Forum PeUndeMerg.ro

Se mai stie ceva de situatia de la barajul Valea Sadului?
Mai au de gand sa faca ceva?

II pusesem cruce dar mi-a sarit in ochi un articol, cum ca ar vrea sa reia lucrarile: http://impactingorj.com/actualitate/investitiile-barajul-valea-sadului-reluate-acest.html

QuoteLucrările la barajul Valea Sadului se vor relua în acest an! Afirmaţia vine din partea Preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, în urma promisiunilor făcute de ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu.

Bine, stiu, articolul e vechi... dar ma gandeam ca daca avem rabdare... poate catadicsesc si ei... pfff... cine stie.... speranta... huh!

Bazinul hidrografic Calnau

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9231A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9231A.pdf)

(http://i.imgur.com/ZzdkeIz.jpg)

Iar a aparut pseudo-subiectul lacului "fantoma" Ceauru prin presa:

QuoteLacul ar fi trebuit să fie localizat la sud-vest de Târgu Jiu, în judeţul Gorj. Numai prima etapă a fost finaliaztă, adică construcţia unui şanţ şi a unui deversor prin care ar fi trebuit să treacă apa de la cele patru râuri. Faza a doua ar fi presupus construcţia unui baraj, cu un sistem care să ţină apa.

http://da.zf.ro/dupa-afaceri/travel/lacul-fantoma-din-romania-mare-cat-un-oras-care-apare-pe-harti-dar-in-realitate-nu-exista-15160902

(http://www.rowater.ro/Foto/Imagini%20lucrari%20hidrotehnice%20aflate%20in%20administrarea%20Apelor%20Romane/Acumulare%20nepermanenta%20Rovinari,%20b.h.%20Jiu.jpg)

Doar ca barajul exista (^^ poza luata de pe site-ul ANAR) desi echipamentul hidromecanic nu a fost montat, acumularea ramanand in regim nepermanent.

Si ca sa ii raspund lui @sebba, la Valea Sadului nu s-a mai facut nimic de cand a intrat HE in insolventa. Inainte de asta, s-a mai lucrat putin la evacuator, se vede foarte bine pe Google Earth ce s-a facut in 2011 si 2012.

Si totusi se lucreaza si anul asta la Runcu. 10,2 milioane suna mai bine decat zero  :D

http://www.senat.ro/PDFIntrebari/R%20la%2029%2002%20Pasca%20L%203842.pdf

(https://farm2.staticflickr.com/1444/26192736752_ce00a5dc89_b.jpg)

Pe ordinea de zi a sedintei de guvern de maine, la capitolul HG:

Quote
8.    PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea obiectivului de investiţii "Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român, judeţul Timiş", precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

http://gov.ro/ro/media/comunicate/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-care-ar-putea-fi-incluse-in-sedinta-guvernului-romaniei-din-13-04-2016&page=1 (http://gov.ro/ro/media/comunicate/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-care-ar-putea-fi-incluse-in-sedinta-guvernului-romaniei-din-13-04-2016&page=1)

^^Proiectul de HG a fost publicat pe site-ul MMAP inca din 28 septembrie anul trecut, insa e cam degeaba intrucat nu exista finantare.  :(

http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-privind-aprobarea-obiectivului-de-investitii-punerea-in-siguranta-a-nodului-hidrotehnic-sanmihaiu-roman-judetul-timis-precum-si-caracteristicilor-principale-si-a-indicatorilor-tehnico-economici-aferenti-acestu/967

Quote
FINANŢAREA INVESTIŢIEI
Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Sa radem putin cu Guvernul Romaniei:

Quote
Lucrările la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, județul Timiș, amplasat pe sursul de apă Bega, vor continua, acestea constând în reabilitarea barajului, a ecluzei și instalarea echipamentului hidromecanic.
Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, o serie de caracteristici și indicatori tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiții început în anul 2011, cu finanțarea Băncii Mondiale.
Valoarea totală a investiției este de 42,3 milioane lei, iar valoarea restului lucrărilor ce urmează să fie executate este de 31,9 milioane de lei. Următoarele etape ce vor fi executate vor fi finanțate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, în limita sumelor aprobate cu această destinație (adica INV/C+M = 0/0 mii lei, nota mea), precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate.
Realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reabilitarea barajului sunt în conformitate cu practicile și politicile naționale și europene și se încadrează în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediul și lung.
Nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român este un obiectiv vital pentru municipiul Timișoara având în vedere funcțiile acestei lucrări.

http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/continuarea-lucrarilor-la-nodul-hidrotehnic-sanmihaiu-roman-judetul-timi

Barajul Lunca Pascani ramane in continuare in aer, se pare ca Guvernul habar nu are ce sa faca cu el.

Raspuns Ministerul Energiei la interpelarea deputatului Movila:

Quote-   Care este suma necesară pentru finalizarea investiţiei de la Lunca Paşcani, judeţul Iaşi?
-   Dacă in bugetul pentru anul în curs este alocată o sumă pentru finalizarea investiţiei, cu rugămintea de a preciza şi suma prinsă în buget
-   Când estimaţi că vor fi încheiate lucrările la barajul de la Lunca Paşcani?
-   În ce proporţie sunt finalizate lucrările?

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2908B.pdf

(https://farm8.staticflickr.com/7373/26877172032_36a8c648c2_b.jpg)

(https://farm8.staticflickr.com/7232/26937964186_16b8ef251d_b.jpg)

(https://farm8.staticflickr.com/7047/26902969791_5b579d522b_b.jpg)

(https://farm8.staticflickr.com/7557/26366012794_5ff6eff191_b.jpg)

(https://farm8.staticflickr.com/7049/26877171842_f73cf72937_b.jpg)

Raspuns Ministerului Mediului la intrebarea deputatului Samartinean referitoare la finantarea lucrarilor de reabilitare a N.H. Sanmihaiu Roman:

QuoteGuvernul României a aprobat in şedinţa de guvern de săptămâna trecută continuarea lucrărilor la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, judeţul Timiş, obiectiv de investiţii început în anul 2011, cu finanţarea Băncii Mondiale, obiectiv amplasat pe cursul de apă Bega, acestea constând în reabilitarea barajului, a ecluzei şi instalarea echipamentului hidromecanic (Hotărârea privind aprobarea obiectivului de investiţii "Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român, judeţul Timiş", precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia.)
Nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român este un obiectiv vital pentru municipiul Timişoara şi pentru locuitorii municipiului, de aceea realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reabilitarea barajului trebuie să fie în conformitate cu practicile şi politicile europene şi să se încadreze în Strategia naţională de management al riscului de inundaţii pe termen mediu şi lung.
Având in vedere importanţa acestui obiectiv de investiţii, vă rog, doamnă ministru să-mi comunicaţi care este valoarea totală a investiţiei, precum şi care este suma finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor destinată finalizării acestui proiect.

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9786A.pdf

(https://farm8.staticflickr.com/7143/26698321540_4aa5d6d56f_b.jpg)

Observati nuanta: se va finanta, pentru ca anul asta suma alocata e una rotunda...

"Cruce de 100 milioane euro peste cea mai mare investiție din județul Iași

Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată cu nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de  euro, cu mult mai mult decât se credea până acum."

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cruce-de-100-milioane-euro-peste-cea-mai-mare-investitie-din-judetul-ia-i--127721.html

Tot pe acelasi subiect, raspuns Ministerul Economiei la intrebarea senatorului Constantinescu din octombrie 2012 (dar inca actual, intrucat de la sfarsitul lui 2012 lucrarile au fost sistate):

http://www.senat.ro/PDFIntrebari/R%20la%2017%2009%20Constantinescu%20F%202721%20c.pdf

Si stadiul fizic in momentul sistarii, conform raportului administratorului judiciar al Hidroelectrica din octombrie 2012: http://www.euroinsol.eu/uploads/Raport%20de%20activitate%20Hidro%20Octombrie%20-%202012.pdf

Centrala hidroelectrica:
- Constructii: 60%;
- Echipamentul energetic contractat cu Reşiţa este livrat în proporţie de cca 20%;
Acumulare:
- Total: 60%
- DMD: 7,5 km din 11 km;
- DMS: Umpluturi executate pe 0,7 km din 1 km;
Baraj:
- Constructii: 90%
- Echipamentul hidromecanic contractat cu Romenergo: până în prezent nu s-a livrat nimic (nota mea: contractul pentru echipamente in valoare de 32 milioane lei fara TVA fusese atribuit cu cateva luni inainte de sistarea lucrarilor: http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/baraj-pascaniechipament-hidromecanic-201652.html);
Regularizare aval:
- Constructii: 40%.

Frumoasa lucrare si ar fi pacat sa nu o duca la bun sfarsit...

Esti hidrotehnist ?
In cazul asta poate nu ar fi rau sa ne explici si noua, la topicul de "Termeni tehnici pe intelesul tuturor"...

Quote from: adrian rosca on May 13, 2016, 10:34:33 AM
- DMD: 7,5 km din 11 km;
- DMS: Umpluturi executate pe 0,7 km din 1 km;
Baraj:

DMD = dig mal drept, DMS = dig mal stang.

Si nu, nu sunt hidrotehnist  ;)

"Construcţie din Maramureş, unică în lume pentru un detaliu tipic românesc. Barajul Runcu, proiectul căruia, de trei decenii, nimeni nu îi dă de capăt"

(http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/05/16/5739d16e5ab6550cb8fe59cb/646x404.jpg)

http://adevarul.ro/locale/baia-mare/constructie-maramures-unica-lume-detaliu-tipic-romanesc-barajul-runcu-proiectul-caruia-trei-decenii-nu-capat-1_5739b7ed5ab6550cb8fd90a7/index.html#photo-head

"INTERVIU Nicolae Bărbieru (ANAR)

Având în vedere nivelul scăzut al finanțării de la Bugetul de Stat din ultimii ani, A.N."Apele Române" a alocat din surse proprii, începând cu anul 2014, sumele necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. Suma alocată, în acest an, pentru atingerea acestora este de 354 milioane lei, din care peste 150 milioane lei sunt prevăzute pentru realizarea de obiective de investiții în execuție sau noi reabilitări și reparații, instalații și echipamente,
(...)
Prin urmare, un procent de 30% din bugetul alocat pentru acest an, în sumă de 434 milioane lei, reprezintă cheltuieli de capital, din care pentru lucrările de investiții se vor aloca, după cum urmează: lucrări de investiții din surse proprii, în sumă de 122 milioane lei, pentru un număr de 85 obiective de investiții, lucrări din surse bugetare, în suma de 59 milioane lei, pentru un număr de 70 obiective de investiții, respectiv lucrări de investiții finanțate prin Axa Prioritară 5 POS Mediu, în sumă de 42 milioane lei, pentru un număr de 5 obiective de investiții.
(...)
Altă țintă importantă este reprezentată de continuarea execuției unor obiective de investiții de interes strategic național din surse proprii, cum ar fi: Acumularea Runcu (județul Maramureș), Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb (județul Hunedoara), Acumularea Mihoiești pentru apărarea împotriva inundațiilor și alte folosințe (județul Alba), Punerea în siguranță a barajului Ișalnița (județul Dolj) etc."

http://www.agerpres.ro/economie/2016/05/15/interviu-nicolae-barbieru-anar-aproximativ-357-de-zone-din-romania-prezinta-un-risc-semnificativ-de-inundatii-12-06-03

Ca tot s-a vorbit prin presa zilele astea, solutia tehnica adoptata la masca de etansare a barajului Runcu este descrisa la pag. 445-446 a lucrarii Dams and Appurtenant Hydraulic Structures (https://books.google.ro/books?id=4Z3vAgAAQBAJ&lpg=PP1&dq=dams%20and%20appurtenant%20hydraulic%20structures&hl=ro&pg=PA445#v=onepage&q=dams%20and%20appurtenant%20hydraulic%20structures&f=false) de Ljubomir Tanchev

"Reparațiile la barajul de la Valea de Pești au fost aproape finalizate. Mai sunt lucrări de efectuat, dar, de la finele acestei săptămâni, începe umplerea acumulării de apă. Specialiștii spun că în câteva săptămâni populația va putea chiar să primească apă din acest baraj. (...) Umplerea, după acest algoritm, a barajului ar fi prognozată peste două luni de zile.

...chiar și după umplerea barajului, vor mai fi procedee de executat, pentru reparațiile și reviziile stabilite anterior. ,,Prin pereții de beton ai barajului au loc infiltrații. Barajul având 45 de ani, betonul s-a ros și atunci vor urma injecții de beton în pereții turnului de priză și se lucrează în paralel. Până în iunie, aceste operațiuni se vor finaliza"

http://www.servuspress.ro/cand-vom-avea-apa-din-barajul-valea-de-pesti_125951.html

S-a reparat barajul Paleu

"Lucrările la baraj au început în luna iulie 2015 și au vizat etanșarea golirii de fund și eliminarea infiltrațiilor însă, cea mai importantă lucrare a fost decolmatarea lacului. Profitând de faptul că lacul a secat, echipele A.B.A Crișuri au putut interveni pentru a decolmata aproape 80.000 mc de terasament. Este important de subliniat faptul că aceste lucrări nu au avut finanțare de la bugetul de stat, ele au fost executate cu utilajele pe care noi le avem în dotare iar cheltuielile au fost suportate din bugetul instituției. Până la finele acestei luni, vom termina și înierbarea digurilor precum și văruirea lucrărilor de beton."

http://www.alesdonline.ro/bihor/s-a-reparat-barajul-paleu/

QuoteÎn 2016 Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri îşi propune, printre altele, să înainteze lucrările de plombare și placare cu piatră a zidului de sprijin pe tronsonul podul Intelectualilor – podul Ladislau. ABA Crișuri are în derulare 27 de obiective de invetiții pentru care a obținut în total 32,6 mil lei. Dintre aceste lucrări, cele mai multe, în număr de 14, sunt în județul Bihor în bazinele: Crișul Repede și Crișul Negru.
(...)
,,Fiecare lucrare este importantă atunci când vorbim de gospodărirea apei, însă, anul acesta în mod special am insistat pentru continuarea lucrărilor de amenajare de pe râul Crișul Repede, valea Nimăiești și de la acumularea permanentă Mihăileni aflată în județul Hunedoara.(...) Anul acesta însă, 80% din finanțările obținute pentru bazinul hidrografic Crișuri provin din surse proprii Apele Române", a spus Dorel Dume, directorul ABA Crișuri.

Până în prezent, în municipiul Oradea, A.B.A Crișuri a amenajat aproape în totalitate cursul de apă urmând ca anul acesta să înainteze lucrările de pe tronsonul podul Intelectualilor – podul Ladislau. Aceste lucrări au obținut o finanțare de 8,6 mil lei și prevăd: plombarea și placarea cu piatră a zidului de sprijin, precum și o saltea antierozională cu start de pământ vegetal.

După modelul din Oradea, A.B.A Crișuri a amenajat valea Nimăiești astfel încât să se creeze o promenadă și în municipiul Beiuș. Pentru continuarea lucrărilor, anul acesta s-au alocat 2,22 mil lei și se va trece la consolidare de mal, decolmatări precum și reparații la dalele din beton.

http://oradeapress.ro/2016/05/20/promenada-intre-podul-intelectualilor-si-podul-ladislau/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+OradeaPress+%28OradeaPress%29

http://bihor.comisarul.ro/articol/in-2016-aba-crisuri-a-absorbit-cei-mai-multi-bani-_766139.html

Administrația Bazinală de Apă Siret realizează lucrări de reabilitare a barajului Poiana Uzului. Astfel, în acest an se înlocuiesc vanele la două goliri de fund ale acumulării.
(...)
Pentru una din aceste vane s-a încheiat procedura de montaj, fiind recepționată la începutul acestei săptămâni, în ultimele două zile dovedindu-și utilitatea si funcționalitatea în condiții de ape mari, pe fondul avertizărilor hidrologice. Cea de a doua vană urmează să fie montată până la sfârșitul lunii octombrie.

http://zdbc.ro/se-reabiliteaza-barajul-poiana-uzului-afla-de-ce-este-originala-aceasta-constructie/

Valea de Peşti / A început să fie umplut barajul

http://www.zvj.ro/articole-39895-Valea%20de%20Pe%20%20ti%20%20A%20inceput%20s%20%20%20fie%20umplut%20barajul.html (http://www.zvj.ro/articole-39895-Valea%20de%20Pe%20%20ti%20%20A%20inceput%20s%20%20%20fie%20umplut%20barajul.html)

Administratia Bazinala de Apa Prut-Bârlad va finaliza in circa o luna lucrarile la barajul de la Targu Frumos. (...) Obiectivul de investitii consta în realizarea a doua acumulari nepermanente pe râurile Bahluet si Probota, care vor atenua unda de viitura în albia majora a celor doua râuri.

http://www.bzi.ro/barajul-de-la-targu-frumos-va-fi-finalizat-orasul-va-fi-protejat-de-inundatii-556407

Prezentare program investitii A.B.A. Crisuri pe anul 2016: http://www.prefecturabihor.ro/comisii/colegiuprefectural/2016/APE_BIHOR.pdf (http://www.prefecturabihor.ro/comisii/colegiuprefectural/2016/APE_BIHOR.pdf)

S-a publicat proiectul de HG (http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-privind-aprobarea-obiectivului-de-investitii-amenajare-rau-jijia-pentru-combaterea-inundatiilor-in-judetele-botosani-si-iasi-precum-si-a-caracteristicilor-principale-si-a-indicatorilor-tehnico-economici-aferen/1663) privind aprobarea obiectivului de investiţii ,, Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundațiilor în județele Botoșani și Iași" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia.

In Nota de Fundamentare a proiectului de HG se mentioneaza urmatoarele:

QuoteDatorită timpului extrem de îndelungat, peste 25 de ani, de la data întocmirii documentațiilor o serie de lucrări au trebuit sau trebuie adaptate noilor condiții din teren precum și noilor reglementări din proiectare ce au intrat în vigoare intre timp. Astfel o serie de lucrări au trebuit, reproiectate, de exemplu descărcătorul de ape mari de la barajul Ibăneasa, deoarece la începutul lucrărilor, axul barajului a fost puțin modificat în plan ca urmare a întocmirii unor studii topografice de detaliu.
Prin ,,Detaliile de execuție" proiectate în anul 2003 s-au adus modificările necesare la documentația inițială D.D.E., predată în anul 1993, în vederea adaptării la teren a acestei lucrări. Toate aceste adaptări au condus la majorarea cantităților de lucrări, fiind necesare renunțări de la obiectul Nr. 1 ,,Regularizare".
Datorită perioadei mari de timp scursa de la începutul execuției Obiectivului Nr. 3 ,,Acumulare Ibăneasa" precum și datorită întreruperii lucrărilor de execuție la acest obiect, de peste 5 ani, Consiliul Județean Botoșani prin serviciul de specialitate a condiționat emiterea Autorizației de construire, pentru continuarea lucrărilor, de elaborarea unei ,,Expertize tehnice" asupra lucrărilor executate și eventualele lucrări necesare pentru reluarea lucrărilor de execuție la acest obiect. ,,Expertiza tehnică" s-a elaborat prin grija beneficiarului de către S.C. PROEX CONSULT S.R.L. Iași, la sfârșitul anului 2013.
Proiectul inițial prevedea o serie de lucrări de îmbunătățiri funciare, precum combaterea eroziunii solului, combaterea umidității excesive a solului din albia majoră a râului Jijia prin desecări și drenaje.
În prezentul proiect se renunță la aceste lucrări de îmbunătățiri funciare, cu excepția irigațiilor, asigurându-se doar sursa, nu și lucrările adiacente.
Un alt motiv care a condus la necesitatea reactualizării Studiului de fezabilitate este apariția ,,Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung", strategie definită prin HG 846/2010.
De asemenea în noul proiect trebuie avute în vedere schimbările morfologice suferite de albia minoră a râului Jijia, în timpul scurs de la elaborarea proiectului inițial, fiind necesare în special intervenții de stopare a fenomenelor de eroziune a malurilor, în zonele în care în imediata apropiere se găsesc gospodării, drumuri de acces de diferite categorii etc.
Totodată la elaborarea prezentei documentații s-a ținut cont de noile lucrări finalizate în cadrul altor investiții (vezi ,,Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi, județul Iași" etc) precum și de alte investiții deja aprobate, care urmează să fie executate, de exemplu ,,Amenajări hidrotehnice pe râul Buhai, amonte de confluența cu pârâul Întors, județul Botoșani".
Nu în ultimul rând trebuie menționat că la analiza lucrărilor proiectate s-a ținut cont de hidrologia actualizată pe râul Jijia și pe principalii afluenți Ibăneasa, Miletin, Sitna, în regim amenajat.
Totodată s-a reevaluat suprafaţa ocupată definitiv 290 ha cu amplasamentul lucrărilor de regularizare precum şi suprafaţa rest de achiziţionat 57 ha pentru ampriza barajului Ibăneasa şi a cunetei lacului la cota N.N.R.
Toți acești factori, mai sus enumerați, justifică necesitatea refacerii Studiului de fezabilitate la investiția ,,Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundațiilor în județele Botoșani și Iași".
Capacități propuse:
- regularizări L = 165,0 km (inclusiv polder);
- volum brut (la cota coronamentului) în lacurile de acumulare: 41,08 mil.mc;
- sursă de apă pentru irigaţii: 500 ha.
Lucrările propuse sunt necesare și oportune deoarece se scot de sub efectul inundațiilor o serie de terenuri agricole, drumuri de acces comunale, județene, o serie de localități aflate pe ambele maluri ale râului Jijia, implicit case și anexe gospodărești, obiective social economice etc.
Obiectivul de investiţie, prin soluţiile tehnice propuse, răspunde şi asigură prin caracteristicile tehnice, necesităţile determinate, în conformitate cu cerinţele actuale şi viitoare ale domeniului, asigurând totodată respectarea prevederilor din legislaţia naţională în vigoare privind : calitatea construcţiei, a serviciilor sau alte cerinţe specifice domeniului.
Soluţiile tehnice propuse şi descrise în proiect se înscriu în prevederile normelor europene.

Ca tot vorbim de lipsa de transparenta si promisiuni ale ministrilor pe alte topicuri: in data de 12 mai, Ministerul pentru Consultare Publica si Dialog Civic a invitat-o pe Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer la "De vorbă cu Ministrul tău", ca sa raspunda intrebarilor tuturor celor interesati de stadiul  proiectelor în curs ale ministerului respectiv.

Profitand de ocazie, i-am adresat si eu urmatoarea intrebare:

"Buna ziua, in cadrul dezbaterii publice asupra proiectului legii Bugetului de Stat pe anul 2016 ati avut amabilitatea sa ma informati ca investitiile de gospodarire a apelor si reducere a riscului la inundatii din programul national de investitii semnificative care sunt derulate de catre Administratia Nationala Apele Romane, aflata sub coordonarea M.M.A.P., sunt (citez) "in analiza a fi trecute la finantare externa (posibil POIM), sau din credite externe BEI. Valorile mari ale restului de executat nu fac posibila finantarea sustinuta din bugetul statului."
Va rog sa ma informati daca aceste investitii fac parte din prioritatile M.M.A.P. si care este stadiul actual al asigurarii finantarii acestora. Cu multumiri."

Evident ca nu a fost timp sa se raspunda la toate intrebarile, printre care si la intrebarea mea, asa ca la sfarsitul sesiunii online care se poate viziona aici (http://dialogcivic.gov.ro/2016/05/de-vorba-cu-ministrul-tau-in-dialog-cu-cetatenii-2/) a avut loc urmatorul dialog:

"VVA: - Speram ca am reusit sa va adresam multe intrebari si ca oamenii care care v-au vizionat nu s-au suparat ca nu au primit raspuns video.  Poate reusim sa le raspundem in scris, ca sa fie toata lumea multumita.

CPP: - Da.
...
CPP: - Si bineinteles vom raspunde si la celelalte intrebari in scris pentru ca iata timpul nu ne-a ajutat."

Nici pana acum ministrul nu a avut amabilitatea sa raspunda in scris asa cum a promis, nu numai mie, ci tuturor fraierilor care in naivitatea lor i-au adresat intrebari. Big Dislike!

^^^ Apropo de reducerea riscului la inundatii, am vrut sa scriu ieri despre acest raspuns si am uitat pana la urma.

Este inclus si raportul din Ianuarie 2016 privind "starea tehnica si functionala a principalelor constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor de pe raurile interioare si de la Dunare, rezultata in urma verificarilor efectuate in perioada 01 septembrie-27 noiembrie 2015".

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2917B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2917B.pdf)

^^Nici n-are rost sa mai spunem cate din lucrarile mentionate in raport au prins finantare anul asta.  >:(

Esti sigur de stanga-dreapta ?!...
Adica anii celor doua poze ?...

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/finalizarea-hidrocentralei-lui-ceausescu-se-amana-cu-inca-un-an-despagubiri-cu-18-mai-mari-pentru-urmasii-grofilor-banffy-15502776 (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/finalizarea-hidrocentralei-lui-ceausescu-se-amana-cu-inca-un-an-despagubiri-cu-18-mai-mari-pentru-urmasii-grofilor-banffy-15502776)

Quote
Finalizarea "hidrocentralei lui Ceaușescu" se amână cu încă un an. Despăgubiri cu 18% mai mari pentru urmașii grofilor Banffy

Hidrocentrala Răstolița, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, ar putea fi pusă în funcțiune la finele anului 2017, cu un an întârziere față de estimările din 2015. Moștenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy au obținut majorarea cu 18%, la 1,314 milioane lei, a despăgubirilor pe care le vor primi de la stat pentru exproprierea a 56 de hectare de terenuri necesare lucrărilor de la Răstolița, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern.

"Stadiile fizice înregistrate la data de 01.01.2016 permit punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, la nivel minim energetic (Etapa I), la finele anului 2017. Etapa a II-a de realizare a obiectivului de investiții AHE Răstolița este programată a se realiza eșalonat în intervalul 2016-2019", se arată în nota de fundamentare a draftului de act normativ citat. Proiectul investițional este implementat de către Hidroelectrica.

În februarie anul trecut, într-un proiect de HG pe aceeași temă elaborat de Guvernul Ponta, punerea în funcțiune la nivel minim energetic a hidrocentralei Răstolița era estimată pentru finalul anului 2016. (...)  Tot în proiectul de HG al Guvernului Ponta din 2015, care nu a mai ajuns să fie adoptat, erau prevăzute despăgubiri totale în valoare de 1,358 milioane lei pentru exproprierea a 210,4 hectare de terenuri necesare derulării lucrărilor de construcție. Din această sumă totală, circa 82% (1,113 milioane lei) urma să meargă către Banffy Josika Imre Laszlo, pentru exproprierea a 56 de hectare de pădure.

În proiectul recent al Cabinetului Cioloș, suma totală destinată despăgubirilor a fost majorată cu 7,6%, la 1,461 milioane lei, suprafața destinată exproprierii rămânând aceeași. Aproape 90% din bani (1,314 milioane lei) sunt destinați familiei Banffy, care obține astfel majorarea cu 18% a compensațiilor pentru terenurile de 56 hectare care urmează să fie expropriate, comparativ cu suma pe care intenționa să o aloce Guvernul Ponta anul trecut.

Explicația este aceea că, potrivit proiectului de HG al Guvernului tehnocrat, terenurile familiei Banffy au fost evaluate la prețul de 2,35 lei/mp, în timp ce în draftul similar de act normativ din regimul Ponta prețul era de doar 1,99 lei/mp. În ambele cazuri, valorile au fost stabilite de către experți ANEVAR.

Terenurile necesare finalizării proiectului hidrocentralei de la Răstolița vor ajunge în posesia Hidroelectrica în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Moștenitorii familiei nobiliare maghiare Banffy au obținut în 2013 peste 9.000 de hectare de pădure în Răstolița, după ce au depus, în 2005, cereri de revendicare la comisia de reconstituire a dreptului de proprietate din localitate. Tot atunci, familia a pierdut procesul intentat Romsilva, la Tribunalul Mureș, proces în care moștenitorii Banffy cereau profitul obținut de regia de stat în ultimii 8 ani din exploatarea hectarelor de pădure retrocedate, în sumă de peste 1,8 milioane lei.
(...)
Lucrările la proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița au îmceput în 1989. La acea dată, costul total al lucrărilor era estimat la peste 162 miliarde lei "ceaușiști". În prezent, potrivit estimărilor Hidroelectrica, costurile totale ale investiției, de la startul lucrărilor și până la finalizare, se vor ridica la peste 1,45 miliarde lei. Lucrările care mai erau de executat la data de 1 ianuarie 2016 erau programate să coste peste 771 milioane lei, fără TVA.

Potrivit Guvernului, prin realizarea și punerea în funcțiune a obiectivului, producția de energie a României va crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală – cu 35,2 MWh. Debitul instalat al hidrocentralei de la Răstolița va fi de 17 mc/secundă. Odată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an, estimează autoritățile.

De asemenea, amenajarea poate permite, în aval de Răstolița, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităților situate în culoarul Mureșului și în zona periferică a Câmpiei Transilvaniei, pe raza administrativă a județelor Mureș, Bistrița Năsăud și Cluj. În plus, realizarea obiectivului va permite regularizarea debitelor în aval de localitatea Răstolița. Astfel, în perioadele secetoase, se va asigura un debit de 6,6 mc/s în secțiunea Târgu Mureș.

Prin realizarea acestei amenajări se urmarește și controlarea viiturilor în perioadele cu precipitații semnificative.

QuoteExplicația este aceea că, potrivit proiectului de HG al Guvernului tehnocrat, terenurile familiei Banffy au fost evaluate la prețul de 2,35 lei/mp, în timp ce în draftul similar de act normativ din regimul Ponta prețul era de doar 1,99 lei/mp. În ambele cazuri, valorile au fost stabilite de către experți ANEVAR.

Lasand la o parte tenta usor malitioasa a articolului citat, de fapt explicatia e cea postata aici (https://farm2.staticflickr.com/1715/24573417156_d36810b221_o.jpg), iar acum a fost emis raportul de evaluare actualizat la nivelul anului in curs, procedura de aprobare a proiectului de HG fiind astfel reluata.

Proiectul de act normativ e postat pe site-ul Ministerului Energiei: http://energie.gov.ro/transparenta-si-integritate/transparenta-decizionala-2/proiectul-de-hotarare-privind-aprobarea-amplasamentului-si-declansarea-procedurilor-de-expropriere-a-tuturor-imobilelor-proprietate-privata-situate-in-coridorul-de-expropriere-al-lucrarii-de-utilitat/

Sa înțeleg ca ăsta e chiar ultima mare hidrocentrala nefinalizata?

Nu, cea mai mare este Nehoiasu - caderea Surduc, cu putere instalata de 55 MW. Rastolita are 35,2 MW.

Poti sa ne arati mai exact unde ar urma sa fie facuta? Nu de alta dar dupa imaginile din satelit de pe Google nu vad nici un semn, nici pentru baraj, nici drum mutat la vreo cota semnificativ mai inalta, nici sate inundate...

Rastolita se vede pe Google Earth dar foarte putin. Poate ai ceva poze/harti cu ambele.

Multumim pentru poze si pentru explicatii !...
:cheers:

Multumim.
Dupa cum se vede nu sunt sate de stramutat. doar munti cat vezi cu ochii.

Dacian Ciolos: Vicepremierul Vasile Dincu va coordona culegerea de informatii privind efectele inundatiilor. Guvernul va lua rapid masuri de sprijin

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21086034-dacian-ciolos-vicepremierul-vasile-dincu-coordona-culegerea-informatii-privind-efectele-inundatiilor-guvernul-lua-rapid-masuri-sprijin.htm


Din pacate, am ajuns la vorba mea din decembrie:

Quote from: adrian rosca;129301634Mda, a fost un singur amendament propus de Comisia pentru Agricultura, dar care a fost respins de Comisia de Buget Finante. Deci ramane cum am stabilit, iar acum mai trebuie sa vina doar inundatiile. Sa ii vezi atunci ce-o sa dea din colt in colt.

Solutia este foarte simpla domnule Ciolos: la rectificarea bugetara din iulie alocati fonduri pentru lucrarile hidrotehnice!

Tibi, solutii sunt, vointa sa fie, iar rectificarea bugetara e in curtea Guvernului nu la Parlament:

- exista axa prioritara 5 din POIM- Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, iar acum s-a obtinut un imprumut de la BEI care acopera axele 3, 4 si 5: http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/16/banca-europeana-de-investitii-acorda-romaniei-un-imprumut-de-300-de-milioane-de-euro-pentru-cofinantarea-proiectelor-de-mediu-20-33-07 Depinde acum cum se va imparti acesta suma de catre guvern.

- programul BDCE V nu este inca incheiat, asa ca se pot suplimenta fondurile pe finantare rambursabila. Cu cat ar creste deficitul daca s-ar aloca sa zicem 150 de milioane pentru proiectele finantate din aceasta sursa?

- se pot realoca fonduri de la alte investitii la care se stie sigur ca executia preconizata nu are cum sa acopere fizic alocarile initiale.

- fostul ministrul al Mediului promovase un proiect prin care urmau sa se aloce bani de la Fondul de Mediu. Din pacate a fost retras de actualul guvern, dar s-ar putea repune pe tapet.

Etc. De exemplu, chiar si in conditiile alocarii celor mai reduse fonduri bugetare din ultimii zece ani, ANAR a gasit solutii punctuale prin alocari de fonduri din surse proprii la cateva din proiecte.

Poze baraj Seinel, proiect gandit pentru apararea impotriva inundatiilor a orasului Seini: https://www.facebook.com/Seini-237211429643583/photos/?tab=album&album_id=1216891671675549

Date investitie conform Planului de Management al Riscului la Inundatii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa: ,,Amenajare Vale Seinel", jud. MM - baraj Seinel, Capacitate totală: 0,44 mil. mc acumulare, 5,0 km amenajare albie, 0,5 km protectie mal; Rest de executat: baraj Seinel (circa 40%).

Lucrarea (vezi locatie aici (https://goo.gl/maps/q6ifAuvq1Zq)) a inceput in anul 2011 in baza prevederilor HG 331/2011 si pana anul trecut finantarea s-a asigurat prin programul BDCE V. Acum insa e sistata din lipsa de fonduri. LE: E adevarat insa ca de la rectificarea bugetara negativa de la mijlocul lui 2012 si pana in 2015 fondurile au fost alocate cu taraita.

@ adrian: multam de poze. Lucrarile de la Nehoiasu le stiu, am avut ocazia sa trec prin zona in plimbarile intre Comandau si valea Buzaului. In schimb de Rastolita nu stiam nimic si am avut impresia ca e pe Mures (ceea ce ma si mira tinand cont ca Muresul nu prea e amenajat din punctul asta de vedere).

O singura intrebare de profan mai am: intre baraj si casa vanelor nu e o distanta cam mare. Erau prevazute si alte acumulari in zona Calimanilor, alte baraje? 

Nu, vezi schema de amenajare de mai jos:

(https://c8.staticflickr.com/8/7358/27647292831_6550fb65f2_h.jpg)

Multumim de informatii. Deci apele din Basca Mare vor ajunge  tocmai la Nehoiu. De aici caderea de mare inaltime.

Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad a anuntat joi, finalizarea lucrarilor la obiectivul de investitii "Acumulari nepermanente pe raurile Bahluet si Probota amonte de localitatea Targu Frumos".

http://www.bzi.ro/doua-baraje-noi-apara-orasul-targu-frumos-de-viitura-560100#

Ce inseamna banii europeni: lucrarile au durat mai putin de doi ani!

Raspuns interpelare continuare lucrari baraj Pascani:

(https://c5.staticflickr.com/8/7331/27515211764_94ed0e490d_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/8/7609/28027072262_1397a8e9e2_o.jpg)

Imagini cu barajul gasim aici: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2487440563179&set=oa.418834718172140&type=3&theater (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2487440563179&set=oa.418834718172140&type=3&theater), iar un plan de ansamblu al amenajarii aici: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=441691025867553&set=oa.418556358199976&type=3&theater

Mi se pare aiurea ca au lasat cateva zone nedecofrate la baraj desi betonarea a fost finalizata cu mult timp in urma. Nu m-as mira sa fie ceva segregari sau rosturi de turnare necorespunzatoare in spatele lor.

In Planul de Management al riscului de inundatii pentru bazinul hidrografic Siret apar niste date referitoare la stadiul executiei proiectului "Amenajare Complexa Varfu Campului":

QuoteAmenajare complexa Varfu Campului, r Siret, jud Suceava si Botosani (pentru alimentare cu apa populatie si industriala din orasul Dorohoi si localitati situate intre Dorohoi si Sitna, prin suplimentarea debitului in r. Jijia):

- V NNR = 17 mil mc, V atenuare = 20 mil mc, Q tranzitat pe derivatia Siret- Jijia = 7 mc/s;
- baraj din materiale locale protejat amonte cu masca din beton: mal stang h= 13 m, L= 1098 m, mal drept h= 16,10 m, L= 7100 m;
- evacuator de ape mari din beton cu 3 deschideri de 16 m fiecare, echipat cu stavile segment cu clapeta;
- priza de apa si derivatia Siret-Jijia Dn 2100 mm si L = 3400 m.

Capacitati rest de executat:

•   Baraj mal drept:
- umpluturi pe o lungime L=1700 ml;
- masca etansare L= 1700 ml;
- ecran etansare L= 1450 ml;
- parapet sparge val L= 1250 ml.

•   Baraj frontal mal stang:
- masca etansare, ecran pe o lungime L= 298 ml;
- umpluturi pe o lungime de 168 ml;
- parapet sparge val L= 400 ml.

•   Evacuator ape mari:
- echipament hidromecanic, procurare si montaj-1 buc;
- pod peste evacuator-1 buc;
- galeria Siret – Jijia – 1 buc;
- contracanal - 1 buc;
- canal deviere ape evacuator-1 buc;
- constructii exploatare;
- racorduri electrice si telefonice.

O imagine Google Earth cu stadiul lucrarilor la baraj din luna octombrie 2014:

(https://c3.staticflickr.com/9/8870/28148028250_fed0bde0dc_o.jpg)

Si o poza din galeria foto ANAR din timpul betonarii pilelor si culeilor barajului:

(http://www.rowater.ro/dasiret/Galerie%20foto/Lucrari%20hidrotehnice/Amenajare%20complexa%20Varfu%20Campului,%20judetul%20Botosani.jpg)

Vad ca proiectul de rectificare bugetara prevede niste fonduri in plus pentru amenajarile hidro: 22,93 milioane pentru programele cu finantare rambursabila si 16,67 milioane cheltuieli de capital. Cam putin, daca tinem cont de cate lucrari hidro sistate din lipsa de fonduri sunt prin toata tara, dar e bine si atat.
Din pacate insa se taie 28,49 milioane de la proiectele cu finantare nerambursabila, dar probabil ca banii astia nu au putut fi cheltuiti.

Lucrările la Barajul Valea de Peşti sunt aproape finalizate şi, în curând, vor fi recepţionate.  Între timp, barajul a fost umplut şi s-a reluat furnizarea apei pentru zona de vest a Văii Jiului din această acumulare de apă

http://gazetadedimineata.ro/actualitate/barajul-de-la-valea-de-pesti-intra-in-probele-tehnologice/

Hopa, too good to be true: :D "Urmare a unor redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Mediului, Guvernul a alocat, prin rectificare, 85 de milioane de lei pentru investiții în lucrări de apărare împotriva inundațiilor."

http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/sanatatea-educatia-i-drepturile-sociale-prioritati-ale-primei-rectificari-bugetare

Avem tara pe care o meritam.....
Lacul de acumulare de la nord de Tg Jiu:
(http://i.imgur.com/VWzFslR.jpg)
(http://i.imgur.com/xHgct0b.jpg)


Ce vedeti nu sunt decat gunoaie. Gunoaie, care pentru a ajunge aici au traversat Parcul National Defileul Jiului...

Cumva unele dintre ele au reusit sa treaca de baraj si au ramas in zona insulei de agrement din Tg jiu... S-au amestecat cu raia broastei pentru un peisaj "relaxant"
(http://i.imgur.com/1EgyUXo.jpg)
(http://i.imgur.com/KPSZnIW.jpg)


Cei de la Hidroelectrica scoteau gunoaiele care ajungea in gura de scurgere. Aveau un munte de gunoaie si 1 camion. Totusi, nu scosesera nici 1% din ce era pe lac.

Mi-a venit raspunsul de la MF:

QuoteReferitor la solicitarea dumneavoastră înregistrată în Ministerul Finanţelor Publice, Biroul de informare publică cu nr. 617587/2016, vă comunicăm următoarele:

Prin Ordonanța Guvernului nr. 14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016, bugetul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost suplimentat per sold cu suma de 34,6 milioane lei, din care s-a asigurat, prin redistribuiri de credite bugetare, la titlul 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă" și titlul 70 "Cheltuieli de capital" suma de 47.430 mii lei și respectiv suma de 38.222 mii lei.

Precizăm faptul că potrivit Legii privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, atribuția repartizării bugetului unităților subordonate revine ordonatorului principal de credite.

Daca adunam cele doua sume mentionate in raspuns, intr-adevar rezulta 85 de milioane, insa doar o parte s-au dat la ape (a se citi in buget "locuinte, servicii si dezvoltare publica"), diferenta fiind distribuita dupa cum urmeaza:

- Cheltuieli de capital: 3,3 milioane la protectia mediului, plus inca 5,8 milioane la agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare;
- Cheltuieli din fonduri rambursabile: 7 milioane la agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare.

Si nu s-au scazut taierile din fondurile nerambursabile.

Bun, concluzia e ca domnul Ciolos a fost putin dezinformat cand a zis ca "am hotarat sa alocam 85 de milioane de lei pentru investitii de aparare inundatii". O noua bila neagra din partea mea pentru ministrul mediului.

A fost adoptata HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind reaprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia.

"Barajul Valea de Peşti / Investiţia de 17 miliarde a celor de la Apele Române - finalizată cu succes"

http://www.zvj.ro/articole-41122-Barajul+Valea+de+Pe++ti++Investi++ia+de+17+miliarde+a+celor+de+la+Apele+Romane+++finalizat+++cu+succ.html

S-a publicat proiectul de HG (http://mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiect-de-hg-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-rectificat-pe-anul-2016-al-administratiei-nationale-apele-romane-aflata-in-coordonarea-ministerului-mediului-apelor-si-padurilor/1884) privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Administraţiei Naţionale "Apele Române" pe site-ul MMAP.

Nota de Fundamentare are cateva detalii referitoare la partea de investitii, dupa cum urmeaza:

QuoteA) Venituri
Suplimentarea prevederilor bugetare cu suma de 31.114 mii lei in cadrul capitolului de venituri ,,Subventii de la bugetul de stat" si anume:

 Suplimentarea prevederilor bugetare la capitolul 42.10.38 ,,Subventii de la bugetul de stat catre institutii publice sau activitati finantate integral din venituri proprii", cu suma de 59.606 mii lei (suma de 30.430 mii lei credite externe pentru investitii – BDCE V + suma de 29.176 mii lei alocatii bugetare pentru investitii), obiective de investitii aprobate conform bugetului de cheltuieli aprobat de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, cu nr. 137405/ 31.08.2016.

 Scaderea cu suma de 28.492 mii lei, la obiectivele de investitii aprobate in cadrul proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare – programe din Fondul de Coeziune, capitolul 42.10.39 ,,Subvenţii de la bugetul de stat către instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii pentru proiecte finanţate din FEN postaderare", conform bugetului de cheltuieli aprobat de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu nr. 137405/ 31.08.2016.

B) Cheltuieli
Prin modificarea veniturilor, au fost suplimentate cu suma de 59.606 mii lei, prevederile bugetare din cadrul titlului 70 ,,Cheltuieli de capital" – cu finantare de la bugetul de stat si titlului 65 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila", conform bugetului de cheltuieli aprobat de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu nr. 137405/ 31.08.2016, respectiv lista obiectivelor de investitii cu finantare integrala de la bugetul de stat repartizate pentru Administratia Nationala ,,Apele Romane", cu nr. 74160/ 09.09.2016 si diminuare cu suma de 28.492 mii lei a prevederilor bugetare din cadrul titlului 56 ,,Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare" – programe din fondul de coeziune, conform bugetului de cheltuieli aprobat de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu nr. 137405/ 31.08.2016.

De asemenea, tinand cont de executia indicatorilor bugetari raportata de catre ordonatorii de credite din subordine la data de 31.08.2016, s-au efectuat realocari de sume si in cadrul capitolului de
cheltuieli din surse proprii, intre titlurile, articolele si alineatele bugetare, dupa cum urmeaza:
...
In cadrul Titlului 70 ,,Cheltuieli de capital" din surse proprii, a fost suplimentata prevederea bugetara aprobata prin H.G. nr. 278/ 2016, cu suma de 20.090 mii lei, ca urmare a economiilor inregistrate la titlul 20 ,,Bunuri si servicii", efectundu-se in acelasi timp si modificari intre articolele si alineatele titlului 70 si anume, a fost suplimentat alineatul bugetar 71.01.01 ,,Constructii" cu suma de 30.378 mii lei.
...
Motivatia suplimentarii cheltuielilor de capital din surse proprii, asa cum am subliniat, rezida in faptul ca in urma inundatiilor produse in anul 2016, s-a impus finalizarea urgenta a unor obiective de investitii aflate in derulare din anii anteriori, precum si inscrierea, in urma aprobarii Consiliului de Conducere al Administratiei Nationale ,,Apele Romane", in listele de lucrari, a unor obiective noi, menite sa preintampine pagubele produse de alte eventuale inundatii.

Dintre obiectivele de investitii care au necesitat suplimentare in regim de urgenta, enumeram:

 Indiguire si consolidari de mal pe raul Tisa, intre BF 254-319, judetul Maramures – 8.000 mii lei (suplimentar 1.075 mii lei),
 Lucrari pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse in bazinul hidrografic Crisul Negru, judetul Bihor – 6.000 mii lei (suplimentar 2.000 mii lei),
 Acumulare Mihoesti pentru aparare impotriva inundatiilor si alte folosinte, judetul Alba – 3.850 mii lei (suplimentar 930 mii lei),
 Regularizare si indiguire paraul Lut in localitatile Dedrad, Goreni, Batos, comuna Batos, judetul Mures – 1.270 mii lei (suplimentar 1.060 mii lei),
 Amenajare parau Valea Domanului in municipiul Resita, judetul Caras Severin – 2.550 mii lei (suplimentar 2.031 mii lei),
 Regularizare parau Valea Bolvasnita in localitatea Valea Bolvasnita, comuna Mehadia, judetul Caras Severin – 2.683 mii lei (suplimentar 1.202 mii lei),
 Punerea in siguranta la priza cu barare Rovinari, judetul Gorj – 2.000 mii lei (suplimentar 1.100 mii lei),
 Punerea in siguranta a barajului Isalnita, judetul Dolj – 7.127 mii lei (suplimentar suplimentar 1.487 mii lei),
 Regularizari si aparari de mal pe parau Casin in localitatea Plaiesii de Jos, judetul Harghita – 2.156 mii lei (suplimentar 721 mii lei),
 Punerea in siguranta a barajului Iezer, judetul Calarasi –5.006 mii lei (suplimentar 2.496 mii lei),
 Regularizare rau Sarata in zona localitatii Sarata Monteoru, comuna Merei, judetul Buzau – 4.500 mii lei (suplimentar 1.500 mii lei),
 Refacere amenajari rau Moldova pe zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Roman – 7.229 mii lei (suplimentar 1.000 mii lei),
 Amenajare rau Milcov in zona Odobesti-Campineanca, judetul Vrancea – 8.108 mii lei (suplimentar 3.108 mii lei),
 Regularizare albie parau Hangu la Hangu, etapa a II-a, judetul Neamt – 7.506 mii lei (suplimentar 3.290 mii lei),
 Cresterea gradului de siguranta a acumularii Tungujei pe raul Sacovat, judetul Iasi – 1.100 mii lei (suplimentar 1.042 mii lei).

Sumele sunt relativ mici, dar pentru proiectele respective cresterile sunt importante, ajung chiar si la dublarea alocarii bugetare - un lucru crucial pentru proiecte din astea, uitate in fundul nu stiu carui judet...
Iar la ultimul proiect din lista este vorba de o crestere de aproape 20 de ori a alocarii bugetare, daca inteleg corect textul...
Sper sa ii cheltuiasca pe toti, pentru ca de la urmatorul Guvern nu vor mai vedea decat taieri... :(

Quote from: adrian rosca on September 19, 2016, 02:24:16 PM
Pasul urmator este sa aflam ce proiecte vor fi finantate din aceasta suma.

Dupa cum ziceam:

(https://c7.staticflickr.com/9/8077/29673604950_26ea2fc248_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/9/8186/29673604920_2183cb7bf8_o.jpg)

(https://c5.staticflickr.com/6/5060/29673604820_a16b043164_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/9/8234/29673604720_8c30992341_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/9/8488/29673604670_05c3f1161b_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/9/8218/29673604570_1104b6fec8_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/6/5498/29673604490_7489a014e3_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/9/8089/29673604400_4e3eb0c8cc_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/9/8408/29673604320_e581590fd7_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/6/5529/29673604190_af1babf487_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/9/8587/29673604110_8652bb23ef_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/9/8467/29673604070_44e8e30578_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/9/8133/29673603960_06d75fe166_o.jpg)

(https://c8.staticflickr.com/6/5350/29967289255_d6429aa0bc_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/8/7517/29673603890_3350b6d839_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/9/8608/29673603810_53c7604dae_o.jpg)

(https://c2.staticflickr.com/9/8446/29967288985_83739b0905_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/9/8419/29673603690_9c01203686_o.jpg)

(https://c5.staticflickr.com/9/8215/29673603660_4174402156_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/9/8126/29673603530_c42b97b2c4_o.jpg)

(https://c4.staticflickr.com/6/5268/29967288715_b8772e52d6_o.jpg)

(https://c3.staticflickr.com/9/8103/29673603330_200b22b3db_o.jpg)

(https://c5.staticflickr.com/6/5523/29673603300_c30b4e1b03_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/6/5465/29673603120_13a5641320_o.jpg)

(https://c4.staticflickr.com/6/5793/29967288275_24b03f7b3e_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/9/8752/29339858374_7cb482f288_o.jpg)

(https://c5.staticflickr.com/9/8136/29673602980_d2bc3aa0ef_o.jpg)

(https://c5.staticflickr.com/9/8330/29673602860_03da7abe11_o.jpg)

Gata!  :)

Adrian,
ti-au dat un raspuns "comprehensive" pe aproape 30 de pagini... :)

Dar...
Cum poti scana un document astfel incat sa se vada clar prima coloana  si ultima coloana, iar coloanele "dintre" (adica alea cu cifre...) sa fie perfect indescifrabile ?!...  :o

Trebuie neaparat sa aflu metoda, poate imi va fi de folos in viitor... Daca esuesz si ma angajez la stat... :D

"You've got mail !..."
(Almost) useless mail...
:lol:
Trebuie neaparat sa o cunosc pe aceasta Catalina Bragaru, purtator de cuvant ANAR... ;)

Puteau sa trimita si in format electronic editabil, daca s-ar fi specificat de la inceput in cerere. Oricum cred ca nu se astepta nimeni sa ajunga scanarile in halul asta.

Lista a fost primita in "hard copy" de la ordonatorul principal de credite, adica de la MMAP. De fapt, informatiile interesante care reprezinta alocarile bugetare rectificate pe 2016 (INV/C+M, in mii lei) sunt cele din coloanele "Finantate din" / "Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila", respectiv "Buget" si care se pot citi destul de bine. Eu sunt pe deplin lamurit, iar daca aveti ceva de intrebat va pot "talmaci".   :)

Tibi, doamna Bragaru a intocmit doar adresa de inaintare a listei, dar daca doresti s-o cunosti, este doamna blonda din imagine (http://mesagerdeconstanta.ro/app/wp-content/uploads/2015/02/DSC02937.jpg)  ;)

Nu as fi crezut....
Dar se pare ca chiar merita sa o cunosc... :lol:

In sedinta de Guvern de azi a fost adoptata Hotărârea pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Administraţiei Naţionale ''Apele Române'', aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. In scurt timp vom afla ce investitii au fost cuprinse in lista rectificata cu cheltuielile de capital finantate din surse proprii ANAR.

Iohannis despre inundatiile din judetul Galati: "S-a vorbit cu cei cinci primari și cu șeful ISU și am aflat că toate comunele se află pe pârâul Suhu, am aflat că albia nu a fost întreținută prea bine, că acum câțiva ani au fost investiții la un baraj, investiție abandonată". Iohannis a amintit că sute de familii au fost evacuate, dar că situația putea fi alta, dacă s-ar fi realizat barajul în amonte, dacă li s-ar fi explicat oamenilor că nu e bine să construiască locuințe în albia răului și dacă șanțurile ar fi fost decolmatate. "Inundațiile ne iau prin surprindere. Nimeni nu poate să prevină ploaia, dar putem să construim un baraj și să decolmatăm șanțurile", a punctat șeful statului. http://www.agerpres.ro/politica/2016/10/13/iohannis-este-nevoie-de-proceduri-reguli-interventii-mult-mai-clare-in-cazul-inundatiilor-17-52-26

Sa ne amintim care este situatia barajului de la Suhurlui: http://www.viata-libera.ro/satul/65388-milioane-de-euro-ingropate-printre-dealuri-barajul-de-la-suhurlui-foto

Din pacate, autoritatile isi amintesc de astfel de investitii uitate doar la inundatii, dar dupa ce se linistesc apele uita repede de ele.  >:( De Suhurlui si-au mai amintit si in 2013, dar degeaba: http://www.viata-libera.ro/eveniment/46231-galati-viata-libera-cotidian-inundatii-apele-romane-suhurlui

"Nodul hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman intra in reabilitare pe bani europeni.

Unul dintre cele două mari proiecte aprobate spre finanţare din fonduri IPA, de colaborare transfrontalieră între România şi Serbia, alături de studiul de fezabilitate pentru realizarea autostrăzii dintre Pancevo şi Timişoara, este reabilitarea canalului Bega în vederea redeschiderii navigaţiei. Din cele aproape şapte milioane de euro care îi revin părţii române, cea mai mare parte din bani va fi folosită la reabilitarea nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român."

http://www.tion.ro/nodul-hidrotehnic-de-la-sanmihaiu-roman-intra-in-reabilitare-pe-bani-europeni/1715833

ABA Crisuri n-are bani pentru baraje si regularizari de cursuri de apa, dar vrea promenada:

http://www.jurnalbihorean.ro/actualitate/2016/09/28/promenada-langa-crisul-repede-intre-centru-si-podul-cu-stea.bihorean#registered

Un ochi rade, celalalt plange....  :zen:

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10461A.pdf

(https://c7.staticflickr.com/6/5814/30785543502_f7b742a9cf_o.jpg)

(https://c6.staticflickr.com/6/5570/30813458861_282fec5c3d_o.jpg)

O stire veche de acum o luna: Suplimentare de fonduri pentru investiția Amenajare Vale Seinel

Ținând cont de întâlnirile prefectului Sebastian Mihai Lupuț cu reprezentanții Ministerului Mediului și ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa Cluj cu privire la toate punctele critice de pe cursurile de apă din județul Maramureș, în ordinea priorităților, vineri, 14 octombrie, la Palatul Administrativ a fost convocată o întrunire la care au fost invitați să participe toate autoritățile implicate în problema realizării investiției Amenajare Vale Seinel din localitatea Seini. La ședință au participat prefectul Sebastian Mihai Lupuț, primarul orașului Seini, Gabriela Tulbure, reprezentanți ai SGA Maramureș și constructorul SOCOT Târgu Mureș. Pentru realizarea investiției Amenajare Vale Seinel în localitatea Seini, Ministerul Mediului a alocat la finalul lunii septembrie 1,2 milioane lei.

Această sumă poate fi suplimentată cu încă 1 milion lei în situația în care se eliberează amplasamentul lucrărilor de la descărcătorul de ape mari al barajului, unde se află o casă. Există promisiuni din partea Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa că situația va fi deblocată prin achiziția de către aceasta, pe baza unei evaluări a imobilului, a construcției respective. În aceste condiții, se pot extinde lucrările C+M la descărcătorul de ape mari.

http://www.stirilemm.ro/economie/45227-suplimentare-de-fonduri-pentru-investitia-amenajare-vale-seinel.html

Quote from: adrian rosca on October 12, 2016, 10:21:24 PM
In sedinta de Guvern de azi a fost adoptata Hotărârea pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al Administraţiei Naţionale ''Apele Române'', aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. In scurt timp vom afla ce investitii au fost cuprinse in lista rectificata cu cheltuielile de capital finantate din surse proprii ANAR.

A durat ceva, dar in sfarsit am primit-o:

(https://c7.staticflickr.com/1/617/31515984702_419169f860_o.jpg)

(https://c2.staticflickr.com/1/285/31662267305_ac5556aa6b_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/1/636/31515984592_81a81dd218_o.jpg)

(https://c2.staticflickr.com/6/5582/31662267265_e36d44808e_o.jpg)

(https://c7.staticflickr.com/1/334/31515984462_9e760823ee_o.jpg)

(https://c8.staticflickr.com/1/732/31662267215_332fb0e8f6_o.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/1/318/31289555160_58fcd6de0f_o.jpg)

(https://c6.staticflickr.com/1/688/31662267165_7f00239da1_o.jpg)

cat e suma totala? 352 mil lei?

Da, suma totala (rectificata) este de 352,18 milioane lei din care 180,48 milioane constructii montaj. Sumele de la fiecare obiectiv se citesc astfel: deasupra liniei e total investitie (INV), iar dedesubt constructii-montaj (C+M).

Redeschiderea nodului de la Sânmihaiu Român și reluarea navigației pe Bega sunt printre principalele proiecte pe care cei de la Direcţia Apelor Banat doresc să le pună în practică în cursul anului viitor, a declarat Titu Bojin, şeful instituţiei. În ceea ce priveşte lacul de la Surduc, el admite că sunt probleme şi că cel puţin deocamdată nu se pune problema redimensionării acestuia.

,,Ne dorim închiderea lucrărilor de la Palatul Apelor, care au fost blocate de doi ani de zile din cauza controlului Curţii de Conturi. De asemenea, ne dorim să punem în mişcare nodul de la Sânmihai. Ştiu că sunt discuţii legate de vaporaşe, suntem în procedură cu sârbii, să putem să finalizăm partea de achiziţie a lucrărilor. Lucrarea de la Sânmihai şi realizarea punctului de vamă de la graniţă sunt obiectivele proiectului pe partea noastră. La sârbi urmează decolmatarea pe Bega şi construirea pistei de biciclete în lungime de 47 km, începând de la graniţă. Suntem în pregătire cu proiecte noi. Unul dintre acestea este cel de pe Bega, de la Ghiroda la Balinţ, unde vom realiza decolmatarea canalului, aşa cum am făcut şi la Timişoara. Este una din cele mai mari lucrări pe care le vom realiza. Vom efectua şi lucrări pe Timiş, dar şi la barajul de la Surduc. Aici sunt probleme, trebuie să reactualizăm ce e necesar, etapa a doua nu se poate face acum integral, aşa cum s-a gândit în 1976. Aceasta presupune procese pentru terenul de acolo, sunt căsuţe, viluţe, vorbim de 28 -30 de bucăţi. Mai rămâne şi Bârzava, care e cel mai periculos râu din punct de vedere al apelor. Este bucata de la Partoş la Gătaia, dar şi Gătaia – Bocşa, pe care sper să le terminăm până la toamnă", a mai declarat Bojin.

Tion.ro (http://www.tion.ro/titu-bojin-vrea-reluarea-navigatiei-pe-bega-in-anul-2017/1753623)

Pe aceeasi tema:

(https://c5.staticflickr.com/1/291/31792804372_f4ab8f73a8_o.jpg)

Cele mai importante investiții ale ABA Mureș în 2017 vizează îndiguirile și întăririle de maluri pe râurile Mureș, Târvana Mică, Niraj și afluenții lor. Valoarea lucrărilor se ridică la 600 milioane de lei.

(purtătorul de cuvânt al Administrației bazinale de Apă Mureș) Călin Fokt:

Dintre lucrările mai importante pe care le avem prevăzute anul viitor este amenajarea râului Mureș în zona localității Răstolița și a afluenților Iod, Răstolița și Borzia, finalizarea lucrărilor în bazinul hidrografic al râului Niraj, mai ales în zona localităților Gh Doja – Tirimia, amenajarea râului Mureș în zona aval de prize Azomureș, și de asemenea pe râul Tîrnava Mică în zona localității Mica.

Radiomures.ro (http://www.radiomures.ro/stiri/investitiile-necesare-pentru-evitarea-poluarii-apelor-din-judetul-mures-se-ridica-la-aproape-1-miliard-de-lei.html)

S-a lansat licitatia pentru: Refacere baraj de priza de la Bilciuresti -Canal deviere mal stang , jud.Dambovita

QuoteObiectul contractului: Lucrarile de deviere fiind compromise in aceasta faza nu se mai pot continua lucrarile definitive. Lucrarea cuprinde urmatoarele etape: 1. Canal de deviere mal stang. Batardou pentru devierea apelor; 2. refacere lucrarilor aval de deversorul canalului de deviere; 3. refacerea pragului de stabilizatre nr. 4; 4. lucrari de subzidire in radierul aval deversor; 5. lucrari de pereere a taluzului mal stang a avanradierului deversor; 6. ecran de etansare amonte, lateral mal stang si aval-2106 mp; 7. pereu maluri aval prag deversant si ziduri de sprijin; 8. pereu amonte deversor grosime 15 cm.

Valoare estimata: 3,320,005.63 RON

Data limita de depunere a ofertelor: 16.01.2017

O descriere succinta a situatiei existente o gasim mai jos:

(https://c4.staticflickr.com/1/369/31978068555_00ee76b5a0_o.jpg)

Pai n-ar trebui sa raspunda cineva pentru situatia asta, in speta cei care au oprit in mod nejustificat lucrarea intre 2012-2014? "Cel mai performant guvern" ar trebui sa plateasca din buzunarul propriu.  >:(

In schimb ABA Crisuri dupa ce a facut "inaugurarea" unor lucrari neterminate si neplatite (barajul priza de pe Crisul Negru în amonte de Taut) si a lasat de izbeliste majoritatea lucrarilor hidro cu rol de aparare impotriva inundatiilor aflate in executie (acumulare permanenta Mihaileni, acumularile nepermanente Corbesti, Poiana si Halmagel, nu mai zic de punerea in siguranta a barajului Lesu care nici nu a inceput, lacul stand gol de un an si jumatate), vrea sediu nou:

QuoteDenumire contract: ,,Sediu Sistem de Gospodarire a Apelor, judetul Bihor" -PROIECTARE – PT+CS+DE+DTAC SI EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII + MONTAJ

Obiectul contractului:
,,SEDIU SISTEM DE GOSPODARIRE A APELOR, JUDETUL BIHOR" PROIECTARE – PT+CS+DE+DTAC SI EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII + MONTAJ Valoarea estimata fara TVA: 11.349.133 lei – 2.513.205,41 euro Din care: Proiectare PT+DE+CS+DTAC – 349.126 lei, respectiv 77.312.10 euro Executie lucrari de C+M – 10.885.997 lei, respectiv 2.410.646,40 euro Organizare de santier – 114.010 lei, respectiv 25.246,91 euro (1 euro = 4,5158 lei la cursul BNR afisat ?n data de 14.11.2016) Capacitatile totale de lucrari proiectate sunt: - Constructie Sediu Sistem SGA - Suprafata utila totala – Su = 2.497,58 mp - Suprafata construita – Sc = 3.085,53 mp

Valoare estimata: 11,349,133 RON

Data limita de depunere a ofertelor: 09.01.2017

E si un articol pe tema asta:

Licitație între sarmale: În ajun de sărbători, ABA Crișuri şi-a anunţat dorinţa de a-şi ,,trage" un nou sediu

Așa cum îi șade bine românului atunci când vrea să facă o licitație discretă, cu două seri înaintea Ajunului de Crăciun a apărut pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice o invitație de participare la o licitaţie pentru proiectarea și construirea unui ,,Sediu Sistem de Gospodărire a Apelor Bihor".

Suma alocată pentru 3.000 de metri construiți este de peste 2,5 milioane euro, la care se adaugă TVA. Nu contează că prin Moldova sau Muntenia inundațiile fac ravagii an de an, important e ca băieții deștepți de la ABA Crișuri să își tragă sediu de lux, de parcă n-ar mai avea unul.

La 800 de euro/mp, cât se alocă pentru noua investiție, poți să-ți faci minunăție de clădire, bașca să ai parte și de un parandărăt de toată frumusețea. Că licitația pare a fi cu dedicație se vede și după termenul fixat pentru depunerea ofertelor: 9 ianuarie 2017.

Bihorel e siderat că niște buni creștini cum sunt șefii de la ABA Crișuri organizează licitații exact când lumea petrece de Crăciun, Revelion și Sfântul Ion. Aşa că al lor să fie păcatul!

bihorel.ro (http://www.bihorel.ro/licitatie-intre-sarmale-in-ajun-de-sarbatori-aba-crisuri-si-a-anuntat-dorinta-de-a-si-trage-un-nou-sediu/)

Quote from: adrian rosca on December 30, 2016, 01:15:42 PM
S-a lansat licitatia pentru: Refacere baraj de priza de la Bilciuresti -Canal deviere mal stang , jud.Dambovita

Data limita de depunere a ofertelor: 16.01.2017

S-a amanat pentru 30.01.2017.

Noul Minister al Apelor si Padurilor se "lauda" cu un nivel modest al cheltuielilor cu investitiile pe parte de ape in 2017:

TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

2016: 14,239 mii lei
2017: zero

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014- 2020

2016: zero
2017: 10,000 mii lei

TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA

2016: 58,409 mii lei
2017: 50,346 mii lei

CHELTUIELI DE CAPITAL, TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

2016: 77.881 mii lei
2017: 73,940 mii lei

La proiectele individuale cam bate vantul, totusi ne retin atentia urmatoarele cifre:

Acumulare Runcu:

2016: 20,248 mii lei
2017: 5,000 mii lei

Acumulare Mihaileni:

2016: 2,002 mii lei (din care doar jumatate au fost pentru C+M, restul fiind pentru actualizarea SF-ului)
2017: 3,000 mii lei

Acumulare Ogrezeni:

2016: zero
2017: 2,500 mii lei.

Amenajare raului Sasar in municipiul Baia Mare:

2016: 690 mii lei
2017: 2,300 mii lei

Lucrari de consolidare a falezelor in zona localitatii Costinesti:

2016: 3,051 mii lei
2017: 1,185 mii lei

Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020) - proiect nou, cu finantare nerambursabila:

2016: zero
2017: 10,000 mii lei

Din pacate, se continua politica de subfinantare masiva a investitiilor de prevenire a inundatiilor. Ziceam de Palmer, dar nici astia nu sunt mai breji, dimpotriva.  >:( Macar anul trecut s-au acordat suficiente fonduri pentru Runcu, in schimb anul asta au corectat 'greseala".

Cele doua licitatii pentru "Sediu Sistem de Gospodarire a Apelor, judetul Bihor" si "Refacere baraj de priza de la Bilciuresti -Canal deviere mal stang , jud.Dambovita" lansate de A.N.A.R. la sfarsitul anului trecut au fost anulate.

Regularizarea Someşului, la ieșirea din municipiul Cluj-Napoca, nu va fi finanţată de la bugetul pe 2017.

O parte a proiectului s-a derulat din fonduri europene, iar pentru restul lucrărilor banii trebuiau asiguraţi de la bugetul de stat. Fără realizarea acestei investiţii, Consiliul Judeţean Cluj nu poate extinde noua pistă a aeroportului de la 2100 de metri cât are în prezent până la 3.500 de metri. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a explicat că porţiunea din Someş care a rămas neviabilizată intersectează viitorul traseu al pistei. Există regularizarea făcută către oraş, există făcută către Apahida. La mijloc există o porţiune care a rămas în suspensie şi a rămas nefinanţată.
Noi nu vom putea prelungi pista până când cei de la Ministerul Mediului nu-şi termină lucrările. Mai mult, există riscul ca, odată ce Someşul nu este regularizat în complexitatea lui, în cazul Doamne fereşte a unor inundaţii, să punem în pericol inclusiv pista pe care am construit-o. De când sunt preşedinte, de cel puţin două ori am fost şi la minister şi am cerut Ministerului Mediului şi Guvernului să continue lucrările la Someş. Din păcate, toate demersurile pe care le-am făcut s-au concretizat prin zero lei pentru regularizarea Someşului. (Alin Tişe) Prelungirea pistei Aeroportului Internaţional Avram Iancu până la 3.500 de metri este o condiţie obligatorie pentru ca la Cluj să poată ateriza şi avioane de mari dimensiuni.

Radiocluj.ro (http://radiocluj.ro/2017/02/06/nu-sunt-bani-pentru-extinderea-aeroportului-din-cluj/)

S-a publicat proiectul de HG pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2017 al Administratiei Nationale Apele Romane: http://apepaduri.gov.ro/dezbatere-buget-anar/

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele (in paranteza cifrele similare de anul trecut, cf. buget ANAR rectificat prin HG 751/2016):

I. CHELTUIELI DIN SURSE PROPRII

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7.29 mil lei (6.36)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 177.05 mil lei (210.15)

TOTAL cheltuieli din surse proprii: 184.34 mil lei (216.51)

II. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 10.00 mil lei (14.37)

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 23.35 mil lei (35.43)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 66.25 mil lei (83.07)

TOTAL cheltuieli din bugetul de stat: 99.6 mil lei (132.87)

TOTAL GENERAL: 283.94 mil lei (349.38), adica o scadere de aproape 19% fata de anul trecut.

Pe site-ul ANAR / ABA Somes-Tisa e o galerie de imagini (http://www.rowater.ro/dasomes/Galerie%20foto/Forms/GaleriePhotoANAR.aspx?RootFolder=%2fdasomes%2fGalerie%20foto%2fBarajul%20Runcu&FolderCTID=&View=%7bD97A76FE-136C-4090-86DE-07A509233662%7d) care suprinde o serie de aspecte legate de executia barajului Runcu.

Si o serie de poze cu stadiul actual al lucrarilor la baraj: https://www.facebook.com/tamas.paul/posts/1258893480813205 In sfarsit, au reusit sa ajunga cu lucrarile de amenajare a paramentului aval pana la cota umpluturilor in corpul barajului.

Comunicat Apele Romane
http://www.rowater.ro/Comunicate%20de%20pres/Comunicate%20de%20presa/Comunicate%20de%20presa_2017/martie/Comunicat%20de%20presa_inundatii_12.03.2017.doc (http://www.rowater.ro/Comunicate%20de%20pres/Comunicate%20de%20presa/Comunicate%20de%20presa_2017/martie/Comunicat%20de%20presa_inundatii_12.03.2017.doc)

Quote
Ca urmare a precipitaţiilor din ultimele două zile, personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor din Iaşi intervine operativ şi monitorizează în permanenţă râul Nicolina, unde din cauza fluctuaţiilor de nivel, hidrocarburile de pe vegetaţia acvatică ajung în cursul de apă.
Până în acest moment, angajaţii S.G.A. Iaşi au intervenit operativ prin înlocuirea barajelor absorbante din amonte de zona Pod Piaţa CUG, până la confluenţa cursului de apă Nicolina cu Bahlui. 
În continuare, personalul operativ împrăştie cu material absorbant pe cursul de apă Nicolina, până la îndepărtarea tuturor irizaţiilor.
(http://i.imgur.com/FHcsPkP.jpg)

(http://i.imgur.com/cZNXQJi.jpg)
Intervenţia şi monitorizarea râului Nicolina, dar şi a Acumulării Ciric III continuă până când substanţele poluante vor fi eliminate în totalitate. 
Conducerea A.N. "Apele Române" a solicitat îndepărtarea plutitorilor de pe cursurile de apă, şi atenţionează populația, în această perioadă, să evite traversarea prin vadurile cursurilor de apă.

Răspunsul ministrului Apelor şi Pădurilor la o întrebare adresată de deputatul Ioan Bălan privind lucrările de investiţii pentru limitarea efectelor dezastrelor naturale în judeţul Suceava:

http://www.cdep.ro/interpel/2017/r93A.pdf

Salut.
La 4 imi da cu virgula...
4. Amenajarea raului moldova pentru apararea frontului de captare a mun Suceava.... Berchisesti. jud Suceava.

Cu raul Moldova nu trece prin orasul Suceava, nu cumva vroiau sa spuna Falticeni (desi nici chiar prin Falticeni nu trece, dar cine stie cum e cu probabilitatea de inundatii)? sau Roman?

QuoteMunicipiul Suceava este alimentat cu apă potabilă din trei surse: Berchişeşti – apă captată din puţuri; Mihoveni – apă captată din râul Suceava; Dragomirna – apă captată din râul Suceava.

Captarea Berchişeşti este cea mai importantă sursă de apă potabilă ce deserveşte municipiul Suceava. Sursa de captare este formată din 75 de puţuri amplasate pe un front de 3 km pe malul stâng al râului Moldova. Din sursa Berchişeşti se furnizează cca. 65% din apa potabilă consumată în municipiul Suceava. Capacitate maximă de pompare 68.000 mc/zi; zilnică (debit captat) cca. 40.000 mc/zi.

Sursa (http://www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/cantemir/article/viewFile/678/660)

In sedinta de guvern de ieri s-a adoptat HG pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Administraţia Naţională ''Apele Române''. In scurt timp vor urma intrebarile privind sumele alocate fiecarui obiectiv de investitii in parte.

Daca tot v-am spus de inchiderea podului peste Jiu de la Turcinesti, sa va spun si frimituri din poveste (nu sunt din zona dar mi se par detalii interesante).
In primul rand trebui spus ca la Turcinesti sunt 2 poduri. Cel vechi care sta sa cada si inca unul nou ...dar care e in continuarea celui vechi. Acolo exista o deviere de albie, care insa nu a mai fost finalizata. asadar, podul nou (https://goo.gl/maps/5UG8icMkGLM2) este peste boscheti.
Pe Maps se vede foarte bine fosta viitoare albie  (https://www.google.ro/maps/@45.080852,23.2987267,2204m/data=!3m1!1e3?hl=en)
La 600 m in amonte de pod avem statia de epurare a apei, si un mini-baraj pe Jiu, care cu siguranta opreste o parte din aluviuni.

Rute ocolitoare avem prin Stanesti (+15 km) si Bumbesti Jiu (+25 km), aceasta fiind si ruta recomandata. Dar surpriza...mai exista inca pod in zona, care implica doar un ocol de 4-5 km, numai ca are "acces interzis cu exceptia ACH". Este un pod de santier (https://www.google.ro/maps/@45.1047885,23.3248406,747m/data=!3m1!1e3?hl=en) aflat la 4 km de podul pe duca. Pod cu o singura banda folosit acum de localnici. Daca in partea spre DN66 avem drum pietruit, spre Turcinesti avem un drum desfundat, care are mare sanse sa fie luat de paraul Cartiu la prima ploaie serioasa.
Podul de santier a fost folosit pentru constructia unui baraj, care acum este parasit:
(http://i.imgur.com/21WfDPE.jpg)
(http://i.imgur.com/1JKbWFm.jpg)
(http://i.imgur.com/3rOrgL3.jpg)
(http://i.imgur.com/MvdiLvz.jpg)
(http://i.imgur.com/MTOAZPJ.jpg)
(http://i.imgur.com/uUcCJfO.jpg)

Ce e si mai interesant e ca la alti 4 km in amonte avem alt baraj parasit tot intr-un stadiu avansat.
Asadar, daca va intrebati de ce s-a lasat pilonul central al podului, raspunsul sta in abandonarea unei amenajari hidrotehnice.
Si celor care sugerau sa se pastreze podurile de santier de pe autostrazi, le transmit sa dea o tura pe acest pod de la baraj. Pod cu 1 banda pe sens, vechi de vreo 20-30 de ani, ruginit complet si cu cimentul mancat si pe care localnicii il traverseaza desi isi amintesc ca a fost luat "de vreo 2 ori de apa".
Din pacate nu am reusit sa fac o poza cu podul, eram prea preocupata de traversarea lui rapida, iar la intoarcere am preferat ocolul.

Cu siguranta nu e singurul caz. Avem atatea amenajari hidrotehnice parasite si vor mai fi si alte poduri afectate.

@dr4qul4, in poze ai prins centrala-baraj Curtisoara, iar barajul din amonte de care ai pomenit este Valea Sadului. Cateva date despre amenajare:

Conform decretului nr. 40/1989 AHE Valea Sadului-Vadeni ar fi trebuit sa asigure urmatoarele folosinte:

- asigurarea cu apa pentru irigarea unei suprafete de 74.000 ha teren agricol in judetele Gorj si Dolj;
- asigurarea unui debit suplimentar de 7,5 mc/s pentru alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor industriale si economice de pe cursul inferior al Jiului. In acest scop volumul de apa util al acumularii trebuia sa fie de 244 mil. mc;
- apararea impotriva inundatiilor a localitatilor, obiectivelor economice si cailor de comunicatii din zona, pentru care in cadrul acumularii s-a prevazut un volum de protectie 62 mil. mc;
- asigurarea imbunatatirii calitatii apei prin sedimentarea suspensiilor transportate din industria carbunelui;
- producerea a 139.000 MWh energie electrica in anul hidrologic mediu prin trei centrale hidroelectrice.
Ponderea energetica in valoarea investitiei aprobata initial este de 27,7%, restul de 72,3% revenind celorlalte folosinte.

Parametrii tehnico-economici ai centralelor, conform Decret nr. 40/1989:
Obiect: Hbr (m) / Qi (mc/s) / Pi (MW) / Em (GWh/an) / HA (nr) / NNR (mdM)
CHE Valea Sadului: 52 / 2 x 45 / 35 / 85 / 2 x Francis v / 305
CHE Curtisoara: 16 / 2 x 45 / 11 / 27 / 2 x Kaplan / 253
CHE Turcinesti: 16 / 2 x 45 / 11 / 27 / 2 x Kaplan / 237
TOTAL: Pi = 57 MW, EM = 139 GWh/an

Parametrii tehnico-economici ai centralelor, conform studiu de optimizare pe criteriu energetic din 2008:
Obiect: Hbr (m) / Qi (mc/s) / Pi (MW) / Em (GWh/an) / HA (nr) / NNR (mdM)
CHE Valea Sadului: 27 / 2 x 22,5 / 9,6 / 42,2 / 2 x Francis / 285
CHE Curtisoara: 16 / 1 x 45 + 1 x 2,7 / 5,9 + 0,38 / 21,4 + 2,1 / 1 x Kaplan + 1 x EOS / 253
CHE Turcinesti: 16 / 2 x 22,5 / 5,9 / 22,8 / 2 x Kaplan / 237
TOTAL: Pi = 21,78 MW, EM = 88,5 GWh/an

Stadiul valoric:
Obiect: Total decontat pana la 31.12.2015 (lei) / Rest de executat la 01.01.2016 (lei)
Treapta de cadere Valea Sadului: 56.552.462 / 1.692.970.533
Treapta de cadere Curtisoara: 85.339.912 / 243.562.116
Treapta de cadere Turcinesti: 1.059.439 / 439.180.991

Analiza profitabilitate:
Conform Decret nr. 40/1989, pentru finalizarea "AHE a raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni", devizul general cuprinde o valoare rest de executat de 2.375.713.640 lei si aceasta ar conduce la o valoare prezenta neta (NPV) NEGATIVA (pierdere pentru Hidroelectrica) de -2.183.602.267 lei, valoare care nu va putea fi recuperata de catre Hidroelectrica in perioada analizata.
Conform variantei optimizate 2008, pentru finalizarea "AHE a raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni", devizul general cuprinde o valoare rest de executat de 782.835.567 lei si aceasta ar conduce la o valoare prezenta neta (NPV) NEGATIVA (pierdere pentru Hidroelectrica) de -529.086.413 lei, valoare care nu ar putea fi recuperata de catre Hidroelectrica in perioada analizata.

Hidroelectrica a calculat, conform uzantelor internationale si un ,,levelised cost of electricity" (LCOE) care reprezinta costul pe MWh cu producerea de energie electrica in situatia in care s-ar finaliza investitia la costurile prevazute in deviz si luand in calcul si cheltuielile operationale fixe si variabile anuale, pentru o perioada de viata de 50 de ani si a obtinut un cost de 857 lei/MWh. Daca se iau in calcul si veniturile din valorificarea certificatelor verzi, costul pe MWh devine 561 le i/MWh. In conditiile in care nu se estimeaza ca preturile de vanzare de pe piata de energie electrica vor depasi un astfel de cost, se considera ca in eventualitatea in care Hidroelectrica va continua investitia, acest lucru nu va insemna decat pierdere de valoare si prejudicii pentru actionarii sai.

Sursa (http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf)

In prezent lucrarile sunt sistate din anul 2012 pe fondul insolventei HE, dar se pare ca Hidroelectrica a anuntat recent ca aceasta amenajare hidroenergetica va fi definitiv abandonata: http://www.radioinfinit.ro/2017/04/13/deputatul-valceanu-targu-jiul-in-pericol-iminent/ Filtrati va rog partea politica.

Sa vedem ce investitii mai sunt finantate de Apele Romane in 2017 si care este stadiul reactualizarii SF-ului, respectiv ce lucrari urmeaza sa se faca la Mihaileni:

(https://c1.staticflickr.com/3/2854/33999568872_939c52256e_o.jpg)

VS = vana segment, VPc = vana plana in carcasa, SS = stavila segment.

Si acum lista. Se vede ca doar investitia "Lucrari pentru inlaturarea efectelor calamintatilor naturale produse in b.h. Crisul Negru, jud. Bihor" beneficieaza de o suma mai mare de 10 milioane lei, dar aici este vorba de lucrari efectuate in mare parte anul trecut la barajul de priza de la Taut care a fost "inaugurat" in decembrie trecut.

(https://c1.staticflickr.com/3/2864/34155571286_b6434e7f1b_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2941/33353742044_7fe70effdb_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2942/33812244420_3fc7be7e71_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2873/34155571206_f7217ffa81_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2807/33385543263_e5f636165b_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2807/34196267195_659ba58504_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2949/33812244150_6de60245b8_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2814/33353741094_7250cfdd20_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2813/34155570756_17a72d9e1d_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2836/33353740774_fa64abdec0_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2940/34065319941_45744e3601_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2882/34196266605_d9f509a832_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2806/33353740324_d974da8d96_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2906/33385542223_ec2c113b04_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2854/33353740144_6bdd243b8e_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2887/33812242620_0aab177b1d_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2935/34155569856_437e9b88d6_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2846/33353739874_a9e11d0d16_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2938/33385541473_4eab3af6bd_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2873/33353739414_5c833ea6eb_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2827/33353739274_65876172aa_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2831/33385540683_1365c6f789_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2889/34155569166_bbf780fc5a_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2915/33353739064_1801b5cb52_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2807/34155569036_7ec82a5139_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2887/34038985642_2f8e86486f_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2906/33812241380_002c78b2b5_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2830/34155568896_f2dcac276f_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2844/33385540463_d84a60177f_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2834/34196264205_0d7b725aff_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2913/34155568716_807e67c8c5_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2878/34196263915_c4113b1171_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2947/34155568586_3f51cd0e23_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2905/34155568516_ab669bf828_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2809/34196263625_0e951f5a03_b.jpg)

(https://c1.staticflickr.com/3/2896/34155568446_b74737aab5_b.jpg)

Adrian, cum se citeste tabelul ?
Vad ca la fiecare investitie sunt doua randuri...
Primul este valoare totala, al doilea rand este C+M ?

Exact asa.

Raspuns MAP la o intrebare adresata de d-na deputat Natalia-Elena Intotero:

(http://i.imgur.com/dz3xDVs.jpg)
http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=48074&idl=1

Nimic nou fata de ce stiam deja.

Un articol din martie, dar oricum nu s-a schimbat nimic de atunci:

Reparaţiile la Barajul Leşu ar putea fi făcute cu fonduri de la Uniunea Europeană

Lăsat în paragină în ultimii doi ani, barajul Leşu ar putea fi reabilitat. Administraţia Bazinală de Ape Crişuri şi Ministerul Mediului încearcă să acceseze fonduri europene pentru reparaţii, astfel ca barajul să fie reumplut cu apă. Ar fi o şansă pentru redresarea zonei turistice, care a intrat în izolare de când principalul punct de atracţie a dispărut.

Digi24.ro (http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/reparatiile-la-barajul-lesu-ar-putea-fi-facute-cu-fonduri-de-la-uniunea-europeana-681088)

Timisul, foarte aproape sa piarda 7 milioane de euro pentru nodul hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman

Suntem foarte aproape să pierdem alte milioane de euro, pe relația România-Serbia! Proiectul pentru reabilitarea canalului Bega, inclusiv a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, este în pericol din cauza lipsei unui protocol între ministerele Afacerilor Externe din cele două țări.

Debanat.ro (http://debanat.ro/2017/06/timisul-foarte-aproape-sa-piarda-7-milioane-de-euro-pentru-nodul-hidrotehnic-de-la-sanmihaiu-roman_194284.html)

Adrian, ai vrut sa fii "politicos" cu... hm.. guv...puterea ?....  O:-)
Nu ai pus si pagina 3...

Quote
1.AMENAJARE VALEA BISTRA,JUDEŢUL BIHOR
VALOARE TOTALĂ INVESTIŢIE
25.803.479 LEI / 22.119.879 LEI
REALIZAT: REST DE REALIZAT:
2.503.866 LEI/ 2.320.688 LEI 23.299.613 LEI/ 19.799.191LEI
PROGRAM – ALOCATII 2017
0 LEI / 0 LEI

... sau pagina 5

Quote
2.ÎNLĂTURAREA EFECTELOR CALAMITĂŢILOR NATURALE PRODUSE ÎN B.H. BARCĂU, ÎNPERIOADA 14 – 16 IUNIE 1997 ÎN
JUDEŢELE BIHOR ŞI SĂLAJ
VALOARE TOTALĂ INVESTIŢIE
236.873.430 LEI / 214.302.656 LEI
REALIZAT: REST DE REALIZAT:
218.966.998 LEI/ 207.970.642 LEI 17.906.432 LEI / 6.323.014 LEI
PROGRAM – ALOCATII 2017
0 LEI / 0 LEI

... sau multe alte pagini similare...  >:(

Nu e nicio politete.  ;) Restul raportului e similar cu cel de anul trecut, iar alocatiile bugetare pe 2017, inclusiv cele rotunde, sunt deja mentionate in lista primita de la ANAR pe care am postat-o in aprilie.

Ce multe sunt rotunde....
Nu stiu daca sa :lol: sau sa  >:(

Da' las' ca marim lefurile bugetarilor la cer...
Nu stiu ce or sa zica bugetarii aia cand vine apa si le ia casa...

Pai nu au sarcina sa dea 90% din cat mai mult la FSI ( Fondul Suveran de Investitii ) ?...
FSI este "prioritate guvernamentala" in urmatorii 3 1/2 ani...

Borza a scos "capusele" si a pus "cat de cat" Hidrolectrica pe picioare, Tariceanu l-a dat afara din partid pentru ca a "incurcat" culoarea bilelor... :D

ANAR nu o fi invatat nimic ?....
"Jobul nostru este sa dam bani la buget, nu sa ii praduim pe investitii !..."

Nu, e mai simplu de atat: Borza e in tabara Ponta, nu a ajuns intamplator administrator judiciar la HE. Oricum, pe langa alungarea baietilor destepti mai are "meritul" de a fi facut praf majoritatea investitiilor HE. Stii cate mii de someri a generat treaba asta?

Un excroc, daca ma intrebi pe mine, am avut "onoarea" sa intru in contact cu el inainte de a ajunge la HE.

Este avocat...

"What's 1000 lawyers on the bottom of the sea ?
A good start !"

In schimb la Runcu se lucreaza:

https://www.facebook.com/vasileioanesphotography/videos/1372395879464337/

Foarte prost filmat dar, paradoxal, imaginile sunt senzationale !
La 01.03 am crezut ca s-a imbatat operatorul si tine camera "stramb"... :)

Un mega-şantier aflat între Suceava şi Botoşani, început în perioada comunistă, nu a fost finalizat nici până acum. Este vorba despre barajul de la Vârfu Câmpului. Dacă lucrările ar fi încheiate s-ar rezolva problema alimentării cu apă şi a irigaţiilor în partea de vest a judeţului Botoşani

Începută în 1987, o investiţie din nordul ţării a consumat până în 2016 nu mai puţin de 25 milioane euro şi ar mai avea nevoie de alte câteva zeci de milioane pentru a fi finalizată. Este vorba despre barajul de pe Siret, dintre Botoşani şi Suceava, din zona Vârfu Câmpului. Lucrarea prevede şi montarea unei centrale hidroelectrice, însă investiţia era estimată, în 2014, la peste 40 milioane euro şi ar putea fi realizată în parteneriat public-privat.

Lucrare de interes naţional
Instituţia Prefectului judeţului Botoşani a prezentat ieri în detaliu situaţia investiţiei de la Vârfu Câmpului, care este considerată lucrare de interes naţional şi care se află în momentul de faţă cu studiul de fezabilitate actualizat şi în faza în care mai are de primit doar avizul Ministerului Mediului, după care ar putea fi promovat la finanţare. Finalizarea acestui şantier, care ar rezolva problema alimentării cu apă şi irigaţii a zonei de vest a judeţului, ar trebui să constituie o prioritate pentru parlamentarii botoşăneni ai partidului de guvernare. ,,Studiul de fezabilitate a fost reactualizat în vederea încadrării obiectivului de investiţii în categoria celor de interes national şi utilitate publică în conformitate cu Legea 255/2010. Acesta a fost avizat la Administraţia Bazinală Apa Siret, Administraţia Naţională Apele Române, urmând avizarea la Ministerul Apelor şi Pădurilor", a declarat prefectul Dan Şlincu.

Ziarulevenimentul.ro (http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/exclusiv-un-baraj-gigantic-asteapta-sa-fie-terminat-de-trei-decenii--217401003.html)

Putin probabil ca Ministerul Mediului isi va da avizul, avand in vedere ca viitoarea cuveta a acumularii se suprapune cu Padurea Zamostea Lunca, care este arie protejata de interes national.

Tot ce e construit acum acolo (jumatate de dig) trebuie daramat si refacut
1) S-a furat fier de acolo multa vreme
2) S-a degradat, lucrarile sunt neprotejate de cel putin 24 de ani

Cum se chinuie statul român, de 30 de ani, să construiască un baraj. A fost început de comunişti şi s-au cheltuit până acum 116 milioane lei

Statul român se chinuie de aproape 30 de ani să termine construcţia unui proiect început în perioada comunistă. Este vorba despre un baraj care ar fi trebuit să apere lunca Siretului de inundaţii, dar şi să alimenteze cu apă sute de locuinţe din judeţele Botoşani, Suceava şi câmpurile agricole din zonă prin intermediul irigaţiilor. Până în prezent pe acest baraj s-au cheltuit 116 milioane de lei.

(http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2017/09/18/59bfd4815ab6550cb84afc41/646x404.jpg)

Adevarul.ro (http://adevarul.ro/locale/botosani/cum-chinuie-statul-roman-30-ani-construiasca-baraj-fost-inceput-comunisti-s-au-cheltuit-116-milioane-lei-1_59bfd28c5ab6550cb84af270/index.html)

S-a publicat proiectul de HG (http://apepaduri.gov.ro/consultare-ministerul-apelor-si-padurilor-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hotarare-a-guvernului-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2017-al-anar-aflata-in-coordonarea/) pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 al Administratiei Nationale Apele Romane.

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele (in paranteza cifrele initiale aprobate prin HG 177/2017):

I. CHELTUIELI DIN SURSE PROPRII

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 3.92 mil lei (7.29)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 188.46 mil lei (177.05)

TOTAL cheltuieli din surse proprii: 192.38 mil lei (184.34)

II. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 2.00 mil lei (10.00)

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 23.35 mil lei (23.35)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 73.65 mil lei (66.25)

TOTAL cheltuieli din bugetul de stat: 99.0 mil lei (99.6)

TOTAL GENERAL: 291.38 mil lei (283.94), adica o mica crestere de cca. 2.6%. Dar fata de bugetul pe 2016 (349.38 mil lei), avem in continuare o scadere de 16.6%.

^S-a adoptat in sedinta de Guvern de azi, desi proiectul de HG a fost publicat pe site-ul MAP in data de 11 octombrie:

QuoteCetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii in termen de 10 zile, începând cu data publicării proiectului de act normativ (11.10.2017), la  Ministerul Apelor și Pădurilor – Administrația Națională Apele Romane

Gata cu dezbaterile publice?  :wtf:

LE S-a si publicat in Monitorul Oficial (HG 767/2017).

Quote from: adrian rosca on August 10, 2017, 12:42:02 PM
Un mega-şantier aflat între Suceava şi Botoşani, început în perioada comunistă, nu a fost finalizat nici până acum. Este vorba despre barajul de la Vârfu Câmpului.
...
Putin probabil ca Ministerul Mediului isi va da avizul, avand in vedere ca viitoarea cuveta a acumularii se suprapune cu Padurea Zamostea Lunca, care este arie protejata de interes national.

Guess what? ANPM a respins solicitarea acordului de mediu, vedeti decizia aici (http://www.anpm.ro/documents/12220/2693013/respingere+V%C3%A2rfu.pdf/e29258ae-a72e-48a4-bc04-8d755414c039)

E ciudat insa ca s-au legat de faptul ca in titlul proiectului nu scria ca e vorba de lucrari ramase neexecutate si nu de suprapunerea cu zona protejata.

Memoriul de prezentare si plansele aferente le puteti gasi aici (http://apmsv.anpm.ro/-/amenajare-complexa-varfu-campului-pe-raul-siret-in-judetele-suceava-si-botosani)

Interesant ca vor sa faca galeria de derivatie Siret-Jijia cu scutul.  :lol: Aquaproiect a ramas putin in urma.

QuoteGaleria de derivaţie Siret – Jijia va fi realizată cu un diametru interior, D = 2,10 m şi va fi realizată mecanizat cu scutul şi manual.
Execuţia galeriei se face la adăpostul bolţarilor din beton armat în grosime de 15 cm, peste care se prevede o cămăşuială din beton armat de 15 cm grosime.
Pentru umplere şi consolidare în spatele bolţarilor se vor executa injecţii. De asemenea sunt prevăzute şi lucrări tehnologice la intrarea în galerie, sistem de iluminat, sistem de aerare, puţurile de lansare şi scoatere a scutului şi amenajarea zonei de debuşare în pârâul Dentievici.

Ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a declarat vineri, la Oradea, că Barajul Leșu, cea mai mare acumulare de apă din subordinea ABA Crișuri, este un proiect eligibil pe POIM și va fi finalizat în doi ani.
Administrația Bazinală Ape (ABA) Crișuri a pregătit documentația tehnică și a depus proiectul în valoare de 32 de milioane de lei la minister pentru finanțare din fonduri europene.

Agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/social/2017/10/27/bihor-ministrul-doina-pana-a-dat-asigurari-pentru-reabilitarea-barajului-lesu-cu-fonduri-europene-12-43-01)

Prezentarea proiectului de reabilitare a barajului Lesu o puteti gasi aici (http://www.ebihoreanul.ro/ebh/force_download/UHJlemVudGFyZV9wcm9pZWN0X0xlc3Vfdml6aXRhX21pbmlzdHJhLnBwdHg=)

QuoteSTADIUL PREGATIRII APLICATIEI DE FINANTARE

   Fişa de proiect – a fost incepută 01.04.2017 şi a fost transmisă către ANAR prin adresa nr 6586 din 10.05.2017 – APROBATĂ
   Revizuirea Studiului de fezabilitate – a fost începută în 15.07.2017 şi finalizată în data de 27.10.2017 conform observaţiilor Jaspers.
   Analiza Cost – Beneficiu – a fost începută în data de 15.08.2017 şi finalizată în data de 27.10.2017 conform observaţiilor Jaspers.
   Evaluarea Impactului asupra mediului – începută în data de 15.07.2017 şi finalizată în data de 10.08.2017 prin emiterea "Deciziei etapei de încadrare nr 593 din 10.08.2017.
   Avize şi acorduri obţinute – procedură începută în data de 01.05.2017 şi finalizată în data de 19.09.2017 prin obţinerea urmatoarelor documente:
•   Certificatul de urbanism nr. 76/ 30.03.2016 (emis de Consiliul Judetean Bihor si prelungit la 29.03.2017)
•   Aviz de gospodarire a apelor nr. 42/296.05.2016-eliberată de ANAR
•   Decizia etapei de evaluare initiala  9319/SAAA/27.06.2017 emisă de APM Bihor
•   Decizia etapei de incadrare nr. 593/10.08.2017 emisă de APM Bihor
•   Aviz nr. RA 241 / 01.08.2017 eliberat de Centrul pentru arii protejate şi durabilă dezvoltare Bihor – filiala Padurea Craiului situl Natura2000- ROSCI0062 Defileul Crisul Repede-Pădurea Craiului, Situl Natura2000 ROSPA0115 Defileul Crisul Repede– Valea Iadului
•   Aviz de amplasament nr. 60207176055/27.06.2017 emis de SDEE Transilvania Nord
•   Avizul Ministerului Apararii Nationale nr. DT-3569/29.06.2017
•   Aviz salubritate emise de S.C. Salubri SA
•   Aviz nr. 447771/SR/BR/04.07.2017 emis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor – serviciul rutier –Acord pentru intervenţii pe construcţiile existente emis de Inspectoratul de stat in constructii
•   Autorizatia de Construire nr. 15 din 19.09.2017 emisa de Primaria Comunei Bulz
•   Acord ISC nr. 46591/06.09.2017
   Aplicatia de finantare începută în data de 30.09.2017 va fi finalizată pana in data de 30.10.2017, urmand sa fie verificata de către ANAR si transmisa AM POIM.
   In conformitate cu Formularul F1 aprobat de Ministerul Apelor si Padurilor si Ministerul Fondurilor Europene-AM POIM in anul 2017 este prevazuta realizarea asistentei tehnice si semnarea contractului de finantare.
   Valoarea contractului de finantare este de 32.911 mii lei, iar finalizarea executiei lucrarii fiind prevazuta la finele anului 2019.

Quote from: adrian rosca on October 13, 2017, 06:11:43 PM
S-a publicat proiectul de HG (http://apepaduri.gov.ro/consultare-ministerul-apelor-si-padurilor-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hotarare-a-guvernului-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2017-al-anar-aflata-in-coordonarea/) pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 al Administratiei Nationale Apele Romane.

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele (in paranteza cifrele initiale aprobate prin HG 177/2017):

II. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 2.00 mil lei (10.00)

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 23.35 mil lei (23.35)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 73.65 mil lei (66.25)

TOTAL cheltuieli din bugetul de stat: 99.0 mil lei (99.6)

TOTAL GENERAL: 291.38 mil lei (283.94), adica o mica crestere de cca. 2.6%. Dar fata de bugetul pe 2016 (349.38 mil lei), avem in continuare o scadere de 16.6%.

Crestere de 7.4 milioane de lei la cheltuielile de capital fata de bugetul initial aprobat, ce-i nesimtirea asta? Las' ca taiem 8 la a doua rectificare bugetara! Plus inca 1.998 milioane proiecte cu fonduri externe nerambursabile, de au ramas fix 2 mii lei. Ma mir ca n-au taiat si din fondurile proprii ANAR, ca sa dea dividende speciale la buget!

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/anexa2proiectOuGrectificarebugetdestat2017_10112017.pdf

(https://farm5.staticflickr.com/4529/38429511936_e3b9fcc0b7_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4544/24613404068_d08f6a217a_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4545/38429442656_0c199a540c_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4552/24613403998_3a0b4f5515_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4528/38429442126_3c496d89a9_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4557/37770044314_1461edffe2_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4544/24613403938_b4ecdd6870_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4525/37770043924_939e6118b1_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4527/24613403738_fe5fb1832e_b.jpg)[/url]

(https://farm5.staticflickr.com/4542/37770043584_6304c90a85_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4572/24613403638_da15709bd5_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4535/24613403588_ed02f0227f_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4517/37770043054_c85fc6ca34_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4570/37770042744_cd640a6712_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4551/24613403408_01972b58d2_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4528/38429436726_d68c2c30f6_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4535/24613403198_a8310340cb_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4569/38429436006_16d98c09f2_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4542/24613403158_78044d9d42_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4571/38429435576_cb5ec87efd_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4571/38453477332_a5c6e4637b_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4536/38429435246_8989006ba1_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4577/37770041434_444a11e75f_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4559/38429434926_5a1e7022ba_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4579/38429434656_48b7d520b3_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4559/37770040404_3354611ea4_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4553/24613402908_e418ed3075_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4576/38429433706_694429a973_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4517/38453476842_b417356a3d_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4581/24613402748_170f070961_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4519/37770040144_b613da5c0d_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4584/24613402688_5b724c0184_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4570/38429432906_1be7d42687_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4563/38429432596_0cdd7d2321_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4543/37770039354_288b49d4cd_b.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4516/24613402588_d0ed04333f_b.jpg)

Pana la urma, conform OUG de rectificare a bugetului de stat ce a fost publicata in M.O. nr. 905/17.11.2017, taierea de la cheltuielile de capital de la capitolul 7001, grupa 71, titlul XIII - ACTIVE NEFINANCIARE e de 6.7 milioane lei, au reusit sa mai salveze 1.3 milioane de pe undeva.

Din proiectul legii bugetului de stat pe 2018:

QuoteObiective de investitii ce se vor derula în anul 2018
Având în vedere scrisoarea cadru transmisă de M.F.P. în care sunt precizate limitele pentru anul 2018 si estimările pentru perioada 2019-2021, M.A.P. a repartizat creditele bugetare în programele de investitii publice în limitele stabilite, cu respectarea prevederilor art. 45, alin. (4) din O.U.G. nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal bugetare.

Titlul 65 Cheltuieli aferente proiectelor rambursabile
Proiectul F/P 1579 (2006) derulat în baza Acordului de Imprumut între România si BDCE, aprobat prin H.G. nr. 163/2008, al cărui termen de finalizare initial a fost până la sfârsitul anului 2010, datorită neasigurării finantării corespunzatoare a fost amendat prin H.G. nr. 468/2011, H.G. nr. 813/2013, H.G. nr. 552/15.07.2015 (finalizare 2017), iar în prezent sunt demarate procedurile decalării până în 2020.
Obiectivul proiectului constă în efectuarea unor interventii la nivel structural ce au ca scop cresterea substantială a gradului de protectie conferit populatiei în cazul producerii de inundatii catastrofale, îmbunătătirea nivelului de sigurantă al barajelor si protejarea resurselor de apă.
Creditele bugetare repartizate pentru anul 2018 si estimările până în 2021 nu asigură necesarul de finanțat pentru finalizarea proiectului.
Pentru cele două investiții semnificative în anul 2018 din totalul de 28.000 mii lei au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
- Acumularea Vârfu Câmpului - valoarea de 100 mii lei, având în vedere faptul că este necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici în anul 2018, după care va fi reluată finantarea corespunzător;
- Acumularea Runcu - valoarea de 5.000 mii lei pentru continuarea lucrărilor la baraj.
Restul creditelor bugetare în valoare de 22.900 mii lei au fost repartizate pe capitolul Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.

In anul 2018 se vor afla în finantare 17 obiective de investitii, din care 2 obiective de investi!tii în Cap. A Investiții in continuare si 15 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.
Suma repartizata pentru anul 2018 va permite finalizarea a patru (4) obiective de investitii în cadrul Proiectului F/P 1579(2006), respectiv:
-Amenajare Valea Rea, judetul Satu Mare;
-Regularizare râu Ialomita amonte si aval Târgoviste în zonele Brănesi, Secuieni, Comisani, Bucsani, Marcesti, Dobra, Gheboaia, Finta, Cornesti, Jud. Dâmbovita;
-Punerea în siguranta a barajului Isalnita, jud. Dolj;
-Acumularea Mihoiesti pentru apărarea împotriva inundatiilor si alte folosinte, jud. Alba.
În cadrul acestui proiect în anul 2018 se vor pune în funcțiune următoarele capacităti:
- 8,0 km reprofilare albie,
- 19,775 km consolidare mal,
- 1.235 km zid sprijin,
- 9,9 milioane mc. acumulati
- 1.04 km îndiguiri în cuveta lacului
- punere în sigurantă 2 baraje

Titlul 70 ,,Cheltuieli de capital"
Din prevederile bugetare pentru anul 2018 în valoare de 75.000 mii lei, pentru cele 5 investitii semnificative au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
-Amenajări hidrotehnice în b.h Niraj - 209 mii lei rest de finantat din lucrare, aferent documentatiilor de terenuri;
-Acumularea Mihăileni – 1.000 mii lei, având în vedere modificarea indicatorilor tehnico-economici în anul 2018 si continuarea lucrărilor;
-Acumularea Ogrezeni – 1.000 mii lei, având în vedere elaborarea proiectului tehnic pentru restul de executat la acumulare si elaborarea documentatiei în vederea continuării sau sistării/conservării lucrării la caseta de aduc!iune.
-Amenajare râu Sasar în Baia Mare - valoarea de 3.100 mii lei pentru executarea si finalizarea a doua tronsoane distincte;
-Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundatiiilor – valoarea de 1.000 mii lei pentru demararea si finalizarea procedurii de achizitie publică de servicii de proiectare si executie lucrări pentru restul de executat, urmată de începerea executiei lucrării.
De mentionat faptul că în anul 2018 este necesară asigurarea unui credit de angajament de 510.000 mii lei.
Din valoarea de 75.000 mii lei pentru Cap. A au fost repartizate 6.907 mii lei, Cap. Cc - 500 mii lei, Cd - 67.299 mii lei si Ce-294 mii lei.
În anul 2018 se vor afla în finantare 161 obiective de investitii, din care 13 obiective de investitii în Cap. A - Investiții în continuare si 148 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.
La pozitia Cd - Alte cheltuieli de investitii – Cheltuieli privind consolidări si interventii pentru prevenirea si combaterea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale sunt prevăzute și investiții, rezultate ca urmare a calamitătilor naturale produse de viituri din ultimii 10 ani, avand ca scop apărarea populatiei împotriva inundatiilor si asigurarea resurselor de apă, aceste investiții având stadii fizice de executie avansate (între 50 si 90 %) cu termene de finalizare prevăzute între anii 2018-2022.
Se mentionează ca fiind esentială continuarea lucrărilor la obiectivele în curs de executie, deoarece oprirea chiar si temporară a acestora ar genera efecte dezastruoase din punct de vedere social si economic, după cum urmează:

• Periclitarea vietii a peste 1.500.000 persoane si a gospodăriilor acestora (peste 50.000) din cca. 500 localităti;
• Punerea în pericol a peste 600 de obiective din patrimoniul national si istoric, lăcase de cult, scoli, spitale, sedii administrative, unităti economice, unităti comerciale etc.;
• Distrugerea a peste 1.000 km infrastructuri (drumuri, căi ferate, linii electrice si telefonice, conducte magistrale, etc.);
• Pierderi de peste 2 mld.Euro datorită distrugerii digurilor si barajelor, a proprietătilor, gospodăriilor, animalelor domestice, terenurilor agricole, infrastructurilor etc., precum si pentru relocarea populatiei afectate;
• Neasigurarea surselor de apă pentru o populatie de peste 2,5 milioane locuitori;
De subliniat, de asemenea, că stagnarea executiei obiectivelor conduce la distrugerea lucrărilor în curs de executie (cheltuielile pentru conservare fiind estimate la 30% din valoarea lucrărilor). Reluarea executiei lucrărilor distruse implică costuri foarte mari, care nu justifică oprirea acestora.
Suma repartizată pentru anul 2018 va permite finalizarea a 20 obiective de investitii, din care 3 obiective de investitii în Cap. A si 17 obiective de investitii în Cap. Cd.
În anul 2018 se vor pune în funcțiune următoarele capacităti:
-amenajare albie 66,26 km
-consolidări de mal 82,69 km
-diguri 36,49 km
-volum acumulat 10,7mil.mc
-punere în sigurantă 2 baraje
Din obiectivele de investitii care vor fi finalizate în anul 2018 enumerăm următoarele:
-Amenajare râu Vaser în localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures
-Amenajare Valea Nimăiesti, judetul Bihor
-Acumulare nepermanentă Ginta, pe râul Crisul Negru, judetul Bihor
-Regularizare si apărare de mal râu Orastie pe sect. Costesti-Orăstie, judetul Hunedoara
-Consolidare si reprofilare canal descărcare Bega-Timis, pe sectorul Topolovat, confluenta râu Timis, judetul Timis
-Punerea în sigurantă la priza cu barare Rovinari, judetul Gorj
-Amenajarea pârâu Baraolt pe sectorul Biborteni, confluenta râu Olt, judetul Covasna
-Punerea în sigurantă a barajului Iezer, judetul Calarasi
-Reabilitare dig râu Prut în incinta Bratesu de Jos, judetul Galati
-Supraînăltare dig oras Sulina, judetul Tulcea

Titlul 58 Programe cu finantare nerambursabilă POIM 2014-2020
Pentru anul 2018, ANAR a propus un numar de 20 proiecte ce vizează executia de lucrări de apărare împotriva inundatiilor si eroziune costiera în valoare de 86.443 mii lei.
Sunt 2 proiecte majore, cu o valoare totala de 8.152 mii lei. Astfel pentru proiectul WATMAN - sistem informational pentru managementul integrat al apelor - Etapa II în anul 2018 se va atribui contractul de asistentă tehnică pentru pregatirea de proiecte iar pentru proiectul Reducerea eroziunii costiere etapa II (2014-2020) se vor demara lucrările de executie.
Pentru proiectele noi, valoare aferentă în anul 2018 este de 5.443 mii lei, și va asigura demararea executiei lucrărilor prevazute în contractul de finantare ce urmează să fie semnat.
În anul 2018 se vor demara procedurile de atribuire a contractelor de asistentă tehnică pentru pregatirea unui numar de 17 proiecte. Valoarea totală estimată 72.745 mii lei.

A fost publicat proiectul de HG (http://apepaduri.gov.ro/consultare-ministerul-apelor-si-padurilor-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hotarare-a-guvernului-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2017-al-anar-aflata-in-coordonarea-2/) pentru a doua rectificare a bugetului ANAR pe 2017. Conform NF, diferentele fata de rectificarea anterioara sunt urmatoarele:

QuoteAstfel, în baza analizei execuției bugetare și a necesarului de fonduri solicitat, Ministerul Apelor și Pădurilor a suplimentat bugetul A.N. Apele Române la titlul 65 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabilă" cu suma de 6.000 mii lei. Aceste credite bugetare sunt necesare continuării lucrărilor în subteran la obiectivul de investiții ,,Acumularea Runcu, județul Maramureș" - ,,investiție semnificativă" inclusă în lista proiectelor de investiții publice prioritizate, aprobată de Guvern și monitorizată de către ,,Unitatea de evaluare a investițiilor publice" din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

De asemenea, având în vedere reașezările operate la obiectivele de investiții finanțate de la bugetul de stat în cadrul Capitolului A. – "Obiective de investiții în continuare"  și Capitolului C subcapitolul Cc-"Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investiții, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege", coroborat cu condițiile meteo nefavorabile, a rezultat un credit bugetar în valoare de 1.223 mii lei ce nu poate fi menținut.

În plus, în cadrul "Proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (POIM)" singurul proiect inclus la acest titlu este  ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014- 2020)", pentru care procedurile de achiziții publice sunt în curs de desfășurare și se vor finaliza în luna ianuarie 2018, astfel încât creditele bugetare se vor reporta în anul următor.

Raspuns MAP la o interpelare a senatoarei Federovici privind situatia barajului Varfu Campului:

(https://farm5.staticflickr.com/4605/25788939887_e0c346aa4a_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4744/39764922465_cd9f4aed35_o.jpg)

https://www.senat.ro/PDFIntrebari/5%2002%20FEDEROVICI%201048C.pdf

Zero lei! ABA Crişuri se laudă cu o listă lungă de investiţii pentru 2018, dar nu are banii necesari

Directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, inginerul Sorin Guler, a prezentat miercuri, în faţa prefectului Ioan Mihaiu şi a membrilor Colegiului Prefectural, obiectivele de investiţii pentru anul 2018. Pe cât de lungă a fost lista lui Guler, pe atât de inutilă s-a dovedit, pentru că, din cele 20 de lucrări prezentate, doar pentru şase există şi finanţarea necesară!

Mai precis, în acest an, ABA Crişuri are bani pentru amenajarea malului stâng al Crişului Repede în Oradea, unde s-au făcut lucrări de 116 milioane lei şi, în 2018, sunt alocate alte 20 milioane lei. O sumă modestă, ţinând cont că, în total, mai sunt de făcut lucrări de 131 milioane lei. Mai sunt cuprinse în bugetul ABA Crişuri lucrări pe râul Barcău, pe valea Mărgăuţa (judeţul Cluj), pe valea Nimăieşti (judeţul Bihor), în zona localităţii Zerind (judeţul Arad) şi la acumularea Mihăileni (judeţul Hunedoara).

În schimb, lista lucrărilor pe care Guler le-a prezentat ca obiective de investiţii, dar fără finanţare, este mult mai lungă. Aici se regăsesc lucrări de amenajare pe văile Bistra, Dobricioneşti, Izvor, Călata, Ginta, Poiana, ori la acumulările de la Ginta, Moneasa, Brad şi Hălmăgel. De asemenea, tot aici sunt cuprinse lucrări de amenajare pe Crişurile Repede şi Negru.

"Sperăm că vom avea alocare bugetară în a doua parte a anului", a spus Sorin Guler, nevoit să arate la fiecare din aceste proiecte că alocarea bugetară este de zero lei, nefiind prevăzuţi bani nici din surse proprii, nici din bugetul ANAR. Totodată, directorul ABA Crişuri a arătat că, în luna aprilie, se va semna contractul de finanţare europeană pentru lucrările de reabilitare a barajului de la Leşu. Acestea se vor realiza prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

ebihoreanul.ro (http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/zero-lei-aba-crisuri-se-lauda-cu-o-lista-lunga-de-investitii-pentru-2018-dar-nu-are-banii-necesari-140617.html)

Pun si aici situația plăților aferente proiectelor / categoriilor de investitii  ale ordonatorilor principali de credite ai Bugetului de Stat, la 31 decembrie 2017: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/anexa2notacheltuieloinvpubordprinc2017.xlsx

La MAP programul de investitii a fost de 215.19 milioane lei, iar realizarile de doar 155.95 milioane:

(https://farm1.staticflickr.com/886/39308945270_216ce5df51_c.jpg)

La acumularea Runcu e o diferenta de 6 milioane intre program si executie, adica exact suma din proiectul de HG de rectificare al bugetului ANAR care n-a mai apucat sa fie aprobat de guvern. Probabil ca lucrarile aferente acestei sume sunt deja executate.

(https://farm1.staticflickr.com/792/40408919014_ac6cb83b50_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/793/41076310802_7f36f17191_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/866/26248405627_f5f51ddf15_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/792/27246735228_e2f2410e1e_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/801/40408918804_63d839e28a_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/884/40408918754_ffdf3f3b29_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/809/39310779300_34b29972e9_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/818/41076310232_dd8676fac6_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/818/26248405277_98d740edc7_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/788/41076310282_a59b430bd0_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/800/40224805685_31d31d2ff4_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/880/26248405077_7486a9b79c_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/863/41119515331_e2e4a46785_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/879/41076309622_a52f4a4620_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/877/41076309562_c502694e7b_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/878/41119515121_37673b4d27_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/789/41076309422_ab133f417f_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/883/41076309282_a2ca5303c7_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/893/41119514911_868bdc1316_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/786/41076309102_2c51eabc22_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/803/26248404317_58dd6bd671_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/895/41119514731_a3c4e11a3c_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/885/26248404157_8a3ea81a8f_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/898/26248404067_5706119757_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/818/41076308752_8370e86768_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/788/26248403937_442aa72a77_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/807/39310776880_a0435675c6_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/802/39310776400_7223f8efd7_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/798/41076308572_beb3b5436f_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/876/41119513811_2fb89c8268_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/818/40408916604_ebb7c0b997_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/883/39310776220_c6164fc2a9_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/877/40224802295_41c4369bfd_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/818/40224802225_669094ae1c_b.jpg)

Adica "se ia vacanta", nu este cazul sa mai faca ceva...

O noua vizita de lucru (a cata?) la barajul Varful Campului, dar de data asta ministrul actual a spus lucrurilor pe nume:

QuoteInvestiția la Amenajarea Complexă Vârfu Câmpului ar putea fi pusă în pericol dacă autoritățile nu vor găsi cadrul legislativ pentru cele 25 de hectare de arie naturală protejată care sunt în aria de construcție a acumulării și care intră sub incidența legislației de mediu. Declarația a fost făcută astăzi, la Botoșani, de Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, care efectează o vizită de lucru în județul Botoșani.

Mai mult, autoritățile trebuie să exproprieze 300 de hectare de teren, iar după evaluarea proprietăților să emită o Hotărâre de Guvern pentru alocarea de sume de la bugetul de stat în vederea acordării de despăgubiri.

Oficialul nu a avansat un termen pentru finalizarea investiției, însă a precizat că fondurile au fost deblocate și totul depinde de soluțiile legale care trebuie găsite pentru a nu afecta nici mediul, nici construcția barajului început în urma cu 31 de ani.

vivafmbotosani.ro (http://vivafmbotosani.ro/2018/04/20/audiofoto-ministrul-ioan-denes-constructia-barajului-de-la-varfu-campului-este-prioritara/)

(https://farm1.staticflickr.com/842/41586589511_acee807e92_o.jpg)

Quote"Unul dintre obiectivele importante pe care am vrut să îl vizitez şi să îl văd la faţa locului a fost această acumulare de la Vârfu Câmpului care este un obiectiv sau o investiţie istorică. A început mai precis în 27 octombrie 1987, a avut perioade în care s-au alocat fonduri pentru această investiţie şi perioade în care a rămas, să spunem aşa, fără alocări de fonduri. În proiectul iniţial, valoarea acestei investiţii este de 168 de milioane de lei, din care până acum, în cei 31 de ani, s-au alocat 118 milioane de lei, rămânând din valoarea proiectului iniţial aproximativ 50 de milioane de lei de investit, dar problema este că valorile care s-au calculat în 1987 şi după aceea nu mai sunt de actualitate, în sensul că toate investiţiile care mai trebuie făcute categoric sunt la altă valoare la ora actuală", a afirmat Deneş.

Ministerul Apelor susţine că în 2018 vor fi demarate procedurile pentru exproprierea a 300 de hectare de teren pe care urmează să fie construită acumularea, dar şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru a putea fi refinanţată lucrarea.

"Sunt 300 de hectare de teren pe care sunt proprietari persoane fizice, juridice, primării care trebuie expropriate. Pentru aceasta trebuie făcută o documentaţie de evaluare a acestor proprietăţi, pentru că aceste exproprieri se fac prin despăgubirea proprietarilor şi, sigur, printr-o hotărâre de guvern, vor fi alocate aceste sume din bugetul de stat pentru ca aceste terenuri să poată fi expropriate", a precizat Deneş.

Acumularea Vârfu Câmpului se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 600 de hectare, având o lungime de zece kilometri. Iniţial, construcţia barajului de pe Siret a început în 1987 şi avea termen de finalizare anul 1992, însă, ulterior, investiţia a rămas fără finanţare.

agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/social/2018/04/20/botosani-ministrul-apelor-ioan-denes-a-vizitat-un-baraj-pe-siret-a-carui-constructie-a-inceput-in-urma-cu-31-de-ani--94769)

Si filmul vizitei: http://www.somaxtv.com/ministru-si-puhoi-de-oficialitati-la-un-baraj-in-paragina/

(https://farm1.staticflickr.com/784/39834059830_c15ccd2415_c.jpg)

Problema e ca in zona exista atat o rezervatie naturala, cat si o zona protejata Natura 2000 care ar fi inundate o data cu umplerea acumularii, asa ca proiectul nu se poate pune in acord cu legislatia de mediu actuala. De mentionat si ca singurele lucrari ce se vor executa anul asta in baza alocatiei bugetare sunt o completare a pereului si a grinzii sparge-val la DMS (dig mal stang), in zona marcata in poza de mai jos:

(https://farm1.staticflickr.com/850/41586589581_f6b7207979_o.jpg)

Raspuns MAP la interpelarea deputatului Durus cu privire la finantarea obiectivului de investitii "Acumulare Runcu" pe anul 2018:

(https://farm1.staticflickr.com/961/41842270672_5ccea63b3f_o.jpg)

http://www.cdep.ro/interpel/2018/2r1437B.pdf

(https://farm1.staticflickr.com/979/41968411111_5c742a8f1e_b.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/912/27099672537_10c3e0ee02_b.jpg)

La ultimul punct din adresa ANAR e vorba de Amenajarea Complexa Varfu Campului.

(https://farm1.staticflickr.com/969/41968411431_76824f2bc0_h.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/829/28097276758_34e77c7feb_h.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/910/41968411211_4786354153_h.jpg)

Raspuns MAP la o intrebare a deputatului Samartinean privind situatia nodului hidrotehnic Sanmihaiu Roman:

(https://farm1.staticflickr.com/948/42190493601_5c2163c6b1_o.jpg)

(https://farm1.staticflickr.com/960/42190493331_fbf1c1ea38_o.jpg)

http://www.cdep.ro/interpel/2018/r3902A.pdf

Barajul de la Valea de Pesti, golit din nou

Este nevoie de noi interventii la vanele de la barajul de la Valea de Pesti si, în aceste zile a început golirea lui. Sunt 4 luni în care acesta va fi golit, va avea loc interventia si apoi umplut, asa încât, în aceastã varã, nu va fi apã în aceastã acumulare din Vestul Vãii Jiului.
,,Suntem în  perioada de golire a acumulãrii. În acest an, urmeazã sã luãm avizul de functionare de sigurantã pentru functionarea barajului si avem impusã conditia la casa vanelor, unde ni se cere o vanã de  sigurantã. Se va face un cãmin nou si se va monta o vanã în amonte de cea  existentã", a precizat Sorin Corici, seful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Conducta afectatã este cea care alimenteazã populatia, prin reteaua de la Apa Serv, însã, specialistii spun cã oamenii nu vor avea de suferit.  ,,O sã facem un program, împreunã cu Apa Serv si, cum am fãcut si data  trecutã, vom avea din priza de apã Buta si, dacã nu va fi debit suficient, vom apela la statia de pompe pe care a montat-o  Apa Serv acolo. Concluzia este cã nu vor fi probleme în  alimentarea cu apã a populatiei", a mai adãugat Sorin Corici, seful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Barajul a mai fost golit începând cu data de 21 august 2015, pentru cã aici s-au schimbat douã vane, vechi de acum 40 de ani. De fapt, de la darea în folosintã a acestei acumulãri uriase de apã, nu  s-a mai fãcut nicio reparatie la sistem, pânã în 2015, iar acum este nevoie de o nouã interventie.

Cronicavj.ro (http://cronicavj.ro/wp/?p=74752)

La Mihaileni au facut niste optimizari in alocatia bugetara de anul asta si au gasit bani pentru executia casei mecanismelor.

(https://farm2.staticflickr.com/1748/42589829082_77f184ca6f_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1740/42589828992_4369ccfeeb_o.jpg)

Pozele sunt din 16 mai (courtesy of ANAR).

Am mutat aici mesajul referitor la barajul de pe Tarlung.

Quote from: pasadia on June 30, 2018, 09:05:01 PM
In plus e ciudat si faptul ca in amonte exista un baraj, la Garcin, deci debitul de apa de pe rau putea fi oarecum reglat (mai golesti lacul din timp, mai reglezi deschiderea vanelor, etc...).

Barajul de care vorbesti (mai exact canalul descarcatorului de ape mari) a fost la randul lui afectat la inundatiile din martie. Nu stiu daca au facut reparatiile, dar daca nu, exista riscul maririi eroziunii:

(https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/29665007_1765431110185235_3101665164448014641_o.jpg?_nc_cat=0&oh=bcfbaf8753e31bfba187ed3ec421b75a&oe=5BAA3F6C)

(https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/29871537_1765432323518447_532449854619612561_o.jpg?_nc_cat=0&oh=2681c13639b4a0e5ce86c3c5c7477725&oe=5BEACC0A)

Sursa foto: pagina FB ANAR (https://www.facebook.com/rowater.ro/posts/1765432436851769)

Pe site-ul MAP a fost publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind reaprobarea obiectivului de investiţii ,,Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia (http://apepaduri.gov.ro/ministerul-apelor-si-padurilor-map-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hg-privind-reaprobarea-obiectivului-de-investitii-acumularea-mihaileni-pe-raul-crisul-alb-judetul-hunedoara/).

Din NF:

QuoteDescrierea situației actuale:

Stadiul fizic al lucrărilor:
Baraj cu descărcător central cu 3 deschideri:
-lucrările de pe malul drept la diafragma  și umpluturi terminate 100% cota 334 și protecția paramentului amonte 100% ;
-plotul MCH realizat 100% nu este montată vana de la priza de apă;
-lucrările de pe malul stâng  sunt realizate în proporție de 90%;
-aparatura de măsura montată, inclusiv cablajul în galerie.
Evacuatori ape mari:
-deversorul central este la cota 323,50 – finalizat;
-golirile de fund montate fără instalația de încălzire și instalația hidraulică;
-stavilele pentru deversor procurate;
-disipator de energie terminat;
-risberma terminată;
Regularizare râu aval acumulare:
-lucrările sunt realizate în procent de circa 95%
Drum exploatare mal stâng:
-terasamente executate 98%
-consolidări executate 50%
-pod tronson1 L=16m - finalizat
Sediu exploatare terminat - lipsă dotare
Deviere DN 74  BRAD - ABRUD  executat până în 1990
Devierea drum a fost prevăzută pe 4,5 Km, s-au realizat 3,8 Km, rest de realizat de 0,7 Km.
-viaducte prevăzute  5;  realizate, 3 integral – necesar a fi expertizate;
-viaductul Km. 13+ 350 s-au realizat următoarele lucrări :
    - culee amonte
    - pile pod integral
    - structura montată 1 deschidere 
    - grinzile precomprimate și procurate  la fața locului
-viaductul Km. 14+ 7
    - structura terminată fără rampe de acces
-pod  Km.15+ 150 terminat integral
Deviere LTC nu mai este necesară fiind realizat de Romtelecom prin introducere de cablu optic.
Deviere LEA - Întrucât documentația pentru deviere a fost întocmită în anul 1986, nu mai poate fi utilizată datorită noilor tehnologii și a condițiilor impuse de deținătorii acestor rețele.
Rețelele necesită proiectare și execuție 110 KV neatacat, 20 KV neatacat.

Schimbări preconizate:

Reanalizarea soluțiilor tehnice din studiul de fezabilitate inițial a fost necesară din următoarele motive:
-modernizarea instalației hidraulice de acționare a echipamentelor hidromecanice ale evacuatorului de ape mari și actualizarea valorii de achiziție a acesteia, având în vedere că instalația hidraulică de acționare a echipamentelor a fost proiectată iniţial în anul 1988;
-actualizarea valorii de execuție a gospodăriilor afectate de acumulare, gospodării cuprinse iniţial în Decretul Consilului de Stat nr. 92/1987 privind aprobarea planului de măsuri pentru realizarea strămutărilor din zona afectată de executarea investiției ,,Acumularea Mihăileni", precum și exproprierea și demolarea unor construcții, scoaterea din producția agricolă și din fondul forestier a unor terenuri, situate în județul Hunedoara", costurile crescând odată cu inflaţia şi creşterea preţurilor materialelor, taxelor, oscilaţiile TVA-ului, etc;
-plata terenului achiziţionat pentru construirea gospodăriilor și a anexelor acestora, deoarece în decretul de expropriere nr.92/1987 nu au fost prevăzute sume pentru plata terenului afectat de lucrările de la acumulare, terenul la acea dată fiind al statului; 
-exproprierea unor gospodării cu anexele lor omise din decretul mai sus menționat, dar care sunt afectate de construirea acumulării;
-plata terenului afectat de lucrările acumulării, care a fost omis din decretul de expropriere;
-modernizarea și actualizarea valorii de deviere a liniilor electrice de 110 kV, 20 kV si de 0,4 kV. Proiectarea acestora s-a făcut în anul 1983, iar în prezent nu mai sunt de actualitate, în consecinţă fiind necesară reactualizarea proiectului în conformitate cu noile cerințe și norme în vigoare;
-reabilitarea sectoarelor de drum DN 74, a podurilor, a viaductelor și a lucrărilor de consolidare pentru drumul deviat executate, deteriorate parţial pe perioada îndelungată scursă de la execuţia acestora până în acest moment;
-executarea unor drenuri pentru stabilizarea versantului pe malul stâng care prezintă fenomene de alunecare;
-prevederea unor lucrări de apărare de mal în zona caselor situate pe malul drept afecte la nivel normal de retenție și care nu se mai expropriază;
-prevederea unor praguri de fund pe torenții de pe malul stâng pentru reținerea aluviunilor;
-modernizarea sistemului de monitorizare hidrometeorologic și de avertizare-alarmare a populației în caz de dezastre;
-execuția unui prag de fund aval de evacuatorul de ape mari pentru prevenirea eroziunilor regresive și punerea în siguranță a evacuatorului de ape mari.
Realizarea investiției presupune ocuparea unor suprafețe de teren și strămutarea unui număr de 74 gospodării, din care 65 de gospodării integral și 9 gospodării numai anexele.
De asemenea, vor mai fi afectate de apele lacului următoarele:1 magazin universal; 1 cămin cultural; o parte din cimitir.
Aceste obiective au fost expropriate conform Decretului Consilului de Stat nr.92/1987 privind aprobarea planului de măsuri pentru realizarea strămutărilor din zona afectată de executarea investiției ,,Acumularea Mihăileni", precum și exproprierea și demolarea unor construcții, scoaterea din producția agricolă și din fondul forestier a unor terenuri, situate în județul Hunedoara". În acest decret sunt cuprinse și suprafețele de teren ocupate de lucrările de construcții.
După anul 1990, s-a trecut la construirea celor 65 de gospodării și anexele acestora afectate de lacul de acumulare și de lucrările de deviere a DN 74. Aceste gospodării s-au executat în zona Poienița 1, Poienița 2, în județul Timiș și în comuna Mihăileni.
După începerea lucrărilor de construcții s-a constatat că din decretul inițial de expropriere nr.92/1987, au fost omise 2 gospodării, 4 anexe și suprafețe de teren de 18,8532 ha, afectate de lacul de acumulare și drumul de exploatare mal stâng.
Astfel în luna mai 2008, beneficiarul a comandat către expertul ANEVAR ing. Lucaciu Călin,  o evaluare de stabilire a valorii juste de despăgubire a proprietarilor, omiși din decretul inițial de expropriere.
În decembrie 2013 s-a făcut o nouă evaluare a imobilelor și suprafețelor de teren rămase neexpropriate și afectate de lacul de acumulare sau de lucrările de construcții, de către expertul ANEVAR ing. Lucaciu Calin. Prin aceasta s-a stabilit valoarea despăgubirilor pentru terenul și gospodăriile omise din decretul inițial de expropriere nr. 92/1987, afectate de lucrările de construcții.

Din Anexa la proiectul de HG:

QuoteINDICATORI TEHNICO – ECONOMICI                                               
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) *:                             mii lei                         162.843
(în prețuri valabile la 31.12.2017 , 1 EURO = 4,6597 lei)
          din care:
construcții – montaj                                                                mii lei                         138.793

Valoarea investiției rest de executat (inclusiv TVA):                    mii lei                         71.624                           
         din care:
construcții – montaj                                                                mii lei                         61.590

Eşalonarea investiției rest de executat
Anul I                                                    INV                           mii lei                        23.900
                                                             C+M                         mii lei                        20.500
Anul II                                                   INV                           mii lei                        23.900
                                                             C+M                         mii lei                        20.500
Anul III                                                  INV                           mii lei                        23.824
                                                             C+M                         mii lei                        20.590
                      
Capacităţi:

         -   Volum acumulare total                                             mil. mc                     10,33
                din care
             Volum util acumulare                                               mil. mc                      8,33

-   Debit de apă potabilă asigurat                                              l/s                              810

Durata de realizare a investiției – rest de realizat:                      luni                               36                        

^^Pe langa deteriorarea radierului canalului descarcatorului de ape mari, au aparut noi probleme la barajul Sacele:

QuoteAstfel, în perioada 30 iunie - 03 iulie 2018, A.N. ,,Apele Române" a intervenit în mod operativ pentru blocarea prizei microhidrocentralei (MHC) de la Barajul Săcele, pentru limitarea debitelor în aval de baraj, la cca 50 m, unde s-a produs o puternică eroziune.
Primele intervenții s-au realizat, în noaptea de 01 iulie 2018, când s-au folosit materiale geotextile în 4 straturi și cca 200 buc. saci lestati, în frontul confuzorului prizei MHC. Pe fondul nivelelor mari acestea au fost antrenate către galerie.

În cursul zilei de 02 iulie 2018, s-au executat următoarele lucrări:
-a început construcția rampei de acces către deversorul de ape mari și accesul către prize;
-au fost puse în operă cca 500 tone anrocamente mari disponibile în depozitul constituit la baraj pentru intervenții;
-s-a organizat pregătirea transportului de balast pentru consolidare.

În 24 ore echipele de interventie au realizat mecanizat închiderea prizei printr-un prism de anrocamente si balast în care pentru drenaj s-a asigurat amplasarea de material geotextil pe taluzul amonte al acestuia.

În cadrul intervenției au acționat următoarele forțe și mijloace de intervenție ale A.N. ,,Apele Române":
- 7 persoane din conducerea A.N. ,,Apele Române", Administrației Bazinale de Apă Olt și Sistemului de Gospodărire a Apelor Brașov;
- cca 30 persoane;
- 11 deservenți de utilaje din cadrul Formației de Intervenție Rapidă (FIR) Vâlcea și S.G.A. Brașov;
- șapte autobasculante;
- două excavatoare;
- un încărcător frontal;
- două buldozere;
- un ponton plutitor motorizat. Au fost pusi in opera
- cca 500 bucăți saci mici;
- cca 100 bucăți saci mari de 1 mc;
- trei role de material geotextil 100x6 m (1800mp);
- cca 500 tone anrocamente mari;
- cca 7.500 tone balast.

Imediat după finalizarea lucrărilor de la priza MHC Baraj Săcele, o parte din utilaje au fost redirecționate către zona Lunca Mărcușului – Băcel, județul Covasna, pentru urgentarea lucrărilor de închidere provizorie a breșelor de pe mal stâng râu Tărlung și mal stâng și drept pârâu Dobârlău.

Pentru facilitarea scurgerii apelor și asigurarea accesului în zona lucrărilor afectate, debitul evacuat din acumularea Săcele - Tărlung s-a mentinut la valori cuprinse între 10 și 20 mc/s.
La această oră, în acumulare este asigurat un volum de atenuare de cca 7 mil. mc pentru menținerea unor debite cât mai reduse în perioada supusă avertizării hidrologice (până marți, 10 iulie 2018).

(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/36811969_1883052978423047_129376346374668288_o.jpg?_nc_cat=0&oh=271ac8ce3ececcfaf68a7afdaab7c93a&oe=5B9DD11B)

(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/36764776_1883050735089938_659906318982709248_o.jpg?_nc_cat=0&oh=56a9dc4716c833c57a3639887ed94fbf&oe=5BDE12C2)

(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/36763049_1883051108423234_5642288099984670720_o.jpg?_nc_cat=0&oh=034f87df593da4526186b59ec77e4c1b&oe=5BE88D03)

(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/36726347_1883053355089676_4766688489037103104_o.jpg?_nc_cat=0&oh=790b98396c741e9ac1dfd8700c121f62&oe=5BD59376)

Sursa: pagina FB ANAR (https://www.facebook.com/rowater.ro/posts/1883049098423435)

Si tot legat de Tarlung si disparitia podului CF 403 Budila, animatie privind evolutia in ultimii decenii a albiei Tarlungului in zona Tarlungeni - Budila - Teliu:  https://earthengine.google.com/timelapse/#v=45.68099,25.79848,11.973,latLng&t=0.21 (https://earthengine.google.com/timelapse/#v=45.68099,25.79848,11.973,latLng&t=0.21)

Raspuns MAP la intrebarea deputatului Achitei privind stadiul lucrarilor la acumularea Ibaneasa:

(https://farm2.staticflickr.com/1802/29614208888_c5d1da5335_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1829/43437559912_ec53952201_o.jpg)

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=53118&idl=1

Pentru ca nu era pe topic, pun si o poza aeriana cu priza acelei micro-hidrocentrale despe care vorbea adrian rosca mai sus:

(https://i.imgur.com/KBAD0fe.jpg)


SURSA (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1837902299609756&set=pcb.1837903799609606&type=3&theater)

^Mini Orrovile! Sa speram ca o sa aloce fonduri pentru reparatii cat mai repede.

Explicatia seful SGA Brasov: daca goleam barajul s-ar fi prabusit versantul. Nu imi e clar deloc la ce versant se refera, dar din auzite se spune ca omul nu are nici o legatura cu domeniul. Detalii aici -https://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3789425

plus:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=297645477647529&id=207279030017508


Sent from my ONEPLUS A5000 using Tapatalk

Probabil ca e vorba de versantul pomenit intr-un articol de prin 2008:

QuoteConform datelor prezentate ieri, versantul aflat la dreapta lacului de acumulare, din apropierea turnului de apă, prezintă mișcări accentuate ale straturilor de sol, de profunzime. Fenomenul este cunoscut din anii '80, în zonă fiind efectuate o serie de lucrări de consolidare, dar fără a se stopa efectele de eroziune. Potrivit celui mai grav scenariu, dacă s-ar produce o alunecare de teren în acest perimetru, există riscul ca apa din lac să fie deversată peste maluri și să afecteze zona locuită din aval. ,,De altfel, datele arată că și zona de siguranță a lacului, acolo unde se pot face deversări controlate, este afectată de acest fenomen, dar de o amploare mai redusă.

bzb.ro (http://www.bzb.ro/stire/barajul-de-la-tarlung-va-fi-consolidat-cu-bani-de-la-bird-a41325)

In cadrul lucrarilor de suprainaltare a barajului au fost incluse si foraje, ancoraje si galerii de drenaj in vederea consolidarii versantului respectiv, dar nu stiu daca au si reusit sa rezolve definitiv problema. Din ce spune seful SGA, se pare ca nu.

In data de 29 iunie au fost receptionate lucrarile la Acumularea Mihoiesti de pe raul Aries. Prezentarea actualizata a investitiei o gasiti aici: http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/Acumularea-Mihoiesti.pdf

MAP-ul a facut chiar si o filmare cu drona: https://www.youtube.com/watch?v=uwmXCU2eiRw (de la min. 4.39)

Imaginile din '95 sunt impresionante...

Dar la fel si textul asta:

Quote
Etapa II: 1996 - 2018

Dupa anul 1996, au demarat lucrarile de punere in siguranta a acumularii Mihoiesti, ca si acumulare permanenta, avand la baza documentatia tehnica –faza Proiect tehnic-Rest de executat pentru lucrarile necesare a fi executate in vederea punerii in siguranta a barajului Mihoiesti si transformarea din acumulare nepermanenta in acumulare permanenta.

22 de ani pentru punerea in siguranta a acumularii Mihoiesti
Dupa alti 7 ani etapa I.

Aproape Razboiul de 30 de ani... :(
Bine ca a venit pacea.

Quote.       
Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore   

Poezie pura... Nici macar nu s-a clintit!

Sursa: https://m.adevarul.ro/locale/botosani/muntele-beton-stanca-costesti-cheltuit-ceausescu-60-tone-aur-pur-mega-barajul-prut-clasificat-treilea-mai-mare-europa-1_55a8d1dbf5eaafab2ca7d328/index.html

Cei de la Apele Române construiesc ilegal un drum prin curţile oamenilor: Cine îi despăgubeşte pe sătenii din Mihăileni?

De câţiva ani, Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a început construirea unui drum de centură către barajul de pe Crişul Alb de la Mihăileni. Însă, din câte se vede, carul a fost pus înaintea boilor. Constructorul a intrat cu buldozerele şi excavatoarele pe proprietăţile oamenilor, fără să aibă certitudinea că toate actele care ar trebui să ţină în picioare investiţia sunt în regulă. Într-un cuvânt, a intrat ilegal pe proprietăţile sătenilor din Mihăileni.

Se acoperă cu Decretul din 1987
Indignat şi revoltat, Ionel Florinca-Cioflică (foto mic) a hotărât să facă publică situaţia care se petrece la doi paşi de casa sa cu ajutorul ziarului nostru. Omul susţine şi demonstrează cu acte că este proprietarul suprafeţelor prin mijlocul cărora cei de la Apele Române vor să construiască un drum. Până acum, a încercat să discute cu responsabilii de proiect, însă, fără nici un rezultat. Drumul ar urma să treacă chiar prin curtea casei în care locuieşte, împreună cu tatăl său, în vârstă de 87 de ani.
,,Vor să pietruiască un drum pe proprietatea mea şi nu le-am permis. Cel mai mult mă deranjează când spun că drumul a fost pietruit în trecut. Cum să fie aşa din moment ce eu îl cosesc? Am extras din Cartea Funciară la zi cu care demonstrez că sunt proprietar. Cei de la Apele Române invocă Decretul Nr. 92, din 1987, emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, prin care s-a dispus o serie de exproprieri pentru construirea barajului. Dar, acel Decret nu a fost aplicat integral niciodată. Nu s-au făcut toate exproprierile. Ultima dată când am discutat cu cei de la ABA Mureş mi-au spus că vor veni cu o Hotărâre de Guvern de expropriere. Lucru care nu s-a mai întâmplat", a declarat Ionel Florinca-Cioflică. Dacă acesta a reuşit să oprească intrarea abuzivă a constructorului pe proprietatea lui, vecinul său, Nicolae Doica, are deja pe terenul său un drum proaspăt pietruit. ,,Am fost împotrivă să se construiască drumul pe proprietatea mea. Acolo era o casă, un grajd. Ca să rupă piatra, au folosit dinamită şi au ruinat acele construcţii", ne-a spus Nicolae Doica. Bărbatul ne-a mai arătat un proces verbal, încheiat în 2006 după o întrunire a comisiei din care a făcut parte prefectul judeţului Hunedoara, în care se precizează că parcelele pe care se face drumul îi aparţin.

,,Vreau să se termine barajul"
În total, vreo 15 proprietăţi ar fi afectate de construirea drumului. Din spusele lui Ionel Florinca-Cioflică, lucrările au pornit din ambele extremităţi ale drumului şi au fost oprite de proprietarii terenurilor.
Pe tema celor relatate de oamenii din Mihăileni, i-am solicitat un punct de vedere primarului comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş. Prins la mijloc între nevoia de investiţii în comună şi nemulţumirile alegătorilor, Traian Achim Mărcuş a arătat că se luptă pentru ca oamenii să nu fie păgubiţi, dar vrea să vadă cât mai repede barajul terminat. ,,Proiectul nu este al primăriei. Însă, eu fac demersuri, atât cât mă ţin mintea şi puterea mea, la Consiliul Judeţean, Prefectură, Guvern, să se termine barajul. Că de 27 de ani se tot face. (...) Am discutat cu oamenii şi mă lupt pentru ei să nu rămână în pagubă. Să fie despăgubiţi pe acele terenuri care nu au fost prinse în Decretul iniţial, să se termine barajul acela odată. Am adus şase miniştri aici, dar am primit doar promisiuni. Abia acum s-a concretizat ceva", a declarat primarul comunei Buceş. Acesta a mai spus că există în proiectul tehnic al barajului un drum de exploatare, pentru care s-au făcut exproprieri, însă nu au fost prinse toate terenurile de pe traseul drumului. Întrebat despre lucrările făcute deja pe proprietăţile private ale oamenilor, primarul Buceşului a făcut din nou referire la Decretul nr. 92, din 1987.

,,Lucrarea este în desfăşurare"
Şi directorul ABA Mureş, dr. ing. Sorin Guler, a dat asigurări că oamenii din Mihăileni vor fi despăgubiţi şi a evitat să recunoască faptul că s-a intrat pe terenurile lor, fără ca aceştia să fie expropriaţi. ,,Acolo sunt două probleme. Pentru prima expropriere există Decretul nr. 92, iar în urmă cu vreo 10 ani, când am constatat că există nepotriviri şi neconcordanţe la suprafeţe şi la proprietăţi, am mai promovat o lucrare care este avizată de OCPI Hunedoara, pentru drumul care se va face. Problema respectivă necesită foarte multe lămuriri. (...) O să fie şi oamenii respectivi, dacă se află pe drum, expropriaţi. Lucrarea se află în plină desfăşurare. (...) Drumul nu se mai continuă până când se va da HG cu exproprierile. Acum se lucrează pentru obţinerea avizelor şi promovarea unei HG. Acum se lucrează doar pe o porţiune unde s-au făcut deja exproprierile şi unde au permis oamenii", a declarat directorul ABA Crişuri.

Neadevăruri în adrese oficiale?
Interesant ar fi de menţionat un răspuns pe care cei de la Apele Române l-au trimis Primăriei din Buceş, întrebaţi fiind despre stoparea lucrărilor la drumul cu pricina, datat din martie 2018. Cei de la Apele Române susţin că drumul a fost construit în trecut, însă a fost deteriorat de traficul forestier intens din zonă (sic!). Însă, în continuarea scrisorii se contrazic, recunoscând involuntar că nu le aparţine acel drum, fiind condiţionaţi de acceptul proprietarilor de teren pentru a-l construi. ,,Drumul de centură la care se face referire a fost executat şi pietruit odată cu realizarea podului de la confluenţa Râului Văii Buceşului cu Râul Crişul Alb. În prezent, refacerea acestui drum este condiţionată de acceptul dlui Cioflică Ioan de a permite accesul constructorului în zonă", se arată în acel răspuns.

(https://www.mesagerulhunedorean.ro/wp-content/uploads/2018/08/01-Drum-Buces-Mihaileni.jpg)

Mesagerulhunedorean.ro (https://www.mesagerulhunedorean.ro/cei-de-la-apele-romane-construiesc-ilegal-un-drum-prin-curtile-oamenilor-cine-ii-despagubeste-pe-satenii-din-mihaileni/)

Ieri s-a publicat in Monitorul Oficial Hotararea de Guvern privind reaprobarea obiectivului de investitii ,,Acumularea Mihaileni"

Alocarea bugetara este foarte subtire anul asta, asa ca la baraj s-a reusit doar sa se aduca casa mecanismelor la "gri":

(https://farm2.staticflickr.com/1860/43460921005_3bb4d4aca1_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1876/29431150507_5429bbdd1f_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1887/43460920885_85e02a6e0b_o.jpg)

Elementele stavilelor segment sunt depozitate la locul de montaj si asteapta niste fonduri suplimentare pentru a fi montate:

(https://farm2.staticflickr.com/1850/29431151287_17ee0f133a_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1865/29431150367_8509a6e883_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1875/29431150797_c9406daaf0_o.jpg)

Se lucreaza la capetele drumului de contur de pe malul stang al acumularii si s-a finalizat betonarea suprastructurii unui pod aflat la cca. 1 km distanta fata de coada acumularii:

(https://farm2.staticflickr.com/1872/29431150667_5e68d23ba7_o.jpg)

(https://farm2.staticflickr.com/1858/44367276331_744de94c4e_o.jpg)

Au inceput lucrarile de reabilitare a barajului Lesu:

QuotePe data de 3 septembrie au început lucrările la barajul Leşu. Aflat în Bihor la sfârşitul săptămânii, pentru a inspecta lucrările finanţate de Ministerul Apelor şi Pădurilor, ministrul Ioan Deneş a anunţat începerea lucrărilor pentru punerea în siguranţă a Barajului Leşu.

Acumularea de la Leșu a fost golită în urmă cu trei ani, însă reabilitarea barajului a tot întârziat.
...

Termenul de finalizare a lucrării este septembrie 2021, respective 36 de luni de la Ordinul de începere. Dat fiind însă faptul că, constructorul Repcon s-a angajat să execute în acest an 30% din lucrare, se anticipează că lucrarea s-a putea termina mai repede.

Bihon.ro (http://www.bihon.ro/barajul-lesu-finalizat-in-2021/2106805)

(http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2018/09/slider-2-960x500.jpeg)

(http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2018/09/1-2.jpeg)

De asemenea, pe site-ul MAP s-a publicat un proiect de HG privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții "Punerea în siguranță a acumulării Leșu" (http://apepaduri.gov.ro/ministerul-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hotarare-privind-reaprobarea-indicatorilor-tehnico-economici-aferenti-obiectivului-de-investitii-punerea-in-siguranta-a/)

Ce e până la urmă?
Punere în siguranță sau reabilitare?

Reabilitare in vederea punerii in siguranta :)

QuotePrintre lucrările care se realizează prin acest proiect major de investiții, cu o valoare de 34.504.147 lei, se numără și:

— Impermeabilizare mască amonte;

— Injecții de etanșare în galerie și de suprafață în vederea completării voalului de etanșare;

— Drenarea fundației barajului;

— Reabilitare galerie de injecții — închidere fisuri și rosturi cu mortar de ciment aditivat împreună cu etanșarea pereților din interior și din exterior galerie;

— Protecția malurilor albiei râului Iad aval de baraj;

— Sisteme AMC (aparatură de măsură și control la baraje) și reabilitare pilaștri de urmărire a comportării construcției, execuție de noi accese la pilaștri, reabilitare iluminat și drum de coronament, platforme adiacente acestuia și poarta de acces, reabilitare scări de pe paramentul aval;

— Reabilitarea echipamentului hidromecanic prin înlocuirea subansamblelor sau pieselor defecte sau care nu mai prezintă siguranță, remedierea defectelor la ghidaje, căi de rulare, roțile de rulare, refacerea totală a protecției anticorozive la cele două echipamente.

— Reabilitare casa troliului — înlocuirea subansamblelor sau pieselor defecte sau care nu mai prezintă siguranța

— Reabilitare priză și golire de fund, inclusiv casa vanelor golirii de fund, din punct de vedere al echipamentelor hidromecanice, electrice și de automatizare.

Sursa (https://www1.agerpres.ro/comunicate/2018/09/06/comunicat-de-presa-map-18-06-45)

România ar putea avea o nouă hidrocentrală pe Dunăre, la Turnu Măgurele.

Una dintre investiţiile mari din energie, aşa cum apare scris în ultima variantă a strategiei energetice, este o nouă hidrocentrală pe Dunăre, în zona Turnu-Măgurele, a treia din sectorul românesc al Dunării. Proiectul este scump, dar poate avea efecte benefice în ansamblu pentru România, iar Hidroelectrica este pregătită să participe.


Economica (http://www.economica.net/hidrocentrala-dunare-turnu-magurele-nicopol-costuri-foto-proiect-baraj-turnu-magurele-hidroelectrica_159074.html)

^Proiectul asta e o gluma proasta.

Nu o gluma proasta, doar un elefant alb...

Mai lipseste aia "cu pompaj" (nu mai stiu pozitia exacta, parca era promovata pe vremea lui Dan Ioan Popescu...)

Nu lipseste:

QuoteDezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional. Aceste investiţii, care vor produce modificări de substanţă și vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe şi obligatorii în programarea strategică. Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes naţional următoarele obiective:
1.   Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
2.   Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
3.   Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
4.   Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Si totusi, de ce e "gluma proasta"? Bani ar avea Hidroelectrica daca nu i-ar confisca statul tot profitul an de an. Tehnic inteleg ca ar fi fezabil. Economic... ?? Altceva?

Corectați-mă dacă greșesc, dar din ce știu eu România e de multă vreme un exportator net de energie electrică. Capacitatea de producție depășește cererea; cu toată revitalizarea unor sectoare industriale din ultimii 10 ani, totuși nu mai avem combinatele energoface de după revoluți. Să bagi atâția bani în amenajări (hidro)electrice noi, care vor începe să se amortizeze după o perioadă foarte mare, nu cred că e cea mai deșteaptă investiție. Riscurile unui astfel de proiect sunt foarte mari, începând de la incertitudinile tehnologice legate de cum va arăta producția electrică peste 15 ani, până la marjele foarte "largi" de predicitbilitate (în timp și bani) a implementării unui astfel de proiect mamut.

Dupa ce ca e foarte scump, un astfel de proiect ar avea probleme majore pe partea de autorizare de mediu. In loc sa faca proiectul asta mamut, HE mai bine ar finaliza puzderia de hidrocentrale incepute si abandonate prin diverse colturi de tara. Adica proiecte perfect realizabile in conditiile actuale, nu fantezii umede.

Pe de alta parte, acest proiect trebuia sa includa si 4 benzi rutiere peste Dunare, parte autostrada Bucuresti-Sofia. Dar greu cu mediul, si ar trebui si bulgarii sa fie de acord. Costurile, chiar si impartite la 2, ar fi imense.

Chiar de chestia asta are nevoie Romania, de investitii masive, de proiecte mari, complexe. Chiar daca costurile ar fi masive, si avantajele ar fi pe masura.

Dar oricum, cum s-a mai si spus aici, ar face bine ca intai sa termine proiectele deja incepute prin tara, dupa care se pot gandi la asa ceva.

Nu de oriceastfel de investiții masive.

In sedinta de guvern de astazi s-a aprobat HG privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Punerea în siguranţă a acumulării Leşu, judeţul Bihor". Valoarea totala a investitiei (inclusiv TVA) este de 37.284 mii lei, din care C+M 25.760 mii lei.

Deneş: avem 60 de lucrări hidrotehnice care se vor finaliza anul acesta

Anul acesta vor fi finalizate 60 de lucrări hidrotehnice în toată ţara, unele dintre acestea fiind deja începute, a declarat, vineri, la Borca, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, în cadrul unei inspecţii prim-ministrului Viorica Dăncilă la lucrările hidro efectuate în zonă.

"În prezent, la nivel naţional se află în diferite stadii de execuţie 29 de obiective hidrotehnice. Începând cu săptămâna viitoare, vor începe lucrările la alte 31 de obiective. Subliniem faptul că cele 60 de lucrări hidrotehnice care se află în execuţie sau la care va începe foarte curând execuţia, în această toamnă, au termen de finalizare finalul acestui an", a declarat ministrul Ioan Deneş.

economica.net (http://www.economica.net/denes-avem-60-de-lucrari-hidrotehnice-care-se-vor-finaliza-anul-acesta_159402.html)

^Este vorba de lucrari in regim de urgenta promovate prin HG 582/2018 (http://www.monitoruljuridic.ro/act/hot-r-re-nr-582-din-2-august-2018-privind-suplimentarea-bugetului-ministerului-apelor-i-p-durilor-din-fondul-de-interven-ie-la-dispozi-ia-guvernului-pentru-realizarea-n-regim-de-urgen-203585.html), in general consolidari de maluri si recalibrari cursuri de apa. Sunt curios pe ce criterii au fost acordate contractele de executie, a mai fost un scandal pe o tema similara prin 2005.

Daca tot s-a amintit de proiecte hidroenergetice incepute si neterminate, unele proiecte desi sunt la aproximativ 50% atata valoric cat si ca volum de lucrari, pur si simplu nu e fezabil economic sa continue proiectul.

Initial la proiectarea unor hidroamenajari s-a luat in calcul si aportul la alimetarea cu apa al unor localitati precum si irigatiile.
Acum Hidroelectrica ar trebui sa plateasca resul investitiei si sa-si recupereze banii dor din pretul energiei, ceea ce nu este fezabil economic pentru multe din amenajarile incepute deja.
Ar trebui sa participe financiar  si Apele Romane, care nu fac decat sa incaseze bani, fara a investi nimic.

Daca abandoneaza proiectele, Hidroelectrica este obligata sa aduca amplasamentul la stadiul initial. In conditiile astea e posibil sa coste mai mult abandonul decat finalizarea.

Si uite asa nu abandonam, le tinem "in conservare", care implica totusi niste costuri.
A aduce amplasamentul la stadiul initial ar implica inclusiv demolarea unor indiguiri, care ar pune in pericol numeroase localitati, deci nici asta nu e o solutie.

Care ar fi totusi responsabilitatile Apelor Romane, inafara de a incasa bani ?!

In acest moment niciuna. Pisica e la Hidroelectrica.

(https://farm5.staticflickr.com/4806/32207680308_9665673166_o.jpg)

Lista rectificata cu obiectivele de investitii ANAR pe 2018 dupa ultima HG de rectificare a BVC-ului ANAR:

- Cu finantare de la bugetul de stat / rambursabila BDCE:

(https://farm5.staticflickr.com/4898/46029344532_7b5e23e609_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4886/46029344482_af4a3e9143_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4874/46079180151_e1f98af0f2_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4870/46079180081_e6f7b2b4f3_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4840/46079180011_f2b2f11000_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4871/46079179851_845be04ebb_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4860/46079179801_247b8c0331_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4890/46079179681_b5e9537d54_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4813/46079179601_c6b24df439_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4863/46029343952_78fa333a7c_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4826/46029343872_d03e929deb_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4878/46079179381_e75e0909cf_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4850/46079179321_b03b0e36e8_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4866/46079179251_b3e24d90b4_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4882/46079179171_6a704397aa_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4915/46079179111_9a8be36fa0_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4880/46079178991_64e6dbc7a1_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4899/32207942778_fd38a919eb_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4803/46079178921_56333cce42_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4873/46079178841_e20d344c21_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4870/32207942618_8883bc7a57_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4892/46079178651_daaabb64ff_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4851/32207942438_ba2ee2181c_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4915/46079178501_a557d868c4_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4882/46029343002_aa1c98e627_o.jpg)

- Finantare din surse proprii ANAR:

(https://farm5.staticflickr.com/4893/44263122180_c16cdc4bdd_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4892/46079191141_07619634a7_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4915/45167512595_dfbdab81d2_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4885/45167512545_f0583a9a41_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4821/46079191021_7af94bf86f_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4856/46079191001_af55570985_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4872/46079190971_10f9886b2f_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4844/46079190911_9348db2832_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4856/45167512125_a355c70e03_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4840/46079190861_0a2eb9a09c_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4851/46079190801_992ab87d2e_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4918/45167511885_03f11c129d_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4805/46079190691_f3e7b293d8_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4845/46079190571_3963491e71_o.jpg)

(https://farm5.staticflickr.com/4818/45167511495_b303f7d846_o.jpg)

Sambata am trecut pe DN 72 Ploiesti- Targoviste. De pe podul peste raul Prahova se vede o lucrare destul de serioasa, muncitorii ingroapa o conducta cu diametrul de aproximativ 1500-2000mm in lungul albiei raului. Exista vreo informatie in privinta asta? Este pentru irigatii, pentru vreo microhidrocentrala?

Da, este aductiunea CHEMP Filipesti 2 situata langa localitatea Zalhanaua. Trebuia sa fie terminata acum 2 ani, dar probabil ca doar acum au primit aviz de la CNAIR. Lucrarile sunt in imediata vecinatate a podului, nu?

Da, era la vreo 50-100 de m in amonte de pod. Fata de firul apei era inspre Targoviste, probabil va trece pe sub prima deschidere a podului.

Ministerul Apelor și Pădurilor a demarat procedurile de avizare, în Consiliul interministerial, a documentației pentru proiectul finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 ,,Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița,  județul Bistrița Năsăud". Documentația actualizată, faza Studiului de Fezabilitate cu opțiunile analizate, a fost avizată deja la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Valoarea totală a investiției este de 50.585.000 euro.

Analiza opțiunilor și a soluțiilor tehnice a fost avizată împreună cu AM POIM, iar la data de 11.12.2018, Cererea de Finanțare a fost predată la ABA Someș-Tisa. După verificarea documentației la Ministerul Apelor și Pădurilor, Cererea de Finanțare se va depune la AM POIM. În cursul lunii ianuarie 2019 se vor aproba, prin HG, indicatorii tehnico-economici.

Principalele lucări prevăzute prin acest proiect sunt:

- Reabilitare baraj Colibița: etanșare baraj, echipamente hidroelectromecanice, aparate de măsură și control, acumulare;
- Măsuri de reducere a riscului de inundații aval baraj Colibița pe râul Bistrița și Valea Straja (Bârgău): apărări de maluri, regularizare albie, diguri și alte lucrări de protecție la inundații. Soluțiile tehnice prevăzute pentru lucrări sunt din materiale locale și prietenoase mediului.

În prezent, este în desfășurare prima etapă care constă în golirea parțială a lacului de acumulare. Operațiunea este necesară pentru ca specialiștii să poată avea acces la sistemul de etanșare a barajului (masca barajului) și să evalueze starea acesteia.

Fazele următoare ale acestei lucrări sunt:

– golirea continuă a lacului (operațiune care se face treptat), în paralel pregătindu-se toate materialele și utilajele necesare pentru desfășurarea lucrărilor;
– demararea lucrărilor la mască și la golirea de fund, timpul estimat fiind de 5-6 luni.

Pe măsură ce lucrările vor înainta, condiționat de debitele afluente în lac și de viteza de umplere permisă pentru acest tip de baraj, în paralel, se va efectua reumplerea lacului de acumulare.

Specialiștii preconizează că lucrările vor fi finalizate în aproximativ 3 ani, termen condiționat de ritmul de asigurare a finanțării.

apepaduri.gov.ro (http://apepaduri.gov.ro/proiect-de-peste-50-de-milioane-de-euro-pentru-marirea-gradului-de-siguranta-a-acumularii-colibita-judetul-bistrita-nasaud/)

Propuneri alocari bugetare conform proiectului legii bugetului de stat pe 2019:

- Acumulare Runcu: 7 milioane lei.

- Acumulare Mihaileni: 5.5 milioane lei (aici este o discrepanta fata de documentul sinteza de la inceputul anexei, unde se spune ca alocarea ar fi de 15 milioane. In fisa obiectivului suma asta ar fi estimarea pentru 2020).

- Punerea in siguranta a acumularii Lesu: 10 milioane lei.

- AMENAJARE COMPLEXA VARFUL CAMPULUI: 6.8 milioane lei.

- AMENAJARE RAU JIJIA PENTRU COMBATEREA INUNDATIILOR IN JUD. BOTOSANI SI IASI: 2.5 milioane lei.

- AMENAJAREA RAULUI SASAR IN MUNICIPIUL BAIA MARE: 1.7 milioane.

- Reducerea eroziunii costiere Faza II: 30 milioane lei.

Extras din DOCUMENTUL SINTEZĂ PRIVIND POLITICILE SI PROGRAMELE BUGETARE PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE pentru anul 2019 si perspectiva 2020-2022, TITULAR: MINISTERUL APELOR ȘI PĂDURILOR:

QuoteObiective de investitii ce se vor derula în anul 2019

Titlul 65 Cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare rambursabilă
Creditele bugetare repartizate pentru anul 2019 si estimările pe anul 2020 nu asigură necesarul de finanțat pentru finalizarea proiectului de cca. 81,5 mil.euro.
Pentru cele două investiții semnificative de la capitolul A – Obiective de investitii în continuare, în anul 2019 din totalul de 28.000 mii lei au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
- Acumularea Vârfu Câmpului - valoarea de 6.800 mii lei, avand in vedere modificarea indicatorilor tehnico-economici si demararea lucrarilor;
- Acumularea Runcu - valoarea de 7.000 mii lei pentru continuarea lucrărilor la baraj.
Restul creditelor bugetare în valoare de 14.200 mii lei au fost repartizate pe capitolul Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.
In anul 2019 se vor afla în finantare 15 obiective de investitii, din care 2 obiective de investitii în Cap. A - Obiective de investitii în continuare - si 13 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.
Suma repartizata pentru anul 2019 va permite finalizarea a 3 (trei) obiective de investitii în cadrul Proiectului F/P 1579(2006), respectiv:
- Amenajare Valea Rea, judetul Satu Mare;
- Regularizare râu Ialomita amonte si aval Târgoviste în zonele Brănesti, Secuieni, Comisani, Bucsani, Marcesti, Dobra, Gheboaia, Finta, Cornesti, judetul Dâmbovita;
- Punerea în siguranta a barajului Isalnita, judetul Dolj;
În cadrul acestui proiect în anul 2019 se vor pune în funcțiune următoarele capacităti:
- 8 km reprofilare albie,
- 19,77 km consolidare mal,
- 1,235 km zid sprijin,
- punere în siguranta 1 baraj

Titlul 70 ,,Cheltuieli de capital"
Din prevederile bugetare pentru anul 2019 în valoare de 100.000 mii lei, pentru cele 4 investitii semnificative au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
- Acumularea Mihăileni – 15.000 mii lei (n.b - discrepanta mentionata mai sus), având în vedere modificarea indicatorilor tehnico-economici în anul 2018 și continuarea lucrărilor;
- Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundațiilor – valoarea de 7.300 mii lei, având în vedere finalizarea procedurii de atribuire a contractului de servicii de proiectare și execuție în anul 2018 în baza creditului de angajament asigurat, urmând elaborarea proiectului tehnic și demararea lucrărilor;
- Amenajare râu Săsar în Baia Mare - valoarea de 3.500 mii lei pentru executarea și finalizarea a doua tronsoane distincte;
- Acumularea Ogrezeni – 0 mii lei, se va elaborara documentația tehnico-economică în vederea continuării sau sistării/conservării lucrării la caseta de aducțiune;
- Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj - 209 mii lei rest de finanțat din obiectiv, aferent documentațiilor de terenuri.
Din valoarea de 100.000 mii lei pentru Cap A - Obiective de investitii în continuare - au fost repartizate 26.259 mii lei, Cap Cc- Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate și alte studii - 500 mii lei, Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolidările si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor – 72.941 mii lei și Ce - Alte cheltuieli asimilate investitiilor-300 mii lei.
De mentionat faptul că în anul 2019 este necesară asigurarea unui credit de angajament în valoare de 478.800 mii lei, pentru finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări la obiective de investiții din domeniul gospodăririi apelor.
În anul 2019 se vor afla în finan!are 150 obiective de investitii, din care 13 obiective de investitii în Cap. A - Investiții în continuare si 137 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolid. si interventiile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor.
Suma repartizată pentru anul 2019 va permite finalizarea a 8 obiective de investitii, din Cap. Cd:
În anul 2019 se vor pune în funcțiune următoarele capacităti:
- amenajare albie 53,83km
- consolidări de mal 30,05 km
- diguri 11,96 km
- reabilitare/reprofilare dig 85,3 km
Din obiectivele de investitii care vor fi finalizate în anul 2019 enumerăm următoarele:
- Amenajare rau Cavnic in localitatea Copalnic Manastur, jud.MM;
- Amenajare Valea Olpret in zona municipiului Dej, jud.Cluj;
- Amenajare Valea Mare la Tarnova, jud.Arad;
- Regularizare pârâu Luncavat și afluenți sectorul Vaideeni-Popesti, jud.Valcea;
- Reabilitare dig râu Prut în incinta Bratesul de Jos, jud.Galati;
- Consolidarea digului și închiderea bresei în localitatea Isaccea, jud Tulcea.

Titlul 58 Programe cu finan4are nerambursabilă POIM 2014-2020
Având în vedere perioada de finanțare POIM 2014-2020, pentru anul 2019 Administrația Națională "Apele Române" a propus un numar de 20 proiecte ce vizeaza execuția de lucrări de apărare împotriva inundațiilor și eroziune costieră în valoare de 81.840 mii lei. Dintre acestea, pentru un numar de 14 proiecte se va finaliza etapa de asistență tehnică prin semnarea contractelor de finanțare și va demara etapa de execuție a proiectelor.
Valoarea repartizată pentru aceste contracte, cuprinse în capitolul C, este de 40.995 mii lei din care capitolul Cc - Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate , fezabilitate si alte studii, cu o valoare de 40.740 mii lei iar capitolul Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare si executie privind consolidările si interven!iile pentru prevenirea si înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale, precum si cheltuieli legate de realizarea investitiilor - cu o valoare de 255 mii lei.
Capitolul A - Obiective de investitii în continuare - cuprinde proiecte majore, cu o valoare totală estimată de 3.851.318 mii lei, pentru anul 2019 fiind alocate credite bugetare în sumă de 40.845 mii lei.
La obiectivul de investiții Reducerea eroziunii costiere etapa II (2014-2020) este în curs de aprobare finanțarea etapei a II-a a fazei II a proiectului, versiunea finală a aplicației de finanțare fiind transmisă la AM POIM. Astfel, valoarea totală a proiectului este de
3.404.223 mii lei. În anul 2019 pentru finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări este necesară alocarea creditului de angajament în sumă de 2.386.000 mii lei

Raspuns primit de la Comisia Nationala de Strategie si Prognoza:

Referitor la solicitarea dvs. din data de 04.02.2019 va comunicam urmatoarele:

Studiul de fundamentare pentru Complexul hidrotehnic Turnu Magurele - Nicopole pe fluviul Dunarea se afla in curs de realizare.
Ulterior finalizarii acestuia si postarii pe site-ul institutiei noastre, la rubrica transparenta decizionala, pentru eventuale propuneri/comentarii/completari, acesta va fi inaintat, spre avizare, ministerelor
de resort implicate in aceasta activitate.
Dupa avizare,  studiul va intra in procedura de aprobare prin hotarare de guvern.
Urmeaza apoi derularea procedurii de atribuire prin negociere competitiva, procedura in urma careia va fi desemnat partenerul privat.
Din experienta de pana acum, estimam ca partenerul privat va putea incepe proiectarea si executia lucrarilor intr-un interval de pana la sase luni.

^Care o fi "experienta de pana acum"?

Sa ne intoarcem putin cu picioarele pe pamant:

QuoteCONFERINȚĂ DE PRESĂ MAP – 20 FEBRUARIE 2019

SUBIECTUL 1:

Investiții în domeniul gospodăririi apelor cu finanțare de la  bugetul de stat, 199,8 milioane lei + surse proprii ANAR, 300 milioane de lei + credite de angajament 200 milioane  lei.
Valoare totală: aproximativ  700 milioane lei.

Din această sumă vor fi alocate fonduri pentru:

a.   60 de obiective care vor fi finalizate în 2019 cu valoare totală de 251,62 milioane lei.
Dintre acestea:
-   Regularizare pârâu Bistrița pe sectorul Costești Băbeni , jud Vâlcea- 12 mil lei, (nr. 61 pe harta 1);
-   Amenajare Valea Hălmăgel, jud. Arad, 7,7 mil lei ( nr. 27);
-   Consolidare talveg albie râu Sabasa, în comuna Borca, jud. Neamț, 9,3 mil lei (nr 86);
-   Refacerea capacității de tranzitare a acumulării lac de redresare aval captare Uzina Hidroelectrică Bacău II, jud. Bacău , valoare 8,5 mil lei (nr 82);
-   Amenajare Valea Botiza și Valea Sasu, în localitatea Botiza, județul Maramureș. Valoare 7,7mil lei (nr. 10);
-   Regularizare râu Glavacioc la confluența cu pârâul Sericu, baraj Fulculești, județul Teleorman. Valoare 6,1 mil lei (nr. 74).

b.   Pe lângă cele 60 de obiective care vor fi finalizate în 2019 avem în vedere și rezolvarea a peste 70 de puncte critice, suma alocată fiind de aproximativ 130 mil lei.

Vreau să fac o paranteză aici: i-am cerut directorului general al Administrației Naționale ,,Apele Române"(ANAR), Victor Sandu, să dispună ca toate Administrațiile Bazinale precum și Serviciile de Gospodărire a Apei să evalueze, la pas dacă este nevoie, toate cursurile de apă pe care le avem în administrare și să identifice punctele critice care, în urma unor fenomene meteo extreme, ar putea să ne creeze probleme. Astfel, dorim să fim proactivi, să identificăm din timp locurile în care ar trebui să intervenim. Din dialogul cu autoritățile locale, cu primarii, cu cetățenii, vrem să identificăm aceste locuri unde au apărut probleme în dig, sunt clapete care nu funcționează, locuri unde au fost inundații în trecut, astfel încât să putem să intervenim din timp acolo unde este cazul și să remediem, să supraînălțăm digurile sau să reparăm clapetele, astfel încât să nu constatăm aceste deficiențe când vine apa mare.

c.   De asemenea, vom finanța 36 de obiective cu 120 milioane de lei, dar acestea nu vor fi finalizate în 2019, ci în 2020, 2021.
Dintre acestea, permiteți-mi să amintesc câteva:
-   (nr 31) Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în Bazinul Hidrografic Crișul Alb în perioada 30-31.07.2018, jud. Hunedoara. Valoarea alocată este de 23 mil lei.
-    ( c.) Combaterea inundațiilor in Bazinul Hidrografic al râului Slănic, jud Buzău. Valoare 13,5 mil lei.
-   (nr 47) Regularizare pârâu Belareca, jud. Caraș Severin. Valoare 8,3 mil lei.
-   (nr 46) Regularizare pârâu Nădrag și afluenți, pe sectorul amonte localitate Nadrag, confluența cu râul Timiș, județul Timiș. Valoare 9,2 mil lei.
-   (nr 111) Lucrări de apărare împotriva inundațiilor în Bazinul Hidrografic Casimcea, jud. Constanța. Valoare 2,3 mil lei.
-   (nr. 3) Amenajarea râului Someșul Mic în Municipiul Cluj, în zona aeroportului Cluj –Napoca. Valoare 3 mil lei, alocată în 2019. Menționez că valoarea totală a proiectului este de 110 milioane lei, iar lucrările prevăd și devierea cursului râului Someșul Mic, pentru extinderea aerportului. Dar ca acest fapt să fie posibil, autoritățile locale trebuie să mute podul care traversează șoseaua de centură a municipiului.

Ca să fac o sinteză a acestor lucrări, în linii mari, vreau să vă spun că în acest an, din sursele bugetare și veniturile proprii ale ANAR vom face:
-    283,5 km de amenajare albie
-   164,55 km de consolidări de mal
-    48 km de diguri
-   245 mii metri cubi decolmatări.

d.   Totodată, vom aloca fonduri în valoare de 23 milioane de lei pentru 11 obiective, finanțarea provenind din surse externe, respectiv credit de la BDCE.

Lucrările constau în efectuarea unor intervenţii la nivel structural, care au scopul de a  creşte gradul de protecţie a populaţiei în cazul producerii de inundaţii catastrofalem dar și îmbunătăţirea nivelului de siguranţă a barajelor şi protejarea resurselor de apă.

Cele 23 milioane de lei vor fi repartizate astfel:

-   Acumularea Vârfu Câmpului, județele Suceava și Botoșani - valoarea de 6,8 mil lei pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici și demararea lucrărilor;
-   Acumularea Runcu, jud. Maramureș - valoarea de 7,0 mil lei pentru continuarea lucrărilor la baraj.

Restul sumei, 9,2 milioane de lei, a fost repartizat pentru 9 obiective de investiții care se înscriu la capitolul - Consolidări și intervenţii pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale. Dintre acestea, în 2019 se va finaliza obiectivul de investiţii Amenajare Valea Rea, judeţul Satu Mare, și se vor pune în funcțiune următoarele capacităţi:
-  8 km de reprofilare albie,
- 9,425 km de consolidare mal,
- 1,235 km de zid sprijin.

e.   Investiţii derulate de MAP prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) – pt 2019:

Prin Programul Operațional Infrastructura Mare, Ministerul Apelor și Pădurilor derulează 20 de proiecte.

Pentru 13 obiective de investiții au fost încheiate contractele de asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor finanțate prin Programul Operațional Infrastructura Mare. Valoarea totală (fără TVA) a contractelor de asistență tehnică atribuite este de 38.985.288,69 lei.

•   Pentru 1 obiectiv de investiții licitațiile sunt în curs de desfășurare.

•   Au fost avizaţi indicatorii tehnico-economici pentru 3 obiective de investiții:

1.   ,,Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud";
2.   ,,Amenajare râu Bârzava și afluenți pe sector Bocșa-Gătaia-Denta, județul Caraș-Severin și Județul Timiș";
3.   ,,Amenajarea complexă a râului Crișul Negru în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane pe cursul superior și mijlociu".

Pentru proiectul ,,Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea":
- a fost aprobat HG nr. 699/2018 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național
- este depusă la AM POIM la data de 31.10.2018 Aplicația de Finanțare.
Se estimează că lucrările la cele 4 obiective menţionate anterior vor fi începute după parcurgerea etapelor legale de contractare, în semestrul II 2019.

•   Proiectul ,,Amenajarea râului Crișul Repede în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval - Punerea în siguranță a barajului Leșu, județul Bihor":
Lucrările au început la finele anului trecut.

•   Pentru obiectivul de investiții ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)", Contractul de Finanțare a fost semnat la data de 09 noiembrie 2018.
Valoarea totală a Contractului de Finanțare pentru implementarea proiectului ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)". Etapa I + Etapa II este de 3.198.018.252,77 fără TVA (cca. 810 mil euro).
Stadiul:
- Lotul 1 - Stăvilarelor Edighiol și Periboina: Este semnat contractul de execuţie lucrări la 8.02.2019; Începerea lucrărilor este estimată în iunie 2019.

- Lotul 2 – Mamaia; 3 - Tomis (Casino); 4 – Agigea; 5 – Eforie: Începerea lucrărilor este estimată în octombrie 2019.

- Procedura de achiziţie pentru atribuirea contractelor P.T. și de execuție lucrări aferente obiectivului de investiții ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)" - Etapa II zonele: Costinești, Olimp, Jupiter - Neptun, Balta Mangaliei – Venus - Aurora, Mangalia - Saturn, 2 Mai este în desfăşurare: documentațiile au fost postate pe SEAP la data de 27-28.12.2018.

- Procedura de atribuire a contractelor de servicii de supervizare lucrări ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)" pentru Etapa 1 + Etapa 2 este în desfășurare și va fi finalizată în trimestrul II al anului 2019, când estimăm că vor începe şi lucrările. Trebuie menționat că începerea lucrărilor este condiționată de perioada sezonului estival, timp în care nu pot fi amplasate echipamentele și utilajele în zona plajelor. 

Creditul bugetar alocat pe 2019 este de 81,84 milioane lei, din care pentru ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)"  - 30 milioane lei, restul sumei, respectiv 51,84 milioane lei, fiind repartizată celorlalte proiecte.

Pentru anul 2019 a fost alocat un credit de angajament de 3,9 milioane lei din care pentru ,,Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)" -  2,38 milioane lei. Aceste fonduri vor fi recuperate din banii europeni, după începerea lucrărilor.

sursa (http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2019/02/Prezentare-pentru-conferinta-de-presa.docx)

^^

Intrebari:
Care este pozitia bulgarilor legata de proiect? Il vor si ei?
Se impart costurile?Se imparte productia?
Va fi un constructor pe partea romaneasca si altul pe partea lor?

Pozitia vecinilor bulgari nu o stiu, probabil va aparea in studiul de fundamentare (daca va fii facut cu seriozitate). Referitor la costuri nu iti pot spune, dar daca se urmeaza exemplul hidrocentralelor deja in functiune pe fluviul Dunarea, productia este impartita. Constructorul la proiecte de anvergura este in general acelasi pe tot obiectivul.

Pe site-ul MAP s-a publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 pentru Administraţia Naţională "Apele Române" (http://apepaduri.gov.ro/ministerul-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hg-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2019-pentru-administratia-nationala-apele-romane/)

Din NF:

Quote La titlul 70 ,,Cheltuieli de capital" din surse proprii este prevazută o majorare în procent de 1,3% faţă de execuţia anului precedent, majorare impusă de necesitatea finantarii unor obiective de investiţii începute în anii anteriori, pentru finalizarea unor obiective sau demararea procedurilor de licitatie in vederea inceperii executiei la lucrari cu grad mare de risc, care prezintă importanţă majoră în exploatoarea în condiţii de siguranţă a sistemului naţional de gospodărire a apelor, dintre care enumerăm:
- Amenajare Valea Lechincioara si Valea Barloagele, jud. Satu Mare, in suma de 8.298 mii lei;
- Lucrari de regularizare a paraului Baleasa (afluent al raului Iza) pe portiunea ce strabate intravilanul orasului Salistea de Sus, judetul Maramures, in suma de 11.229 mii lei;
- Amenajare Valea Baita in comuna Tautii Magheraus, jud. Maramures, in suma de 8.631 mii lei;
- Regularizare si indiguire paraul Carbunarilor, intravilan localitate Vanatori, jud. Mures, in suma de 6.108 mii lei;
- Regularizare parau Lut pe teritoriul comunei Glodeni, Jud. Mures, in suma de 5.262 mii lei;
- Regularizare rau Ariesul Mare si afluenti amonte de acumularea Mihoiesti, jud. Alba, in suma de 4.595 mii lei;
- Regularizare parau Sovata la Sovata, jud. Mures, in suma de 7.756 mii lei;
- Amenajare rau Bega si afluenti pe sector Curtea-Valea lui Liman, jud. Timis, in suma de 9.597 mii lei;
- Regularizare parau Turcu pe sectorul Bran – confluenta cu paraul Barsa, jud. Brasov, in suma de 4.000 mii lei;
- Regularizarea paraului Dobarlau pe sectorul Dobarlau-Lunca Marcusi, jud. Covasna, in suma de 4.000 mii lei;
- Regularizare rau Vedea in zona localitatii Bragadiru, jud. Teleorman, in suma de 6.080 mii lei;
- Amenajari pe Valea Sticlariei, jud. Ilfov, in suma de 6.500 mii lei;
- Combaterea inundatiilor in bazinul hidrografic al raului Slanic si afluenti, jud. Buzau, in suma de 13.500 mii lei;
- Regularizare rau Calnau in dreptul localitatilor Posta Calnau, Zarnesti, Racobiteni, jud. Buzau, in suma de 6.600 mii lei;
- Lucrari de consolidare mal drept rau Siret in zona km 532-533 aval de localitatea Corbu Vechi si suprainaltare tronsoane dig Namoloasa-Maxineni km 26+400 – 26+600, in suma de 5.400 mii lei;
- Amenajare rau Siret in localitatea Sendreni, jud. Galati, in suma de 5.028 mii lei;
- Amenajarea raului Siret pe sectorul Homocea confluenta cu fluviul Dunarea, jud. Galati, in cuantum de 7.456 mii lei.

 La titlul 58 ,,Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", a fost prevăzută suma de 28.196 mii lei, conform contractelor de finanțare încheiate, după cum urmează:
 Proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) in valoare totla de 12.533 mii lei si anume:
 Proiect Danube Sediment in suma de 707 mii lei,
 Proiect Joint Tisza in suma de 432 mii lei,
 Proiect Danube Floodplain in suma de 1.424 mii lei,
 Proiect Darrefourt in suma de 201 mii lei,
 Proiect "Reconstructia stavilarului si a echipamentelor hidromecaice de la Tulca" in suma de 4.698 mii lei,
 Proiect For Mures în suma de 5.071 mii lei;
 Proiecte finanțate din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA II): Reparare infrastructura de navigație a canalului Bega in suma de 14.861 mii lei;
 Proiecte finanțate din "Alte facilități și instrumente postaderare": Brigaid și Diana, în valoare totala de 802 mii lei.
TOTAL TITLUL 58 = 12.533 mii lei + 14.861 mii lei + 802 mii lei = 28.196 mii lei.

 Pentru cheltuieli de la bugetul de stat este propusă o majorare în valoare totală de 62.722 mii lei, reprezentând un procent de majorare de 28% faţă de anul precedent, din care s-au majorat prevederile bugetare, conform sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, nr. 50/ 2019, la capitolul 70.01 ,,Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică", astfel:
 pentru cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (B.D.C.E.): diminuare cu suma de 5.321 mii lei,
 pentru Fondul de Coeziune (Program Operaţional Sectorial Mediu): majorare cu  suma de 72.397 mi lei,
 pentru prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor: majorare cu suma de 226 mii lei,
 pentru cheltuielile de capital cu finanţare de la bugetul de stat (alocaţii bugetare): diminuare cu suma de 3.985 mii lei,
 pentru cheltuielile aferente serviciilor de cadastru: diminuare cu suma de 143 mii lei.
TOTAL majorare cheltuieli de la bugetul de stat = 72.397 mii lei-226 mii lei -5.321mii lei-3.985 mii lei-143 mii lei=62.722 mii lei

In sedinta de guvern de astazi:

1. aprobarea obiectivului de investiţii ''Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud'' precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia''
2. aprobarea obiectivului de investiţii ''Amenajare       complexă râu Bârzava şi afluenţi pe sectorul Bocşa-Gătaia-Denta, judeţul Caraş-Severin şi judeţul Timiş'' precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/03/HG-25.pdf (https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/03/HG-25.pdf)

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/03/HG-28.pdf  (https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/03/HG-28.pdf)

In sedinta de Guvern de azi s-a adoptat HOTĂRÂREA privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 pentru Administraţia Naţională "Apele Române".

Administrația Bazinală de Apă Siret anunță finalizarea lucrărilor de intervenție cu echipa de scafandri la acumularea Poiana Uzului, pentru care a fost necesară coborârea nivelului apei în lac. Prin urmare, a început procesul de umplere, pentru refacerea nivelului.

Intervenția a fost realizată de echipa de scafandri Nemo Pro Diving Eforie Nord. Lucrările au constat inițial în decolmatarea golirii de fund, care a fost obturată în timp cu crengi, bușteni, mâl și alte materiale antrenate de viituri.

Ulterior, scafandrii au demontat și scos grătarul vechi, au montat grătarul nou, au lansat la apă și montat batardoul care închide conducta de golire până la finalizarea operațiunilor de reabilitare a vanei.

Ziarul de Bacau (https://zdbc.ro/foto-scafandri-la-barajul-poiana-uzului-scufundatorii-au-venit-de-la-eforie-nord-si-au-lucrat-in-conditii-dificile/)

(https://zdbc.ro/wp-content/uploads/2019/05/barajul-valea-uzului-2.jpg)

(https://zdbc.ro/wp-content/uploads/2019/05/barajul-valea-uzului-3.jpg)

Scafandrii aia merita multa, multaaaaa :cheers:

Interesant cum arata vechiul gratar, zici ca a trecut Alien prin el.

La asta m-am gandit si eu...
Nici un bustean normal nu ar fi putut face deranjul ala.
Si cum Romania nu cresc Sequioa....

Vechiul grătar parea foarte corodat. Ușor să fi făcut de tot praf în timpul golirii de fund.
Pe cel nou eu l-aș fi specificat din inox, ca să știm o treabă.

(https://live.staticflickr.com/65535/40901870263_20affb0062_o.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/40901870223_168bc170a0_o.jpg)

Wow!
Inca se mai pun in practica Decrete din 1987.... :o

Dupa o pauza "scurta" de "doar" 8 ani, se reiau lucrarile la barajul Vorniceni de pe cursul raului Ibaneasa, afluent al raului Jijia. Adica asta: https://goo.gl/maps/WDJofGXvvcMvbY8G7

(https://live.staticflickr.com/65535/48000912993_36429b98cb_o.jpg)

Rectificarea bugetara taie din bugetul de investitii al Apelor Romane:

-56.055 mii lei - TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020
-8.500 mii lei - TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA (Credite externe pentru investitii - program BDCE V)
-58.700 mii lei - TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE (cheltuieli de la Bugetul de Stat).

TOTAL: -123.255 mii lei

In versiunea finala a rectificarii bugetare ce a fost publicata in MO au facut niste redistribuiri de sume, astfel incat nu au mai taiat de la BDCE V:

-60.000 mii lei - TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020
-0 lei - TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA (Credite externe pentru investitii - program BDCE V)
-71.500 mii lei - TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE (cheltuieli de la Bugetul de Stat).

TOTAL: -131.500 mii lei

In sedinta de Guvern de azi a fost adoptata HG pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2019 pentru Administrația Națională ,,Apelor Române", prin care se consfintesc taierile de fonduri mentionate.

Ce se mai aude de lacul de acumulare de pe OLT de la Mandra ?

Nimic, in afara de decizia AGEA Hidroelectrica privind abandonarea proiectului.

https://m.adevarul.ro/locale/hunedoara/video-barajul-retezat-s-a-transformat-radical-ajuns-lacul-munti-cota-nemaiintalnita-1_5db4059d892c0bb0c6eefb44/index.html

Propunerea de alocare bugetara pentru proiectele ANAR e la fel de proasta ca si anul trecut.

Extras din DOCUMENTUL SINTEZĂ PRIVIND POLITICILE ŞI PROGRAMELE BUGETARE PE TERMEN MEDIU ALE MINISTERULUI MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2023:

QuoteTitlul 65 Cheltuieli aferente proiectelor rambursabile

Termenul actualizat de finalizare a proiectului este decembrie 2020.
Având in vedere faptul ca restul de finanțat la finele anului 2019 în cadrul Proiectului este de cca. 43 mil. EURO(cheltuieli eligibile), iar limitele comunicate pentru anul 2020 sunt de 23.750 mii lei, rezultă ca necesară inițierea demersurilor amendării Acordului Cadru de Împrumut pentru decalarea termenului de finalizare a proiectului. Creditele bugetare repartizate pentru anul 2020 nu asigură necesarul de finanțat pentru finalizarea proiectului de cca. 43 mil. EURO(cheltuieli eligibile). Necesarul de finanțare fiind de cca 100 .000 mii lei.

Pentru cele două investiții semnificative de la capitolul A – Obiective de investiţii în continuare, în anul 2020 din totalul de 23.750 mii lei au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
- Acumularea Vârfu Câmpului - valoarea de 3.000 mii lei, avand in vedere modificarea indicatorilor tehnico-economici si demararea lucrarilor;
- Acumularea Runcu - valoarea de 5.000 mii lei pentru continuarea lucrărilor la baraj.
Restul creditelor bugetare în valoare de 15.750 mii lei au fost repartizate pe capitolul Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare şi execuţie privind consolidările și intervenţiile pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, precum şi cheltuieli legate de realizarea investiţiilor.
In anul 2020 se vor afla în finanţare 13 obiective de investitii, din care 2 obiective de investiţii în Cap. A - Obiective de investiţii în continuare - şi 11 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare şi execuţie privind consolid. şi intervenţiile pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, precum şi cheltuieli legate de realizarea investiţiilor.

Titlul 70 ,,Cheltuieli de capital"

Din prevederile bugetare pentru anul 2020 în valoare de 72.920 mii lei, pentru cele 4 investiţii semnificative au fost repartizate credite bugetare după cum urmează:
- Acumularea Mihăileni – valoarea creditului bugetar este de 3.000 mii lei, iar a creditului de angajament în suma de 49.000 mii lei fiind necesar pentru finalizarea procedurii de atribuire a contractului de servicii de proiectare și execuție în anul 2020 ca urmare a modificarea indicatorilor tehnico-economici;
- Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundațiilor – valoarea creditului bugetar este de 2.500 mii lei, iar a creditului de angajament în suma de 110.000 mii lei fiind necesar pentru finalizarea procedurii de atribuire a contractului de servicii de proiectare și execuție în anul 2020. Se va elabora proiectul tehnic și va demara executia lucrarilor;
- Amenajare râu Săsar în Baia Mare - valoarea de 1.000 mii lei pentru continuarea lucrarilor;
- Acumularea Ogrezeni – 250 mii lei în vederea continuării lucrării;
- Amenajări hidrotehnice în b.h Niraj - 209 mii lei rest de finanțat din obiectiv, aferent documentațiilor de terenuri.

Din valoarea de 72.920 mii lei pentru Cap A - Obiective de investiţii în continuare - au fost repartizate 7.695 mii lei, Cap Cc- Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate , fezabilitate și alte studii - 500 mii lei, Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare şi execuţie privind consolidările. şi intervenţiile pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, precum şi cheltuieli legate de realizarea investiţiilor – 64.425 mii lei si Ce - Alte cheltuieli asimilate investitiilor-300 mii lei.
De menţionat faptul că în anul 2020 este necesară asigurarea unui credit de angajament în valoare de 253.444 mii lei, pentru finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări la obiective de investiții din domeniul gospodăririi apelor.
În anul 2020 se vor afla în finanţare 140 obiective de investitii, din care 13 obiective de investiţii în Cap. A - Investiții în continuare şi 127 obiective de investitii în Cap. Cd - Cheltuieli de expertiză, proiectare şi execuţie privind consolid. şi intervenţiile pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, precum şi cheltuieli legate de realizarea investiţiilor.
La poziţia Cd - Alte cheltuieli de investiţii – Cheltuieli privind consolidări şi intervenţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale sunt prevăzute și investiții, rezultate ca urmare a calamităţilor naturale produse de viituri din ultimii 10 ani, având ca scop apărarea populaţiei împotriva inundaţiilor şi asigurarea resurselor de apă, aceste investiții având stadii fizice de execuţie avansate (între 50 si 90 %) cu termene de finalizare prevăzute între anii 2020-2023.
Urmare fenomenelor meteorologice extreme înregistrate în anul 2019, ce au produs atât avarierea construcțiilor hidrotehnice existente , cât și afectarea unor cursuri de apă cu risc major de inundații ulterioare, au fost propuse spre avizare și aprobare trei proiecte de hotărâri de guvern, dar datorită fondurilor insuficiente nu a fost aprobată dacât una singura.
Pentru punerea in siguranță a acestor zone afectate este necesară asigurarea sursei de finanțare, fondurile prevăzute pentru anul 2020 neacoperind necesarul solicitat de cca. 400 mil.lei.
Prin asigurarea fondurilor solicitate în perioada 2020-2023 estimăm finalizarea a 50% din obiectivele de investiții aflate în derulare și cu stadiu avansat de realizare.

Fata de proiectele de mai sus, ar mai fi de mentionat urmatoarele propuneri de credite bugetare:

- Punerea in siguranta a acumularii Lesu, judetul Bihor: 4.5 milioane;
- Marirea gradului de siguranta a Acumularii Colibita, judetul Bistrita-Nasaud - 2 milioane.

QuoteAnunt privind luarea deciziei etapei de incadrare pentru proiectul ,,Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani – continuare lucrări in vederea finalizării obiectivului de investiții", titular Administraţia Naţională ,,Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Siret

Agenția Națională pentru Protecția Mediului anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare:

- se supune evaluării impactului asupra mediului,
- se supune evaluării adecvate,
- nu se evaluării impactului asupra corpurilor de apă,

Draftul deciziei etapei de incadrare poate fi descarcat de aici (http://www.anpm.ro/documents/12220/40416825/DRAFT+Decizia+etapei+de+incadrare+Varfu+Campului.pdf/a5ec6e6f-31a8-4504-ac39-a00dd9c37f00)

QuoteMotivele pe baza cărora s-a stabilit neefectuarea evaluării impactului asupra corpurilor de apă, în conformitate cu adresa Administraţiei Naționale Apele Române nr. 20749/DDC/28.10.2019 înregistrată la ANPM cu nr. 14893/28.10.2019 sunt următoarele:
"În anul 2013, titularul de proiect a solicitat la ANAR modificarea Acordului de gospodărire a apelor nr. 61/07.07.1988 având în vedere modificarea capacităților survenite datorită micșorării volumului acumulat. ANAR a emis Avizul de gospodărire a apelor modificator nr. 56/10.06.2014. Conform celor declarate prin adresa ABA Siret nr. 20495/18.10.2019 (titularul de proiect), realizarea lucrărilor aferente proiectului au demarat în perioada de valabilitate a Avizului de gospodărire a apelor modificator nr. 56/10.06.2014.
Având în vedere cele mai sus menționate, faptul că în urma analizei Memoriului de prezentare afișat pe site-ul ANPM s-a constatat că sunt cuprinse aceleași lucrări ca cele avizate prin Avizul de gospodărire a apelor modificator nr. 56/10.06.2014, precum și faptul că lucrările aferente proiectului sunt realizate în proporție de 74%, considerăm că proiectul este reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor, la acest moment avizul modificator producând efecte."

S-ar putea ca nivelul apei in acumularea Gura Apelor sa nu mai fie ridicat la anul din cauza unei alunecari de teren:

(https://live.staticflickr.com/65535/49247634213_6d013656ff_o.jpg)

Intrebare: ce este mdM?

metri deasupra marii

Raspuns MMAP la intrebarea deputatului Hunca cu privire la stadiul barajului de la Varful Campului:

(https://live.staticflickr.com/65535/49351810516_9e3b913773_b.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/49351349858_984f889b22_b.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/49352014667_63c7be87db_b.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/49352014587_2954711249_b.jpg)

http://cdep.ro/interpel/2019/r9367A.pdf

Din cei 2,5km de contracanal mentionati in adresa MMAP au reusit sa betoneze cca. 2km, intrucat au inceput lucrarile tarziu:

(https://live.staticflickr.com/65535/49351394068_a6b87b0e9a_b.jpg)

In data de 13.01.2020 ANPM a emis Decizia etapei de incadrare pentru Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret – continuare lucrări  (http://www.anpm.ro/documents/12220/40689306/Decizie+incadrare+Varful+Campului.pdf/fa7bee41-c99d-4e66-8793-15e7588f446d)

Pe site-ul MMAP s-a publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 pentru Administraţia Naţională "Apele Române" (http://mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2020-pentru-administratia-nationala-apele-romane/3201)

Din NF:

QuoteCheltuieli (din surse proprii):

La titlul 58 ,,Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", a fost prevăzută suma de 27.067 mii lei la creditele de angajament și suma de 41.362 mii lei la creditele bugetare, conform contractelor de finanțare încheiate, după cum urmează:
...
   Proiect "Reconstrucția stăvilarului și a echipamentelor hidromecanice de la Tulca" în sumă de 5.668 mii lei,
...
   Proiecte finanțate din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA II): Reparare infrastructură de navigație a canalului Bega în sumă de 16.030 mii lei;
....

La titlul 70 ,,Cheltuieli de capital" este prevazută o diminuare în sumă 129.109 mii lei la creditele de angajament și 136.287 mii lei la creditele bugetare, respectiv 78,80% și 83,18% faţă de execuţia anului precedent, iar suma de 27.565 mii lei asigură un necesar minim pentru lucrări de amenajare a pârâurilor și combaterea inundațiilor, dotări și achiziții de soft-uri necesare instituției.

Cheltuieli de la bugetul de stat:

Este propusă o majorare în sumă de 394.653 mii lei la creditele de angajament și o diminuare în sumă de 46.333 mii lei la creditele bugetare, respectiv 144,93% și 17,01% faţă de execuţia anului precedent, iar suma de 225.981 mii lei este repartizată, astfel:

1.   La capitolul 70.01 ,,Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică":
   cheltuieli aferente Proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, în sumă de 135.303 mii lei;
   cheltuieli aferente Programelor cu finanţare rambursabilă (B.D.C.E.), în sumă de 23.750 mii lei;
   cheltuielil de capital cu finanţare de la bugetul de stat (alocaţii bugetare), în sumă de 65.628 mii lei;
   cheltuieli aferente serviciilor de cadastru, în sumă de 400 mii lei;

In MO nr. 156/26.02.2020 s-a publicat HG 148/2020 privind modul de determinare și de calcul al debitului ecologic in zona de avala amenajarilor hidrotehnice: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/223333

Am primit un raspuns din partea ANAR cu privire la situatia unor obiective de investitii (fonduri alocate si lucrari prevazute in anul in curs):

(https://live.staticflickr.com/65535/49810481887_68d176e2f6_o.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/49810481817_623dc760df_o.jpg)

Ce este BDCE?...

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. E vorba de credite externe rambursabile.

Desi sumele alocate investitiilor ANAR prin legea bugetului de stat si prin HG de aprobare a BVC ANAR pe anul 2020 sunt practic la un minim istoric, la rectificarea bugetara nu se aloca nici macar un leu un plus pentru acestea.

In varianta finala a OUG privind rectificarea bugetului de stat publicata in MO nr. 135/18.08.2020 (pag. 97-98) au aparut niste credite bugetare in plus fata de draftul publicat pe site-ul MF:

- titlul 65 (cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila): 25 milioane lei;
- titlul 71 (cheltuieli de capital, active nefinanciare): 50 milioane lei.

Raspuns MMAP la interpelarea senatorului Gotiu cu privire la exploatarea acumularii Valea de Pesti in timpul inundatiilor din iunie 2020:

(https://live.staticflickr.com/65535/50315265611_70697f8fb3_o.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/50315265641_23c30a41e9_o.jpg)

(https://live.staticflickr.com/65535/50314595523_8ed4d2232a_o.jpg)

https://senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2030%2006%20gotiu%203455%20c%20MMAP.pdf

Pe site-ul MMAP s-a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 pentru Administraţia Naţională "Apele Române" (http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hotarare-de-guvern-pentru-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-rectificat-pe-anul-2020-pentru-administratia-nationala-apele-romane-aflata-in-coordonarea-ministerului-mediului-apelor-si-padurilor/3595)

Din NF:

Quote Cheltuielile de la bugetul de stat au crescut la creditele de angajament cu 26,30%, respectiv 175.444 mii lei, iar la creditele bugetare cu 31,96%, respectiv 72.233 mii lei, față de bugetul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 184/2020 privind aprobarea bugetului  de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 pentru Administraţia Naţională ,,Apele Române", aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, astfel:

2. Programe din fondul de coeziune (FC):
-alineat 58.03.01 ,,Finanțare națională" suma s-a diminuat la creditele de angajament cu 4,41%, respectiv 2.359 mii lei, iar la creditele bugetare suma a crescut cu 1,21%, respectiv 211 mii lei;
-alineat 58.03.02 ,,Finanțare Externă Nerambursabilă" suma s-a diminuat la creditele de angajament cu 4,40%, respectiv 13.323 mii lei, iar la creditele bugetare suma a crescut cu 1,20%, respectiv 1.187 mii lei;
-alineat 58.03.03 ,,Cheltuieli neeligibile" suma a crescut la creditele de angajament cu 0,01%, respectiv 7 mii lei, iar la creditele bugetare suma s-a diminuat cu 7,37%, respectiv 1.398 mii lei.

La titlul 65 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", alineat 65.01.00 ,,Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", suma a crescut la creditele de angajament cât și la creditele bugetare cu 62,49%, respectiv 14.841 mii lei.

La titlul 70 ,,Cheltuieli de capital", suma a crescut la creditele de angajament cu 70,37%, respectiv 160.503 mii lei, iar la creditele bugetare cu 87,30%, respectiv 57.292 mii, astfel:
- alineat 71.01.01 ,,Construcții", suma a crescut la creditele de angajament cu 70,44%, respectiv 160.473 mii lei, iar la creditele bugetare cu 87,61%, respectiv 57.262 mii;
- alineat 71.01.30 ,,Alte active fixe", suma a crescut atât la creditele de angajament cât și la creditele bugetare cu 11,11%, respectiv 30 mii lei.

Acest obiectiv nu e legat de producerea de energie dar este totusi o amenajare hidrotehnica si cred ca e locul cel mai potrivit pentru a deschide discutia. E vorba de canalul de corespondenta intre riurile Arges si Colentina, format din mai multe tronsoane si ramificatii.
Primul tronson incepe de la captarea de pe Arges de la Crivina si se termina linga A1 linga complexul logistic, aprope de calea ferata spre Craiova. De aici cea mai mare parte din debit continua drumul catre uzina de la Rosu iar restul merge prin canal deschis catre nord, spre Dragomiresti. Tronsonul Crivina - Uzina de la Rosu este subteran, prin canal dublu casetat. De la uzina Rosu, apa procesata se distribuie in reteaua orasului iar o parte continua prin canalul de suprafata catre Lacul Morii pentru a asigura debitul de scurgere salubra pe Dimbovita.
Pina la sfirsitul anilor 90 am impresia ca pe intreaga lungime intre Crivina si Lacul Morii era si canal de suprafata. In paralel cu el functiona un canal subteran. Nu stiu cum erau impartite debitele, daca pe la suprafata mergea numai apa destinata Lacului Morii si in subteran cea pentru consum insa intre timp capacitatea celui subteran a fost marita iar canalul de suprafata a fost abandonat.

Revenind la punctul de ramificatie de la A1, de acolo spuneam ca pleaca o parte din apa catre Dragomiresti. Iata care e traseul:

(https://i.imgur.com/NVaRe9R.jpg)

Aici vedem canalul inainte de a intra sub giratoriul de la Dragomiresti:


(https://i.imgur.com/iv1LFoXh.jpg) (https://i.imgur.com/iv1LFoX.jpg)

Dupa ce subtraverseaza giratoriul, merge subteran pe o portiune nou construita cu ocazia largirii centurii. In apropiere de Dimbovita, exista un mini stavilar unde o parte din apa e deversata in Dimbovita. Mai departe, spre Chitila, traseul e abandonat. In imaginea de mai sus l-am reprezentat cu rosu. Conform imaginilor istorice din Google Earth, se pare ca a fost functional pina prin 2002. Fiind paralel cu centura rutiera, de multe ori m-am intrebat, trecind pe acolo, ce rost a avut constructia lui. Raspunsul este ca suplimenteaza debitul riului Colentina cu apa din Arges pentru a asigura o curgere salubra pe teritoriul Bucurestiului.

Am intrebat atunci la Apele Romane cu se asigura curgerea salubra a Colentinei daca acest canal e nefolosit. Raspunsul lor a fost ca se suplimenteaza debitul din riul Ialomita, prin captarea Bilciuresti si canalul spre Ghimpati.

(https://i.imgur.com/A98rowa.jpg)

Mai interesant e ca decolmatarea lui e in atentia ALPAB. Nu aveam eu mari sperante insa iata ca dupa aproape doi ani, s-au apucat de treaba:


(https://i.imgur.com/G9ZePjqh.jpg) (https://i.imgur.com/G9ZePjq.jpg)


(https://i.imgur.com/2j4mhCNh.jpg) (https://i.imgur.com/2j4mhCN.jpg)


(https://i.imgur.com/zrEDQO4h.jpg) (https://i.imgur.com/zrEDQO4.jpg)


(https://i.imgur.com/KnMp7tUh.jpg) (https://i.imgur.com/KnMp7tU.jpg)

Fotografiile sint facute in dreptul str. Panduri din Rudeni. Impresionanta cantitatea de mizerie ramasa, sper sa continue sa o adune.

Mai am citeva imagini din vara cu partea terminala a acestui canal, la varsarea in Colentina, sub podul centurii. Era plin de mizerii si atunci, acum nu am mai ajuns sa vad daca l-au curatat.


(https://i.imgur.com/uVhnoiqh.jpg) (https://i.imgur.com/uVhnoiq.jpg)


(https://i.imgur.com/dnHv0Qth.jpg) (https://i.imgur.com/dnHv0Qt.jpg)


(https://i.imgur.com/9mgxlpOh.jpg) (https://i.imgur.com/9mgxlpO.jpg)

Daca tot suntem la capitolul salbei de lacuri a raului Colentina cred ca e util sa stim cine administreaza fiecare din lacuri, din pacate am doar situatia de la nivelul Sector 2 dar poate alti colegi de la sectoarele 1 si 3 pot sa ne ajute.
- Lacul Tei - ALPAB
- Plumbuita - Apele Romane, inclusiv insula Plumbuita
- Raul Colentina ( intre lacul Plumbuita si lacul Fundeni) - Apele Romane
- Fundeni - Apele Romane
---insula Fundeni - propietate privata - Avalon Development SRL
- Dobroesti - Apele Romane
- Pantelimon - ALPAB

In afara de cele de mai sus in sector mai avem cateva lacuri interioare:
- Circului si National sunt la ALPAB
- Sticlariei si Morarilor sunt la ADP S2

Pai in raspunsul primit de mine de la Apele Romane scrie asa:

Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon - administrate de Consiliul General al Mun. Bucuresti (prin ALPAB, banuiesc)
si
Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I - administrate de Apele Romane.

Ai dreptate, am ratat informatia cand am citit postul.

Un set de poze facute in zile mai insorite si in mai multe locuri:

Canal Dragomiresti - Chitila, giratoriu Domnesti:
(https://i.imgur.com/J6hl7iOh.jpg) (https://i.imgur.com/J6hl7iO.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni sud) - aval:
(https://i.imgur.com/A8ZZzloh.jpg) (https://i.imgur.com/A8ZZzlo.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni sud) - amonte:
(https://i.imgur.com/hUGjdbBh.jpg) (https://i.imgur.com/hUGjdbB.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - aval:
(https://i.imgur.com/hkmEJKuh.jpg) (https://i.imgur.com/hkmEJKu.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - amonte:
(https://i.imgur.com/jDgP6jvh.jpg) (https://i.imgur.com/jDgP6jv.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, strada principala Rudeni - podet:
(https://i.imgur.com/uHONZ8Oh.jpg) (https://i.imgur.com/uHONZ8O.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, Farmexpert Rudeni - aval:
(https://i.imgur.com/GM7SGqCh.jpg) (https://i.imgur.com/GM7SGqC.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, Farmexpert Rudeni - amonte:
(https://i.imgur.com/Xkmz34Fh.jpg) (https://i.imgur.com/Xkmz34F.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - pod:
(https://i.imgur.com/nscxeeQh.jpg) (https://i.imgur.com/nscxeeQ.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - amonte:
(https://i.imgur.com/Z90bKHRh.jpg) (https://i.imgur.com/Z90bKHR.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Panduri (Rudeni nord) - aval:
(https://i.imgur.com/qvWLZtNh.jpg) (https://i.imgur.com/qvWLZtN.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Macului Rudeni - aval:
(https://i.imgur.com/MQcvTL6h.jpg) (https://i.imgur.com/MQcvTL6.jpg)

Canal Dragomiresti - Chitila, str. Macului Rudeni - amonte:
(https://i.imgur.com/TjJ3Vlyh.jpg) (https://i.imgur.com/TjJ3Vly.jpg)

Sper sa ajungem si aici la un debit similar cu al canalului de la Rosu:

Canal Rosu Uverturii aval:
(https://i.imgur.com/a5d7DmGh.jpg) (https://i.imgur.com/a5d7DmG.jpg)

Canal Rosu Uverturii amonte:
(https://i.imgur.com/7cniXcTh.jpg) (https://i.imgur.com/7cniXcT.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

aproape finalizat nodul hidrotehnic pe Bega in aval de Timisoara

asa era la inceput de an
(https://i.postimg.cc/bv0HQkQd/DJI-0343-4.jpg)

asa este acum

https://www.youtube.com/watch?v=-RqLXNLibpg&ab_channel=DeBanat

https://ziare.com/hidroelectrica/hidroelectrica-baraj-sebes-licitatie-hidrocentrala-investitie-1759935

O investiție abandonată de Hidroelectrica în urmă cu aproape 15 ani va fi continuată de către compania de stat. Este vorba despre un baraj cu hidrocentrală construit parțial pe Valea Sebeșului, în apropierea municipiului Sebeș.

Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost realizată niciodată.

Investiția, începută în 2006, are ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Compania de stat a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice în vederea finalizării investiției. Valoarea totală estimată este de 972.500 de lei, fără TVA.

Nodul hidrotehnic Sebeş este amplasat pe cursul inferior al râului Sebeş, la o distanţă de aproximativ 3,5 km aval de centrala – baraj Petreşti, respectiv la o distanţă de aproximativ 1,5 km amonte de oraşul Sebeş.

La ce va fi folosită apa din baraj
Lacul redresor Sebeș va avea următoarele destinații și funcțiuni: compensarea și reducerea debitelor aval de CHE Petrești la 12 mc/s, reducând în viitor pericolul de evoluție al eroziunii albiei râului Sebeș; alimentarea cu apă a utilităților orașului Sebeș prin construirea unei noi prize de apă care să asigure 1 mc/s; valorificarea potențialului energetic utilizând debitul turbinat de către CHE Petrești, printr-o microhidrocentrală amplasată în aval.

https://www.monitorfg.ro/2022/02/01/parc-fotovoltaic-in-locul-hidrocentralei-de-la-mandra-care-a-fost-abandonata-de-peste-un-deceniu-hidroelectrica-detine-400-hectare-de-teren-la-mandra/

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România  controlat de stat prin ministerul de resort, vrea să construiască un parc fotovoltaic cu putere instalată de cel puțin 300 MW  pe amplasamentul lacului de acumulare al   amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Făgăraș- Hoghiz.  Hidroelectrica sondează deocamdată piața pentru a găsi un consultant care să elaboreze studiul de fezabilitate și celelalte documentații necesare demarării proiectului. ,,Amplasamentul propus se află în interiorul fostului lac de acumulare al obiectivului de investiții, unde Hidroelectrica SA are achiziționate terenuri în suprafață de 396 hectare, în vecinătatea râului Olt, respectiv în zona localităților Hoghiz, Șercaia, Mândra (Șona). Racordarea la sistemul energetic național (SEN) este posibilă prin construcția unei stații de 110 kV/400 kV (evacuare către operatorul de transport Transelectrica SA) în regim de tarif de racordare, precum și a unei linii LEA de 400 kV (11 km) de la punctul de producere la punctul de racordare (în funcție de amplasamentul stației stabilit prin ATR). Este necesară și construcția unei linii de 20 kV pentru racordul la rețeaua electrică de distribuție (RED)", meţionează compania.

Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt. Avantajele finalizării acestei investiţii sunt mai mult decât evidente: realizarea unei capacităţi de producere a energiei verzi cu o putere instalată de 27 MW, realizarea uneia dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România şi din Europa, asigurarea apei necesare pentru irigaţii în zona Făgăraş şi în Sudul Carpaţilor, atenuarea efectelor inundaţiilor în aval de barajul de la Mândra, dezvoltarea infrastructurii unei baze de agrement şi pentru sporturile nautice, asigurarea protejării biodiversităţii, ca urmare a suplimentării zonelor de rezervaţie de la Dumbrăviţa. Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz şi urma să atingă şi localităţile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Şercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş, precum şi producţia de energie electrică. În 2004, Guvernul de la acea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.

Hai ca nu s-a mai postat de multa vreme aici...

O filmare de la SPIRI DRONE, cu Barajul Belci, Onești-Bacău:

QuoteFilmare cu drona în zona cartierului Slobozia, orașul Onești, pentru a vedea stadiul în care se află barajului Belci. Barajul Belci și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimentarea cu apă a Termocentralei Borzești și a Platformei Petrochimice Borzești. Volumul lacului la data punerii în funcțiune era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an.

Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m înălțime, pe o lungime de 580 m.

PS

Ionut, colegul GDPR a lasat gauri enorme pe topicul asta... Nu se mai vede NIMIC !...
Vezi 5-10 pagini in urma...  :(

 Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a demarat, pentru a cincea oară consecutiv, procedurile de atribuire a contractului ″la cheie″ de retehnologizare a amenajării hidroenergetice (AHE) Vidraru, cu putere instalată de 220 MW, una dintre cele mai importante centrale de producție din România, după ce cele 4 proceduri de achiziție anterioare, organizate din 2016 încoace, au eșuat, de cele mai multe ori din cauza neconformității ofertelor primite cu cerințele caietului de sarcini.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-lansat-a-cincea-licitatie-de-retehnologizare-a-uneia-dintre-cele-mai-importante-hidrocentrale-din-romania-20966457

De la Virtul Press: Barajul Gura Apelor și drumul plin de peripeții

Barajul Siriu nu va mai fi reabilitat cu bani din PNRR, după ce nimeni nu s-a înscris la licitația pentru proiectare: ,,Nu se mai putea încadra în termenele şi jaloanele asumate"

Cele două proiecte desfăşurate de către Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa referitoare la punerea în siguranţă a Barajului Siriu, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării Siriu, nu vor mai beneficia de finanţare, cel din urmă fiind propus a se desfăşura prin PNRR, transmite Agerpres.

,,Lucrările de punere în siguranţă a barajului Siriu, respectiv reabilitarea şi modernizarea barajului şi a echipamentelor hidromecanice şi electrice au fost cuprinse ca măsuri necesare în PMRI. Aceste măsuri fac parte din proiectul integrat major 'Combaterea inundaţiilor în bazinul hidrografic al râului Buzău – aval de acumularea Siriu"- Comp I Sector aval ac. Siriu- aval municipiu Buzau', proiect pentru care A.B.A. Buzău- Ialomiţa a făcut demersuri pentru accesarea fondurilor europene prin programul POIM Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor- Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră. În urma prioritizării proiectelor la nivel naţional, acest proiect nu a fost selectat pentru finanţare", a transmis, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al ABA Buzău-Ialomiţa, Irina Mircea.

,,În cadrul proiectului – Servicii de proiectare pentru investiţia 'Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea şi digitalizarea echipamentelor de evacuare şi stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic şi creşterea siguranţei alimentării cu apă a populaţiei şi reducerea riscului la inundaţii', finanţat prin PNRR..., ABA Buzău-Ialomiţa a propus proiectul 'Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării Siriu, judeţul Buzău". Proiectul prevede lucrări de reabilitare şi modernizare baraj şi echipamente hidromecanice şi electrice, având ca obiectiv general reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei, a bunurilor materiale şi a obiectivelor social-economice cauzate de fenomenele naturale asociate schimbărilor climatice, în principal de inundaţii, asigurarea apei brute pentru populaţie şi pentru sectorul agricol, realizarea de energie electrică la parametrii proiectaţi şi protejarea mediului şi a biodiversităţii prin măsuri ecologice relevante, în special cele privind migraţia peştilor şi prin măsuri pentru asigurarea debitului ecologic. Contractul de Finanţare a fost semnat la nivel naţional doar pentru etapa de proiectare, în consecinţă, ABA Buzău-Ialomiţa a demarat în luna decembrie 2022 procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare faza ( Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii) D.A.L.I, pentru obiectivul de investiţii", informează Irina Mircea.

,,Procedura de achiziţie a fost anulată, deoarece nu au fost depuse oferte. Având în vedere atât prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice în baza cărora perioada minimă de atribuire a unui Contract de Servicii este de peste 30 de zile şi durata de elaborare a documentaţiei prevăzută în Caietul de Sarcini de 3 luni, precum şi celelalte etape necesare, respectiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin adoptarea Hotărârii de Guvern/ Ordinului ministerial până la data de 30.06.2023, procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare faza D.A.L.I nu s-a putut relua, deoarece proiectul nu se mai putea încadra în termenele şi jaloanele asumate de către beneficiar prin Contractul de Finanţare. În concluzie, barajul Siriu nu mai este cuprins în lista barajelor ce vor fi reabilitate prin PNRR. ABA Buzău-Ialomiţa va face în continuare demersuri pentru identificarea unor surse de finanţare pentru realizarea acestui proiect", subliniază reprezentantul administraţiei bazinale de apă.

g4media.ro (https://www.g4media.ro/barajul-siriu-nu-va-mai-fi-reabilitat-cu-bani-din-pnrr-dupa-ce-nimeni-nu-s-a-inscris-la-licitatia-pentru-proiectare-nu-se-mai-putea-incadra-in-termenele-si-jaloanele-asumate.html)

pacat.
absolut nimic nu e in stare statul roman sa faca in zona energetica. tot ce s-a pornit cu entuziasm in ultimii ani e abandonat sau blocat. fara exceptie.
noroc cu zona privata care reuseste sa vina cu investitii pe eolian si fotov.

As pune si gazu din Mare Neagra, dar tot la capitolul investitii private.