe hartie stam bine, ramane de vazut capacitatea statului de implementare. Ai o solutie mai buna? Care? Daca asta nu e echilibru atunci care e?
Ai pronuntat cuvantul defrisare. Dece? Nu exista nici un proiect de generare de electricitate un urma unei defrisari in RO. Dar e un cuvant la moda...
Pe forumul asta luptam la propriu pt autostrazi. nimeni nu le critica. desi afecteza mediul mult mai mult decat un amarat de baraj de cateva ha pe un curs de apa deja plin de de baraje.
Curios toate proiectele energetice de la gazul de Pungesti la mai noile fotovoltaice sunt criticate. oare in mod corect sau cadem vvictime unor bugete de propaganda fara sa ne dam seama?
un lac de acumulare este un upgrade adus naturii.
O fi el artificial, dar sa stiti ca, inaintea oamenilor, au fost si alte animale care au creat baraje.(de ex castorii). Asta cand nu o facea natura printr-o alunecare de teren.
Cu ce ne incurca un lac de acumulare? Ce dezavantaje aduce?
Nu cumva avantajele pentru mediu sunt mai mari ca dezavantajele?
Vrajeala aia cu intreruperea traseelor de migrare ale carnivorelor mari, care poate avea efecte negative asupra reproducerii speciilor, nu prea merge. Nici lupii si nici ursii nu au disparut din zona defileului. Si nu va opreste nimeni sa cereti si aici un ecoduct cum avem in proiectul pt A1.
recunosc ca am gresit raspunzand la nivel general, nu la situatia din romania, totodata fiind in necunostina de cauza deoarece nu m am documentat despre acest domeniu.
din raspunsurile voastre
@nicolaem si
@TVlad, problema majora care trebuie rezolvata este, intr-adevar, inlocuirea GW produsi din carbune pentru a nu mari dependenta de extern. cred ca o varianta de a face acest lucru e prin reconversia
pe acelasi amplasament prin alegerea celei mai bune solutii care se preteaza la fata locului, nu prin reconversii imobiliare. consider ca e mai ok sa pui panouri pe locul unui fost cet sau o termocentrala dezafectata decat pe un
teren chiar daca e sarac, cand acolo ai putea sa pastrezi specificul zonei (prin cultivarea pepenilor in cazul de fata) sau prin plantari de paduri pentru impiedicarea desertificarii din zona olteniei
din pacate raportul teren utilizat vs energie utila e f f prost la solar. proiectul in cauza are 3000ha, adica 5 x 6 km. pt 1500MW, care in realitate produc cu greu 300MW in zi de vara la amiaz si iarna spre deloc.
Sa pui panouri pe lac ca cei din elvetia, sau pe o fosta centrala is proiecte mici care puncteaza doar la impresie artistica. E nevoie de ceva mare.
Sunt cateva proiecte pe halde de steril in zona Gorj-HD, care au suprafata adecvata, nu stiu daca au prins finantare in PNRR.
Problema la energia verde e ca nu poti sa o faci unde vrei, o faci unde climatul e potrivit. Cum de altfel si CET s-a facut in zone cu mine de carbune.
Legat de impaduriri, nu poti realist sa iti propui sa impaduresti toate terenurile proaste din sudul tarii. ipotetic, avem teren abandonat suficent si pt una si pt alta. La scara intregului Baragan 2 ferme foto de 3000ha si 1500MW fiecare sunt suficente (energetic) si nesemnificative (agricol/climatic).
Mai mult decat atat ADS zice ca e teren "de categoria cinci, neproductive și degradate, care nu pot fi folosite pentru agricultură. - asta e citat din presa nu am o dovada cum ca nu se pot cultiva pepeni acolo.
Hai sa nu cautam nod in papura cand nu e cazul. Sunt convins ca ar putea zice unii ca si pe teren nisipos se pot cultiva maslini sau fistic.
La fotovoltaice nu cresc panourile din pamant. Ce cantitate nu ardem noi de carbune pentru a face loc pt fotovoltaice, se ard prin Asia sa rafineze cristalul de siliciu care constituie panoul.
Si problema e ca pana la urma cetateanul sarac de aici cere ajutor de la statul roman sa isi plateasca factura la electricitate, nu vine ONGul sa ii plateasca factura sau sa ii izoleze locuinta pentru a ii reduce consumul. Acelasi ONG care cere sa se inchida termocetrale functionale si sa nu se construiasca hidro ieftin pe rauri deja pline de hidrocentrale.
interesant aspectul cu rafinarea cristalului de siliciu. pana la urma cat de "verde" mai e energia din panouri solare?
Asta cu punem panouri peste haldele de steril, termocentrale si cariere de lignit o poate spune doar cineva care nu a trecut vreodata pe acolo.
In primul rand, ca sa pui panouri, terenul trebuie sa fie liber, plan, accesibil si sa poata sustine structura.
Terenurile fostelor termocentrale pot fi folosite. Dar vorbim de 10+ ani intre oprirea termocentralei si instalarea panourilor. Pentru ca acel teren trebuie curatat (dezmembrate instalatiile), stabilizat, si decontaminat.
Intr-o termocentrala sunt paduri de conducte. fire, stalpi si schele, plus nenumarate cladiri.
Haldele de steril trebuiesc compactate si refacuta scurgerea apelor.
In cariere teoretic avem pamant liber. Dar practic vorbim de o groapa plina de noroi, care, odata oprita exploatarea, se va umple de apa.
Nici eu nu sunt de acord cu montarea panourilor solare pe anumite terenuri. dar avem destule prin sud unde nici pepenii nu se mai pot cultiva (in special cele inclinate spre sud de pe malul terasei dunarii)
Quote from: nicolaem on March 19, 2023, 05:03:46 PMCompania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a demarat, pentru a cincea oară consecutiv, procedurile de atribuire a contractului ″la cheie″ de retehnologizare a amenajării hidroenergetice (AHE) Vidraru, cu putere instalată de 220 MW, una dintre cele mai importante centrale de producție din România, după ce cele 4 proceduri de achiziție anterioare, organizate din 2016 încoace, au eșuat, de cele mai multe ori din cauza neconformității ofertelor primite cu cerințele caietului de sarcini.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-lansat-a-cincea-licitatie-de-retehnologizare-a-uneia-dintre-cele-mai-importante-hidrocentrale-din-romania-20966457
Quote from: tom_sawyer on September 23, 2020, 09:44:43 PMQuote from: tom_sawyer on August 19, 2020, 08:48:08 PMNu mai stiu a cata oara e cand lanseaza licitatia asta:
Anunt de participare: [CN1023437 (https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100100885)] - RETEHNOLOGIZARE AHE VIDRARU
Valoarea totala estimata: 87.598.550 euro
Tip Procedura: Procedura competitiva cu negociere
1. Ofertant unic : ZHEFU HOLDING GROUP Co. LTD,
2. Ofertant unic : SINOHYDRO CORPORATION LIMITED,
3. Asociere : GE Hydro France (Leader),GRID SOLUTIONS ROMANIA SRL,ELECNOR SA,
4. Asociere : Romelectro (Leader),Litostroj Power d.o.o.,
[CN1053094 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100163737)] -
RETEHNOLOGIZARE AHE VIDRARUData publicare: 16.03.2023
Valoarea totala estimata: 145.637.000 EUR
Proiectul ,,Retehnologizarea AHE Vidraru" implică, în principal, realizarea:
a) lucrărilor de montaj pentru întreg ansamblul de echipamente mecanice și electrice aferente uvrajelor amenajării, precum și integrarea instalațiilor deja modernizate, inclusiv realizarea lucrărilor de construcții necesare ca urmare a înlocuirii / reabilitării echipamentelor;
b) lucrărilor de construcții și instalații aferente construcțiilor hidrotehnice existente (baraj, derivație sub presiune, centrală, bloc tehnic) în vederea consolidării acestora în conformitate cu normativele de construcții în vigoare, lucrări de reparații ale structurii de rezistență, construire depozit pentru deșeuri și materiale refolosibile;
c) unui sistem automat de comandă - control al funcţionării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice şi a serviciilor de sistem de la distanţă, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală;
d) lucrărilor de arhitectură în Centrală (refacere pardoseli și finisaje în spațiile tehnologice, recompartimentări spații) și Blocul tehnic (amenajare cameră de comandă);
e) serviciilor de evaluare a stării tehnice a instalațiilor, proiectare și inginerie pentru fiecare dintre unitățile tehnice funcționale ce fac parte din obiectivul de investiții, cu scopul finalizării unui întreg care să confirme indicatorii tehnico-economici aprobați ai investiției;
f) activităților de project management constând în coordonarea lucrărilor, serviciilor, activităților de achiziție/fabricare/procurare, livrare, testare, verificare, punere în funcțiune în vederea realizării unui Proiect de retehnologizare ,,la cheie".
Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 29.05.2023 13:30
Tip Procedura: Procedura competitiva cu negociere
https://www.economica.net/romania-va-avea-opt-hidrocentrale-noi-cu-o-capacitate-de-300-mw-pana-la-sfarsitul-acestui-deceniu-strategie_663672.html
termenele de punere în funcțiune:
65 MW (AHE Bumbești Livezeni) începând din 01.01.2024
12 MW (AHE Pașcani Siret) începând din 01.01.2025
55 MW (AHE Cornetu – Avrig (Câineni si Lotrioara)) începând din 01.01.2027
55 MW (AHE Surduc Siriu) începând din 01.01.2027
38 MW (AHE Siret Cosmești – Movileni) începând din 01.01.2027
35 MW (AHE Rastolița) începând din 01.01.2028
15 MW (AHE Cerna Belareca) începând din 01.01.2028
29 MW (AHE Izbiceni Dunăre, Islaz) începând din 01.01.2030
Quote from: reed on December 09, 2022, 01:14:00 PM
Am sa pun si niste poze mai tarziu din interior.De acum vreo 10 ani
Deci pozele sunt de 12 ani.Nu cred ca s-a schimbat mare chestie de atunci
camera masinilor
(https://i.imgur.com/4zqCoIg.jpg)
soclu turbina
(https://i.imgur.com/RdMesW6.jpg)
turbina in instalare (Era facuta la Resita)
(https://i.imgur.com/1y5DnbZ.jpg)
soclu turbina vazut de jos
(https://i.imgur.com/mDU59BE.jpg)
canalul de fuga catre turbina
(https://i.imgur.com/tqQpFDZ.jpg)
(https://i.imgur.com/8VIAm30.jpg)
(https://i.imgur.com/fQUgcgR.jpg)
(https://i.imgur.com/fsuxYtd.jpg)
(https://i.imgur.com/aL1oEbp.jpg)
aici se vor instala batardourile
(https://i.imgur.com/YX5zAs9.jpg)
(https://i.imgur.com/e1aT5Fm.jpg)
(https://i.imgur.com/HcTbaME.jpg)
(https://i.imgur.com/3nrUV43.jpg)
(https://i.imgur.com/lZzYpx3.jpg)
Quote from: tom_sawyer on March 19, 2023, 05:36:01 PMQuote from: nicolaem on March 19, 2023, 05:03:46 PMCompania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a demarat, pentru a cincea oară consecutiv, procedurile de atribuire a contractului ″la cheie″ de retehnologizare a amenajării hidroenergetice (AHE) Vidraru, cu putere instalată de 220 MW, una dintre cele mai importante centrale de producție din România, după ce cele 4 proceduri de achiziție anterioare, organizate din 2016 încoace, au eșuat, de cele mai multe ori din cauza neconformității ofertelor primite cu cerințele caietului de sarcini.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-lansat-a-cincea-licitatie-de-retehnologizare-a-uneia-dintre-cele-mai-importante-hidrocentrale-din-romania-20966457
[CN1053094 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100163737)] - RETEHNOLOGIZARE AHE VIDRARU
Data publicare: 16.03.2023
Valoarea totala estimata: 145.637.000 EUR
Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 29.05.2023 13:30
Tip Procedura: Procedura competitiva cu negociere
1. Asociere : ELECTROMONTAJ (Leader), Koncar - Engineering Co.Ltd. for production and services,
http://e-licitatie.ro/pub/procedure/statement/view/100200204
^ A fost anulată și această licitație.
Compania Hidroelectrica a relansat licitatia pentru atribuirea lucrarilor de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice (CHE) Raul Mare - Retezat. Valoarea estimata a contractului este de 136,5 milioane de euro, iar durata de implementare a acestuia a fost stabilita la 72 de luni. Compania de stat a mai organizat licitatie pentru atribuirea acestor lucrari in 2021, dar procedura a fost anulata deoarece singura oferta depusa a fost declarata neconforma.
Conform anuntului publicat pe platforma de licitatii publice, proiectul de retehnologizare urmareste eliminarea restrictiilor de functionare a generatorului (100/110 MW) si cresterea puterii acestuia de la 167,5 MW (in prezent) la minim 181 MW (in urma retehnologizarii); optimizarea costurilor pe MWh produs in centrala; cresterea veniturilor din servicii de sistem; cresterea performantelor si rentabilitatii investitiei peste nivelul initial; punerea in siguranta a tuturor uvrajelor amenajarii; adaptarea la legislatia actuala in vigoare; reducerea impactului asupra mediului; reducerea cheltuielilor cu materialele si a activitatii de intretinere, mentenanta preventiva si corectiva; obtinerea unui ciclu de viata cel putin egal cu durata normala de functionare conform HGR 2139/2004 pentru instalatii si echipamente; prevederea de materiale si tehnologii nepoluante.
Termenul-limita pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit la data de 8 aprilie 2024, ora 11:00.
https://www.agendaconstructiilor.ro/files/infrastructura/aquabis-contracte-de-lucrari-de-46-milioane-euro-pentru-extinderea-retelei-de-apa.html
is atat de triste licitatile astea de la hidro ca nici nu stiu daca mai au rost citite.
garantat va fi anulata si asta peste ceva vreme.
ma uit mai sus... vidraru 5 licitatii ratate.
retezat 2, tarnita ...
si mai sunt destule dar mie sila sa le caut.
incompetenti
N-am prea urmarit aceste licitatii, dar de ce se anuleaza? Pret prea mic, sau cerinte prea absurde, sau e alta cauza?
nu stiu, doar observ....
un mic search "licitatie anulata hidro" :
https://www.wall-street.ro/articol/Economie/115577/licitatia-hidroelectrica-pentru-un-sistem-it-de-11-milioane-de-euro-a-fost-anulata-a-doua-oara.html
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) a hotarat in data de 17 ianuarie, pentru a doua oara, sa anuleze licitatia Hidroelectrica pentru achizitionarea unui sistem informatic
10 ani dupa:
https://ziare.com/hidroelectrica/hidroelectrica-servicii-it-facturare-licitatie-anulata-1804234
vad ca nici alea de achizitii masini nu merg mai bine:
https://economedia.ro/hidroelectrica-anuleaza-licitatia-de-45-milioane-de-euro-pentru-inchirierea-a-200-de-masini.html
Şi a doua licitaţie de retehnologizare a hidrocentralei de la Căpăţâneni a fost anulată
https://interesargesean.ro/si-a-doua-licitatie-de-retehnologizare-a-hidrocentralei-de-la-capataneni-a-fost-anulata/
Compania Națională de Electricitate din Bulgaria (NEK) și compania românească Hidroelectrica reactivează un proiect datând din perioada comunistă de construire a unei centrale hidroelectrice comune pe Dunăre, între orașele Nicopole din Bulgaria și Turnu Măgurele din România, a declarat pe 14 februarie ministrul bulgar al Energiei, Rumen Radev, citat de presa bulgară.
A treia hidrocentrală românească de pe Dunăre, Turnu Măgurele-Nicopole: oficialii bulgari spun că se reactivează proiectul la care lucrează NEK și Hidroelectrica
Proiectul datează de acum 50 de ani și s-a lucrat la el în anii '80 și '90, a declarat directorul NEK, Martin Georgiev. El a spus că acesta include și construcția unui al doilea pod pe Dunăre care ar urma să lege cele două țări. Se estimează că această construcție ar costa cele două țări 6 miliarde de euro, potrivit presei bulgare.
,,Acesta este un proiect transfrontalier în care centrala hidroelectrică înseamnă doar o mică parte din beneficii – este un proiect important de infrastructură, care va asigura o conectivitate importantă între cele două țări – de drumuri, de căi ferate, de rețele energetice, deoarece va exista o substație, și va fi îmbunătăți și navigația și gestionarea riscurilor de inundații", a declarat Georgiev.
El a adăugat că, în prezent, cele două țări actualizează vechile proiecte, revizuindu-le din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al mediului. Centrala hidroelectrică ar trebui să aibă o capacitate de 800 MW. Presa bulgară amintește însă că ecologiștii se opun cu vehemență proiectului, spunând că acesta prezintă riscuri pentru biodiversitate. Între Nicopole și Turnu Măgurele există mai multe insulițe care sunt rezervații naturale și care ar putea fi distruse de lucrările de construcție, amintesc ei.
Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopol nu este o idee nouă, iar primele studii pentru această hidrocentrală, care să fie relizată împreună cu Bulgaria, au fost făcute încă din anii 60. Atunci se numea Cioara-Belene, numele actual fiind preluat din anul 1972. În 1975 a fost semnat la Bucureşti acordul dintre România şi Bulgaria pentru realizarea şi exploatarea Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopol, iar trei ani mai târziu proiectul tehnic comun.Tot atunci au fost inaugurate şi lucrările, care s-au oprit însă.
Fostul director Hidroelectrica, Bogdan Badea, spunea acum șase ani că proiectul este unul benefic pentru România, iar compania este pregătită să participe la realizarea lui, dar atrăgea atenţia că este nevoie de un nou acord între state.
În esenţă, iată ce presupune Complexul Hidrotehnic.
două centrale hidroelectrice identice ca echipare şi putere, una aparţinând României amplasată pe malul stâng, cealaltă Bulgariei amplasată pe malul drept;
două staţii de conexiuni, una pe malul stâng, iar cealaltă pe malul drept, care sunt interconectate între ele printr-o linie electrică aeriană care traversează Dunărea;
două ecluze pentru navigaţie împreună cu construcţiile de navigaţie aferente, una pe malul stâng şi cealaltă pe malul drept;
baraje deversoare de beton pentru evacuarea apelor mari ale Dunării. Atât barajul părţii române cât şi cel al părţii bulgare sunt amplasate pe ostrovul Pavel, pe malul stâng;
o ecluză de viteză și două scări de pești;
baraje nedeversoare, care închid frontul de retenţie între uvrajele de beton din frontul de retenţie, cât şi barajul de pământ care face legătura cu malul înalt.
Proiectul vechi mai presupunea şi construirea a două poduri peste baraje. ,,Traversarea nodului hidrotehnic s-a prevăzut a fi realizată printr-un pod suprapus cu cale ferat ă dublă şi drum tehnologic la primul nivel şi autostradă cu două benzi pe sens şi trotuare la nivelul al doilea", scrie în proiect.
Câtă energie se produce
În primul amplasament, cel analizat în perioada comunistă, hidrocentrala de pe partea românească va avea 12 turbine, cu o putere instalată de 420 MW, care, la o cădere netă de 9,10 m şi un debit instalat de 5.510 metri cubi pe secundă vor avea o producţie medie anuală de 2,21 GWh de electricitate. Investiţia totală a părţii române ar fi de 2,57 miliarde de euro (date de acum patru ani), dintre care cea energetică 1,53 miliarde (832 de milioane nodul hidrotehnic şi 698 de milioane lacul de acumulare).
Al doilea amplasament este mai ieftin de realizat dar hidrocentrala pusă aici ar produce mai puţin. Cele 12 turbine cu o putere instalată de 420 MW vor avea o producţie medie anuală de 1.94 GWh, la o cădere de 8,20 metri şi un debit instalat de 4.965 metri cubi pe secundă. Costul total pentru partea română ar fi însă de doar 2,09 miliarde de euro, din care investiţia energetică aproximativ 1,25 miliarde, din care 745 de milioane nodul hidrotehnic şi 494 de milioane lacul de acumulare.
Indiferent de amplasamentul ales, durata propusă pentru realizarea complexului hidrotehnic este de opt ani.
https://www.economica.net/a-treia-hidrocentrala-romaneasca-de-pe-dunare-turnu-magurele-nicopole-oficialii-bulgari-spun-ca-se-reactiveaza-proiectul-la-care-lucreaza-nek-si-hidroelectrica_725553.html?fbclid=IwAR0nOYZOPZo_TyRGqUPcKztCoNU9XImrcWskjIr6m7V3173HoZq_apU32Io_aem_AYyPBLYdoCHImyFs-zAOVHlc6cYBZ6zGz0Bi30V-7v9e8aPTY9iagAaLxBsqOncvgzA
Am eu impresia sau malul romanesc e foarte plat si va fi nevoie de diguri pe o lungime apreciabila?
o parte sunt probabil deja facute. Planurile sunt foarte vechi. Este veriga lipsa din amenajarea Oltului pentru navigatie pana la Slatina.
Hidroelectrica vrea să repartizeze către acționari 100% din profitul de 6,3 miliarde lei realizat anul trecut / Statul român, care deține 80% din acțiuni, va încasa astfel peste 5 miliarde lei
,,Hidroelectrica propune acționarilor repartizarea a 100% din profitul net realizat pe parcursul anului 2023, conform prevederilor legale și a politicii companiei. Propunerea vine în contextul unei performanțe financiare remarcabile și a unei creșteri semnificative a profitabilității. Reamintim că profitul net înregistrat în anul precedent a fost de 6,3 miliarde lei, iar performanța financiară a fost dublată de realizarea uneia dintre celei mai de mai de succes listări din lume în 2023", anunță compania.
economedia.ro (https://economedia.ro/hidroelectrica-vrea-sa-repartizeze-catre-actionari-100-din-profitul-de-63-miliarde-lei-realizat-anul-trecut-statul-roman-care-detine-80-din-actiuni-va-incasa-astfel-peste-5-miliarde-lei.html)
Anii trecuți se limitau la 90%.
Si investitii...oha.
trist, rusinos... guvernare incapabila
Quote from: shift2rail on April 04, 2024, 05:12:27 PMRevine in actualitate proiectul gigantic de 2 miliarde eur din zona Bazias-Socol, hidrocentrala cu pompaj+parc eolian+parc fotovoltaic, 3 in 1:
https://www.economica.net/o-decizie-finala-de-investitie-pentru-o-hidrocentrala-cu-pompaj-este-foarte-aproape_737720.html
Șeful DEN a refuzat să spună despre ce proiect de hidrocentrală cu pompaj este vorba. Este clar însă că nu poate fi vorba despre cunoscutul proiect de la Tarnița, în condițiile în care încă nu s-a stabilit nici măcar cine va face studiul de fezabilitate. De asemenea, întrebat dacă este vorba despre proiectul gigantic din zona Cazanelor Dunării, Ivan s-a mărginit să spună că "ar fi bine să fie făcut și acesta".
Un alt proiect despre care s-a vorbit în trecut este al unei hidrocentrale cu pompaj în Bistrița, pe lacul Colibița, pus pe masă acum zece ani, derulat atunci de o companie locală, SC Hidro Electrica Transilvania SRL cu sediul în Satu Mare. Nu sunt multe referințe despre acest proiect, s-a spus atunci doar că ar fi vorba despre o investiție de 200 de milioane de euro.
Un proiect de hidrocentrală cu pompaj vrea să dezvolte și omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius, a relatat în urmă cu o lună Profit.ro. O firmă controlată de acesta a resuscitat un proiect de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de sute de MW, vechi de cel puțin 12 ani, centrală gândită să fie amplasată în județul Neamț, pe lacul Bicaz (Izvorul Muntelui).S-ar putea să fie vorba de Bicaz, un indiciu a dat ieri ministrul energiei:
Salut faptul că ieri s-a pus în funcțiune o mare capacitate de stocare în România, cred că este cea mai mare de până în prezent, este exact nevoia de care sistemul nostru are nevoie, atât stocare în baterii, cum este cazul investiției de ieri, cât și stocare în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj - proiectul Tarnița-Lăpuștești, despre care am mai vorbit, dar nu numai Tarnița-Lăpușești, există și la Bicaz o inițiativă similară și se pot gândi și în alte zone ale României.min. 36:20