Quote from: AlexAllex on October 28, 2015, 07:22:51 PM
S-a câştigat licitaţia pentru DOUĂ TUNELURI PE SUB DUNĂRE (SF)
Quote
Potrivit primarului Marius Stan, licitaţia pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre a fost câştigată de consorţiul Louis Berger, cu o ofertă de 3,8 milioane de euro.
(...)obiectivul contractului este de a furniza Primăriei soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi (cu legătură rutieră la drumul DN 2B - E78 - E584) şi malul drept al Dunării, în localitatea I.C.Brătianu, judeţul Tulcea (cu legătură rutieră la DN22E).
Intregul articol aici (http://www.viata-libera.ro/prima-pagina/71616-s-a-castigat-licitatia-pentru-tunelul-pe-sub-dunare-contractul-va-fi-semnat-saptamana-viitoare)
^^^
Este vorba despre licitatia [157266] / 19.02.2015, atribuita in 02.12.2015 catre LOUIS BERGER.
Valoare estimata: 22,089,500.00 RON fara TVA
Valoare atribuire: 11,697,210.00 RON fara TVAQuote
Etapa I: Initierea proiectului – analiza oportunitatii investitiei:
Etapa II:
1)Elaborarea studiului de fezabilitate si a studiului de oportunitate în conformitate cu OUG 34/2006, HG 71/2007 si a Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii în România aprobat prin HG 1517/2009, daca în urma analizei efectuate în Etapa I va fi identificata oportunitatea finantarii proiectului de tunel cu aportul sectorului privat, printr-un contract de concesiune.
2)Elaborarea documentelor de selectie si evaluare a partenerului privat în conformitate cu legislatia relevanta la momentul respectiv:
sau
3)Elaborarea tuturor documentatiilor necesare accesarii solutiilor alternative de finantare, pe baza cerintelor finantatorilor.
Etapa III
În functie de solutiile de finantare identificate, Etapa a III-a poate consta din:
1)Efectuarea selectiei partenerului privat si semnarea contractului
sau
2)Asistenta la obtinerea finantarii din fonduri publice prin actualizarea si completarea documentatiei relevante elaborate în Etapa II.
(http://i.imgur.com/fN4XWyC.jpg)
Exista SPF din 2013 facut de BASLER & HOFMANN.
(http://imgur.com/I3cb6GO.jpg)
BASLER & HOFMANN au recomandat varianta C.
(http://imgur.com/Um3bhhs.jpg)
(http://i.imgur.com/exrEcAj.jpg)
SPF-ul facut de BASLER & HOFMANN in 2013 recomanda un traseu cu o banda pe sens, la Est de Galati, mai lung, dar cu tunel de 2000 m (al doilea ca si lungime dintre cele 3 variante studiate). Toate alternativele studiate aveau inclusa si o statie de taxare.
(http://imgur.com/usoT1Jf.jpg)
Dar primaria Galati vrea acum 2 tuneluri cu cate 2 benzi pe sens. ???
Pe de alta parte, CNADNR vrea sa faca ""Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila", propus a se realiza pe teritoriul judeţelor Tulcea (localităţile Smârdan si Jijila) şi Brăila (mun.Brăila şi comuna Vădeni)", pentru care a si solicitat acordul de mediu.
Detaliile despre pod le-am trecut aici (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=50.msg94063#msg94063) si aici (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=12.msg94059#msg94059).
2 tuneluri cu cate 2 benzi inseamna 2 tuneluri unidirectionale cu 2 benzi pe sens sau 2 tuneluri cu cate 2+2 benzi?
2 tuneluri cu cate 2 benzi = 2 tuneluri unidirectionale cu 2 benzi pe sens = 4 benzi in total
In cazul in care doresti, poate muti datele tunelului de la Plugova aici, te rog.
Latimea de 9 metri. Asta e normativul?
Quote from: stangabriel on December 28, 2015, 02:42:26 PM
Cati bani tunelul?
Păi, dacă ne uităm un pic pe vechiul SF, se propune tunel pe o lungime de 782 m. Pornind de la standardul de cost (http://www.cnadnr.ro/Standarde/tunel-2%20benzi+urgenta.pdf), 115.775 lei/ml x 782 ml = 90.536.050 lei. Plus cheltuielile indirecte, tot din standardul de cost, încă vreo 18% din valoarea de bază a investiției, adică un total de 106.832.539 lei (~ 23.635.517 euro), care teoretic ar acoperi și exproprierea terenului, proiectarea și asistența tehnică pe perioada lucrărilor, consultanța, organizarea de șantier, etc.
(http://i.imgur.com/XvOVDsw.jpg)
(http://i.imgur.com/FL0RmCm.jpg)
(http://i.imgur.com/OTWxL7q.jpg)
(http://i.imgur.com/CufbIgL.jpg)
Quote from: stangabriel on December 28, 2015, 06:51:27 PM
Latimea de 9 metri. Asta e normativul?
SF-ul sugera două benzi de circulație de 3,75 m plus două trotuare de 0,75 m. Deci 2 x 3,75 + 2 x 0,75 = 9 m. În standardul de cost este inclusă și o bandă de urgență de 3,50 m (e practic un tub pentru o cale unidirecțională de autostradă), dar standardul nu cuprinde și costurile pentru instalațiile de aerisire, semnalizare, telecomunicații, refugii, galerie de evacuare, etc, deci tunelul ar ieși mai scump decât l-am calculat eu.
Ar fi exact ce trebuie. De fiecare data cand am mers pe acolo, asfaltul de la serpentine era cel mai deteriorat de pe tot Dn6 reabilitat.
si cu adevarat aceasta ruta nu va avea probleme cu zapada. Sunt si tunelele de pe defileul Dunarii. Trebuie facut ceva.
Dacă s-ar licita acest tunel pe FIDIC Galben, proiectare și execuție, probabil s-ar obține prețuri bune, pentru că ar participa și firme mai mici specializate în așa ceva, nu doar firme mari care construiesc autostrăzi.
Quote from: hentz on December 28, 2015, 04:16:09 PM
Cine ma lamureste si pe mine,unde ar putea fi tunelul Plugova ,aprox intre care kilometri? Exista vreo propunere?
Vezi detalii mai sus. Scopul era de a evita dealul ăla plin de serpentine.
Nu mai găsesc planul de încadrare în zonă, dar traseul era ceva de genul:
(http://i.imgur.com/viSxJZ7.jpg)
cred ca ar fi fost ceva mai drept (intepand DN57B mai la sud). Nu vad rostul de a ajunge spre sperpentine cand poate traversa dealul pe drept.
Totusi nu inteleg cum ar putea sa traverseze raul Belareca....ala o ia spre Iablanita.
Da, si eu stiu ca varianta mergea mai mult pe traseul 57A iar cu raul Bela Reka cred ca se intalneste mai la sud, aproape de Mehadia. Nu stiu daca il traverseaza sau e un pod tangential pe un cot. Dar nu mai tin minte toate detaliile.
Pe desenul lui nenea_hartia nu apare curba la stânga cu rază de 620 metri...
Dacă facem o asemenea curbă si cum "pe sectorul de tunel drumul este în rafinament" este clar că va înţepa DN-ul mult mai la sud...
Am auzit ca în ultimul CTE nu știu ce idei lea mai trecut prin cap celor din CNADNR și ia pus pe proiectanți sa mai facă nu știu ce varianta (ceva de genul ca tunelul sa plece de undeva din niște străzi. ...ca sa fie mai scurt...sau ceva de genul ăsta. O aberație săi tina pe proiectanți aia 8 joc de glezne și sa mai amână totul încă un pic.)
Trebuie repusă pe tapet problema la ultima întrebare cu acest subiect nea fost dat un răspuns în scarba: ca se va face atunci când vor mușchii lor și nu mai devreme...posibil niciodată.
ma gandesc cat costa un singur tunel pe o cale, sub 1km, intr-o zona usor accesibila, care traverseaza un "delusor" de nici 200 m, si ma gandesc cu groaza la ce trebuie sa construim pe Pitesti - Sibiu.
Toate actiunile CNADNR au fost impotriva proiectului. CNADNR nu a dorit NICIODATA acest tunel. A fost cererea CE de a se elimina toate "bottleneck-urile" de pe traseul Coridorului IV Sud (la acea vreme).
Tunel la CNADNR = funie la casa spânzuratului... :D
CNADNR= Evul Mediu in transporturi.
Tare imi e teama ca vor veni cu solutii fanteziste pentru a scapa de asemenea etichete.
Imaginati-va ca vor sa faca 12 km de tunel pt varianta 3 a PiSi, cand pot obtine acelasi rezultat cu doar 5 km.
Iar daca la Plugova ventilatia poate fi si naturala (banuiesc ca se refera la puturi de ventilatie forate perpendicular de pe varful dealului), cand ai un munte de cateva sute bune de m deasupra, din roca dura, este putin mai greu si necesita atentie mult mai mare.
Acelasi "trend" il vedem si la Galati, al carui primar are vise umede cu 2 tunele pe sub Dunare (si pe sub nivelul marii).
SPer sa nu ne modernizam fortat ci sa ne modernizam inteligent. Adica sa gandim inainte.
E cool tare Galatiul....altfel nu-mi explic cum de arunca pe apa Dunării 3,8 mil.de euro.....probabil toate celelalte probleme ale comunitații au fost rezolvate
Hai sa va ofticati un pic. Tunel cu lungimea de 3856m
http://www.youtube.com/v/AC8zDC0Uuj0
Care este aici: https://goo.gl/maps/yM1jyeZNcku
si face parte din autostrada O33, in constructie, ce va lega Istanbul de Izmir, via Bursa si via unui pod peste golful Izmit
Mă calcă pe nervi turcii ăştia...
Ei n-au învățat să facă deblee ?!....:D
Serios acum, 3 (trei) benzi pe sens ?...
Wow !!!
Şi pun pariu că nu sapă la el de 20 de ani... :(
vorbim de autostrada Istanbul (14-15 mil)- Bursa (2,8 mil loc zona metro) . Acel tunel se continua cu.... (https://goo.gl/maps/mNwCv4zowrR2)
Dupa Bursa, urmeaza Izmir-ul cu peste 4 mil de locuitori...
si in partea sudica a tunelului au un mega-debleu!
3 benzi nu sunt chiar atat de multe!
Va rog discutati pe threadul asta doar despre tunelurile din tara. Pentru vecini/europeni aveti threadurile generice de drumuri. :cheers:
Daca e sa discutam doar despre tunelurile rutiere din tara, atunci ar trebui redenumit topicul in "Tuneluri: planuri si proiecte" :lol:.
@nenea_hartia - putem face un calcul pentru Tunel Meses? 2,4 km lungime.
Ce costuri suplimentare apar la o astfel de lungime (peste ce ai explicat pana acum), procentual.
Termenul de executie estimat de Bechtel (2 ani) e unul fezabil ?
Quote from: ciprebbe on January 05, 2016, 08:02:09 PM
@nenea_hartia - putem face un calcul pentru Tunel Meses? 2,4 km lungime.
Ce costuri suplimentare apar la o astfel de lungime (peste ce ai explicat pana acum), procentual.
Termenul de executie estimat de Bechtel (2 ani) e unul fezabil ?
Este dificil de estimat ,standardele de cost se refera doar la tunel,accesele(viaducte si lucrari speciale de consolidari) nu sunt luate in considerare,acestea reprezinta 30-40% din costul final,plus ca la tunelul Meses probabil va fi nevoie de un tub cu 3 benzi.
3 benzi?! ce face DN 2 reloaded? nu inteleg...poti sa explici te rog?
Panta longitudinala mare,necesar banda pentru vehicule lente
Adica 2 coborare si 3 benzi urcare .
Unul dintre cele doua tuburi(un sens) ar trebui sa aiba 3 benzi din cauza pantei, prima banda fiind destinata vehiculelor grele.
Chiar e nevoie de 3 benzi? Nu e limitare oricum? banda de urgenta nu se mai face, nu?
Tunelul nu va fi în plan orizontal. Asta vrea să spună. Tubul în urcare va avea 3 benzi și celălalt 2. N-are nimic de a face cu DN2 pentru ca vorbim de 2 tuburi în total 5 benzi. Dar....dacă o văd și pe asta...atunci le-am văzut pe toate.
@Ionut,
De dragul... tunelului, ca exemplu de cum trebuie sa fie tunelul de autostrada dar si ca timp de executie (lucrul a inceput in febr 2012, finalizat in mai 2015), te rog sa lasi postarea aici.
Deci doua tunelui de 3.5km executati in 3 ani.
danutzu,
ţi-am mai spus că turcii ăştia mă enervează maxim... :D
Cum mama naibii în doar 3 ani ?!...
Când lucrează la noi, nu sunt în stare să îşi facă organizarea de șantier nici în juma' de an... :(
(centura Bacău)
Mă rog, hai să revin on-topic.
Dacă ei au făcut aproape 4 km de tunel în 3 ani (deci 1,3 km/an), atunci cele de pe LD 2 se pot face într-un singur an, dacă se apucă simultan de ele.
Nici unul nu ajunge la 1 km...
La LD2 sunt 3 (perechi de) tuburi, cel mai lung e la sfert din ce au făcut turcii...
Nu are sens sa ne comparam cu turcii, ca iar o sa ramanem cu buza umflata. Eu zic sa ne uitam la cat a durat constructia tunelului de la Sacel. Parca a fost cut-and-cover. Pentru tunele asemanatoare, se poate face o proportie dupa distanta, iar la cele forate, dupa distanta * 1.5(sa zicem). Singura sansa sa ajungem pe aproape de exemplul dat e sa avem un CNADNR privat, cu management cu experienta externa.
@TibiV
Pe mine ma enerveaza turcii astia cu TOATA infrastructura pe care o au si pe care o vor avea.
Bine, nu o fac ei de capul lor. Au si Astaldi, si firme japoneze pentru podurile suspendate.
Mai ales ca am "savurat-o" de mai multe ori.
Si, DA, in 3 ani si nu auzite din povesti ci pe pozele din istoricul GEarth
Dar sa revenim la subiect, tunelele de pe LD se vor face forate dar cu metoda NATM, pentru ca nu are sens cu TBM.
Dar poate s-a mai discutat.
Quote from: stangabriel on January 05, 2016, 09:05:56 PM
Adica 2 coborare si 3 benzi urcare .
Din experienta de pe afara, pe autostrazi nu prea se practica asta.
Daca e nevoie de 3 benzi la urcare, e nevoie de 3 si la coborare. Explicatia e ca daca declivitatea e mare, viteza trebuie limitata si la coborare pentru vehicule grele (ca sa nu supraincalzeasca franele). Odata ce ai limitat viteza pentru camioane la 60Km/h (necesar peste 4%), practic ai blocat prima banda la 60Km/h.
Atunci nici a noua n-o poti lasa la lier, ca devina diferenta de viteza periculoasa, si automat limitezi si a doua banda la 90Km/h. Fiind in tunel, fara banda de urgenta standard, probabil limitarea ar fi si mai drastica, probabil 50 pentru camioane si 80 pe a doua banda, la o declivitate peste 4%.
eu consider ca e sufiecient 2 benzi, pentru nivelul Romaniei; nu se intampla nimic daca se merge 3 km cu 80km/h. (tineti cont ca se face din buget si daca vrem ceva executat ar trebui sa ramanem realisti.
Chiar as indrazni sa spun ca ar fi suficient doar un tub de 1x1 initial, dupa cum a dat cineva exemplu ca se practica in tarile vestice (se face al doilea tub la 10-15 ani distanta)
^
De acord cu un singur fir de tunel. Cu o remarca, trebuie si banda de urgenta, altfel, daca se intampla ceva in tunel, la 1+1 nu mai reuseste sa intre cei de la pompieri/ambulanta, sau sa iasa cei prinsi.
La tunele mai mari de 1 km trebuie neaparat banda de urgenta (nu doar acele portiuni de stationare). Dar ar tb sa incepem cu 1 fir de tunel de 9-10 m latime, adica sa permita circulatia in dublu sens in caz de vehicul oprit!
Totusi, nu stiu cum se face evacuarea! De obicei se face prin al 2-lea tunel, care aici nu exista. Nu stiu exact de la ce lungime se impun acele masuri suplimentare de siguranta.
PS. tunelul Plugova tb sa aiba 9 m latime.... era un exercitiu perfect.
oricum 1 tub (chiar si cu banda de urgenta) e sigur mai ieftin fata de 2 tuburi, nu? nu ma pricep la partea tehnica, dar eu consider ca si un tub ar fi suficient initial si mai important sa se continue autostrada la capetele lui. Banuiesc ca econmia financiara nu ar fi nesemnificativa. Ar putea cineva sa estimeze aproximativ cu cat ar fi mai ieftina o solutie cu un singur tub fata de 2 tuburi? merci
Cu 50%.
^^^ ha ha ha :)))..... cat e estimarea valoric ma refeream.
tuelul Meses ar tb sa aiba 2,4 km?! 1 tub de tunel costa 27 mil euro/km = 65 mil euro tubul. 135 dublu sens.
Asta e doar constructia. Echipamentele de ventilatie si semnalizare sunt separat.....Asadar va ajunge cam la 150 mil euro tot tunelul. Facem doar 1 tub....75 mil euro
pare semnificativa diferenta de 75 mil eur pentru acest moment in Romania, ar insemna 10 km de autostrada la capetele acestui tunel.
Parerea mea este ca o solutie cu 1 tub este mai buna in acest moment.
Dupa parerea mea o declivitate mare (urcare) in tunel nu este buna, trebuie evitata pe cat posibil. La urcare vehiculele grele sunt puternic solicitate, riscul de producere al unei defectiuni este mare. Am vazut deseori masini sau camioane ramase in pana fix pe urcari puternice.
In cazul in care totusi este de neevitat, as opta pe urcare pentru 2 benzi normale + banda de urgenta. Eventuale vehicule in pana sa poata trage pe banda de urgenta. Daca avem 3 benzi de circulatie fara banda de urgenta lucrurile se pot complica f. mult. Se va circula cu viteza, se vor face depasiri in tunel, iar un eventual vehicul oprit poate constutui o mare problema.
In general in Europa tunelele de autostrada au doar 2 benzi, fara banda de urgenta (cu alveole pentru oprire de urgenta din 500 in 500 m), dar consider ca este o greseala. Au avut loc nenumarate accidente din acest motiv, unele extrem de grave. Insasi largirea si mai apoi retragerea in dreptul acestor alveole este cauza unor accidente mortale, in care vehiculele au intrat in plin in punctul de retragere.
Eu cred ca merita investitia suplimentara in banda de urgenta. Sa nu uitam ca este aproape imposibil de largit ulterior tunelul (costuri enorme), daca ne dam seama ca am gresit.
In schimb solutia construirii in faza initiala a unui singur tub este binevenita. In acest caz in faza initiala se poate circula in tunel pe cele 2 benzi laterale, iar banda din mijloc sa fie de urgenta pentru ambele sensuri de mers. Ulterior, cand se da drumul la alt doilea tub, banda din dreapta devine de urgenta, iar celelalte doua de circulatie.
In toate situatiile 80km/h si radar fix permanent in tunel.
Situatia proiectelor in 18.04.2016 (http://www.cnadnr.ro/img/tabel/STADIULPROIECTELORINDERULARE.pdf)
Autostrada Brasov - Bors, Tronson Mihaiesti - Suplacu de Barcau
17.03.2016 / 18.04.2016
Studiul de Fezabilitate a fost revizuit de catre proiectant pentru sectiunile 1,2,4 si 5, urmand a fi supus avizarii CTE-CNADNR, CTE-MT si CTE Interministerial in vederea promovarii actualizarii indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie.
Pentru sectiunea 3 care integreaza si Tunelul Meses actualizarea Studiului de Fezabilitate se va finaliza dupa definitivarea si avizarea studiului de traseu al Tunelului Meses.
Autostrada Brasov - Bors, Tunel Meses
22.01.2016 / 17.03.2016 / 18.04.2016
Termenul contractual este de 12 luni. Termenul de finalizare al Studiului de Fezabilitate este de 6 luni de la data de incepere a contractului (20.04.2015).
In prezent Proiectantul a transmis la CNADNR, dupa numeroase comentarii, completari si modificari solicitate de CNADNR, o documentatie pentru alegerea variantei optime de traseu care va putea fi supusa analizei CTE CNADNR in prima sedinta a consiliului.
Tinand cont de faptul ca Proiectantul :
- a avut o slaba mobilizare;
- nu a reusit sa furnizeze informatiile, in forma si cu continutul solicitate de CNADNR SA;
- nu a reusit sa furnizeze in temenul prevazut de contract toate documentele Studiului de Fezabilitate,
CNADNR va aplica penalitati de intarziere Proiectantului, iar in cazul in care acesta nu se conformeaza cerintelor contractuale impuse, CNADNR va rezilia contractul de proiectare.
Tunelul Meses
http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2793B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2793B.pdf)
(http://i.imgur.com/CLJQjRU.jpg)
^^ :cheers: S-a facut anu'..cu stadiu fizic/financiar inexistent nu cred ca are sanse in CTE.
Deci e oficial ca avem SF revizuit pe 4 din 5 sectiuni (lipsind de la mijloc tunelul). Practic daca ar exista bani si vointa se pot scoate la licitatie. Cred ca sunt singurele tronsoane de autostrada care au astazi SF valabil ( si nu se vor licita :) )
aceast mod de lucru al CNADNR-ului este sub orice critica...de ce trebuie sa treaca 6 luni ( la tunelul Meses ,de la data de finalizare) sau peste 14 luni la A10 lotul 1!!!!!!!!!!!!!!,sa nu se intre in normalitate si CNADNR sa nu rezilieze ???
in ce an oare se v-a deschide si la noi unul din "multele" tunel-uri preconizate sa se construiasca ?
Cel mai lung tunel din lume se deschide pe 1 iunie. A costat 11 mld. euro
http://www.capital.ro/cel-mai-lung-tunel-din-lume-se-deschide-pe-1-iunie-a-costat-11-mld-euro.html
^^
La acest proiect au lucrat atat Pizzarotti, cat si Imbecilio. Impreuna cu altii, of course.
Deci prin alte parti se poate.
Am trecut prin Sveti Rok - https://goo.gl/maps/1x8DX8U4fAA2 . Wow - 5.5 km de tunel.
Am intrat din partea S, asta insemnand ca am urcat si cu a 2-a ceva timp ca e abrupt acolo.
Si ma gandeam: cata economie de combustibil se face prin existenta acestui tunel si deci mai putina poluare.
Dar daca era mai jos tunelul, exemplu: avea 10 km, nu mai costa 1mld, ci 2, dar si fiecare masina economisea 1l de benzina acolo, la 12.500 de masini zilnic ... uite 12.500e economie.
Deci intrebare: se tine cont de asa ceva in SF-uri? Aspectul are pondere mare ca si procent in luare deciziei?
Am trecut și eu pe acolo anul acesta. Într-adevăr, wow. Între cele două capete ale tunelului, temperatura a variat cu 6 grade și vegetația era cu totul diferită (păduri de conifere înalte în nord, arbuști mediteraneeni mici în sud). Ai senzația că ai intrat în tunel și ai ieșit în cu totul altă parte a lumii.
Nu stiu cum e in alte locuri, dar la Sveti Rok erau nevoiti sa urce autostrada oricum caci in partea Nordica altitudinea podisului e de 500-600 de metri. Asa ca, cred eu, e mai preferabil sa puna panta in afara tunelului si nu in interiorul acestuia.
Pai nu de aia au si bucla aceea? Ca sa creasca distanta inainte de tunel sa poata avea o panta decenta. Numai ca ei acolo urca de la nivelul marii la 5-600 m in numai 20 de km, din care vreo 7 prin tunele si vreo 5 castigati din bucla aceea.
E chiar mai rau: urca 5-600 de m in maxim 10 km si de aceea au si bucla aceea.
Recunosc ca inainte de traseu ma si gandeam: ce naiba i-a apucat pe astia sa faca bucla si ma gandeam ca ocolesc un munte si nu au vrut sa faca tunel, cand era urcusul.
Dar intrebarea mea era legata de ecologie si castig prin faptul ca nu mai consumi l de benzina, daca stiti sa se tina cont de lucrurile astea cand se face un tunel.
Despre Tunelul Meses despre care intrebati pe topicul A3 -numai abureli nimic concret
Lucrarile la Tunelul din Meses vor fi licitate abia in luna mai, dar aici vor demara si primele lucrari
"Homor spune ca tunelul din Meses va fi construit separat de restul autostrazii si, cel mai probabil, primele lucrari la autostrada din Salaj vor demara la Tunelul Meses.
"Tronsonul (salajean – n.r.) este impartit in cinci sectoare. Vom scoate la licitatie (lucrarile – n.r.) pentru loturile 1,2,4 si 5. Sectorul 3, unde exista tunelul de la Meses,
Lucrarile la Tunelul din Meses vor fi licitate abia in luna mai, dar aici vor demara si primele lucrari va fi scos separat la executie. Pentru tunelul de la Meses avem un contract si ni s-au prezentat trei variante de tunel. Am avut observatii si este in revizuire, in implementarea observatiilor. Estimam ca in luna mai vom lansa licitatia pentru executie."
http://www.graiulsalajului.ro/lucrarile-la-tunelul-din-meses-vor-fi-licitate-abia-in-luna-mai-dar-aici-vor-a-52972 (http://www.graiulsalajului.ro/lucrarile-la-tunelul-din-meses-vor-fi-licitate-abia-in-luna-mai-dar-aici-vor-a-52972)
In general arunca cu abureli....dar deja ceva care excede mandatul actualului Guvern si f.posibil si al actualului director Cnair nici nu merita comentat...pielea ursului din pădure e putin spus
Mai bine ar spune cand va fi gata studiul de fezabilitate pentru tunelul Meses. Si sa ne spuna si noua varianta aleasa (din cele 3). Si dupa aceea sa vorbeasca de licitatie pentru lucrari. Si nu ne spune daca lucrarile se scot pe FIDIC Galben sau Rosu.
Parca au contractat doar SF, nu si PT ?
De unde rosu ?!...
Contractul este pentru SF "simplu", da.
Eu ma refeream la lucrari - poti lansa lucrarile pe FIDIC Galben (adica design&build, dai proiectarea si executia la aceeasi companie) sau FIDIC Rosu (adica licitezi PT+DTAC mai intai unei firme si apoi faci licitatia pentru executie cu alta firma - ai doua contracte separate, de fapt).
Nu cred că e prea potrivit un astfel de contract (FIDIC Cartea Roșie) pentru tunele.
O lectură instructivă aici: http://www.ytmk.org.tr/files/files/12_TUG_contract.pdf
Dacă nu vom folosi de la început aceste best practices și lecții învățăte de alții, ne vom lovi de tot felul de probleme în implementarea contractelor.
Presupun ca motivul esential pentru care n-ar fi potrivit Rosu e sa-i dai mana libera constructorului (desigur, sa fie serios si cu experienta pe tunnelling) sa vina cu solutia cea mai buna, dupa principiul ca FIDIC Galben este cu atat mai potrivit pe masura ce lucrarile cresc in complexitate si dificultate. Corect? Bun. Pai Galben atunci, dar poate facem un caiet de sarcini cum trebuie ca sa atragem si noi o oferta si, implicit, o companie serioasa.
N-ai răbdare să citești prezentarea, nu? :)
E vorba de riscuri - care nu pot fi eliminate suficient la tunele în faza de proiectare, oricîte studii și sondări faci - și prin urmare apare o incertitudine destul de mare asupra costurilor în execuție, deci îți trebuie un contract cu o anumită flexibilitate. Nu am aprofundat suficient, dar un contract sumă forfetară (lump sum) sigur nu e ce trebuie. Nu știu nici dacă FIDIC Roșu e potrivit - dacă condițiile contractuale se potrivesc pentru un proiect de tunel, senzația mea e că nu. Austriecii au contracte speciale - dezvoltate după nenumărate experiențe cu astfel de proiecte. Cred că dacă vrem să nu repetăm toate greșelile și să ne ia 20 de ani să învățăm cum să facem, ar fi bine să preluăm din experiența altora...
Quote from: cutter on November 10, 2016, 10:42:05 PM
O lectură instructivă aici: http://www.ytmk.org.tr/files/files/12_TUG_contract.pdf
Mai mult decat instructiva....
Remarc doar 3 lucruri.
Asta...
Quote
The risk of the contractor is his performance. In case his performance is better than originally estimated/guaranteed he is still paid for the contractual construction time. He does not get more when his performance is below the guaranteed value.
Mishto... :)
QuoteThe risk of the contractor is his performance. In case his performance is better than originally estimated/guaranteed he is still paid for the contractual construction time. He does not get more when his performance is below the guaranteed value
Si asta:
Quote
■ The method allows that the owner compensates the increased time demand due to geological conditions different from thetendered scenario, while the contractor is responsible for the performance
■ There are also regulations how to extrapolate contractual construction times, in case a "new" class has to be developed during construction
■ The system is extremely flexible and prevents practically all disputes on changed conditions
Quote from: cutter on November 10, 2016, 10:42:05 PM
O lectură instructivă aici: http://www.ytmk.org.tr/files/files/12_TUG_contract.pdf
Mi se pare super ok metoda asta austriaca de contract.
Acuma vin cu intrebarea: de ce nu s-a documentat, in afara de fidic galben si fidic rosu, si acest sa-i zicem "fidic austriac"? Mie mi se pare foarte potrivita abordarea, nu doar la tuneluri ci si la alte lucrari mari si dificile de infrastructura.
Si acolo, oricate studii ai face, nu poti elimina complet riscul ca realitatea constructiei sa difere fata de ce ai licitat.
Pentru că nu prea gîndește nimeni la nivelul ăsta, ex. contract special de tunele - e deja "Războiul Stelelor"... Eu am avut curiozitatea să mă documentez singur. Le-am spus și celor din MT/CNADNR despre contractele austriece la vremea respectivă - sper să existe și urmări practice.
[rant]
Nu stăm prea grozav cu nivelul de profesionalism și competență. Altfel, suntem buni la dat din mîini: facem, dăm drumul, lansăm, inaugurăm, etc - și respectiv la mici bîrfe, grupuri de inițiativă, calomnii, delațiuni, șopîrle prin presă - cam asta e poza în mare.
[/rant]
Pe un ton mai optimist: CNIR-ul e o șansă bună de profesionalizare - cu condiția ca selecția managementului și a personalului să se facă într-un mod competent și profesionist. De altfel, pentru structurarea și organizarea CNIR-ului există și o consultanță din partea companiei austriece de drumuri (ASFINAG) prin intermediul BEI - am fost implicat în stabilirea acestei relații de asistență, gîndirea mea a fost să ajut pe cît pot să existe premizele unei profesionalizări.
^De acord cu ce zici, dar cu o conditie: managerul sa poata sa-si aleaga sau macar sa-si "cearna" echipa in caz ca e mostenita, altfel se aplica vorba aia cu una hirundo not facit ver. :)
http://www.civilengineeringjournal.cz/archive/issues/2015/2015_1/03-vydrova_1-2015.pdf
O comparatie interesanta intre cele 2 metode (NATM vs ADECO)
12-16 metri avans/ciclu de 10 zile pe ADECO
Time schedule of the advance cycle: Carrying out an advance cycle requires from 10 to 11 days:
• 5 days for the core-face reinforcement (drilling, insertion and cementation of 100 to 140 fiberglass tubes (7 at a time) 24 m long with the 12 m overlap if the advance cycle is 12 m, 8 m if the advance cycle is 16 m)
• 2 to 2.5 days to excavate from 6 to 8 m, including tunnel advance, mucking, installation of 6 to 8 steel ribs (2 IPE 240, step 1.0 m) with strut in the invert, shotcreting (30 cm thick)
• 12 hours for excavation, reinforcement and concreting of 6 ÷ 8 m kickers and invert (distance from the face always between 3 and 9 m in case of 12 m advance cycle, between 4 and 12 m in case of 16 m advance cycle)
• 2 to 2.5 days for the excavation of the remaining 6 to 8 m of the advance cycle
• 12 hours for excavation, reinforcement and concreting of the remaining 6 to 8 m of kickers and invert
Referitor la tunele, aici este un documentar interesant (in engleza), aplicabil mai degraba la SP:
https://www.youtube.com/watch?v=ME7v5BOKfDE (https://www.youtube.com/watch?v=ME7v5BOKfDE)
Pe SP avem o situatie similara celei descrise incepand cu min. 22 (cu alte roci).
Salut
Cateva intrebari pentru cei cu experienta in constructii:
- de ce nu sunt mai raspandite tunelurile rutiere cu 2 nivele intr-un singur tub?
- de la ce diametru in sus este mai rentabil sa ai 2 tuburi in locul unuia singur?
in articolul de mai jos se face referire la un astfel de tunel rutier:
http://www.tunneltalk.com/Alaskan-Way-Jul11-TBM-procurement.php (http://www.tunneltalk.com/Alaskan-Way-Jul11-TBM-procurement.php)
Se poate aplica o tehnologie NATM pentru un astfel de tunel sau merge numai cu TBM?
Nu cred ca trebuie sa fii inginer constructor ca sa iti dai seama de niscaiva puncte critice...
1) Avand in vedere volumul de betonare si ranforsare aplicat atat pentru tunel cat si pentru structurile rutiere, ar fi mai scump. Cu muuult mai scump.
2) Nu cred ca se poate aplica prin dealurile noastre ci mai mult prin zone cu roca dura. Iti trebuie un teren mult mai solid pentru a suporta structura la incarcarea maxima.
3) Sectiune de suprafata mai mare sub nici o forma nu inseamna ca viteza de excavare va fi aceeasi. E posibil sa se reduca chiar si cu 2/3 ==> un timp mult mai indelungat decat daca ai face doua tuburi in paralel
4) Cum se va realiza intrarea si iesirea din tunel? cum se vor aflui/deflui cele doua cai de rulare. E posibil sa introduci niste raze de curbura care mai mult dauneaza decat rezolva problema
5) Securitate: Daca ia foc un camion pe calea de rulare inferioara, care vor fi efectele pentru calea de rulare superioara? Vorbim de un spatiu inchis in care e posibil ca din cauza caldurii degajate sa nu iti functioneze un sistem de sprinklere iar pompierii sa ajunga ceva mai tarziu decat e planul
Si ar fi mai multe probleme legate in special de cai de rulare suprapuse.
O astfel de structura poate fi aleasa numai dintr-un singur motiv: datorita limitarilor volumetrice (geo,hidro, cadastral, arheologic etc) nu am pe unde sa fac doua tuburi asa ca fac unul cu diametrul ceva mai mare decat la un singur tub si ma strecor cu el pe unde e nevoie. Pentru New York / Tokio / Beijing / Kuala Lumpur sau alte megalopolisuri e pretabila o astfel de investitie. La noi nu prea ii vad justificarea.
Tocmai vad o prezentare despre urbanism si energie. Cica daca vehiculele ar fi electrice, tunelurile se pot face mult mai simplu pt ca nu trebuie capacitate asa mare la aerisire.
Adica ce, masinile electrice nu iau foc? Nu pot sa transporte material inflamabile? Sau in cazul asta cei prinsi in tunele pot sa moara doar asa, ca sa mai reducem noi costurile de constructie?
evident ca se refera la standardele de ventilatie necesare pt situatii normale, nu pentru catastrofe
cel mai simplu ar fi sa pui masinile pe tren
:)
chiar am urmarit cum se face tunelul din Seattle, vor fi 2 benzi pe 2 niveluri, tunelul are aproape 18 metri in diametru si mai multe sectiuni de comunicatie langa cele 2 tuburi suprapuse prin care circula masinile. lucrarea este spectaculoasa dar scumpa. este cea mai mare TBM din lume, "Bertha", evident facuta special pt acest proiect. la un moment dat Bertha a dat intr-o teava de fier si s-a stricat. din cauza ca Bertha nu are marsarier au trebuit sa sape un put sa ajunga la ea sa o repare - a durat 2 ani pana au reluat sapaturile.
poate la anul termina si pot sa o aduca pe Bertha in Ro
https://www.flickr.com/photos/wsdot/29827729094/in/album-72157631529379525/ (https://www.flickr.com/photos/wsdot/29827729094/in/album-72157631529379525/)
Încă un proiect prin care americanii înlocuiesc viaducte și autostrăzi suspendate cu tunel. Era bine sa fi învățat și noi sa nu repetam greșelile de acum 50 ani ale americanilor. La Basarab mă refer.
Doar asa, ca multi cer TBM-uri pe tunelurile de autostrazi....
Si ca sa intelegem ca TBM-urile de metrou nu au nici in clin, nici in maneca, nimic cu tunelurile de autostrazi....
Sunt prea mici !... (6,5 metri... Just a joke ?...)
Nu imi dau seama exact cat de mari ar trebui sa fie TBM-urile (9,5/10,5 metri) pentru autostrazi... Dar clar muuult mai mari...
(Postare preluata de pe MetrouUsor...)
(https://farm6.staticflickr.com/5526/30462647823_11f6ffb3d3_h.jpg)
Pai hai sa facem un calcul: pentru autostrada avem (3,75+3,75) x 2 = 15 m doar benzile de circulatie. Apoi mai punem cam 0,5 m de-o parte si de alta plus zona centrala, sa zicem tot un 0,5 m. Deci 15+ 0,5x2 + 0,5 = 16,5 m lejer diametru. Hai 17 m. Daca vrei un singur tub. Dar nu faci dintr-un singur tub, faci din doua. Si atunci ai 3,75x2 + 0,5x2 = 8,5 m. Numai ca-ti trebuie doua bucati de TBM daca vrei sa termini in 10 ani. La dimensiunile astea oricum mai adaugi pentru ca eu am calculat aici dimensiunea finala, finisata... in spatele tunelului vizibil ati vazut ca exista ancore, pereti, hidroizolatie... deci mai adaugati la diametru.
La vizita noastra recenta am vorbit cu un inginer care are vreo 25 de ani de lucru pe autostrazi in Europa (este roman) si ne-a zis ca a lucrat pe un proiect cu TBM de 22 m diametru. Or fi si mai mari, nu stiu. Dar 22 de metri e ceva.
:) O schita cu dimensiuni gandita pentru un tunel pe sub Tampa.
E mai mic decat unul de autostrada (benzi de 3,5m).
(http://i.imgur.com/j7GDtNb.jpg)
LE: Si o schita pentru un tunel de autostrada:
(http://i.imgur.com/NzKmsaO.png)
De tunelul pe sub Tampa am auzit de dinainte de 1989. Mai era si ala pe sub pasul Gutai. :)
:lol: Nu l-am pus ca si viitor tunel pe sub Tampa. :lol:
L-am pus pentru discutia legata de dimensiuni de mai sus ( a fost prima schita care am gasit-o)
M-aș mira sa fie TBM mai mare de 18 cat are cel e la Seattle.
17 e suficient pentru autostradă plus acostament. O sa verific ce au folosit în Elveția la noul tunel. Problema mare e ca TBM sapa pe un singur sens, alte metode pot sapa ambele sensuri
Preventiv: nu, nu vrea nimeni tunel sub Tampa.
e nu. Maine apare Buse si declara ca il face el . in 3 ani :))
Ofertele pentru "Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru TUNEL Meses":
1.821.578,00 RON fara TVA Valoare estimata
1. 914.674,04 RON fara TVA Asocierea SC TEHNO CONSULTING SOLUTION SRL - SC AIN ACTIVE SLU
2. 1.080.653,20 RON fara TVA Asocierea SC VISION ENGINEERING SRL - SC PEGASO INGEGNERIA SRL - SC SISTENA INGEGNERIA SRL
3. 1.096.337,00 RON fara TVA TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA SRL
4. 1.395.417,96 RON fara TVA Asocierea SEARCH CORPORATION SRL - CONSITRANS SRL
5. 1.464.049,53 RON fara TVA SC VIA CARPATIA CONSULT SRL - RPA SRL
6. 1.566.775,10 RON fara TVA SC IRIMAT CONS SRL
^^^ Cautand alte lucruri, am constatat ca nu avem ofertele pentru tunelul Meses, asa ca le-am trecut aici, ca sa ramana pentru posteritate.
Am fost recent in zona de "start" a tunelului Meses dinspre Treznea....nu am vazut nici o indicatie ca in aceasta zona s-au facut foraje,marcaje.....am urcat putin pe deal dar nimic.Pun cateva poze sa vedeti diferenta de nivel dintre vale si munte,
Venind dinspre Treznea spre Zalau
(http://i.imgur.com/4L9GMFO.jpg%5Dhttp://i.imgur.com/4L9GMFO.jpg)
In fata sunt muntii Meses spre Fetindia(Meseseni)
(http://i.imgur.com/abYxsBB.jpg%5Dhttp://i.imgur.com/abYxsBB.jpg)
Inapoi spre Treznea
(http://i.imgur.com/k9rdK3d.jpg%5Dhttp://i.imgur.com/k9rdK3d.jpg)
Am urcat pe aici putin la deal, dar nu am vazut nici o ramare de mistret:)) dapoi foraje.....
(http://i.imgur.com/zKHNZfv.jpg%5Dhttp://i.imgur.com/zKHNZfv.jpg)
PS Pe aici era vorba ca trece autostrada in versiunea Bechtel...poate s-a deviat mult viitorul traseu
^
Pentru tunelul Meseș deocamdată s-a făcut doar studiul geologic, nu și cel geotehnic. Deci nu prea o să vezi foraje, eventual zone mai spre munte de unde s-au luat diferite probe de roci. Mare grijă pentru cei care se aventurează în zona aia, cei care s-au deplasat pe teren au găsit obuze din Al Doilea Razboi Mondial.
deci trebuia sa mergem cu genisti ....pe care sai trimitem inaintea nostra .... :p
sau macar cu detectoare de metale :D
Lucrarile de cercetare a terenului de munitie neexplodata (asanare) s-au facut pe toate loturile de autostrada aflate in executie. Se fac cam din anii 2000 cand au inceput sa vina banii din afara (BEI, BERD, UE). S-a lucrat si pe variante ocolitoare si drumuri nationale cu firme de profil, sau dupa caz, in unele locuri direct cu ISU.
Tunelul Meses
(http://i.imgsafe.org/72165f1d46.jpg)
cu Negru banuiesc ca e varianta Bechtel, prin care se evita la limita (debleu de 60 de metri) tunelul.
^^ Ceva noutati despre tunel sau...?
Quote from: Ionut on June 07, 2017, 09:20:11 AM
^^ Ceva noutati despre tunel sau...?
Am pus imaginea cu traseul stabilit. In afara de asta, vor fi 2 tuburi cu cate 2 benzi plus trotuare, dar fara banda de urgenta.
Se vorbeste ceva in documentatia aia si despre noduri la capete? Intr-o parte e centura Zalaului foarte aproape si mi s-ar fi parut normal sa fie un nod desenat acolo. Iar dincolo banuiesc ca ar trebui nod la Romanasi.
Zic si eu, caci ma gandesc ca ar fi trebuit sa faca parte din SF-ul pentru tunel, nu?
^^ Mulțumesc frumos! Ai și un profil transversal? Măcar preliminar.
Trebuie sa verific pe alt calculator, dar nu pot mai devreme de saptamana viitoare.
Lunga saptamana...
In alta ordine de idei, tunele "RUTIERE":
Tunelul Transfăgărăşan înainte de hidroizolare
(http://www.drdpbv.ro/images/istorie/New-2.jpg)
Tunelul Transfăgărăşan (DN7C) 21 aprilie 1975
(http://www.drdpbv.ro/images/istorie/New-8.jpg)
sursa (http://www.drdpbv.ro/)
Asta ca sa se mai lamureasca unii cum se lucra pe vremea epocii de aur.
Autostrăzi: Tunelurile de pe Sibiu-Piteşti vor fi săpate în 2 ani, iar pe Comarnic-Braşov – în 3 ani (http://www.mediafax.ro/economic/autostrazi-tunelurile-de-pe-sibiu-pitesti-vor-fi-sapate-in-2-ani-iar-pe-comarnic-brasov-in-3-ani-16656998)
QuoteViteza de săpare a tunelurilor Magistralei 5 a Metroului bucureştean a fost de 20 de metri pe zi, ceea ce înseamnă că tunelurile, mult mai dificile, de pe viitoarea Autostradă Sibiu-Piteşti vor fi săpate în doi ani, iar cele de pe Comarnic-Braşov – în aproximativ trei ani, arată calculele MEDIAFAX.
Ministerul Transporturilor a stabilit anul trecut traseul pentru viitoarea autostradă Sibiu-Piteşti, care porneşte de la capătul autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi continuă către Curtea de Argeş, urmând apoi localităţile Tigveni şi Văleni. În această zonă vor fi săpate două tuneluri, de 500, respectiv 700 de metri lungime per sens, pentru a străpunge Valea Oltului, la Călimăneşti. Având în vedere viteza consemnată de utilajele care au săpat Magistrala 5 de metrou, s-ar putea spune că tunelurile amintite vor fi executate în patru luni (2 x 60 de zile).
Traseul Autostrăzii Sibiu-Piteşti va urma apoi o succesiune de tuneluri de 600, 1.150, 1.400, 250, 250, 650 şi 2.800 de metri. Acestea – cu viteza de săpare consemnată la Metrou – ar putea fi gata într-o perioadă puţin mai scurtă de doi ani, astfel încât întreaga lungime cumulată a tunelurilor de pe Sibiu-Piteşti să fie executată în doi ani şi câteva luni.
De cealaltă parte, Autostrada Comarnic-Braşov va avea o lungime de 60 km, din care 53,2 km de autostradă propriu-zisă şi aproximativ 7 km de legături (tot în regim de autostradă) spre localităţile pe lîngă care trece, respectiv Sinaia, Buşteni, Predeal şi Rîşnov.
,,Lucrările de artă prezente pe această autostradă vor fi 19 viaducte în lungime totală de 2,964 km, 15 poduri în lungime totală de 0,135 km şi aproximativ 20 km de tuneluri, cîte 9,77 km de tunel pe fiecare parte, astfel: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Buşteni şi 3,7 km la Predeal", se arată într-un comunicat remis administratorul reţelei de autostrăzi în momentul stabilirii traseului.
Presupunând că va fi atinsă viteza de săpare de 20 de metri pe zi, calculele arată că cei 20 de kilometri de tuneluri de pe Comarnic-Braşov ar putea fi gata în aproximativ trei ani.
Cei aproximativ 20 km de tuneluri de pe Comarnic-Braşov au un cost total estimat la 397 de milioane de euro. Costul pentru fiecare kilometru de tunel al autostrăzii este, astfel, de 20 de milioane de euro fără TVA.
Ce prostie....
Cum sa compari viteza TBM-urilor care au sapat in solul moale din Bucuresti cu viteza de sapare a unor tuneluri montane, care aproape sigur se vor sapa in cu totul alta tehnologie ?!?!.... :o
Chiar si asa, ar fi bine macar sa faca contractele strict pentru tuneluri si drum de acces catre tunel (sau macar pentru cele de minim cateva sute de metrii). Vom ajunge sa avem aceeasi situatie ca pe LD..
Prostie - prostie, dar a distribuit-o si Moise Guran. Ma rog, el il distribuie si pe Mihai Craciun, ceea ce e cam acelasi lucru...
Sa nu confundam saparea a unui tunel cu executia la gata. Saparea pana la strapungere este primul pas. Abia apoi pot incepe lucrarile de realizare a boltii de beton si a radierului de beton, lucrari care dureaza cam inca o data cat a durat saparea. Si numai cand aceste lucrari de betonare sunt gata, incep cele finale, cum ar fi asfaltarea, instalatiile, iluminarea, monitorizarea video etc... Acestea pot sa dureze si ele inca destul.
In general, daca un tunel se strapunge sa zicem in timpul T, finalizarea dureaza cam 2,5 * T. Apoi se mai adauga faptul ca la autostrada exista de fapt 2 tuneluri (tuburi) paralele, si se lucreaza decalat. Decalat cu ca. 1 an ... Sau mai mult. Depinde de cerintele beneficiarului si de aici rezulta si costurile.
Doar la tuneluri extrem de lungi (peste 5 km) se incepe saparea din ambele capete si apoi se lucreaza cu mai multe echipe de betonare concomitent, dar sunt mari probleme de logistica a aprovizionarii in aceste conditii.
Asa ca, da, este posibil sa se faca strapungerea tunelurilor in 1-2-3 ani, dar asta e doar o mica parte a timpului de executie.
^adaptand aceasta realitate tehnica la cea birocratică si la lipsa de responsabilitate rezulta un termen realist de 2,5 x 3...adica vreo 7 ani ,daca nu avem suprize de genul unor rezilieri....si pana la urma ar fii si acesta un termen optimist....pentru LD 3 si 4 avem deja 5 ani ( 2012 ) si in cel mai fericit caz vor fii gata in 2018,adica dupa 6 ani de la semnare....fara tuneluri
Dupa o negociere de 2-3-4-5 ani, constructia lui in timp e un fleac. Intr-un final chiar nu mai conteaza. Cred ca asta e si logica astora de pe Lugoj-Deva.
Tunelul Meses este tot in aer.
(http://image.ibb.co/iCpoP5/a.jpg)
Daca nici pina acum inca nu au primit studiul complet, ce sa mai zicem? ???
NGC, oare penalitatile astea aplicate, nu are trebui sa se vada in ROGOP, sau cum se numeste acel site cu platile si facturile CNAIR?
Putem afla mai in detaliu stadiul SF pentru tunelului Meses? Parca horatiu sau cutter ziceau ca au facut foraje inclusiv pentru portaluri.
Vad ca daca intrebi CNAIR de stadiul unui proiect intarziat, ei raspund ca intr-adevar e intarziat si-n continuare..
intr-o corporatie intrebarile cheie ar fi: care sunt pasii urmatori pentru a iesi din impas, cine ii intreprinde, si ce calendar de lucru este.
Tunelul Meses
(http://image.ibb.co/bXV63w/a.jpg)
mersi, stim stadiul. :)) more or less
cand am intrebat drdp-ul despre alte chetiuni, le-am cerut "un calendar realist in legatura cu etapele viitoare" poate poti incorpora asta in viitoarele cereri de informatii
:cheers:
Quote from: NGC on May 21, 2015, 08:05:01 AM
[155050] / 28.10.2014: "Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru TUNEL Meses"
Depunere oferte: 11.12.2014
Oferte deschise in 11.12.2014: 6 oferte (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=402.msg146051#msg146051)
Stadiu actual licitatie: Contract atribuit in 01.04.2015 conform anuntului de atribuire [156919] / 21.04.2015 catre TECNIC CONSULTING ENGINEERING (loc 3)
Valoare estimata: 1.821.578,00 RON fara TVA
Valoare atribuire: 1.096.337,00 RON fara TVA
Data incepere contract:
20.04.2015Termen contractual:
12 luniQuote
Pana in prezent nu s-au efectuat plati in cadrul acestui contract si s-au aplicat penalitati in valoare totala de 278539.06 lei fara TVA reprezentand perioada de intarziere pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale aplicate perioadei 20.09.2015 - 11.07.2017.
Matematic vorbind, se potriveste totul. :lol:
Posibil sa fi fost si termene intermediare.
NGC, poti sa vezi in ROGOP cum si daca s-au aplicat aceste penalitati? Era o disputa pe aici pe forum care e modul in care se aplica aceste penalitati.
Voi ce varianta ati alege si de ce?
(https://i.imgur.com/Bmi6Ox3.jpg)
Din pacate sau din fericire cam asa arata un munte....Dar noi facem identificari de falii si straturi de genul ala, cu baietii de la institutul geologic roman. :((
Oricum misto softul.
Care sunt variantele 1 si 2?
Este o postare de pe FB (The Constructor - Civil Engineering Home)
Nu am gasit alta postare cu variantele 1 si 2.
Nici nu vreau sa incerc sa inteleg ce e cu studiul asta.
Studiu de fezabilitate estimat la un an dureaza 4. Prestatorul a livrat ceva pe partea geo, nu a fost platit, dar a fost penalizat cu 20% din valoarea contractului.
La ce sa te astepti aici?!
Lucrările la tronsonul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania, ce are o lungime totală de 80,7 kilometri şi care include şi un tunel prin muntele Meseş, ar putea începe în iunie 2019, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Călin Forţ.
"Spun optimist pentru că ştiţi că pe Sălaj noi avem un specific - Meseşul. Nu sunt firme specializate, din ce am înţeles, în România, care astăzi pot să facă acest tunel, dar sunt foarte multe pe plan internaţional. Aici se va face procedura de atribuire prin dialog competitiv. E o procedură care nu s-a practicat foarte mult la noi. Este o lucrare ambiţioasă şi eu zic că la sfârşit va arăta bine şi ne vom mândri cu ea", a precizat secretarul de stat în Ministrul Transporturilor.
economica.net (http://www.economica.net/secretarul-de-stat-calin-fort-lucrarile-la-tronsonul-din-salaj-al-autostrazii-transilvania-ar-putea-incepe-in-iunie-2019_161900.html)
Are dreptate, cnair este una din firmele din tara care nu stie sa faca un tunel
@nenea_hartia, urmand link-ul tau despre Plugova, observ ca au mai trecut 3 ani si nu s-a facut nimic.
Am mai facut ceva sapaturi si am realizat ca supozitiile mele de atunci erau gresite. Asa e cand te uiti doar pe Google Maps si nu verifici.
Asadar, punctul de plecare al tunelului Plugova este cam pe unde l-ai trasat tu in poza de mai jos (poate vreo 30-40m mai spre sud. Cel putin pe acolo e km 392+357).
(http://i.imgur.com/viSxJZ7.jpg)
Si noua varianta va traversa raul Belareca. Pt ca Belareca trece prin Plugoca si urmeaza DJ-ul 608. Cel putin asta deduc din indicatorul de la podul din Plugova si de pe wikipedia (care zice ca Belareca trece prin Globurau si Cornereva de ex si are 35 de km). Paraul marcat pe Google Maps ca BelaReca este cel mai probabil Mehadica (cf indicator pe DN57B din Iablanita)
Asadar Nenea_hartia 1 - 0 Google Maps
...Puțin Of Top.....""hai că aș înțelege-o pe asta cu "nu ne pricepem la tunele"" ..... Întrebare de novice: oare chiar nu ne pricepem sub nicio formă, la tunele ?? De exemplu ""Tunele S.A."" nu ar putea face ABSOLUT nimic la "rutier" ?? Zilele trecute am făcut un popas la capătul A1, Margina-Zorani și mă gândeam la tunele.........De pe seit-ul lor ::: Portofoliu de lucrari:
Tunele executate cu scutul de 9.05.m diametru exterior
Tunele executate cu echipamente de perforare
Reparatii sub trafic si reabilitari cai ferate
Reparatii si executii de cai ferate
Lucrari intretinere cai ferate
Refaceri cai ferate dupa calamitati
Montare si înlocuire hidroizolatie
Canalizari cu scutul de 4 m diametru exterior
Statii si galerii de metrou
Lucrari de arta ( poduri, viaducte)
Intersectii drum-cale ferata
Drumuri urbane si interurbane
Accese la lucrari de tunele
Subtraversari : tevi batute sau tuburi împinse
Fundatii speciale, piloti forati
Lucrari terasamente, consolidari, ziduri de sprijin
Gropi ecologice
Lucrari de constructii montaj civile si industriale
Amenajari albii
Retele de apa si canalizare, Lucrari de protectie a mediului
Producere de elemente prefabricate de beton armat
Si tot legat de tunel: aceasta fobie, daca o analizam cat de cat logic...nu poate veni din frica de proiectare sau de executie. Totul se poate externaliza cu destul de mult success la firme cu multa experienta in asa ceva.
Parerea mea e ca respingerea inca a acestor solutii vine mai degraba din temerea de a face asa cum trebuie intretinerea. Mai ales la cele lungi. Acolo nu mai merge cu restrictii de viteza...cu lasa ca merge si asa...cu se arde un bec nu-l inocuim sau se strica usile de urgenta....nu reparam ca nu avem licitatie sau asemanator pentru ventilatoare, camera de luat vederi, etc etc.
Ca sa nu mai spunem de supraveghere permaneneta si un fel de centru de comanda permanent. Chiar daca exista asa ceva la CIC uri mai ales Iarna...in tunel...cand incidentele se pot solda cu zeci si sute de victim...nu va merge sa ne ascundem dupa deget ca a nins prea tare, ca a viscolit, ca a lipsit sarea, ca nu erau umflate rotile la masina de interventie.
PS: evident ca se poate externaliza si chestia asta...dar proabil tot le e frica ca cineva e raspunzator pentru acele tunele unde totul trebuie sa functioneze ca la carte.
^^ @Alecu26 eu sincer cred ca tunel poate sa inseamne firme noi in peisaj: proiectare, executie, consultanta si le strica lor circuitu' spagii in natura, pe canalele deja bine cunoscute si uzate. Plus fuga de raspundere de care zici tu si toata lumea referitoare la intretinerera ulterioara. Mizez pe un 60% / 40% ponderea motivelor invocate mai sus.
In prima faza toate firmele si furnizorii si produsele tipice vor veni de afara la preturi exorbitante.
era bine sa incepem cu chestii micute...sa ne antrenam...gen faimosul tunel de la Plugova care bate pasul pe loc de 10...20 de ani. Sau o centura la Vatra Dornei. Sau o centura la MEdias dar facuta cu tunele.
Eu stau si ma intreb daca suntem pregătiți, avem habar cum se circula prin tunelurile lungi... Si vorbesc aici de omul de rand care nu a iesit din tara cu masina. Sau de anumite specimene cu "tomberoane" de bemewe pe benzina, care ii da un pic de tapla in tunel, ca se aude bine, si scapa "tomberonul" de sub contorul si face mai mare dracia in tunel...
Astea-s intrebarile....
Eu am mers prin tuneluri de diferite lungimi, si sincer, am un stress si sunt cu atentia mult sporita..
Pentru supraveghere continuă la tunelurile lungi se pot utiliza camere video din loc în loc, iar acestea pot avea și rol de camere radar, pentru a descuraja ,,bizonii". Având în vedere riscurile mult crescute în cazul accidentelor produse în tuneluri, se poate face chiar și o modificare a legislației, pentru înăsprirea legislației referitor la abaterile făcute în tuneluri. În cazul în care pentru unii nu e suficientă suspendarea permisului, se poate introduce (după modelul din Grecia) și măsura ridicării talonului și a numerelor de înmatriculare până la plata amenzii.
Un lucru este însă sigur: la tuneluri nu se va mai putea aplica principiul ,,lasă că merge și așa" nici de cei care trebuie să facă întreținerea, nici de participanții la trafic. Participanții la trafic (pentru care există un stres suplimentar la circulația prin tuneluri) se vor obișnui și se vor disciplina singuri, cu responsabilii cu întreținerea e mai greu. Totuși, la vecinii bulgari sunt tuneluri rutiere și pe drumurile naționale, nu numai pe autostrăzi. De ce la ei se poate și la noi nu?
Circulatia prin tunel genereaza un nivel de stress mai mare decat circulatia pe serpentine prin varful muntilor, eventual iarna prin viscol?
:lol:
Good question...
Sa zicem altfel: circulatia prin tunel genereaza stres dacă exista un nivel ridiat de trafic. Caci altfel... am parcurs cei 15 km de tunel Arlberg de pe S16-le austriac. Seara, in mai, intr-o zi a saptamanii, mi s-a parut traficul mult mai lejer decat pe Sibiu - Sebes si tunelul a fost o placere.
Insa iarna, intr-o perioada de concedii sau in week-end: cred că s-ar schimba discutia.
Revenind insa: la ce trafic ma astept sa aiba tunelurile romanesti, nu ar trebui sa avem prea multe potentiale pericole. Exceptand soferul roman cu nasul in telefon, neatent...
Nu exista om, profesionist sau nu, miner, tunelar sau speolog care sa nu se bucure cind iese de sub pamint indiferent cit de interesant ar fi pe-acolo.
Nu exista nici sofer de camion care sa nu se bucure cand ajunge jos dupa o serpentina mai zdravana. Daca sunt temperaturi cu minus, isi face si cruce inainte de varf.
@JohannDB, Tunele SA a executat tunelurile rutiere de la Portile de Fier si Lacu Rosu. Problema e ca au ratat la mustata falimentul, iar acum supravietuiesc printr-o singura lucrare si anume reparatia capitala a tunelului CF Runcu. Dupa ce s-o termina si lucrarea asta, Dumnezeu cu mila!
Daca sunt facute civilizat (adica chiar sa te simti in continuare pe autostrada), eu n-am nici un stres cu tunelurile. Si am facut un an de zile naveta saptamanala prin cel mai lung tunel nemtesc - Rennsteig (https://en.wikipedia.org/wiki/Rennsteig_Tunnel) (plus cele 3 mai scurte). Singurul stres era cu pastratul celor 80 km/h, ca sunt radare (camere), desi le invatasem, stiam unde sunt.
Iar cand am trecut prin Gotthard (https://en.wikipedia.org/wiki/Gotthard_Tunnel) a fost chiar o placere, da' probabil din cauza c-am asteptat mult la intrare si ma bucuram ca in sfarsit merg.
@adrian rosca totuși tunelele alea (porțile de fier și bicaz) intra la categoria de sub 400 metri (fără ventilație, fără cine știe ce iluminat, fără masuri de siguranță speciale). Adică mno, as zice că valorează fix zero.
Dacă studiile de fezabilitate sunt făcute corect, cu toate cercetările în teren și forajele necesare, iar valorile lucrărilor nu sunt subevaluate la licitații, nu cred că nu se găsesc firme care să realizeze tunelurile rutiere. Trebuie în schimb un efort din partea CNAIR și MT pentru documentare referitor la alte lucrări similare executate în Europa: costuri, măsuri de siguranță necesare etc. Vor trebui impuse prin normative condiții minime de securitate (bazându-se pe experiența din celelalte țări), dar cred că exact acest efort nu sunt dispuși cei din CNAIR să-l facă. Eventual cei care ar ajunge în CNIR (dacă se va înființa).
In secolul XIX se sapa drill&blast, in secolul XXI cine vrea sa faca ceva de calitate intr-un timp acceptabil sapa cu TBM; nu stiu pretul unei TBM dar prin comparatie cu costul unui proiect major de infrastructura banuiesc ca nu este prohibitiv!
Iti trebuie cam 5 km de tunel pentru a justifica un TBM, din ce stiu. Poate ne zic experții. Mesesul nu atinge 5 km nici în visele erotice.
Am vazut mai sus ca tunelul Meses are 2,9km. Daca se cumpara o singura TBM si se sapa pe rand cele doua sensuri se fac deja 5+km si devine rentabil ;)
2-Odata terminat tunelul Meses nu se poate recupera nimic din TBM ca sa obtii un 25-30% discount pt 2 TBM-uri pt A8 sau A13?
Ma bazez pe tine ca stii sa intorci TBM-ul din 3 miscari.
Basca parcarea cu spatele :lol:
Există thread separat pentru discuții despre tuneluri, iar pentru novici, se pot studia materiale pe net înainte de a emite opinii interesante, spre exemplu se poate începe de aici (http://bestsupportunderground.com/tbm-drill-and-blast/?lang=en).
Imi place replica Adrian Rosca. Parcarea cu spatele mai greu dar intoarcerea (360) este deja design facut the Herrenknecht AG (o firma foarte respectata in technologia TBM) pentru o mina uriasa de Cu in Arizona. De fapt daca am ocazia o sa vorbesc cu Steffen Dube representatul lor pentru NA sa-si dea cu parerea despre Mesesul nostru "complicat".
Bine că nu a spus nimeni nimic de "gararea" (nu parcarea) pe stânga sau dreapta a TMB-ului .... :lol: :lol:
E interessantă comparația între D&B și TMB ......
Side by side: how do the two methods stack up?
Here are a number of factors that will help us compare the two methods:
Site prep time:
D&B less startup time
TBM 3-12 months
Excavation rate:
D&B 3-9 metres a day
TBM 15-50 metres a day
Tunnel shape:
D&B typically horseshoe-shaped but can be other shapes
TBM uniformly round
Ground vibration:
D&B high
TBM low
Populated or unpopulated area:
D&B typically unpopulated or in populated areas with restrictions
TBM populated or unpopulated
Access to skilled labour:
D&B requires unique skill sets and certification
TBM primarily mechanics
In addition to the factors listed above, there are also significant differences as far as costs are concerned – TBM minimizes workforce-related expenses, as well as expenses related to the construction of temporary structures and over-consumption of concrete. This last perk is due to the fact that when excavating using TBM, over-excavation is not an issue, while the same cannot be said for a Drill & Blast excavation. That over-excavation is what causes there to be a difference between the real and theoretical concrete.
JohannDB din ce stiu eu TBM set up este intre 12-18 months, mai astepti si pana cand este unul disponibil (trebuie inspectat, reparat, upgrade, etc) sau se construieste unul nou care dureaza 18-24 luni (intreaba Herrenknecht AG). In 18 luni daca este sa comparam intre cele doua variante deja ai facut 1.5 km tunnel. Ionut are dreptate TMB se foloseste de pe la 5-6 km in sus si unde este infrastructura pentru a monta TBM-ul (power, access, support technic etc.) Parerea mea este ca D&B este cea mai buna optiune a noastra pentru a vedea tunelul asta excavat. Daca ajungem la tunele de 7-10 km pe A13 sau A8 atunci este posibil sa apara si TMB-uri si totusi tehnologia D&B este cea mai ieftina, cel putin asta am invatat in ultimii 26 de ani de cand practic meseria.
Eu zic ca cel mai bine este sa punem presiune pe Ministru si CNAIR sa dea drumul la lucru prima data, ca se misca ca un melc care-l doare stomacul.
http://english.yunnan.cn/html/2020/consulgeneral_0429/19797.html
Nu e din Romania, dar poate sunteti curiosi sa vedeti ce tuneluri(?) construiesc altii. Am postat cateva poze pe thread-ul Drumurile Europei (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=202.msg285309#msg285309).
(https://i.imgur.com/ja08ktG.jpg)
Din ce văd, în poza aeriană, este făcut "cut&cover".... deasupra lui zona verde a rămas neatinsă/neconstruită.... La Holdea adâncimea carosabilului, nu permite asta.....
E primul video pe care il vad cu o interventie reala in caz de accident intr-un tunel de autostrada. Filmarea e undeva la rusi, presupun ca in zona Sochi si din fericire nu s-a lasat cu incendiu.
Interventia propriu-zisa incepe pe la min 7:50 atunci cand intra de pe sensul liber pe cel cu accidentul.
https://www.youtube.com/watch?v=j7I4oqbl_Us
Fain. Ce mi se pare ciudat e că nu au blocat intrarea în tunel.
În plus din filmarea din oraș cred că se vede mai bine un lucru: chiar dacă legea te obligă doar să reduci viteza și să rulezi cât mai pe dreapta când te întâlnești de intervenție, contează enorm ca să oprești, dacă spațiul e relativ strâmt. Cred că așa se poate asigura un spațiu de siguranță și confort ca mașinile de intervenție să meargă substanțial mai rapid.
Eu stiu ca in legislatia noastră trebuie sa opresti cat mai aproape de marginea drumului la intalnirea oricărei masini de intervenție aflata in misiune si care are semnalele acustice si luminoase in functiune...
Da, nici eu nu am inteles de ce nu s-a inchis intrarea in tunel.
Eh, rusii nu sunt cei mai buni in materie de proceduri si siguranta. Ei nu au pus nici semafoarele din tunel pe rosu desi teoretic asta se putea face direct din CIC.
Legat de masinile de interventie, eu stiu ca la lumina albastra trebuie doar sa le dai prioritate si la lumina rosie trebuie sa te opresti cat mai pe dreapta. Initial la noi pompierii aveau girofare rosii dar in ultima perioada am vazut tot mai multe autospeciale de pompieri care au lumini albastre, presupun ca se doreste ca pe viitor singurii care sa aiba lumini rosii sa fie politistii.
^^
Articolul 32, alin. 2:
a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca in directia de mers cat mai aproape de marginea drumului;
b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;
c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.
In practica, circulam sau oprim pe dreapta si pentru ambulante.
Da, scuze.. mă gândeam mai mult la ambulanțe, unde legea nu obligă la oprire. Dar cum ziceam (și se vede și din video), dacă oprești ajuți cu mult mai mult deplasarea acelui vehicul de intervenție.
Quote from: Cristi N on August 28, 2020, 12:40:25 PM
pe viitor singurii care sa aiba lumini rosii sa fie politistii.
Din cate stiu eu, prin tarile in care viata e pe primul loc, prioritatea e pompieri -> salvare -> politie.
LE Nu gasesc nici o dovada...
Si de obicei ordinea in care se ajunge la caz e fix invers. Am auzit la un moment dat un hint cum sa recunosti sirenele, tonul lor e direct proportional cu ordinea in care ajung la caz. Sirena politiei e cea mai alerta, iar a pompierilor e cea mai lenta.
(https://i.imgur.com/tzMo1jT.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Întâmplător am gasit o poză de acum vreo 50 de ani de la începutul tunelului de pe Transfăgărășan. Apoi, la tehnologia de astăzi mă tot gândesc, cum dreaqu să nu reușești să faci un tunel printr-un pic de munte cu mult inferior munților Făgăraș?
Oare va mai dura mult până să facem o poză la începutul străpungerii Holdea?
Una e să sapi în piatră si cu totul altceva e să sapi în lut.
Asta ca sa nu zic ca nu poti compara un tunel chel (fara iluminat, fara ventilatie, fara hidroizolatie, fara orice norma de siguranta practic) cu un tunel de autostrada. Dpmdv tunelul Balea e o chestie rusinoasa.
^ Cineva zice pe un cont de Facebook că poza e de fapt de la construcția barajului Tarnița.
@germanul2012: ai cumva o sursă mai credibilă? Aș fi interesat să văd dacă se poate încărca la Wikimedia. Mulțumesc.
@nenea_hartia, eu cred ca poza este chiar de la tunelui Bâlea deoarece (am găsit poza în mai multe surse) cel care a postat-o pe Facebook, pare a fi un bun cunoscător al locațiilor montane, fiind chiar ghid turistic montan.
https://www.facebook.com/christianadventure/photos/a.801665849868374/3693126437388953/?type=3&theater
E o pagina de corporatie. Nu zic, or lucra in acea corporatie oameni care sunt ghizi si au mers pe munte, dar postarea e una tipica de "social media", menita sa atraga atentia pentru a vinde produsul (scoala de ghizi, ture platite, etc...). Prin urmare nu as pune mare baza pe acest element. Asta ca sa nu zic ca, cel putin in urma cu vreo 2 decenii, cei din spatele afacerii erau cunoscuti pentru niste practici abuzive, deloc demne pentru niste muntomani.
Cat priveste poza, e greu de spus dintr-un cadru atat de strans. Genul de roca pare intr-adevar ca fiind similar celui din zona Balea, dar e prea putin pentru a fi siguri.
Nu stiu cat de mult conteaza unde anume este facuta poza, important e faptul ca in general aceasta era tehnologia de sapare a unui tunel in perioada respectiva. Nu sunt expert, dar nu am auzit de alte variante mai "tehnologizate".
Si daca nu ma insel (cunostinte generale "depasite" pe care le detin) cu aceasta "tehnologie" au fost sapate mult mai multe tuneluri pe vremea aceea decat in ultimii 30 de ani (bineinteles in Romania).
Apropo de intrebari. Cum am putea afla mai exact ce sf-uri au facut statele din zona pentru tuneluri? Sunt curios cate foraje s-au facut in Slovacia, Polonia sau Grecia pentru un tunel in zona montana. Ma pun si eu pe cautat cand am timp dar nu stiu cat ajuta internetul. Poate stie cineva sa ne dea niste exemple
^ Probabil tarile mai "experimentate" in infrastructura au un normativ pentru forajele geo. La noi exista? Sau e prea exotic sa ceri sa fie asa ceva ...
Aici sint date niste normative
http://www.gomas.ro/studii-geotehnice
am cautat putin in lege
Prezenta formă este valabilă începând cu data de 10-09-2014 până la data de 15-10-2020
ORDIN nr. 1.330 din 17 iulie 2014
pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii", indicativ NP 074-2014
EMITENT • MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 11 august 2014
,, Good news from Croatia! The breakthrough of the 2,467-metre-long "Debeli Brijeg" tunnel has been completed 74 days before the deadline. 🥳🇭🇷 ''
Debeli Brijeg is the longest tunnel within the project "Road connection with southern Dalmatia" and is located on the second section of the access roads to the Peljesac Bridge. An average of 100 people a day worked on the breaking through of the tunnel. ''
#strabag #teamswork #tunneling #tunnel #constructionworldwide #kroatien #croatia
https://postimg.cc/gallery/fbHpZzg/a8ad8f1c
Pozele și textul luat de pe: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1474787846048785&id=537631986431047
Întrebarea mea este.
Cei de la STRABAG au licitat pe loturile Pitești - Sibiu ?
Da, STRABAG va depune oferta pe loturile grele din PiSi.
Un aspect care trebuie luat in calcul la proiectarea tunelurilor rutiere este forma buzunarelor de urgenta sau chiar daca acestea ar trebui sa existe. La rusi in regiunea Sochi a avut loc de curand un accident cu o masina infipta efectiv in capatul buzunarului si rezultatul nu a fost deloc fericit.
Pompierul care a filmat intereventia nu s-a obosit sa blureze prea mult din filmare asa ca imaginile nu sunt blande.
https://www.youtube.com/watch?v=yd0NHfTSRoY
Sincer sa fiu, cred ca filmarile astea NU trebuie sa fie deloc blande...
Poate asa, cand le vad, "zmeii" se gandesc de doua ori inainte "sa o calce".
Si, oricum", nu e deloc "sangeroasa" filmarea asta.
Am vazut unele mult mai "de abator". Este adevarat, imaginile alea nu au fost difuzate niciodata....
Eu chestia din republica moldova unde iti da munca in folosul comunitatii la morga ca sa ajuti la transportat raniti din accidente rutiere pentru ati putea recupera permisul in cazul in care ai fost prins baut la volan mi se pare o idee fantastica care as implementa-o si la noi fara discutii.
Oare acum, cu un ministru din zonă, nu își aduce aminte cineva de proiectul acesta?
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 1315 /2009
pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii
,,Varianta de ocolire Plugova
http://arhiva.gov.ro/upload/articles/107435/nf-hg-1315-2009.pdf
Ar putea fi actualizat profilul din proiect la hp autostradă, dar... mai interesează pe cineva? Ar cam trebui, că e un culoar de transport important dpdv economic și strategic, mai ales în conjunctura actuală. Bulgarii lucrează de zor la legătura pe drum expres Vidin - Botevgrad, iar Serbia s-ar părea că și-a cam amânat sine die intrarea în UE.
Nu se știe nici cu Serbia, dacă vine o guvernare super pro UE / antiputinistă la ei în câțiva ani,
se pot schimba rapid lucrurile în gândirea UE.
În Ukraina s-au schimbat după Maidan.
Privitor la tunelul Plugova, am mai găsit prin colțurile internetului (știe cineva dacă spaniolii au predat proiectul tunelului și dacă acesta este la CNAIR?):
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a semnat contractul de revizuire proiect tehnic şi supervizarea lucrărilor de construcţie a variantei de ocolire Deva - Orăştie la standarde de autostradă, proiect finanţat prin Facilitatea ISPA.
Lucrările vor fi executate în cadrul contractului ,,Construcţia variantei de ocolire Deva - Orăştie", cu o valoare estimată de 131 de milioane Euro. Beneficiile variantei de ocolire sunt următoarele: creşterea capacităţii traficului în zona Deva - Orăştie, reducerea timpului de parcurgere a celor două oraşe (Deva şi Orăştie), îmbunătăţirea siguranţei traficului şi reducerea numărului de accidente, cât şi îmbunătăţirea mediului înconjurător şi calităţii vieţii în oraşele Orăştie şi Deva.
Cu o valoare totală de 5.998.147 EURO, contractul a fost atribuit, prin licitaţie internaţională restrânsă, consorţiului format din DHV Consultants şi Athens Development Office S.A.din Olanda. Durata sa de implementare este de 79 de luni.
De asemenea, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a semnat şi contractul de asistenţă tehnică în vederea finalizării studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie pentru construirea variantelor de ocolire a oraşelor Caransebeş şi Plugova, finanţat prin Facilitatea ISPA.
Cu o valoare totală de 500.000 EURO, contractul de asistenţă tehnică a fost atribuit prin licitaţie restrânsă companiei spaniole TYPSA - Techica y Proyectos S.A. din Spania. Durata sa de implementare este de 12 luni.
http://arhiva.gov.ro/compania-nationala-de-autostrazi-si-drumuri-nationale-din-romania-a-semnat-contractul-de-revizuire-proiect-tehnic-si-supervizarea-lucrarilor-de__l1a57337.html
(https://i.imgur.com/3MpI9w6.png)
https://www.yumpu.com/en/document/view/3043864/additional-information-icex
(https://i.imgur.com/5yswjs1.png)
https://ro.scribd.com/document/459733333/Tuneles-pdf
18 aprilie 2023
De mai bine de o săptămână se circulă îngreunat pe DN 6 sau European 70. Și aceasta din cauza unei tasări a carosabilului apărută în urma unei alunecări de teren la km 397 (https://www.google.ro/maps/@44.9723033,22.3360922,3a,75y,51.63h,81.76t/data=!3m7!1e1!3m5!1sBJLYeRgolEvtdiQ7P_wRsQ!2e0!5s20211001T000000!7i16384!8i8192?entry=ttu) la baza dealului Cirengău la intersecția cu DN 57 Iablanița – Bozovici. În acest loc, pe o porțiune de aproximativ 300 de metri au apărut crăpături la partea carosabilă, creându-se o diferență de nivel care afectează circulația rutieră. Diferența de nivel este și de 30 cm în unele locuri – fapt ce pune mari probleme conducătorilor auto – mai ales la autotirurile și autovehiculelor cu garda joasă.
(https://i.imgur.com/fulLKHoh.jpg) (https://i.imgur.com/fulLKHo.jpg)
infocs.ro (https://www.infocs.ro/alunecare-de-teren-pe-dealul-cirengaului-circulatia-pe-dn6-afectata-coada-de-masini-de-mai-multi-km-video-exclusiv/)
(https://i.imgur.com/JOtIagP.png)
http://arhiva.gov.ro/upload/articles/107435/nf-hg-1315-2009.pdf
Deci principala problemă ar fi un tunel de 782 de metri lungime.
^
Ciudat că cu un ministru al transporturilor chiar din zona, nu se reia proiectul centurii Plugova. Poate ar trebui să îi spună cineva lui Grindeanu că are proiectul la sertar (HG cu indicatori tehnico-economici pe pagina precedentă).
@Ionut: sugerez o postare a API care să readucă în atenție faptul că există un SF plătit și finalizat pentru centura (și tunelul) de la Plugova, care ar evita o zonă cu serpentine de pe DN6, afectată acum și de tasări.
Bănuiesc că nu mai sunt prin CNAIR/CNIR oamenii care s-au opus proiectului în 2009.
aprilie 2023, fix la km 397 al DN6 (https://www.google.ro/maps/@44.9723952,22.3361805,3a,90y,126.31h,71.91t/data=!3m7!1e1!3m5!1stMPtKzlD16wlShXYJncaBQ!2e0!6shttps:%2F%2Fstreetviewpixels-pa.googleapis.com%2Fv1%2Fthumbnail%3Fpanoid%3DtMPtKzlD16wlShXYJncaBQ%26cb_client%3Dmaps_sv.tactile.gps%26w%3D203%26h%3D100%26yaw%3D53.278027%26pitch%3D0%26thumbfov%3D100!7i16384!8i8192?entry=ttu):
Quote from: nenea_hartia on December 28, 2015, 10:23:04 PMQuote from: hentz on December 28, 2015, 04:16:09 PMCine ma lamureste si pe mine,unde ar putea fi tunelul Plugova ,aprox intre care kilometri? Exista vreo propunere?
Vezi detalii mai sus. Scopul era de a evita dealul ăla plin de serpentine.
Nu mai găsesc planul de încadrare în zonă, dar traseul era ceva de genul:
(http://i.imgur.com/viSxJZ7.jpg)
+
https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=402.msg101080#msg101080
(https://i.imgur.com/JOtIagP.png)
http://arhiva.gov.ro/upload/articles/107435/nf-hg-1315-2009.pdf
Pare să fie vorba mai mult de ceva de genul:
(https://i.imgur.com/LuXlk4Z.jpg)
Proiecte finantate prin Facilitatea ex-ISPA ~ Reabilitare DN6, sectiunea Drobeta Turnu Severin – Lugoj
7. ISPA 2001/RO/16/P/PT/006/07 "Finalizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea detaliilor de executie si a documentatiei de licitatie pentru constructia variantei de ocolire Caransebes si Plugova"
Valoarea contractului: 500.000,00 euro, din care:
Contributia UE prin ISPA: 279.706,85 euro
Bugetul de Stat: 220.293,15 euro
Data semnarii: 24.05.2006
Data finalizarii: 08.06.2007
Consultant: Typsa & Tecnica y Proyectos SA
cnadnr.ro (http://cnadnr.ro/proiecte/proiecte-finantate-prin-facilitatea-ex-ispa-reabilitare-dn6-sectiunea-drobeta-turnu-severin)
(https://i.imgur.com/tPKrcoi.png)
https://www.cdep.ro/interpel/2006/r1693B.pdf
Tunelele, care ar trebui sa fie cele mai utilizate, pentru ca eu consider ca afecteaza cel mai putin mediul si nu numai, sunt babaulpentru decidentii romani de infrastructura. Greu de spus de ce.Ar rezolva probleme grele in multe locuri. Si elegant.
@tom_sawyer este ceva ciudat la mijloc...
Quote... la km 0+678 se intră în tunel.
Tunelul se sfârşeşte la km 1+460.
La km 1+383, cu o curbă dreaptă de raza 400 m, varianta Plugova se racordează la DN 57B.
Asta ar însemna o intersecție în tunel, ceea ce nu mi se pare realist și nici realizabil...
Am observat, bănuiesc că e o greșeala. Poate găsește
@nenea_hartia documentația? Sau o cerem la CNAIR.
Or fi luat exemplul de pe S1 de la Viena ?