Forum PeUndeMerg.ro

Am evitat sa deschid acest topic pentru ca poate genera numeroase polemici si discutii politice despre salarii si investitii. In acelasi timp, topicul este necesar mai ales daca discutam despre conexiunile dintre investitii si infrastructura, de exemplu. Asa ca il pornesc. Insa va fi puternic moderat. Discutiile care deviaza vor fi sterse fara alte comentarii. Evitati politica si polemicile de dragul polemicilor. Aduceti ARGUMENTE cand vorbiti despre ceva. Si straduiti-va sa ramaneti conectati la discutiile conexe infrastructurii. Nu discutam chiar orice.

Sper sa nu-mi fi creat bataie de cap. Pana la urma, orice topic se poate si inchide daca voi chiar nu respectati regulile. Multumesc, spor la discutii!

Executia bugetara pe primele 3 luni  2014 vs. 2015

                                2014         2015      Difer.lei     Difer.%
Cheltuieli de capital  1.852,2      1.393,4   -458,8      -24,8%
EXCEDENT/DEFICIT  -929,7       4.898,7

Adica aproape -25% la investitii, dar un excedent de aprox. 1,1 mld.euro.
Nice... :)

PS Pana si bugetul CNADNR are un excedent de 35,2 milioane lei...  :D

"noi" si Apple. avem o multime de bani si nu stim ce sa facem cu ei.
oricum 24% in minus la investitii e criminal pt zonele sarace ale tarii. Chiar daca se fac autostrazi mai mult in vest sa nu uitam ca o parte f mare a muncitorilor ( ex UMB) provin din zona sarace ale tarii.

Am fost azi la conferinta ZF despre industria auto, foarte interesantă.

Printre invitați a fost și un reprezentant al Guvernului, Dl Enache Jiru, Secretar de Stat in Ministerul Finanțelor Publice (cam slaba prezenta autoritatilor cand industria auto reprezinta 12% din PIB României) care a declarat cam asa:

Enache Jiru, secretar de stat în MFP: Sunt bani de autostrazi, dar nu exista spaţiu fiscal (http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/enache-jiru-secretar-de-stat-in-mfp-sunt-bani-de-autostrazi-dar-nu-exista-spatiu-fiscal-14221052)

"Ne aflam intr-o pozitie financiară foarte bună, deci avem bani pentru autostrazi, dar se pune problema spaţiului fiscal pentru a le construi. Statul are si el cheltuieli de dezvoltare."

Sau mai bine zis, avem bani dar nu vrem să facem deficit pentru că nu ne lasă FMI, UE, Banca Mondiala să avem mai mult de 3% deficit bugetar din PIB (criteriul de la Maastricht). In 2014, am avut deficit bugetar de -1,5% din PIB (al 3lea cel mai mic din UE)!

Sunt sătul de scuzele inventate... ne mândrim cu cifre macroeconomice bune dar nu suntem în stare să cheltuim și să investim pentru a ne dezvolta, vedeți și voi ce deficite au alte țări din regiune (care oricum au deja un avans față de România la infrastructură): http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00127&plugin=1 (http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00127&plugin=1)

Și un punct de vedere diferit :)
http://www.zf.ro/zf-24/romania-printre-cele-mai-mici-deficite-bugetare-din-ue-este-bine-sa-fii-mai-catolic-decat-franta-si-italia-14146280

este evident ca vor sa tina bani la saltea pt a evita surprizele legate de reducerea TVA...altfel ar fii apasat pedala de acceleratie pe si pe C.Turzii-Tg.Mures si s-ar fii miscat cu talent si pe loturile 1 si 2 din Sebes-Turda...s-a demonstrat clar ca atunci cand se vrea se poate
sa nu mai vorbim de nenumaratele centuri ocolitoare pe care se doarme linistit in aceasta perioada excelenta de constructii , cum ar fii Tg.Mures , Tg.Jiu , etc

V-am facut topic degeaba? Haideti sa discutam daca tot avem topic. :)

---

Orășelul din România cu șomaj aproape zero, model economic pentru restul țării
Un orăşel din inima Transilvaniei, cu puţin peste 30.000 de locuitori, reuşeşte să fie un model economic. Companii importante, din mai toate domeniile, au în Sebeş fabrici în care au investit sute de milioane de euro, atrase de infrastructură, de numărul mare de muncitori calificaţi, dar şi de facilităţile fiscale oferite de autorităţile locale. De exemplu, companiile au primit o reducere de aproape 10% la sută la plata taxelor către bugetul local. În total, sunt 1.300 de firme în Sebeş, unde şomajul se apropie de zero, relatează digi24.ro.

Cel mai mare investitor străin din Sebeş este concernul german Daimler, care prin compania Star Transmission a deschis în oraş o fabrică de componente pentru automobilele Mercedes Benz. Aici lucrează peste 1.000 de oameni, iar salariul mediu este de 1.700 de lei, peste media din judeţul Alba.

Şi companii importante din industria lemnului au puncte de lucru în Sebeş.

Investiţiile private în Sebeş depăşesc un miliard de euro
Sebeşul a atras şi companii mari din domeniul industriei alimentare – Romaqua Borsec deţine aici o fabrică de bere şi una unde se produce o băutură energizantă. În plus, şi unul din liderii naţionali în ceea ce priveşte îngheţata, Alpin 57 Lux, a investit o sumă considerabilă.

,,În primul rând pentru că există un mediu de afaceri, apoi situaţia geografică a localităţii, faptul că este străbătut de trei drumuri naţionale, iar la ora actuală autostrada este un atu în plus. Apoi, la nivelul administraţiei fiscale am făcut nişte facilităţi fiscale acestor investitori care au venit", a povestit Alexandru Dăncilă, primarul Sebeşului, pentru Digi24.

GreatNews.ro (http://greatnews.ro/oraselul-din-romania-cu-somaj-aproape-zero-model-economic-pentru-restul-tarii/)

Noroc cu investitorii , nr 1 in Romania...altfel....era nasol

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/remiterile-capsunarilor-au-salvat-economia-romaneasca-evolutia-remiterilor-din-anul-2000-pana-in-2014-14445450

Grosul remiterilor sunt de la "căpşunari" de la ingineri în sus.

Căpşunarii adevăraţi trimit 100-200 de euro cu vecinul din sat sau cu şoferul, si de banii ăştia BNR nu ştie nimic. Nici despre banii trimişi acasă de chinezi din Dragonul Roşu.
Tocmai de asta există în balanța de plăți publicată lunar de BNR o rubrică intitulată "Erori si omisiuni".

^
Ba bineinteles ca stie. Schimburile valutare facute de capsunari atunci cand conversiile de euro in lei la casele de schimb / banci sunt inregistrate. La fel si schimburile facute de chinezii de la Dragonul Rosu.

Tranzactiile la casele de schimb valutar sunt inregistrate, dar nu se stie ce reprezinta ele.
De exemplu daca o doamna se duce la si schimba 200 de euro in lei, nimeni nu stie daca sunt din rezervele ëi "pentru zile negre" sau daca sunt 200 de euro trimisi de fiul ei "capsunar" printr-un coleg care a venit acasa in vacanta.
La fel cum daca un chinez cumpara 1000 de dolari nu poti sa stii daca ii trimite in China sau plateste marfa cumparata de la un furnizor - evident fara acte, totul e cash la ei...
Asa se intampla si daca vinzi/cumperi valuta  de la orice banca comerciala, nu doar la casele de schimb"independente.

Deci nu, BNR nu stie cati bani vin de la capsunari "in plic" sau cu consateanul venit in concediu, si nici cati bani pleaca in felul asta spre China...
Crede-ma, la astea chiar ma pricep ... :)

BNR "stie statistic". Aceste tranzactii de care zice Tibi pot fi totusi, statistic, urmarite, aproximate, ba chiar li se poate determina (tot statistic) evolutia in timp. Evident ca nimeni nu stie exact cat este evaziunea fiscala, insa calcule se pot face. De exemplu Romania are venituri bugetare de vreo 33% din PIB (media europeana e pe la 45% parca). Calculati voi evaziunea care bate la ochi de la 33% si pana la MEDIA europeana, ca sa nu zic ca sunt state care strang pe la 60% din PIB venituri la buget...

Sunt economist de profesie, cica, deci teoretic stiu despre ce vorbesc. :)

Nu stiu daca aici e cel mai bun loc pentru aceste informatii.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7170A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7170A.pdf)

(http://i.imgur.com/Uk9LNn8.jpg)

ca si continuare la discutia de pe threadul de masterplan.
Isarescu critica de cate ori are ocazia relaxarea fiscala prea mare.
Referitor la TVA spune ca e absurd sa il scazi cand consumul creste. e o masura inversa.
Daniel Daianu zilele trecute critica si el codul fiscal.
Lazea tot din BNR spunea ca in cazul in care se va adopta acest cod, BNR isi va schimba cu 180 grade politica referitoare la dobanda de referinta pt a incerca sa corecteze impactul.
Consiliul fiscal a venit cu date destul de obiective. nu prea vad contrargumente cu cifre la pozitia lui.
Ne ducem ca si in 2008 cu promisiuni electorale ( din pacate din nou toate partidele sunt iresponsabile) si ajungem iara la deficit imens.

Cum mai poate spera cineva ca in momentul in care tu ai deficit peste 3% din pomeni electorale vei mai avea bani de investitii?
Si apoi unii striga ca " vrem sa ne dezvoltam prin deficit" pai cum te dezvolti prin deficit daca investitiile scad din 2011 constant ???
Cumparand plasme chinezesti pt ca ai redus TVA?

cu acel cod cred ca putem spune adio infrastracturii. si din pacate se vede f clar ca asta e dorinta de la centru in conditiile in care in ultimii 3 ani s-au semnat contracte pentru doar (aprox.) 200 km de autostrada, si aia in mare parte is intarziati deliberat.

ganditi-va ca in 2012 am ajuns sa inauguram 140km de autostrada, construiti in mare parte in perioada de criza.
unde puteam fi daca se dorea sa dam drumul la 100+ in fiecare an.

Incepe sa fie dince in ce mai limpede ca "prietenul" Rus stia ce va urma si bun rau cum era nu a vrut sa fie partas la oprirea investitiei in infrastructura.Mai ales daca se adopta CF ul ,putem sa ne luam adio de la mixul :fonduri europene+imprumuturi+buget
O sa spunem mersi daca vom reusii sa cofinantam partea nationala a fondurilor CE.
Un bun gospodar nu face calcule de cheltuiala la salariul ce urmeaza sa-l primeasca ci la ce are in buzunar.Din acest motiv nu cred ca este momentul oportun sa scazi tva-ul cind ai crestere ecomomica bazata mai ales pe cresterea consumului,inseamna ca lumea cheltuie mai mult si cu tva actual.In schimb era bine venita cresterile salariale bugetare care in oarecare masura trageau dupa ele si salariile din sectorul privat(nu putem doar de dragul sloganului de competivitate avea preturi de Germania si salarii de Bangladesh).Cu mai multi bani populatia cheltuie mai mult si automat cu tva-ul actual cresc incasarile bugetare,in acest mod cresti nivelul de trai ,fara a fii nevoit sa opresti investitiile fara de care cresterile salarie sunt inutile .Duce la inchidere de santiere ,crestere somaj ,alte cheltuieli pe spinarea statului .Degeaba oferi salariu mare omului daca nu are unde sa munceasca.
Fara infrastructura investitorii privati o sa ne ocoleasca in continuare ori cit de atractiva ar fii o scadere a fiscalitatii de 3-4-5%

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Excedentul+bugetar+a+ajuns+la+0+6+din+PIB+dupa+primul+semestru (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Excedentul+bugetar+a+ajuns+la+0+6+din+PIB+dupa+primul+semestru)

Excedent bugetar de aproape 1 miliard de euro in 6 luni! Suma este mult prea mare ca sa poata veni doar de la investitii.  Cu banii astia am fi facut 140 de km de autostrada....in 6 luni.

Nu cred ca am avut consum atat de mare in primele 6 luni. Mai degraba raziile ANAF au avut efect. Sper sa nu inceteze cand se apropie alegerile. Sau mai rau...sa inceteze sa dea chitanta pentru amenzile date.


Sunt curios care va fi urmatoarea miscare a schiopului dupa surpriza lui mutulica. momentan PNL e prins in offsaid de pasa-surpriza a sefului. Nici ei nu mai stiu ce sa voteze sau sa declare. Coalitia se regrupeaza in jurul "generalului".

Cum naiba sa stai tu pe un munte de bani.....sa amani plati....doar ca sa scazi TVA-ul peste 5 luni cand tu nu vei mai fi la guvernare.
Schiopul ori e prost, ori il doare in cot, si tot ce vrea e sa se intoarca pe plaja... sa poata scrie in liniste pe fb. Ori nu a vrut sa scada niciodata TVA-ul dar avea nevoie de un fraier pe care sa dea vina.

Sa nu ne trezim ca vine PNL-ul la guvernare (sprijinit de generalul Oprea) si arunca masterplanul la gunoi ca "e facut de PSD" si se apuca ei sa scoata alte SF-uri la licitatie sa mai pierdem vreo 2 ani.

Quote from: laszlo.robert on July 24, 2015, 04:52:22 PM
putem sa ne luam adio de la mixul :fonduri europene+imprumuturi+buget
O sa spunem mersi daca vom reusii sa cofinantam partea nationala a fondurilor CE.
Un bun gospodar nu face calcule de cheltuiala la salariul ce urmeaza sa-l primeasca ci la ce are in buzunar.

Mai rău, ăştia nu fac socoteala pe ce au în buzunar (alea sunt veniturile bugetului) ci pe ce vor împrumuta în fiecare an - de aia vorbim de deficit. Adică bani pe care nu îi ai, dar stii sigur că îi vei cheltui.

Socoteala e simplă: pur si simplu nu poti să îţi micsorezi veniturile si să cheltuiești la fel fată să imprumuţi diferența de undeva.
Poţi să o faci când doar când economia cade si o ajuţi astfel. Ceea ce a făcut Germana.
Dar acum economia românească este pe crestere de 3,5-4 %.

În fine, scriu greu pe mobil....

Interesante detalii aici:
http://m.hotnews.ro/stire/20318812

Quote
Cheltuieli de capital: +691 milioane lei. Majorarea apare drept surprinzătoare dată fiind subexecuția masivă la nivelul acestei categorii de cheltuieli la finele primului semestru, gradul de realizare a programului fiind de doar 34% (-7.450 milioane). Convergența la nivelurile bugetate pentru întregul an ar implica ca fluxul de cheltuieli să crească de 4 ori în a doua parte a anului comparativ cu nivelul din primul semestru

Sursa: Opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului de rectificare bugetara  http://www.consiliulfiscal.ro/OpinieR1_CF_2015.pdf (http://www.consiliulfiscal.ro/OpinieR1_CF_2015.pdf)

De ce să (nu) faci plinul la Lukoil...
http://m.mediafax.ro/social/lukoil-a-vandut-produse-sub-pretul-de-cost-si-a-transferat-profitul-in-afara-romaniei-14664128 (http://m.mediafax.ro/social/lukoil-a-vandut-produse-sub-pretul-de-cost-si-a-transferat-profitul-in-afara-romaniei-14664128)

Şi asta e mult mai gravă. Mură în gură proştilor politici (ştiu că e pleonasm).... :(

http://m.mediafax.ro/economic/fmi-recomanda-romaniei-sa-reduca-amploarea-si-viteza-de-implementare-a-masurilor-din-codul-fiscal-suntem-ingrijorati-ca-in-forma-actuala-codul-fiscal-ar-periclita-unele-realizari-14663226 (http://m.mediafax.ro/economic/fmi-recomanda-romaniei-sa-reduca-amploarea-si-viteza-de-implementare-a-masurilor-din-codul-fiscal-suntem-ingrijorati-ca-in-forma-actuala-codul-fiscal-ar-periclita-unele-realizari-14663226)

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României să tempereze amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi.
"România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă", se arată într-o opinie cu titlul "Decizie crucială", semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.

"Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI.
Ei consideră că măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit şi că nu este evident că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit în prezent, dacă trebuie finanţată printr-o datorie mai mare, arătând că România are un ritm rapid de creştere, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7%, deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români.
"Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat", se precizează în document.
FMI punctează că politica fiscală trebuie să fie sustenabilă, mai ales în condiţiile în care, după mulţi ani în care "a strâns cureaua", România a reuşit să ajungă anul trecut la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016.
Datoria publică, care este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză, când este măsurată prin raportare la economie, se va stabiliza. În ochii investitorilor aceasta ar putea reprezenta un punct "foarte considerabil", mai ales dacă sunt luate în calcul incertitudinile care se menţin încă în ţările vecine din regiune.
Oficialii Fondului mai spun că reducerile ţintite de impozite şi taxe generează cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, pachetul fiscal propus de Guvern este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, componentă a economiei care are deja cea mai rapidă creştere. Avantajele iniţiativelor de politici fiscale de impulsionare a consumului au o probabilitate de viaţă scăzută, dacă rata de creştere a investiţiilor este mică.
"Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea însă spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor, cheltuirea mai eficientă a banilor publici şi deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE. În toate aceste trei domenii se înregistrează progrese, dar atunci când se calculează cifrele, ele nu sunt încă suficiente pentru a acoperi sumele considerabile pe care le impune finanţare măsurilor din Codul Fiscal", afirmă reprezentanţii FMI.
În concluzie, ei apreciază că reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu, de evaluare realistă a dimensiunii spaţiului fiscal şi a vitezei cu care acesta poate fi generat, şi de redimensionare, în consecinţă, a reducerilor de impozite şi taxe propuse.
"Va reprezenta o decizie crucială de conservare a succeselor atât de greu obţinute în materie de stabilitate macroeconomică", au conchis oficialii Fondului Monetar Internaţional.
Codul Fiscal urmează să fie discutat din nou de Ministerul Finanţelor cu BNR şi reprezentanţii partidelor politice, fiind convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului la finele acestei luni. Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în urmă cu câteva zile că pachetul de măsuri nu va fi schimbat sub nicio formă, el urmând să fie readoptat în versiunea actuală.
Ministrul a dat asigurări că proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit aşa încât deficitul să se încadreze până la 2%.
Consiliul Fiscal şi BNR au avertizat în repetate rânduri că măsurile de relaxare fiscală sunt multe şi prea agresive pentru a fi aplicate toate odată, recomandând introducerea acestora treptat sau temperarea nivelurilor propuse. Actualul pachet va genera anul viitor un deficit bugetar de circa 3%, România riscând să intre din nou în zona de deficit excesiv, din care a ieşit în 2013.
Cea mai importantă măsură, cu impactul cel mai mare asupra deficitului, o reprezintă reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19%.

"Experții de la FMI" au dat-o în bară, cu toate ocaziile, pe tot mapamondul, inclusiv la noi. Nu tot ei spuneau că o să avem găuri inimaginabile în buget în urma reducerii CAS?
Ăștia trăiesc într-o utopie, iar "expertiza" lor se bazează pe calcule simple. X lei înainte de reducerea taxelor - X reducere = Z lei la buget. Nu există în lumea lor efecte produse de reduceri, nu există evaziune, nu există nimic.

Aici se poate gasi proiectul pus in dezbatere publica (http://www.mfinante.ro/proiecteachizitii.html?&pagina=acasa) cu privire la modificarile aduse legislatiei pe partea de achizitii publice.

Quote
...echilibrele noastre de acum se bazează pe mai puține cheltuieli de investiții. Acestea nu sunt eco­no­mi­siri, nu creează spațiu fiscal, sunt doar cheltuieli amâ­nate pentru anul următor. A nu termina un drum în­seam­nă doar o cheltuială amânată pentru anii următori...
Mugur Isarescu

http://www.revista22.ro/interviu-cu-mugur-isarescu-8222nu-sunt-impotriva-reducerii-impozitelor-ci-impotriva-dimensiunii-acestui-pachet-de-reduceri-fiscale-58370.html (http://www.revista22.ro/interviu-cu-mugur-isarescu-8222nu-sunt-impotriva-reducerii-impozitelor-ci-impotriva-dimensiunii-acestui-pachet-de-reduceri-fiscale-58370.html)

sau sinteza facuta de cei de la hotnews:

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20363676-isarescu-cum-adica-reducem-taxele-marim-deficitul-bugetar-apoi-marim-plus-deficitul-pentru-majora-salariile-pensiile-dar-nu-aflam-parerea-celor-care-ocupa-gasirea-banilor-pentru-acoperi-toate-aceste-d.htm (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20363676-isarescu-cum-adica-reducem-taxele-marim-deficitul-bugetar-apoi-marim-plus-deficitul-pentru-majora-salariile-pensiile-dar-nu-aflam-parerea-celor-care-ocupa-gasirea-banilor-pentru-acoperi-toate-aceste-d.htm)

Furnica germana nu taie taxe, nu mareste salarii. Dar isi plateste datoriile...
Niste fraieri nemtii astia.

http://www.capital.ro/germania-isi-propune-un-surplus-bugetar-de-cel-putin-5-miliarde-euro-in-acest-an.html (http://www.capital.ro/germania-isi-propune-un-surplus-bugetar-de-cel-putin-5-miliarde-euro-in-acest-an.html)

Quote
Germania îşi propune un surplus bugetar de cel puţin 5 miliarde euro în acest an

Oficiali ai ministerului de finanţe se aşteaptă la un excedent bugetar de cel puţin cinci miliarde euro în actualul exerciţiu fiscal, pe fondul unor venituri de taxe în creştere, conform ziarului Der Spegel preluat de Reuters. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble afirmase anterior că ţinteşte ca anul 2015 să fie cel deal doilea în care Germania, cea mai mare economie a Europei, să consemneze un echilibru bugetar. Purtătorul de cuvânt al ministerului condus de acesta a refuzat să facă orice comentariu în plus pe această temă faţă de raportul lunar al instituţiei pe care o reprezintă şi care indică un avans al veniturilor fiscale de 8,6% numai în luna iulie a acestui an. Dacă guvernul Germaniei nu va cheltui nimic din acest surplus, miliardele de euro suplimentare vor putea fi utilizate pentru plata datoriilor vechi.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7487A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7487A.pdf)

(http://i.imgur.com/c6UTZud.jpg)

Cum intrebarea era ce lucrari de irigatii au fost refacute in ultimii 3 ani, raspunsul este clar: ZERO...

Dar le-a fost probabil jena sa raspunda direct la intrebare...

Quote from: alecu26 on September 03, 2015, 08:08:27 AM

chiar am luat pe cineva la ocazie zilele trecute: pana in 50 de ani, pensionata de boala (nu parea deloc bolnava sau incapabila de munca)...si se plangea ca are pensie 400 RON. Si ca daca avea mai putin (vreo 380) ar fi primit si ceva ajutor social, si ajutor alimentar...etc.




Ca sa fiu cat de cat on-topic:

Stii cat e salariul la Lear Iasi pentru un confectioner huse/tapitier scaune auto? vezi aici: http://www.undelucram.ro/forum-lear-corporation-totul-despre-mediul-de-lucru-interviu-784/p2
Am avut amici angajati acolo care la scurt timp au renuntat datorita faptului ca salariul era mic si li se vorbea urat+stress maxim.

Stii cat e salariul la Fujikura pentru un operator cablaje auto(pardon  muncitor necalificat pt. ca asa esti incadrat) vezi aici: http://www.dejeanul.ro/content/300-de-locuri-de-munca-libere-la-fujikura-dej/
Pentru ca nimeni din judetul Cluj nu se mai duce la angajare au inceput sa apara anunturi in ziarele locale din Moldova sau pe la primarii dar nu au dat numele corporatiei ci au scris " cautam persoane pentru o fabrica de cablaje auto din Cluj/Dej" (poate vor mai gasi si alti prosti). Si cea mai tare faza, la cerinte minim 4 clase  :lol: Bonus 200ron brut la angajare, tare, nu?

Acum zi-mi colegule Alecu26 tu te-ai duce la lucrezi pe banii astia si sa fii tratat ca ultimul gunoi? Nu mai bine stai acasa pe 400RON? Este ca nu te-ai fi asteptat la aceste conditii de lumea a3a in mari corporatii de la noi?

« Last Edit: September 20, 2015, 12:56:33 PM by stelian222 »

Pai exact asta spun si eu. scade aia 400 RON la minim, sau acordai pe criterii foarte clare si doar la cei care au nevoie.

PS: ai vazut pozele cu zecii de concetateni discriminati care strangeu fier la UMB pe santier la Mintia? i-a punei pa aia de exemplu sa sparga niste betoane pe santier, sau sa stranga resuri de pe santier (fier, lemn, etc). Crezi ca o sa vrea?

Firmele alea si nu numai pentru asta vin...pentru acel salariu minim. Foarte simplu si usor isi vor face pachet fabrica, si o muta in Moldova noastra, sau mai departe in Republica Moldova...sau alte tari din africa de nord. Simplu.

Si atunci si acei oameni care de rusine muncesc acolo (ca nu pot sa stranga fier vechi sau sa cerseasca, sau sa stea la mila statului si sa faca copii pentru alocatii)...isi vor pierde si ei job-ul si statul nu va incasa acele impozite necesare sa plateasca ajutoare sociale.

NU trebuie scazut ajutorul minim.
Trebuie insa pusi sa faca ore in folosul comunitatii: curatat santuri, lantat arbori, curatat gunoaie.

Daca trebuie sa faca ceva pentru cei 400 de lei, atunci isi vor cauta de munca.
Asa, prefera sa munceasca in gospodarie sau cu ziua pe la altii. 400 de lei ii pot face in doar 1 saptamana de munca!

Iar fabricile care vin la noi....ar putea sa ridice macar la 1000 lei+bonuri.

Exista un salariu minim pe economie....
1050 brut.

Corect. De aia am spus ca ori micsorat ori acordat pe alte criterii.

momentan exista ceva reguli cu ceva munca in folosul comunitatii, dar pentru o mica atentie acolo, acei consilieri sau functionari de la primarie sau cine se ocupa, semneaza ca sunt efectuate orele.

Intradevar, au fost nenumarate reportaje cu bulibase si pirande care au zis ca daca trebuie sa si munceasca, atunci nu le mai trebuie ajutor social.

Ar fi enorm de multe munci pentru acestia de facut: pe langa curatat santuri, tuns iarba, curatat gunoaie aruncate din masini, curatat mortaciuni lovite de masini, etc, etc...ma gândesc ca se poate sa li se dea o carpa, o galeata cu apa si detergent si la sters de catadioptrii pe autostrazi si DN-uri.

Statul incearca sa faca ceva cu salariul minimi....dar din ce spun multi...mai rau face. De exemplu creste salariul minim...dar salariul mediu nu prea se misca. Se cumuleaza doar frustrari pentru cei care evident sunt incadrati si merita mai mult decat salariul minim.

Problema e de conceptie si gandire si educati si trecut comunist. Multi inca se revolta daca trebuie sa stea la serviciu mai mult de 8 ore (ca parca pauza de masa nu ar exista), si nu pot pleca la 15 de la serviciu, sa apuce sa mai praseasca cartofii din gradina, sau doamne fereste sa lucreze sambata sau ore suplimentare, chiar platite.

Acum pe EuropaFM la România în direct cu Moise Guran, o discuție interesanta despre cresterea salariilor vs dezvoltarea infrastructurii.  :)
Ar fi interesante niște păreri pertinente din partea userilor cu experienta de pe forum.

Oh ce veste minunata !...

Quote
25 septembrie  2015

Comunicat de presă
Excedent bugetar de 0,92% din PIB la sfârșitul lunii august 2015 

    Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB, față de un deficit de -1,6 miliarde de lei, echivalentul a -0,24% din PIB, înregistrat la finele aceleași perioade din anul 2014.     Veniturile bugetului general consolidat au însumat 150 miliarde de lei, reprezentând  21,4% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB  cu 0,9 puncte procentuale.
    Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, s-au înregistrat creșteri la încasările din: TVA (+15,0%), impozitul pe venit (13,5%), impozitul pe profit (11,0%), venituri nefiscale (+18,5%) și accize (+8,2%). Încasările din contribuții de asigurări sociale de stat au scăzut doar cu 1,5% față de anul anterior, fiind influențate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor datorate statului de către angajatori, dar și majorarea contribuției virate la fondurile de pensii private (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale în 2015 față de 2014.
    Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2014, încasările administrațiilor locale au crescut pe segmentul impozite și taxe pe proprietate (cu 3,0%), taxe pe utilizarea bunurilor (cu 6,2%), respectiv venituri nefiscale (cu 2,0%).
    Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 143,6 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,8% față de aceeași perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
    O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-7,0%), ca urmare a sezonalității plăților și a scăderii randamentelor la titlurile de stat. În paralel, a fost înregistrată o creștere semnificativă, cu 36,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Valoarea cheltuielilor pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, a fost de 15,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB, în termeni nominali cu 7,4% în plus față de aceeași perioadă a anului preceden.t

Biroul de presă
Ministerul Finanţelor Publice

Da, cu 7,4% in plus fata de cel mai prost an al investitiilor din ultimul deceniu... :(

Nu inteleg de ce strang banii la saltea!!!!

Avem 1,9 mld de euro mai mult ca anul trecut si se intarzie platile la greu.

Probabil primul ministru a pierdut si ultima putere de decizie iar cei din coalitie asteapta sa vada ce schimbari se vor face

Putem uita linistiti clauza de reforma structurala... :(

http://www.mediafax.ro/economic/presedintele-consiliului-fiscal-cresterea-salariilor-are-un-impact-de-peste-2-din-pib-deficitul-bugetar-va-depasi-4-14778522 (http://www.mediafax.ro/economic/presedintele-consiliului-fiscal-cresterea-salariilor-are-un-impact-de-peste-2-din-pib-deficitul-bugetar-va-depasi-4-14778522)

Preşedintele Consiliului Fiscal: Creşterea salariilor are un impact de peste 2% din PIB, deficitul bugetar va depăşi 4%
     Deficitul bugetar s-ar plasa anul viitor la 2,2% din PIB, cu impactul măsurilor din Codul Fiscal, dacă nu ar creşte salariile în sectorul bugetar, însă impactul majorării acestora, evaluat la 5,5 miliarde lei, respectiv peste 2% din PIB, ar conduce la un deficit bugetar de peste 4%.
     "Pe partea de salarii, impactul din Codul Fiscal, aşa cum a fost aprobat, am discuta de un deficit bugetar, dacă nu ar mai creşte salariile, de 2,2% din PIB anul viitor, care nu e o tragedie. Problema apare atunci când discutăm despre creşterile potenţiale de salarii, care pot duce deficitul la peste 4%, dacă se materializează în forma în care Guvernul intenţionează să o aprobe. Discutăm de un impact bugetar, dacă s-ar aplica o convergenţă către noile salarii de 60%, de 5,5 miliarde lei, discutăm de peste 2% din PIB", a declarat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
     El a arătat că se pune problema legată de sustenabilitatea creşterilor de salarii, în condiţiile în care cheltuielile de salarii au scăzut de la circa 10% înainte de criză la puţin peste 7% din PIB, iar în contextul realizării convergenţei de 60% s-ar ajunge la peste 9% din PIB.
     "Practic, am reversa cea mai mare parte a ajustărilor făcute în ultimii ani. (...) Pare că presiunea pe creşterea numărului de salariaţi a început să avanseze, context în care ne putem aştepta ca, dacă creşterile de salarii din sectorul bugetar vor fi ample, să discutăm de o factură de salarii în sectorul bugetar care poate deveni din nou nesustenabilă", a spus Dumitru.
     Totodată, el a atras atenţia că salariul minim a crescut destul de rapid, iar anul viitor raportul dintre salariul minim şi cel mediu va ajunge la 50%, ceea ce va plasa România în topul ţărilor din regiune, astfel că poate deveni o problemă de competitivitate.
     La salariile mici povara fiscală rămâne încă foarte mare, însă la cele medii România se apropie de media europeană.
     Dumitru a punctat că nu e momentul potrivit de a creşte deficitul bugetar, mai ales că datoria publică a României, situată la 40% din PIB, nu este deloc mică. "Avem constrângeri importante pentru că finanţatorii principali sunt băncile, care sunt supraexpuse faţă de guvern, 22% din bilanţurile lor reprezintă expuneri pe guvern", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.
     El a menţionat că economia are toate "ingredientele" necesare pentru creşterea consumului, cu salarii care cresc relativ repede, ca şi masa de salariaţi, sentimentul consumatorului, care a ajuns la aceeaşi încredere pe care o avea înainte de criză, precum şi creşterea consumului de 5%, astfel că stimularea sa nu mai este necesară, aşa cum a intenţionat Guvernul prin scăderea cotei de TVA.
     "Sunt mai mult de doi ani în care consumul a crescut mai repede decât PIB, pe când investiţiile performează slab. Consumul a crescut deja peste rata ofertei. În plus, creditarea a început să crească, evoluţia şi dinamica creditelor noi e foarte alertă, vorbim de o creştere de peste 30%, dinamica fiind dată de creditele în lei, cu cea mai mare creştere a creditului de consum. Dacă adăugăm creditul ipotecar prin Prima Casă, vorbim de o creştere de 60% de la începutul anului, deci avem o dinamică foarte mare în zona de consum", a mai spus Dumitru.
     Preşedintele Consiliului Fiscal a reiterat ideea că problema cea mai mare rămâne în zona investiţiilor, în special în cea a investiţiilor publice, unde se va înregistra o scădere şi în acest an, ceea ce afectează serios competitivitatea României.
     Autorităţile trebuie să se concentreze pe infrastructură, care plasează România "extrem de prost" în orice clasament, la fel de neglijate fiind şi sectorul educaţiei primare şi al sănătăţii.
     "Ca politici publice, trebuie să ne ducem în zonele în care stăm prost la competitivitate", a subliniat Dumitru.

Guvernul actual urmareste o politica de directionare a bugetului care sa aduca un castig populatiei pe termen scurt. Au nevoie disperata de voturi la alegerile din 2016, asa ca sacrifica infrastructura in favoarea salariilor, ajutoarelor sociale, cresterii consumului. Daca omul are stomacul plin => ca e multumit => daca PSD zice ca cealalta varianta o sa ii ia mancarea si o sa faca autostrazi cu ea => o sa voteze cu PSD. Tactica e clara si rudimentara, dar functioneaza pe o populatie majoritar needucata si manipulata de Antena 3 si alte astfel de trusturi.

Cine este interesat, poate gasi mai jos comparativ incasarile din accizele pentru combustibil din primele 8 luni din 2014 si 2015.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7669A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7669A.pdf)

Si inca o confirmare a pacalelii cu banii din supraacciza la combustibil.

(http://i.imgur.com/jUjmmdt.jpg)

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/statul-are-bani-sa-construiasca-de-doua-ori-autostrada-sibiu-nadlac-daca-vrea-sa-intre-in-tinta-de-deficit-pe-2015-14469946 (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/statul-are-bani-sa-construiasca-de-doua-ori-autostrada-sibiu-nadlac-daca-vrea-sa-intre-in-tinta-de-deficit-pe-2015-14469946)
Statul are bani să construiască de două ori Autostrada Sibiu-Nădlac, dacă vrea să intre în ținta de deficit pe 2015
Mihai Baniţă
scris ieri, 18:55

Guvernul are o pușculiță de 20 de miliarde de lei pentru ultimele luni ale anului. Încasările mai mari la buget, combinate cu cheltuielile limitate au lăsat statului o rezervă de deficit uriașă. Autoritățile ar face o extravaganță financiară periculoasă dacă ar consuma acești bani, opinează analiștii BCR.

Anul 2015 a fost unul bun pentru recolta de taxe și impozite la bugetul de stat. Guvernul a colectat cu 13 miliarde de lei mai mult decât anul trecut până în luna august, echivalentul a 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe de altă parte, statul n-a cheltuit atât de mult pe cât putea să o facă, și a consumat cu 5 miliarde mai mult decât în primele opt luni din 2014.

Guvernul s-a ales cu un excedent de 6 miliarde de lei sau 0,9% din PIB. Cum ținta privind bugetul vizează un deficit de 1,8% din PIB și nu un excedent, rezultă că la Palatul Victoria există o pușculiță pentru cheltuieli de 20 de miliarde de lei (4,5 miliarde de euro până la finele anului. Spre comparație, Autostrada de la Sibiu la Nădlac, de 332 de kilometri, costă 2,2 miliarde de euro.

Atâția bani cheltuiți într-un termen atât de scurt ar face mai mult rău decât bine, cred analiștii BCR.

"O asemenea măsură ar reprezenta o extravaganță financiară periculoasă având în vedere relaxarea fiscală care urmează și introducerea unei grile salariale unificate începând din 2016 care are ca scop aducerea veniturilor celor mai mulți dintre bugetari la un nivel decent", se arată într-un raport BCR Cercetare.

O astfel de cheltuială ar epuiza rapid rezerva de lichiditate a statului, care acoperă acum patru luni de finanțare, adaugă analiștii celei mai mari bănci din România.

Acestea ar putea goli rapid buzunarul statului, afectând și rezerva de lichiditate care acoperă acum patru luni de finanțare.

Experiența anilor anteriori arată o intensificare ridicată a plăților de la buget în ultimele luni ale fiecărui exercițiu bugetar. Astfel, guvernele stau cu deficitul sub țintă până spre ultimele trei luni, apoi sparg pușculița și ating sau depășesc deficitul asumat în legea bugetară. Anul acesta ar putea fi o excepție, cred cei de la BCR.

"Astfel, nu excludem posibilitatea unui deficit bugetar mai mic decât ținta propusă pentru acest an, mai ales în condițiile în care guvernul va merge cu frâna de mână trasă în ceea ce privește cheltuielile de capital finanțate din surse interne", se mai arată în raportul citat.

Economiștii BCR se arată circumspecți față de deficitul de anul următor, având în vedere că încasările vor fi afectate de scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, iar cheltuielile cu salariile vor crește, dacă guvernul implementează noua grilă de salarizare. 2016 este, de asemenea, an electoral.

Declaratia FMI la finalul misiunii in Romania in perioada 13-21 octombrie 2015:

"The near-term growth outlook is strong but risks are tilted to the downside. The economy is growing at a healthy clip with real GDP projected to advance by 3.4 percent in 2015, reflecting broad-based contributions from consumption, investment, and exports. Pro-cyclical fiscal loosening in 2016 aiming to spur domestic demand further is expected to contribute to an acceleration of economic activity to about 3.9 percent next year; however, it will also reverse recent progress on stabilizing public debt. This comes at a time when renewed volatility in global financial markets, including downside risks to trade and capital flows, could put strains on the Romanian economy.

After several years of fiscal consolidation, the fiscal deficit is set to rise significantly on the back of sizable tax cuts and wage increases. For the current year, the budget is on track to meet the 1.9 percent of GDP deficit target owing to good revenue performance and underexecution of the capital budget, and there is room to bring forward some one-off liabilities from 2016. For 2016 and 2017, the adopted and intended policies—a combination of large tax cuts and rapid public wage increases—will push the fiscal deficit close to 3 percent of GDP in 2016 and above this threshold in 2017 unless offsetting measures are identified or capital spending is again not fully carried out. This procyclical stance will add stimulus to the economy at a time that it is not needed given the strong expansion of activity and will put public debt on a rising path."

"Principala masura economica anuntata de premier o reprezinta reducera impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Argumentul pentru aceasta scadere o reprezinta faptul ca firmele isi scadeau profitul prin tot felul de artificii contabile si facturi ca sa isi reduca impozitul pe dividende. Masura pare insa una mai mult electorala, deoarece efectele ei se vor produce abia in 2017 pentru profitul din 2016.

"A doua masura o reprezinta reducerea TVA la toata apa (potabila, canal etc) de la 24% la 9%.

A treia masura vizeaza direct microintrerpinderile si se traduce prin cresterea plafonulului de venituri de la 65 de mii euro la 100 de mii de euro.

Se va schimba si modul de impozitare al microintreprinderilor.
•3%/- pentru firmele care nu au niciun angajat
•2% - pentru cele cu un angajat
•1% -pentru firmele cu mai mult de 3 angajati"


      Alte masuri cu impact imediat vizibil, dar mana din spate fura din profituri prin lipsa infrastructurii.

Quote from: stangabriel on October 27, 2015, 08:43:00 AM
reducera impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Argumentul pentru aceasta scadere o reprezinta faptul ca firmele isi scadeau profitul prin tot felul de artificii contabile si facturi ca sa isi reduca impozitul pe dividende. Masura pare insa una mai mult electorala, deoarece efectele ei se vor produce abia in 2017 pentru profitul din 2016.

Firmele fac artificii ca să reducă impozitul pe profit, care a rămas de 16%, deci vor face artificii în continuare. Impozitul pe profit este plătit de firmă.

Din profitul brut se scade impozitul pe profit şi rămâne profitul net.
Ăsta se împarte acţionarilor (presupunând că nu se acoperă pierderi din anii precedenți şi că nu se folosește o parte a profilului pentru creşterea capitalului) sub formă de dividende. Dacă acţionarul este persoană fizică, el este cel care plătește impozitul, nu firma.

Dividendele se distribuie după încheierea anului fiscal, undeva în primăvara.
Deci din punct de vedere fiscal dividendele aferente anului 2015 sunt venituri înregistratede acţionar în 2016.
Deci impozitul redus de 5% se va aplica încă din 2016, pentru dividendele aferente profitului din 2015.

o masura binevenita. Firmele oricum fac tot felul de "mantocarii" ca sa poata scoate dividendele.

Singurii care vor avea de suferit sunt avocatii de drept comercial care gaseau mereu solutii "legale" pentru aceste combinatii.


"mantocariile" sunt legale deoarece "Tax avoidance" NU este egal cu "Tax evasion" .


De ce este masura binevenita? Pentru ca va diminua scurgerea banilor catre offshore-uri.
Acum sa speram ca se va si aplica exact cum trebuie.

http://www.profit.ro/stiri/economie/lazea-bnr-niciodata-nicio-tara-n-a-ajuns-la-o-crestere-economica-sustenabila-prin-relaxari-fiscale-si-monetare-14470708 (http://www.profit.ro/stiri/economie/lazea-bnr-niciodata-nicio-tara-n-a-ajuns-la-o-crestere-economica-sustenabila-prin-relaxari-fiscale-si-monetare-14470708)
Lazea, BNR: Niciodată, nicio țară, n-a ajuns la o creștere economică sustenabilă prin relaxări fiscale și monetare
    Relaxările fiscale și monetare nu aduc creșterea economică pe termen lung și ar trebui să reprezinte doar timpul cumpărat de politicieni pentru reformarea structurală e economiei, spune Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.
   Societatea cere de la clasa politică o creștere economică mai ridicată, care să aducă România în rândul țărilor din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu poate fi atins prin relaxări fiscale și monetare, crede economistul Lazea.
    "Toată lumea vrea creștere economică mai mare. Cum ajungem acolo? Numai prin relaxări monetare și fiscale? Niciodată, nicio țară, n-a ajuns la o creștere economică sustenabilă prin relaxări monetare și fiscale. Ele folosesc politicienilor pentru a câștiga timp în care să aplice reforme structurale", a declarat Lazea, la o conferință pe tema creșterii sustenabile, organizată la Banca Națională a României.
    În acest an, statul a scăzut TVA la alimente, iar de la anul va reduce cota generală, cota pentru chirii, precum și impozitul pe dividende, în paralel cu creșterea salariilor bugetarilor. Acest lucru a născut temeri că deficitul fiscal ar putea depăși pragul de 3% din PIB în 2016. Îndatorarea țării peste pragul actual de 40% ar aduce o creștere a cheltuielilor cu dobânzilor și ar lega România cu "cătușe de aur" în privința spațiului fiscal, în opinia lui Lazea.
    Economia României are un potențial de creștere anuală de aproximativ 3% în prezent, față de peste 5% înainte de 2009. Fără reforme structurale, care să vină peste un cadru macroeconomic stabil, nu putem ajunge la potențialul de dinainte de criză, spune economistul BNR.
    Potențialul de creștere economică a scăzut pe fondul scăderii populației, al reducerii investițiilor străine directe și al deteriorării sistemului de învățământ, spune Lazea.
    Dacă în ultimii ani de dinainte de căderea comunismului se nășteau, în medie, 300.000 de oameni pe an, care au intrat în piața muncii în perioada de boom economic, în 1990-1995, numărul nașterilor a scăzut cu 110.000. Cei născuți în anii '90, mai puțini, sunt tinerii care au intrat în acești ultimi ani pe piața muncii.
    Investițiile străine directe s-au redus drastic după declanșarea crizei. Dacă am fi păstrat valoarea anuală din 2008, acum România ar fi avut cu 25 de miliarde de euro mai multe investiții străine în economie, arată Lazea.
    "Învățământul s-a stricat (...) Suntem cei mai slabi din Europa", spune Lazea, pe baza testelor PISA privind competențele elevilor.
    Pentru a crește potențialul economic, România trebuie să atragă mai multe investiții și să stimuleze preponderent investițiile, mai degrabă decât consumul, crede economistul BNR.
    Reforma educației și sănătății ar crește productivitatea forței de muncă. Natalitatea ar trebui stimulată, iar declinul demografic ar putea fi oprit inclusiv prin imigrație. Lazea a dat exemplul refugiaților sirieni, care sunt "masiv educați", și ar putea fi integrați în forța de muncă.
    Productivitatea ar crește din reducerea risipei energetice, pentru că România consumă de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea produsă decât media UE, dar și prin construirea a două autostrăzi de la Est la Vest și de la Nord la Sud.
    Clasa politică este reticentă în a adopta astfel de reforme, pentru că n-ar aduce beneficiile electorale pe care le aduc alte măsuri, dar argumentul este fals, spune oficialul BNR.
    "Aparent, factorul politic nu vrea să se apuce decisiv de una dintre ele (dintre reforme), pentru că are impresia că nu aduce voturi. Este fals! Politic, aduc mai multe dividende decât fluierături (...) Aduce beneficii unui număr mai mare de votanți, oricare dintre reforme", a mai spus oficialul BNR.

http://www.profit.ro/stiri/economie/ionut-dumitru-consiliul-fiscal-cresterea-consumului-contureaza-acelasi-scenariu-de-dinainte-de-criza-14470670 (http://www.profit.ro/stiri/economie/ionut-dumitru-consiliul-fiscal-cresterea-consumului-contureaza-acelasi-scenariu-de-dinainte-de-criza-14470670)
Ionuț Dumitru, Consiliul Fiscal: Creșterea consumului conturează același scenariu de dinainte de criză
   Consmul crește ca Făt-Frumos în România, după ani în care românii nu prea au avut bani de cheltuit. Acest lucru ar putea crea o situație similară celei de dinainte de criză, când economia s-a supraîncălzit și apoi s-a risipit.
   "Avem o creștere economică bazată în special pe consum. Investițiile sunt în suferință", spune Dumitru, care remarcă o scădere abruptă a investițiilor statului.
   Creșterea actuală accelerată a consumului naște comparații cu perioada de dinainte de criza din 2009-2010, când economia s-a supraîncălzit, apoi a făcut implozie. În 2008, rata de creștere reală a PIB era de 8%, iar în 2009 economia a căzut într-o recesiune adâncă, cu o rată negativă de 7%. Dacă consumul creștea atunci cu rate anuale de 10-12% și economia cu 6-8%, în prezent consumul crește cu 5%, la un avans economic de aproximativ 3%.
   "Pare a se contura același scenariu de dinainte de criză", a declarat Dumitru la o conferință pe tema creșterii sustenabile, organizată la Banca Națională a României.
   Creșterea consumului va fi alimentată în continuare de salariile mai mari ale bugetarilor, dar și ale angajaților din mediul privat, pe fondul celui mai ridicat sentiment al încrederii de după criză, spune președintele Consiliului Fiscal, instituție menită să avertizeze guvernul asupra derapajelor fiscale. Cresc salariile, crește și creditarea. "Volumele noi de credite arată că avem o activitate foarte dinamică", spune Dumitru. Cel mai mult crește creditul în lei, cu o rată anuală de 25%.
   Dacă în privința consumului România arată rate ridicate de creștere, investițiile sunt mult mai problematice, deși privații au pus mai mulți bani în economie. Statul, însă, cheltuiește din ce în ce mai puțini bani pentru proiectele de infrastructură.
    "Investițiile publice sunt la minimum, probabil o să avem minimumul ultimilor 10 ani", a mai spus Dumitru.

De va incapatanati sa vreti autostrazi ?...
Autostrazile nu voteaza, bugetarii - da.
Hai sa ghicim de unde se vor taia 5 miliarde de lei... :(

http://www.mediafax.ro/social/deputatii-discuta-miercuri-un-amendament-al-psd-de-majorare-cu-10-a-salariilor-tuturor-bugetarilor-14881182 (http://www.mediafax.ro/social/deputatii-discuta-miercuri-un-amendament-al-psd-de-majorare-cu-10-a-salariilor-tuturor-bugetarilor-14881182)
Deputaţii discută miercuri un amendament al PSD de majorare cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor
Comisiile de muncă şi sănătate ale Camerei Deputaţilor au adoptat, marţi, un amendament al PSD prin care se propune majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, propunerea urmând să fie dezbătută miercuri în plenul Camerei Deputaţilor.

   Amendamentul a fost depus la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 35/2015 privind creşterile salariale în sistemul sanitar. "PSD, prin deputatul Adrian Solomon, a venit cu un amendament privind creşterea cu 10% a salariilor în sistemul bugetar, de la 1 decembrie 2015 (...). I-am întrebat pe reprezentanţii ministerelor Muncii şi Finanţelor dacă această măsură este sustenabilă. Ministerul Muncii a spus că susţine amendamentul, iar Ministerul de Finanţe că nu poate susţine acest amendament, pentru că ar crea, pentru anul 2016, un deficit de cinci miliarde de lei, care ar putea fi acoperit fie cu tăieri, cu reduceri de la alte capitole de cheltuieli, fie prin prorogarea intrării în vigoare a unor măsuri de relaxare fiscală", a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PNL Cristina Pocora, membru al Comisiei de muncă.
    Deputaţii PNL au cerut un răgaz de o săptămână, în aşa fel încât Ministerul de Finanţe să îşi facă analiza şi să se pună de acord cu Ministerul Muncii, a menţionat Pocora, opinând că viitorul guvern ar trebui să spună dacă există bani pentru această măsură. Ea a precizat că, în condiţiile în care Guvernul nu ar dispune de banii necesari, ar trebui să se ştie care va fi costul măririi salariilor şi la ce anume ar trebui să se renunţe pentru adoptarea acestei măsuri.
    "PSD a votat acest amendament, nu a dorit niciun fel de dezbatere cu cifrele pe masă, prin urmare mâine (miercuri - n.r.) proiectul de lege va intra în şedinţa de plen. Noi ne-am abţinut, pentru că abordarea PSD nu a fost una transparentă, ci politicianistă, înainte să plece de la guvernare pârjolesc România pentru ultima dată. În acest context în care cetăţenii ne cer responsabilitate în stradă, ar trebui să luăm o decizie responsabilă, cu cifre reale pe masă şi dacă sunt bani să acordăm această majorare de salarii, iar dacă nu sunt să ştim să ne asumăm şi să vedem care este situaţia reală. (...) PSD vrea să arunce o gogoaşă electorală", a mai susţinut Cristina Pocora.
     Ea a adăugat că propunerea ar trebui reîntoarsă la comisie, iar noul guvern să spună dacă sunt bani pentru această majorare.
     Potrivit deputatului PNL, în comisii au fost înregistrate 21 de voturi "pentru" şi 8 abţineri.

Uite cum au mers investitiile din 2009 incoace...
(http://i.imgur.com/XDpyeWK.jpg)
Din 2012, odata cu venirea lui Ponta, investitiile au venit in nas...
Si chiar daca programul initial din fiecare an arata bine, executia a fost mai proasta de la an la an. Dovada de maxima competenta...

Acum sa vedem si cum e cu ponderea veniturlor bugetare in PIB, exemplu anul 2013.
(http://i.imgur.com/FhpKK5v.jpg)

Deci suntem cu 13% sub media UE. (Foarte frumos podul/tunelul ala din Danemarca, dar uitati-va care sunt veniturile bugetare la ei...Duble fata de ale noastre.)
Iar noi taiem masiv taxele si impozitele, deci in 2016 este posibil sa scada la 30%.
Marim serios salariile, dam si pomeni, asa ca pentru investitii ce mai ramane ?!...
Si desi veniturile bugetare scad ca pondere in PIB, sindicatele tipa sa crestem alocarile bugetare la minim X% pentru sanatate, minim y% pentru educatie etc., la fel ca in vest...
Astept cu interes primul sindicat care sa ceara impozite ca in vest... :D

Deocamdată "se taie" din pensiile voastre private pe care le veţi lua peste 20-30 de ani...

http://www.profit.ro/stiri/social/noul-guvern-asterne-linistea-peste-pensiile-private-contributia-nu-mai-urca-putin-ci-ingheata-de-tot-14474197 (http://www.profit.ro/stiri/social/noul-guvern-asterne-linistea-peste-pensiile-private-contributia-nu-mai-urca-putin-ci-ingheata-de-tot-14474197)

Noul Guvern așterne liniștea peste pensiile private: Contribuția nu mai urcă puțin, ci îngheață de tot

Contribuția transferată din sistemul public de pensii către fondurile de pensii private obligatorii nu va mai crește, anul viitor, nici măcar la 5,5%, oricum sub nivelul promis de 6%, ci va fi înghețată la 5%. În varianta de buget pregătită de fostul guvern, cota alocată pensiilor private obligatorii (Pilonul II) era urcată de la 5% la 5,5%.

Prima estimare MF,  buget 2016:
crestere economică 4,1%
deficit creștere salarii sistem public 0,4% din PIB
investiții 5,1% din PIB
deficit bugetar ESA 2,8% din PIB
O singură nelămurire: de ce deficit?!

Vorbești serios ?

Oricum deficitul cash este 2,8.
Deficitul ESA este (sau încearcă ei să îl coboare la) 2,95% din PIB. Cam pe muchie....

Astea sunt datele.
Întrebarea rămâne, de ce deficit?!
Plec de la un excedent de 1,8% din PIB și construiesc un buget cu deficit de 2,8% din PIB?!  La un impact de - 0,4% din PIB, cade și mitul că doctorii și profesorii aduc deficitul  :D

Păi este simplu.
Noi reducem impozitele dar creştem cheltuielile.

Veniturile bugetare scad de la 33,2% la 31% din PIB prin reducerea TVA, diferite accize, "taxa pe stâlp"  etc.

Cheltuielile bugetare cresc la aprox. 34,1% prin creşterile de salarii (25% sănătate, 15% educaţie, 10% toţi ceilalți bugetari. 1,2 milioane cu totul), creşterea pensiilor cu 5% şi creșterea cheltuielilor de apărare la 1,7% din PIB (oricum sub cei 2% ceruţi de NATO)

Fă tu scăderea...

P.S.
Nu ştiu de unde ai luat tu datele, dar ministrul Finanțelor spune că deficitul ESA va fi 2,95%.

P.P.S.
În condițiile astea clauza de deficit +0,5% pentru infrastructură este doar un vis umed. :(
UE nu acceptă sub nici o formă depăşirea pragului de 3%.

LE
Uitasem de pensii....

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3705662 (http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3705662)

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal:
    "Daca luam in calcul toate masurile legislative adoptate deja de Parlament, calculele arata ca deficitul sare de 3 la suta, poate in jur de 3,2 - 3,3 la suta din PIB, deci ca sa ajungem la un deficit de 2,95%, asa cum s-a prezentat de catre Guvern, ar trebui facute niste economii pe undeva."

Quote from: jalemare on December 03, 2015, 11:19:16 PM
investiții 5,1% din PIB

Păi uite unde se fac economii...
În bugetul iniţial pe 2015 investiţiile au fost programate undeva între 6,3% şi 6,7% din PIB (vezi pe pagina precedentă, este un grafic cu vreo două postări înainte de a ta).
Deci la anul " economisi" minim 1,2% la investiţii.

Şi tot pe graficul menţionat se vede că la 8 luni din 6,4% din PIB erau realizate doar 2,1%.
Păi de aici avem excedentul de 1,8%. Pentru că nu am fost în stare să facem  investițiile. Dovada este în peste tot pe forum, la toate proiectele...
Şi stai liniştit, nu rămâne excedentul...
De 25 de ani s-a verificat în fiecare an că în decembrie statul cheltuie cât într-un trimestru... :(

Cum scad veniturile dacă PIB nominal și PIB real cresc?
Știu singur sa citesc cifrele, nu am nevoie de interpretări.
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?!  De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?
De ce nu spun că politica monetară este principala cauză a crizei din ultimii ani?
De când, sau unde, politica fiscală se face în funcție de politica monetară?!
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?
Ce înseamnă pentru România, raportat la angajamentele asumate, în ochii partenerilor, un deficit dublu decât cel stabilit?
BNR a cheltuit peste zece miliarde de euro, în ultimii șase ani, pentru încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht. Cel cu stabilitatea cursului valutar, a meritat oare?
Eu nu aș accepta nici măcar 0,1% deficit bugetar atât timp cât cheltuielile publice pot fi ajustate, economia subterană și evaziunea fiscală sunt estimate la 15% din PIB și gradul de colectare al TVA se târăște pe la 50%!

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Cum scad veniturile dacă PIB nominal și PIB real cresc?

Veniturile nominale pot să crească, dar ca pondere în PIB scad. Tocmai pentru că PIB-ul creşte mai repede.
Dar văd că nu te întrebi cum cresc cheltuielile... :D

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AMȘtiu singur sa citesc cifrele, nu am nevoie de interpretări.

Se pare că nu ştii...

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?! 

Nu este pomenit nici un reprezentant al BNR.
Google search şi afli ce este Consiliul fiscal...

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?

Conform legii privind organizarea şi funcţionarea BNR, obiectivul lor este stabilitatea preţurilor.
Acum 20 de ani inflația sărea de 300% pe an, acum este pe la 0%, deci l-au atins.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?
Ce înseamnă pentru România, raportat la angajamentele asumate, în ochii partenerilor, un deficit dublu decât cel stabilit?

Aici sunt de acord cu tine.
Voi veţi plăti deficitele iresponsabile decise de un Parlament iresponsabil, care va duce datoria publică la 43% anul viitor, iar în 2017 probabil la 46%.
Deficitul se justifică doar dacă îl faci pentru investiţii care măresc productivitatea unei ţări. De exemplu autostrăzi.
Altfel sunt bani tocaţi inutil, pe care îi vor plăti urmatoarele generații.

Se putea si mai bine,dar ca valoare nominala 38 mld se apropie de cei 40 mld lei ,suma maxima atinsa in 2014 ce a fost cea mai mare acordata pentru investitii din altimii ani ,adevarat cu o  bun procent de atragere a fondurilor europene.Nu cred ca se putea mai mult cu artificiile bugetare :scadere tva.,cresteri salariale etc.
Important ca se cheltuiesc acesti bani altfel nu ramine decit un procent irelevant din pib ,buget .

Despre cheltuieli mi-am exprimat clar punctul de vedere.
Ca și pondere în cheltuielile publice, cheltuielile de personal, investițiile, cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă fiecare cam 20%, e loc de întors, mai ales la partea din urma.
Mulțumesc de recomandarea referitoare la Consiliul Fiscal, eu făceam referire la unul dintre posturile anterioare, cel cu Lazea. Dacă tot îți place dl. Dumitru, poate îl întrebi de ce a publicat raportul anual abia în noiembrie, deși trebuia să o facă, cel mai târziu, în luna aprilie.
Nu, BNR nu si-a atins în nici un an ținta de inflație propusă, nu a livrat în nici un an prețuri stabile. Chiar și în acest an sunt mult sub ținta propusă.
Partea cu "nu știi" aș trece-o la una dintre categoriile mică neatenție sau ore târzii.
Toate cele bune!

Quote from: jalemare on December 03, 2015, 11:47:36 PM
Astea sunt datele.
Întrebarea rămâne, de ce deficit?!

Spre a scurta discutia, permite-mi sa propun raspunsul scurt:
Pentru ca instabilitatea politica si imaturitatea democratiei existente in Romania nu pot duce decat la politici fiscale prociclice.

Se apropie alegeri, economia merge, banii sunt ieftini pe piete => betie de cheltuieli, indatorare fara cap.
Urmeaza o recesiune, se scumpesc banii => taieri, colaps economic, saracie.
Si de la capat.

Cu alte cuvinte, reprezentantii nostri, care conduc statul se comporta cu bugetul statului cam la fel cum ne comportam noi cu bugetele personale (vezi bula de consum din 2006-2008, urmata de prabusirea in "criza")

+1, istvan78 :)

Iar toate masurile astea prociclice ne lasa fara nici un spatiu de manevra daca se va intampla ceva rau.

Manualul spune ca atunci cand ai recesiune trebuie sa reduci impozitele si sa cresti investitiile.
De unde naiba sa mai reduci daca tu le-ai taiat atunci cand economia acelereaza (adica acum) ?
De unde naiba sa cresti investitiile daca tu pe crestere economica de aproape 4% urci datoria publica la peste 40% din PIB ?

Singura masura logica si corecta dpdv economic era sa ca tot ce ai in plus sa fie folosit pentru reducerea datoriei publice.
Ce ne-am fi facut in 2009 daca datoria publica ar fi fost atunci de 40%, nu de doar 18% cum din fericire a fost ?

Deficitul ar fi trebuit dus in 1%-1,2% si trebuia obtinuta clauza de reforma structurala de 0,5% pentru investitii.

Dar cu un Parlament care nu numai ca nu cunoste legile economice, dar nici macar nu ii pasa de ele, ajungi in halul in care suntem.

Pun aici o postare luata din Parcare, isi are locul mai bine aici.

Quote from: mhCoder on December 04, 2015, 08:56:49 AM
Investiile statului (din buget şi din fonduri UE) scad în legea bugetului din 2016 la 5,1% din PIB (37,7 mld. lei) de la 6,3% din PIB (44,8 mld. lei) cât era prevăzut în legea bugetului pe 2015. În schimb, cheltuielile de personal cresc ca pondere în PIB de la 7,3% anul acesta la 7,7% din PIB anul viitor.

Tot articolul aici  http://www.zf.ro/eveniment/mai-multi-bani-pentru-salarii-surpriza-bugetului-ciolos-investitii-in-scadere-fata-de-2015-14908418

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Văd mai sus recomandări făcute de reprezentanți ai BNR, ce treabă au ei cu politica fiscală?!  De ce nu au reușit niciodată, în 25 de ani, să - si atingă obiectivul fundamental, pentru care sunt plătiți?

BNR sunt printre putinii care au reusit sa faca miracole in Romania. Romania este unul din putinele cazuri in care o banca nationala a reusit sa reduca o inflatie structurala cu trei cifre in teritoru optim (<5%) fara o reconstructie monetara completa (cum, de exemplu, a facut Bulgaria sau balticii). Asta a fost obiectivul lor fundamental al institutiei (dezinflatia), si le-a reusit 100%. Daca acum 15 ani am fi spus cuiva ca am avea o inflatie constant sub 5% intr-un deceniu si jumatate s-ar fi uitat la tine ca si cum ai fi venit de pe luna. Daca in 2000 ai fi spu cuiva ca inflatia va fi suficient de mica incat sa se poata gandi la credite in lei de orice fel pe termen mediu in doar 5 ani, ar fi ras de tine. Daca spuneai cuiva in 2000 ca in 15 ani leul va fi moneda preferata pentru credite imobiliare (si vorbim de acelasi leu (RON e doar o noua forma de ROL, nu a trecut printr-o reconstructie a masei monetare de la zero)) ar fi ras de tine (asta daca n-ar fi ras pentru ca sugerai ca ideea de credit de lunga durata in Romania e posibila macar).

BNR s-a apucat sa faca asta la sfarsitul lui 1997, inceputul lui 1998, cand a primit uneltele. Inainte de 1997, pur si simplu nu a avut uneltele respective, BNR nefiind independenta si neputand avea o politica monetara (care era, inca, apanajul Guvernului). Si seria de date arata un singur lucru: succes complet si total. Indiferent de piata, boom sau bust, indiferent de politicieni, trendul este exact cel din obiectivele BNR.

Cat despre tintirea directa a inflatiei, adoptata in 2005, da, nu s-au incadrat decat de doua ori in tinta. Dar il tin minte pe Isarescu la conferinta de presa in care au introdus tintirea directa ca mecanism au spus ca tinta e ultra-optimista tocmai pentru a fi un semnal agresiv pentru toata lumea din piata. Si a mers. Acum 10 ani aveam o rata a inflatiei stagnand la nivele ridicate, cu o disciplina monetara laxa. Azi avem stabilitatea preturilor de consum la un nivel absolut rezonabil global. Ba chiar vorbim de deflatie.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De ce nu spun că politica monetară este principala cauză a crizei din ultimii ani?

Pentru ca nu e adevarat, de-aia.

Criza din 2008-2010 a fost cauzata in principal de o reglare EXTREM de brutala si de rapida a unui dezechilibru imens intre "intrari" si "iesiri", adica de o corectare extraordinar de rapida si de brutala a unui deficit urias al balantei de plati.
Adica, inainte de 2008, Romania consuma muuult mai mult decat producea (-14.7% din PIB era gaura anuala in contul curent in 2007, Romania importand de 1.67 ori ce importa). Cum se acoperea gaura uriasa? Prin bani foarte ieftini, intrati pe trei canale - investitii straine foarte mari, credite date de banci straine bancilor locale pentru distributie mai departe si (intr-o masura mica) remitente. Investitii care, in mare parte, au secat dupa Lehman Brothers. Bani ieftini care s-au topit imediat, la fel, dupa L.B. - directia banilor s-a intors de la banci->state fix invers, state->banci.

Mai nasol a fost ca dezechilibrul asta imens a fost imflamat de o bula imobiliara imensa, in care, pretul pe metru patrat locuibil a urcat din 2000 pana in 2007 cu cea mai mare rata anuala din istorie. Nu din istoria Romaniei, ci din istoria lumii - practic vorbim de o bula comparabila cu tulipmania olandeza. Multe din investitiile de mai sus (bani ieftini) s-au dus in speculatii imobiliare, care au explodat, efectiv evaporand banii.

Ce putea face BNR? Am auzit urmatoarele optiuni:

1. Sa deschida tiparnita? Pentru ce? Gradul de utilizare a capacitatilor de productie a stat constant la 75+%, nu vorbim de o criza de supra-productie de vreun fel; practic caderea consumului a venit din caderea consumului provenit din importuri. O deschidere a tiparnitei, in conditiile in care toti banii s-ar fi dus in conversii valutare pentru sustinerea importurilor, neavand acoperire, ar fi explodat cursul de schimb, facand situatia post-tiparnita egala cu cea pre-tiparnita. Tiparniteala ar fi functionat DOAR daca Romania avea capacitati de productie nefolosite masiv si/sau capacitati a caror utilizare s-a prabusit in timpul crizei. N-a fost cazul.

2. Sa scada drastic rata de politica monetara. Asta n-am inteles-o niciodata la nivel macro, pentru ca nu face sens. In conditiile in care banii se evapora, si deci devin mai scumpi, si ai capital speculativ care fuge inspre economii consolidate, singura solutie sa tii banii straini din Romania in Romania este crescand dobanda de politica monetara; directia fluxului de bani in 2007 era CONSOLIDATE -> EMERGENTE; in 2008 s-a invartit in CONSOLIDATE <<-- EMERGENTE. Singura solutie sa reduci amplitudinea sagetii era cu o crestere a dobanzii; tarile din vest (consolidate), aveau luxul a fi "varful" sagetii, asa ca au putut scade dobanda pentru a-si consolida economia prin masuri fiscale (esuate, in mare parte). Romania n-a avut acest lux niciodata. Daca BNR facea asta, am fi avut un "capital flight" urias, facand, pana la urma, banii inca si mai scumpi pentru economia reala.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
De când, sau unde, politica fiscală se face în funcție de politica monetară?!

Din clipa in care taxele s-au platit cu bani si nu cu capre si oi. Acum vreo 3000 de ani. Pentru simplul motiv ca nu poti sa platesti si sa taxezi moneda pe care n-o ai/emiti. Toate teoriile economice, dar absolut toate, de la Keynes la monetaristi, vorbesc, ca mare parte a teoriei, despre legatura intrinseca si relatia stransa intre fiscal si monetar. PF depinde de PM si PM depinde de PF. Asa ca PF se face in functie de PM si PM se face in functie de PF. Punct. In momentul in care vorbesti de politici monetare pro-cicilice si contra-ciclice, ai legat fiscalitatea de moneda; si cu asta basta. Ai vreo alta idee? Pune-o pe hartie, dovedeste-o si daca totul iese or sa te invite intr-un decembrie la Stockholm sa-ti dea o medalie.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Ce înseamnă pentru generațiile viitoare un deficit spre 3% din PIB?

Deficit => datorie publica;
Foarte pentru neofiti, daca (deficitul + dobanzi) > rata de crestere a PIB, avem o acumulare a datoriei publice, care la un moment dat va fi nesustenabila. 3-4% din PIB ca deficit este la limita de sus a sustenabilitatii cu ratele curente de crestere, asa ca, daca ajungem la un asmenea deficit, am face bine sa fim siguri ca deficitul respectiv nu e structural, adica nu vine din cheltuielile comune de functionare ale statului, ci ca se duce in investitii care sa creasca rata de crestere (sa accelereze cresterea) PIB. Atat. BNR a spus asta de vreo 20 de ori pe an in ultimii 10 ani.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
BNR a cheltuit peste zece miliarde de euro, în ultimii șase ani, pentru încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht. Cel cu stabilitatea cursului valutar, a meritat oare?

Bancile nationale nu cheltuiesc nici valuta proprie, nici valuta straina. Valuta proprie o genereaza si o distrug; valuta straina functioneaza ca contra-partida la valuta-proprie, rezervele acumulandu-se sau scazand; singura situatie in care BNR ar cheltui valuta ar fi daca si numai daca leul nu ar fi convertibil.

BNR are valuta straina ca contra-pondere (partiala) la leii aflati in circulatie in Romania. Ce poti spune e ca rezervele internationale ale BNR au scazut intre 2009 si 2015. Doar ca... nu e adevarat. In noiembrie 2015, rezervele Romaniei erau de 32.1 mld. EUR in 12/2015 fata de 28.7 mld. in 11/2009 si 28.2 mld. EUR in 11/2008. Deci BNR a acumulat valuta ca urmare a politicii monetare (care a inclus încadrarea în limitele prevazute de unul dintre criteriile prevazute în tratatul de la Maastricht).

BNR face profit/pierdere, dar (in principal) din cu totul alta sursa decat politica monetara (din politica monetara castiga o foarte, foarte mica suma, de ordinul catorva milioane de dolari anual din ceea ce bancherii numesc senioraj). BNR e banca bancilor - operatiunile intre bancile comericale si BNR putand genera profit sau pierdere pentru BNR; BNR a fost pe profit in ultimii ani, si, oricum, chestia asta n-are vreo legatura cu cursul leu/euro sau cu politica monetara.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 01:06:41 AM
Eu nu aș accepta nici măcar 0,1% deficit bugetar atât timp cât cheltuielile publice pot fi ajustate, economia subterană și evaziunea fiscală sunt estimate la 15% din PIB și gradul de colectare al TVA se târăște pe la 50%!

BNR nu are cum sa dicteze constructia bugetului, desi cred ca vei gasi o gramada de BNR-isti care vor fi de acord cu tine. Altii vor spune ca e o idee buna mentinerea unui deficit de 2-3%, in conditiile in care mare parte merge la investitii.

Problema e ca e foarte greu sa ajustezi cheltuieli publice fara ca efectiv sa tai servicii publice esentiale (doctorii si profesorii se plang de salarii prea mici; investitiile publice stagneaza), iar imbunatatirea colectarii cere pe de-o parte bani pe partea de enforcement si bani pe partea de statistica.

Quote from: jalemare on December 04, 2015, 08:15:20 AM
Ca și pondere în cheltuielile publice, cheltuielile de personal, investițiile, cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă fiecare cam 20%, e loc de întors, mai ales la partea din urma.

"Cheltuielile cu bunurile si serviciile" sunt privite ca si cum ar fi doar masini cu girofar si benzina si deplasari in strainatate. Mare parte din banii astia se duc pe medicamente din sistemul sanitar romanesc, inclusiv pe mecanismul de compensate si gratuite. Titlul 20.04.

Chapeau, maitre !

Cred că jalemare are credite în CHF şi de aia este pornit împotriva BNR...:)

Cifre oficiale pentru bugetul 2016 :

Cheltuielile bugetare cresc cu 15,8 mld. lei (din care 13 mld. din "măsuri adoptate de Parlament şi de Guvern")

Veniturile cresc cu 3, 65 mld. lei (la 231,2 mld.lei) desi veniturile din TVA scad cu 4,7 mld. lei

Deficit ESA 2,95% (de la 1,4%)
Deficit cash 2,8% ( de la 1,2%)
Deficit structural 2,73% (de la 0,7% !!!)

Cheltuielile de INVESTITII 37,686 mld. lei (de la 33,7 mld. estimat a se realiza în 2015)

Un articol din Hotnews despre bugetul pe 2016. In articol apare un tabel cu previziuni pana in 2019.
http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20643663-bugetul-2016-transporturi-cati-bani-sunt-unde-duc-deficitul-bugetar-urias-spulbera-sansele-scenariului-optimist-din-master-plan.htm

"Cheltuielile cu bunurile si serviciile" sunt privite ca si cum ar fi doar masini cu girofar si benzina si deplasari in strainatate. Mare parte din banii astia se duc pe medicamente din sistemul sanitar romanesc, inclusiv pe mecanismul de compensate si gratuite. Titlul 20.04.
[/quote]

Adevarat, piata farmaceutica are o valoare de aproximativ 3 mld.Euro. Medicamentele cu prescriptie care fac obiectul compensarilor reprezinta cam 85% din aceasta valoare, deci 2,5 mld. Daca luam o medie a compensarilor de 40%, rezulta 1 mld Euro efort bugetar.

ps : excelente comentarii, o placere sa le parcurgi.

Statul social...
59,2% din cheltuielile bugetare merg la salarii si cheltuieli sociale
(http://i.imgur.com/Q4tQhTf.jpg)

Iar statul a dat dovada in 2015 de o generozitate aproape fara margini...
Sau cu o margine foarte ridicata, de 13,2 mld. lei...
Nici o crestere procentuala (cumulat de la inceputul anului in cazul cresterilor in etape) nu este "single-digit"...
(http://i.imgur.com/vXBXeAz.jpg)

Astept legea prin care Parlamentul sa voteze cresterea PIB-ului cu 25%...

E de bine, acum suntem toți macroeconomiști  :D

@vancouver....

Imi tot dai exemple din Germania.....sa stii ca suntem in Romania. Nu avem munca la negru pentru ca salariile sunt foarte mici.
In schimb se practica altceva la noi: angajarea pe salariul minim si suplimentare la negru.
Cati cunoscuti aveti in situatia asta, si cati care lucreaza la negru complet?

Pfa si jumatate de norma? Nu cumva treaba guvernului e sa ia masuri sa combata acest lucru?

Cresterea salariului minim ar fi adus o crestere pe hartie a veniturilor bugetare! Exact cum scaderea tva le-a scazut tot pe hartie.

Poate pt unele firme, cei 100-200 lei (full cost) le-ar fi pus probleme, dar sa nu uitam ca reducerea TVA le scade costurile cu investitiile.
Totusi, europa are nevoie de forta de munca ieftina.
Si a noastra e mai ieftina decat cea a imigrantilor.

Daniel Daianu: Noua macroeconomie a bugetului. Incotro duce? (http://m.hotnews.ro/stire/20646515)
In linii mari vorbim de bugetul vechiului guvern...

Haideti sa dam un ochi pe Legea nr.69/2010, legea responsabilitatii fiscal-bugetare, articolul 6.
''Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;
b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menţinută sub rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
f) în cazul în care se majorează cotele de impozitare, creşterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu creşterea nominală a veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară. Creşterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul următor celui în care au fost majorate cotele de impozitare şi numai după ce Consiliul fiscal a avizat estimările referitoare la creşterea nominală a veniturilor bugetare;
g) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente;
h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.''
Daca noul buget anunta o crestere a cheltuielilor publice cu 6,8%, raportat la 2015, si estimarea cresterii PIB nominal este putin sub 6%, vor abroga aceasta lege?!
Sau macar literele de dupa litera c)?
Ca altfel nu se incadreaza in cutumele legale   :D

Toate legile date de Parlament prin care "a dat" cu marinimie in stanga si in dreapta incalca alte dispozitii ale LRFB.
Toate rectificiarile bugetare din ultimii ani au incalcat LRFB.
Au incalcat LRFB si bunul simt economic, si au pus Romania cu spatele la zid in cazul in care, Doamne fereste, se intampla ceva rau in lumea asta nebuna... :(

Dar cui ii pasa ?
LRFB nu are drept de vot...
Cine sa protesteze? Consiliului Fiscal ? Aia 5 nu sunt destui nici pentru a ocupa o masa la restaurant...

Pai in vara au protestat cu totii.
Acum, acelasi cod fiscal, a devenit brusc comestibil?
Ai vazut cuantumul pentru suplimentarea pensiilor militarilor/politistilor?
4,9 miliarde lei, anual  :lol:
Eu mai spun doar atat:
-crestere economica 4,1%=utopie, nu va fi nici la jumatate
-deficit ''doar'' 2,95%, niciodata fara a renunta la investitiile propuse; daca ne gandim ca deficitul inseamna 22 mld.lei si veniturile bugetare sunt estimate la 231 mld.lei, practic deficitul raportat la veniturile bugetare trage spre 10%; enorm...
-eventuala implementare a salariului minim 1.200 lei dezastru; asta ar lovi exact in categoriile cele mai napastuite, muncitori necalificati, tineri sub 30 de ani-categorie la care somajul inregistreaza o cifra draconica: 25%! pana la urma stie piata sa regleze salariul minim... da' chiar asa, daca ar creste salariul minim cu 150 lei cum s-ar distribui cresterea? pai cam 50 lei la om si 100 lei la buget. pentru unii pare ca merita  :lol:

Moise Guran vine cu o presupunere destul de credibila pt sursa celor 2mld pt autostrazi.
O analiza comparativa pe bugetul investitilor directe prin administratia locala ( responsabil Dancu, fost Dragnea):
2012- 10.1mld
2015 - 9.1 mld
2016 -8.8 mld.
El pleaca de la ideea ca in anii electorali bugetul asta merge peste 10mld tocmai pt a putea face mici lucrari pe la primariile prietene.
Aceste fonduri probabil erau prevazute de Ponta dar au fost taiate acum.
Ramane sa vedem daca se adevereste.

2 lucruri in schimb mi se par excelente ca principiu pe acest buget:
   -finantarea bisericilor din bugetele locale. Mi se pare perfect normal ca primarul sa stabileasca din banii care ii are daca ii da la biserici sau la altceva. Sunt curios daca parlamentul va amendat acest aspect.
  -ideea de a avea o suma care sa ii faca pe constructori sa se bata pe ea. E adevarat ca de cele mai multe ori statul e de vina pentru ca lucrarile stagneaza, dar sunt si destule firme care "trag mata de coada" pe santiere.

Am observat ca Ciolos a enumerat ca potentiale destinatii pt cele 2mld LugojDeva, SebesSibiu,Cturzii-TgMures,AutostradaTrasnilvania si CB.
Mi se pare ca a omis SebesTurda. Sper ca a fost o simpla omisiune, pt ca inca mai incurca santierele in lucru (explicabil totusi) si nu ceva intentionat.

Quote from: alecu26 on December 10, 2015, 12:53:34 PM
Prin psihologia lui (poate datorata lipsurilor) poporul roman doreste satisfactia imediata.

Tu dai exemplul cu Iphone. Eu am exemplul meu cu brânzeturile: tot ce avem specific e cu termen scurt de productie: telemea, cas, etc. Nimeni nu a avut curaj, resurse, ce o fi nevoie...sa produca brânzeturi in genul celor din Anglia, Olanda, Franta, italia care necesita maturare si de 1-2 ani.

Sunt perfect de acord cu tine. Acelasi lucru se vede si in agricultura, unde economia noastra nu prelucreaza materia prima produsa si exportam cereale si importam alimente. Din acelasi motiv a avut si un succes foarte mare programul prima casa... Cei mai multi se bucura ca dau doar 5% avans (si in plus se imprumuta chiar si pt acei bani), fara sa faca un exercitiu de economisire inainte, pentru macar 15% din suma totala, ca sa nu zic chiar 25%. Iar asta se poate schimba doar prin educatie, inca de la varste fragede. Si din pacate statul este un exemplu prost, merge constant pe deficit, se imprumuta ca sa poata cheltui mai mult, dar taie din investitii. La fel si populatia, in loc sa economisim si banii economisiti sa-i 'punem' la treaba sa se inmulteasca, preferam sa ne crestem foarte putin confortul si sa obtinem acea satisfactie imediata, care dispare la fel de repede cum a venit si apare o alta nevoie in locul ei. Practic e ca o dependenta.
Din pacate ce spuneam ieri despre cursul de schimb leu-euro se intampla mult mai repede decat credeam. Astazi euro a crescut la 4.53 ron. Am vazut ca a dezbatut si Moise Guran aceeasi problema a balantei comerciale, si efectul imediat este cresterea cursului euro. In mod sigur cresterea cursului va determina cresterea preturilor la produsele de import, deci si inflatie. Poate asa mai scade apetitul spre consum. E bine ca piata inca functioneaza in sensul ca se auto-regleaza. Din pacate nu o sa putem iesi din acest cerc vicios fara investitii. Din partea statului pentru cele mari, de interes public, de la investitori straini, dar si din partea noastra, indirect cumparand produse romanesti, sau direct, in companii romanesti.

Un alt exemplu de 'asa nu' - exportul de busteni :(
https://www.facebook.com/groups/1559590094319286/permalink/1665232813755013/ (https://www.facebook.com/groups/1559590094319286/permalink/1665232813755013/)

Haideti sa nu exageram importanta cresterii cursului de schimb din ultimele zile.

Pentru comparatie vedeti valorile din ultimii 3 ani (valoarea medie, respectiv val de sfarsit de perioada)
Anul   EUR - mediu   EUR - sf.per.   
2014       4,4446             4,4821   
2013       4,4190             4,4847   
2012       4,4560             4,4287   

Azi avem 4,53 fata de 4,48 la sfarsitul lui 2014 si 2013! Adica 1,24% in plus. Nu este nimic anormal sau tragic (pana acum).

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20659999-amendamente-fara-numar-bugetul-transporturilor-parlamentarii-cerut-dublarea-bugetului-investitii-alocari-fanteziste-insa-votat-doar-jumatate-verdictul-final-plenul-parlamentului.htm

Quote from: yetiman on December 11, 2015, 03:00:12 PM
Nu este nimic anormal sau tragic (pana acum).

http://www.biziday.ro/2015/12/11/cursul-creste-pentru-ca-trebuie-sa-echilibram-cumva-carul-pus-inaintea-boilor/ (http://www.biziday.ro/2015/12/11/cursul-creste-pentru-ca-trebuie-sa-echilibram-cumva-carul-pus-inaintea-boilor/)

In cazul in care conditiile externe raman pe aceeasi directie, nici acel curs de 4.7 nu mi se pare tragic. Am supravietuit noi revolutiei si perioadei de dupa, mai recent si crizei din 2008-2009. Pacat ca nu prea invatam din experientele astea.

Deloc tragic. Dimpotriva, o slabire cu 5-10% a leului fata de Euro ar fi foarte sanatoasa pentru noi acum, ca iar am dat iama in consum din importuri si cresterile salariale (care vor pune presiune si pe salariile din mediul privat) slabesc competitivitatea exporturilor noastre tocmai intr-o vreme cand cererea de consum la nivel global incetineste (jucatori mari din BRICS). Balanta comerciala a luat-o la goana in teritorui negativ si asta insemna din nou indatorare externa. Slabirea leului desigur ar frana importurile si ar impulsiona exporturile.

QuoteAmbasador american: Pentru a face o noua investitie majora la Craiova, Ford are nevoie de infrastructura
"Ford are nevoie de infrastructura in Romania, de drumuri mai bune, de conexiuni. Nu doar Ford are nevoie, ci si alte fabrici, precum Dacia. Pentru a face o noua investitie majora la Craiova care sa creasca productia fabricii semnificativ, Ford are nevoie de autostrazi care sa faca legatura cu Europa si de o mai buna infrastructura de cale ferata pentru a-si exporta masinile", a declarat Hans Klemm la Craiova.

http://www.wall-street.ro/articol/Auto/192345/ambasador-american-pentru-a-face-o-noua-investitie-majora-la-craiova-ford-are-nevoie-de-autostrazi.html#ixzz3u2qQ28fg

O lectura interesanta...

http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-2016.pdf (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-2016.pdf)

Niciodata Consiliul fiscal nu a fost atat de virulent:

Quote
Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, construcția bugetară aferentă anului 2016 (dar și proiecția acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr 69/2010 (LRFB) era menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv față de care România s-a angajat atât prin legislația națională în domeniu (LRFB), cât și prin semnarea unor tratate europene.

De altfel, proiecția bugetară curentă compromite însăși ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, în condițiile în care toate regulile fiscale statuate de LRFB sunt încălcate.

"Bolduirea" este cea din textul original.

Am spus că este o lectură interesantă...
Dar deloc optimistă. :(

http://m.mediafax.ro/politic/comisiile-de-buget-au-aprobat-majorarea-bugetelor-camerei-deputatilor-si-senatului-14919721

Voi ati fi vrut 81 de milioane la autostrăzi ?!...

Nţ !

Parlamentul e mai important...

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20670716-ugetul-stat-anul-2016-votat-parlament.htm

Ok, hai sa facem niste calcule bazate pe zvonuri cu privire la spaga si la marja de profit.

Eu am curaj sa spun ca am fi avut maxim 20 % in plus investitii finalizate daca spaga nu ar exista si patronii s-ar multumi doar cu banii de-o cafea. In viziunea mea nu e indeajuns. Noi nu producem nimic. Ma uitam in Japonia in 2010 cand am fost,fiecare satuc producea ceva. O tara fara resurse cumpara, transforma si vinde. E, au si ei datorii uriase, dar se descurca.

Noi ne punem problema fortei de munca, mai ales in vestul tarii. Deja? unde e mitul mainii ieftine de lucru din Romania? Sta la o bere calda. Si ma refer la toata tara. Nu avem 100 % populatie ocupata in vest.

Va rog sa ma contraziceti. Am concluzionat doar dupa zvonuri si stiri, plus  experienta personala.

Cand vb de coruptie nu banii care se pierd (dau/iau) e cea mai mare problema; ci incompetenta si dezinteresul pe care acest fenomen il creeaza!!! Deci categoric fara ani intregi de coruptie am fi avut mult mai multa infrastructura!

Da, dar parca am plecat cu discutia de la repartizarea banilor pe care ii avem. E usor sa dai cativa bani pentru Sebes Turda, dar apoi nu mai sunt bani pentru sistemul de ajutor social. Aici e problema mea. Moise Guran a facut un sondaj, intreband care dintre ascultatori ar renunta de 100 lei din salariu pentru mai multi ani pentru a se construi o retea veritabila de autostrazi. Binenteles ca sondajul a fost in favoarea autostrazilor, dar din pacate majoritatea este aceea care nici macar nu asculta/interesaza/mai rau,ei stiu deja cum stau lucrurile si statul trebuie sa dea.

Toti patronii se plang de competitia marilor magazine, insa evaziunea si preturile ridicate erau in favoarea lor. In ce investeau ei profitul? Calatorii in afara tarii? probabil.  Multe firme mari investesc in magazine si poate nu recupereaza banii initiali. La Mega Mall erau muncitori polonezi. Unde sunt muncitorii romani? Credeti ca nu i-au cautat in Romania? Competitia dintre magazinele mari au scazut preturile asa mult incat toata populatia a castigat de pe urma lor, asa cum statul Roman nu a putut face niciodata. Importuri ? De ce nu? Altii sunt mai eficienti decat noi.  Bio? sa fim seriosi. Am avut sere 10 ani, de mic, stana de capre 3 ani....numai bio nu este mancarea de la tarani.

Cea mai mare problema a noastra e tocmai ignoranta si parerea buna despre noi.
Dar suntem pe drumul cel bun...

Eu vad cresterea salariului minim pe economie in acelasi ritm ca si pana acum:50 lei acum, 50 peste 6 luni (nu 150 direct acum cum vroiau raposatii). In felul acesta, nu cred ca se sperie nici un angajator de costurile suplimentare, se asigura predictibilitate (care noua ne cam lipseste), si va creste diferenta fata de venitul minim garantat, care ii face pe multi sa stea bine-mersi acasa. In plus, sunt vreo 100 mil de euro in plus la buget... 


Magazinele mici se plang mereu. Dar asta e concurenta. Statul prefera sa ia mai mult de la mai putini, decat sa ia frimituri de la firme care azi apar si maine dispar. Oricum, evazionistii si acum folosesc tertipuri care mai de care mai inventive, iar masurile ANAF (si nu numai) i-au speriat pe multi...mult mai mult decat cei 1000 de lei pe care tb sa-i plateasca pt 1 angajat, intr-un an intreg.

Nu spun ca nu e nevoie de mici intreprinzatori, dar cei seriosi vor rezista mereu, si chiar vor prospera. Nu uitati ca vanzarile lor ar trebui sa creasca din moment ce TVA-ul s-a redus.

Stiu, toate aceste majorari, nu fac bine. Explozia consumului poate avea efecte nedorite, dar are BNR-ul grija si de asta. Un leu mai slab- importuri mai putine, exporturi mai mari!

Quote from: dr4qul4 on December 17, 2015, 07:27:54 PM
are BNR-ul grija si de asta. Un leu mai slab- importuri mai putine, exporturi mai mari!

Serios ?!...
Explica-le tu asta celor cu credite in valuta, mai ales in CHF, care oricum injura BNR, de parca nu ei au ales din proprie initiativa un credit in moneda care avea atunci cea mai mica dobanda pentru ca asa obtineau cel mai mare credit...

La 5 lei/euro o sa faca aia proteste  "ciobanesti"...

Quote from: teocharis on December 17, 2015, 02:49:38 PM
adevarul este ca...nu sunt bani.

datoria publica e deja la peste 40% din PIB, o jumate de criza din 2008 te duce lejer la peste 60% prin rigiditatille salariile construite in buget (In Ro este imposibil sa tai salarii!), iar de la 60% toboganul porneste ametitor pe panta Greciei.

nu suntem FR, IT, etc sa ne permitem datorii mari de 80-90% din PIB, capitalul este fricos la cel mai mic consemn se retrage, iar periferiile economice sunt parasite primele in cautarea de safe havens

Big Like !

Quote from: esendy on December 17, 2015, 12:06:29 PM
Nu ma intreba pe mine unde sa fi redus fonduri (puteau sa creasca taxe, nu doar sa taie cheltuieli). Nu este responsabilitatea mea sa gasesc solutii. Este treaba guvernului sa le gaseasca, dar BANI SUNT

Nu esendy, din pacate este treaba Parlamentului ales democratioc, cel care face legile in tara asta.
Iar anul asta a facut atatea legi "bune" (a marit salarii & pensi & alocatii etc. etc. si SIMULTAN a redus taxele) incat NU MAI SUNT BANI.
Guvernul actual este exact in situatia unui parinte al carui copil (Parlament) ia banii din casa si ii pierde la păcănele. El trebuie sa se descurce pentru casa si masa doar cu maruntisul de pe fundul buzunarelor... :(

@TibiV...eu am credit de casa...in Euro.

Cand l-am facut acum 5 ani am luat in considerare ca Euro poate ajunge candva la 5 lei. Puteam sa ma inham la o casuta la periferie, dar m-am bagat doar la 3 camere in Vitan,

fara cresterea euro, importurile o vor lua razna. Nu-mi convine, dar asta se va intampla.

dr4qul4, ştii foarte bine ce încerc să spun...

La vremea repectivă, la același salariu, aveai 3 opţiuni.

În lei - garsoniera sau 2 camere
În euro - 3 camere
În CHF - căsuţă la periferie

Tu ţi-ai evaluat corect riscul.
Cei cu CHF nu.

Nu s-or fi întrebat niciodată cum se face că plătind aceeaşi (la vremea aia...)  rată lunară pot cumpăra ceva de o valoare dublă ?
Nu s-au gândit că BNR poate încerca la o adică să ţină sub control cursul unei monede de referință pentru economia ţării, adică euro, dar nu poate face asta cu o monedă exotică ca CHF-ul sau moneda botswaneză ?

Iar acum dau vina pe BNR, nu pe lăcomia lor...

Eu mi-am închis ultimul credit în valută (USD, că încă nu exista Euro când l-am luat) în 2000.
De atunci nu s-a întâmplat să am mai puţin de un credit în derulare, dar toate au fost în lei.
Am plătit mai mult decât cei cu credite în valută, dar nu am trecut prin chinurile colegilor care primul lucru dimineaţa când ajungeau la lucru era să mă întrebe: "Mai creşte Euro?" ...

Quote from: dr4qul4 on December 17, 2015, 07:27:54 PM
Eu vad cresterea salariului minim pe economie in acelasi ritm ca si pana acum:50 lei acum, 50 peste 6 luni (nu 150 direct acum cum vroiau raposatii). In felul acesta, nu cred ca se sperie nici un angajator de costurile suplimentare, se asigura predictibilitate (care noua ne cam lipseste), si va creste diferenta fata de venitul minim garantat, care ii face pe multi sa stea bine-mersi acasa. In plus, sunt vreo 100 mil de euro in plus la buget... 

Din pacate e complet gresit: aia cu "nu se sperie" poti sa o spui celor care au ramas fara loc de munca dupa cresterile succesive din ultimii ani, precum varul meu care dupa aproape 30 de ani de munca s-a trezit ca se inchide cu totul unitatea (service pe autobuze). De ce? Pentru ca intr-un oras mic in care de fapt toti locuiau la tara cu costuri mici si cu cate o gaina/vaca/porc prin curte, si care se descurcau cu salariul minim, salariul marit deja nu mai iesea in calcule pe plus si au dat faliment, pentru ca si ceilalti din oras aveau limite la cat puteau sa plateasca (era zona de servicii locala, nu aveau ce vinde in alta parte pe bani mai multi).

Apoi, aia cu 100 de milioane in plus la buget nu stiu cum ai calculat-o, dar sunt bani in minus la buget pentru ca sunt mai multi bugetari cu salariile marite decat privati pe salariul minim. Iar salariul minim e unitate etalon pentru alte cheltuieli care cresc automat.

Quote from: jalemare on December 08, 2015, 03:52:37 PM
-crestere economica 4,1%=utopie, nu va fi nici la jumatate

Cresterea aia e scoasa din burta de institutul de prognoza economica si luat in calcul de ministerul de finante pentru ca nimeni nu avea o idee mai buna, iar cu o crestere mai mica se ducea deficitul in balarii. E doar wishful thinking, vise cu ochii deschisi, dar MF prefera prognoza altora chiar daca nu e sustinuta cu probe (ca de-aia se numeste prognoza), responsabilitatea oricum pica parlamentului ca ei voteaza, iar intocmirea bugetului e in felul urmator:
- care au fost cheltuielile pe anul trecut ale ministerelor
- care e prognoza pe anul viitor, luand in calcul in general chestiile asumate extern (ex: la aparare niste plati la avioanele F16 si alte acorduri semnate cu unii si altii)
- cat da totalul, cat iese deficitul
- cum taiem din cheltuieli ca sa ne incadram in tinta de 2.8
- cu marirea de 10% prin legea recenta, de unde mai taiem ca sa ne incadram sub 3%
In transporturi au venit cu ideea: anul trecut au fost alocati bani necheltuiti, asa ca anul viitor le alocam mai putin si le promitem o rezerva din care acoperim cheltuielile celor care chiar vor lucra ceva, per total la o executie similara cu anul trecut ajung banii si mai si raman. Dar per total nu sunt prea multi bani pentru ca se cheltuie pe ajutoare sociale aproape 40% din buget, ca ne permitem sa stam acasa, iar ce ramane e mult sub nevoile reale. Germania sau Franta, care au tot fost pomenite, au deja retele de transport facute, asa ca isi pot permite acum sa stea relaxate si sa toace banii pe ajutoare sociale, dar noi nu suntem acolo si vrem si ajutoare, si autostrazi, si sanatate, si invatamant, si avioane multirol. Pai nu se poate sa le ai pe toate, se fac pe rand, dar asta se fac oameni ca uita, inclusiv unii pe-aici pe forum. Si se mai fac si ca ploua cand sunt darnici, cu spiritul, cu salariile minime, cu ajutoarele sociale, cu orice cheltuieli li se par lor bune - fix ca parlamentarii: unii muncesc, altii impart banii din pix.

salariile tuturor bugetarilor vor creste cu minim 10%, asa inseamna ca oricum nu ar fi influentati de o eventuala crestere a salariului minim pe economie. E un cost doar pentru particulari, nu si pentru stat.

http://www.zf.ro/eveniment/costul-fortei-de-munca-a-crescut-cu-7-3-in-trimestrul-iii-in-romania-salariile-din-romania-vor-continua-sa-creasca-si-este-normal-pentru-ca-decalajele-sunt-foarte-mari-fata-de-alte-state-europene-14924105 (http://www.zf.ro/eveniment/costul-fortei-de-munca-a-crescut-cu-7-3-in-trimestrul-iii-in-romania-salariile-din-romania-vor-continua-sa-creasca-si-este-normal-pentru-ca-decalajele-sunt-foarte-mari-fata-de-alte-state-europene-14924105)

http://www.zf.ro/eveniment/ma-jorarea-salariului-minim-va-incuraja-populatia-aflata-in-sistemul-ajutoarelor-so-ciale-sa-isi-gasesca-mai-repede-un-loc-de-munca-14915634 (http://www.zf.ro/eveniment/ma-jorarea-salariului-minim-va-incuraja-populatia-aflata-in-sistemul-ajutoarelor-so-ciale-sa-isi-gasesca-mai-repede-un-loc-de-munca-14915634)

Sincer, imi e greu sa cred ca o firma se poate inchide pentru ca trebuie sa plateasca 70 de bani/ora/om in plus. Acea firma oricum s-ar inchide mai devreme sau mai tarziu pentru ca problemele sunt in alta parte.
Eventuala crestere (nu cu 150 ci cu 50+50) ar fi pe deplin acoperita de scadere preturilor la carburanti si a tva-ului.

Stati linistiti ca firmele care s-ar inchide la o majorare a salariilor cu 10% nu conteaza si fac mai bine economiei fiind inchise(selectia naturala). Aceeasi poveste e si cu fumatul in spatiile publice. Vorbeam cu un manager de restaurant care imi spunea ca se asteapta la o crestere a profitului dupa oficializarea interdictiei de a fuma. Nu spun motivul, fiindca i-as trada un secret de business, dar ideea e ca se poate trece peste schimbarile legislative. Cei care nu pot sau nu vor(care surprinzator sau nu sunt si cei care protesteaza si pun din rasputeri bete in roate acestor schimbari) vor disparea. Si nu ii regret, vreau sa am parte de servicii inteligente, adaptabile, nu de dinozauri incapabili de a vedea propria afacere din alta perspectiva.

In schimb, ce ma doare cel mai tare in aceasta situatie cu majorarea salariilor/venitului minim e ca banii sunt luati de la dezvoltare si nu de la asistenta sociala. Pe partea de asistenta sociala e o mafie poate chiar mai mare decat la CNADNR, sunt o groaza de milioane de euro care se varsa nejustificat acolo.

Pe langa mafie, mai sunt si problemele etnice(romii), de izolare, analfabetismul, abandonul scolar, presiunea societatii("cum sa nu mergi la facultate?" care nu permit multor indivizi sa progreseze pe drumul pe care ar da randament maxim), LENEA. Toate acestea produc asistati sociali pe banda rulanta. Plus ca in 10 ani, populatia cea mai densa de la noi intra la pensie, si atunci vom avea o groaza de pensionari si putin tineri care sa ii sustina.

Asa ca nu prevad un viitor prea stralucit pentru infrastructura, atata timp cat incompetenta si indiferenta vor fi la rang de "calitate". O sa plangem peste ani si ani pentru ani ca 2007-2008, cand se putea, dar nu s-a vrut...

Mare sperietoare asta cu salarul minim...
Zice "statistica" ca o treime din toti salariatii din Romania sunt inscrisi cu salarul minim in cartea de munca.

Asa sa fie in realitate? Eu, o spun foarte sincer, raman perplex la gandul ca o treime din salariatii din Romania duc acasa 770RON intr-o luna. Si cumva, traiesc din asta, si cumva din banii astia se deschide mall dupa mall in romania, si Lidl a ajuns la 200 de supermarketuri, si drumurile gem de masini, si la fiecare colt de strada e un "Orange/Vodafone/Telecom shop" si vad lumea pe strada imbracata in haine nu zdrente, si in Decathlon te calca in picioare lumea, si in MediaGalaxy nici nu poti intra in preajma sarbatorilor, si FAN Curier face 400 milioane de lei pe an doar livrand produse cumparate on-line (pe langa ceilalti curieri), si... etc, ati prins ideea.

Deci,
ORI foarte multi angajati sunt inca platiti "la gri",adica au carte de munca dar salarul real e platit in plic, la negru. Caz in care MFP-ul are aici o mina de aur de venituri nerealizate la buget, care pot fi deblocate.
ORI salariul asta de 1050 RON brut e, intr-un fel miraculos si complet de neinteles pentru mine, intr-adevar suficient pentru un trai modest, dar decent in Romania.

In oricare caz, cresterea salarului minim nu pare nici necesara nici oportuna.

Mai degraba, trebuie investigata situatia de a avea >30% din toti salariatii in economie inscrisi cu acest nivel de slaarizare, situatie care e complet anormala!

exact asta e si parerea mea. Sunt extrem de multi platiti cu salariul minim "in acte" si care primesc "suplimentari" din mana.

Se pare ca avem peste 1,5 mil de oameni platiti cu salariul minim, adica 770 lei/luna in mana. Ma intreb cati dintre ei au credite...si daca au... cu ce mai ramam ?

Pai la banii astia, mai bine stau acasa, iau ajutor social si se duc cu ziua la munca.

Dar nu cred ca e ok sa crestem cu 150 lei. Prefer ca acest lucru sa se faca in etape, exact ca si pana acum: 50 lei la 6 luni

Cea mai mare sperietoare a investitorilor este lipsa de predictibilitate.

Quote from: TibiV on December 18, 2015, 12:38:02 AM
dr4qul4, ştii foarte bine ce încerc să spun...

La vremea repectivă, la același salariu, aveai 3 opţiuni.

În lei - garsoniera sau 2 camere
În euro - 3 camere
În CHF - căsuţă la periferie

Tu ţi-ai evaluat corect riscul.
Cei cu CHF nu.

Nu s-or fi întrebat niciodată cum se face că plătind aceeaşi (la vremea aia...)  rată lunară pot cumpăra ceva de o valoare dublă ?
Nu s-au gândit că BNR poate încerca la o adică să ţină sub control cursul unei monede de referință pentru economia ţării, adică euro, dar nu poate face asta cu o monedă exotică ca CHF-ul sau moneda botswaneză ?

Iar acum dau vina pe BNR, nu pe lăcomia lor...

Pleci de la o premisă falsă. Tu crezi că marea majoritate a celor cu credite în România ultimilor 25 de ani au suficiente date economice la mansardă? S-au dus la bancă, precum un copil la grădiniță: "La salariul dumitale, în lei poți lua suma X, în euro suma Y, în CHF 2*Y". O zis CHF și ura și la gară! De ce, când, cum, oare ce, astea-s întrebări pentru savanți, nu pentru românul de rând.

Quote from: istvan78 on December 18, 2015, 12:41:52 PM
Mare sperietoare asta cu salarul minim...
Zice "statistica" ca o treime din toti salariatii din Romania sunt inscrisi cu salarul minim in cartea de munca.

Asa sa fie in realitate? Eu, o spun foarte sincer, raman perplex la gandul ca o treime din salariatii din Romania duc acasa 770RON intr-o luna. Si cumva, traiesc din asta, si cumva din banii astia se deschide mall dupa mall in romania, si Lidl a ajuns la 200 de supermarketuri, si drumurile gem de masini, si la fiecare colt de strada e un "Orange/Vodafone/Telecom shop" si vad lumea pe strada imbracata in haine nu zdrente, si in Decathlon te calca in picioare lumea, si in MediaGalaxy nici nu poti intra in preajma sarbatorilor, si FAN Curier face 400 milioane de lei pe an doar livrand produse cumparate on-line (pe langa ceilalti curieri), si... etc, ati prins ideea.

Deci,
ORI foarte multi angajati sunt inca platiti "la gri",adica au carte de munca dar salarul real e platit in plic, la negru. Caz in care MFP-ul are aici o mina de aur de venituri nerealizate la buget, care pot fi deblocate.
ORI salariul asta de 1050 RON brut e, intr-un fel miraculos si complet de neinteles pentru mine, intr-adevar suficient pentru un trai modest, dar decent in Romania.

In oricare caz, cresterea salarului minim nu pare nici necesara nici oportuna.

Mai degraba, trebuie investigata situatia de a avea >30% din toti salariatii in economie inscrisi cu acest nivel de slaarizare, situatie care e complet anormala!

Înțeleg unde bați cu logica ta, dar știi bine că toate magazinele/mall-urile astea au ca țintă predominantă pe ceilalți 66%.
Nu zic că nu sunt persoane care nu lucrează la gri în procentul ăla, cunosc destui, dar marea majoritatea a celor înregistrați cu salariul minim chiar sunt plătiți doar cu atât. Poate se mai aleg cu o primă de sărbători sau sunt chelneri și mai fac bacșișuri.

Quote from: horatiu.cosma on December 18, 2015, 12:37:39 PM
Stati linistiti ca firmele care s-ar inchide la o majorare a salariilor cu 10% nu conteaza si fac mai bine economiei fiind inchise(selectia naturala) ... Cei care nu pot sau nu vor(care surprinzator sau nu sunt si cei care protesteaza si pun din rasputeri bete in roate acestor schimbari) vor disparea. Si nu ii regret, vreau sa am parte de servicii inteligente, adaptabile, nu de dinozauri incapabili de a vedea propria afacere din alta perspectiva.

In schimb, ce ma doare cel mai tare in aceasta situatie cu majorarea salariilor/venitului minim e ca banii sunt luati de la dezvoltare si nu de la asistenta sociala. Pe partea de asistenta sociala e o mafie poate chiar mai mare decat la CNADNR, sunt o groaza de milioane de euro care se varsa nejustificat acolo.

Pe langa mafie, mai sunt si problemele etnice(romii), de izolare, analfabetismul, abandonul scolar, presiunea societatii("cum sa nu mergi la facultate?" care nu permit multor indivizi sa progreseze pe drumul pe care ar da randament maxim), LENEA. Toate acestea produc asistati sociali pe banda rulanta. Plus ca in 10 ani, populatia cea mai densa de la noi intra la pensie, si atunci vom avea o groaza de pensionari si putin tineri care sa ii sustina.

Asa ca nu prevad un viitor prea stralucit pentru infrastructura, atata timp cat incompetenta si indiferenta vor fi la rang de "calitate". O sa plangem peste ani si ani pentru ani ca 2007-2008, cand se putea, dar nu s-a vrut...

Legat de partea bolduită, știi că vorbești de sectoare unde piața nu prea-ți permite să dai mai mult ca salariu, nu?! Gen chelneri, femei de serviciu, toată industria textilă existentă în România, etc.
Cu partea a doua, perfect de acord.

Quote from: mircea on December 18, 2015, 03:04:43 PM
Pleci de la o premisă falsă. Tu crezi că marea majoritate a celor cu credite în România ultimilor 25 de ani au suficiente date economice la mansardă? S-au dus la bancă, precum un copil la grădiniță: "La salariul dumitale, în lei poți lua suma X, în euro suma Y, în CHF 2*Y". O zis CHF și ura și la gară! De ce, când, cum, oare ce, astea-s întrebări pentru savanți, nu pentru românul de rând.

Sunt de parere ca educatia financiara ar trebui studiata in scoala, mai ales importanta economisirii si a investitiilor. Totusi, de aici pana la a arunca toata vina in carca oamenilor e cale lunga. Cand ai o problema medicala apelezi la medic pt ca e specialist... la fel un avocat, un instalator, un mecanic etc. Consider ca la fel ar trebui sa fie si bancherul.
Iti dau exemplul personal. In 2008 m-am 'certat' destul de tare cu tatal meu. Pentru a constructia unei case a luat un credit de nevoi personale cu ipoteca de aprox 140000 CHF pe 15 ani (putin mai mult decat avea nevoie si sub suma la care se incadra, putea lua aceeasi bani in RON). A facut asta la sfatul unui director de banca de la Raiffeisen prieten bun de familie. Mi-l aduc foarte bine aminte cum spunea la un sprit si un gratar ca cea mai buna varianta e francul, de-aia e dobanda mica pentru ca e stabil si nu o sa varieze asa mult, e cel mai mic risc. A fost treaba lui, nu m-am bagat, drept sa recunosc, la suma respectiva nu mi s-a parut atunci o problema, dobanda mica, rata mica, relativ stabil fata de EUR, moneda in care tatal meu avea mare parte din venituri din chirii.
Pe-atunci abia ma angajasem si ai mei s-au gandit ca ar fi o varianta buna sa investesc si eu in casa respectiva si sa fac un credit, mult mai mic. Eu am ales sa-l fac in RON, la o dobanda mult mai mare (nevoi personale, fara garantii), si de aici discutiile interminabile, ca platesc multi bani aiurea. Din pacate timpul mi-a dat dreptate, iar tatal meu a ales sa vanda imobilul ipotecat initial pentru a incheia cu stresul francului, scaderea chiriilor, cresterea cursului CHF-EUR. Mie mi-a crescut salariul, am reusesc sa platesc anticipat.
Directorul de banca nu mai e prieten cu tata, s-au certat dupa ce tatal meu i-a dat in judecata pentru comisioane abuzive, iar el s-a suparat si i-a zis: "Pai te-am pus eu sa semnezi?"

alexbb, super poveste !... :)
Merge de scenariu de film.
Un film de 1/ educatie financiara dar si de 2/ logica.

1/. Majoritatea bancherilor, chiar daca sunt directori (de sucursala probabil) sunt si ei oameni, cu slabiciunile lor...
Iar una dintre cele mai intalnite slabiciuni omenesti este, inevitabil, "wishfull thnking"...
Si-au dorit si ei ca faza cu creditele in CHF sa mearga bine. Cunosc bancheri care si-au luat credite in CHF din acelasi motiv care i-a impins pe majoritatea: suma imprumutata muuuult mai mare la acelasi venit, deci posibilitatea cumpararii unei vile in loc de 3 camere la bloc.
Faptul ca CHF a fost stabil pana in 2008 arata tocmai ca in cei 15 ani anteriori nu existase nici o criza majora in economia mondiala.
Recomandarea prietenului bancher ar fi fost perfect corecta daca tatal tau ar fi vrut sa economiseasca, nu sa se imprumute.
De aia este CHF "moneda refugiu", pentru ca atunci cand lucrurile o iau razna (razboaie sau crize financiare - cam tot aia...) este singura moneda care se intareste. Pentru ca toata lumea isi converteste banii in CHF...

De fapt, elevtienii "smart" ar fi trebuit in perioada aia sa faca credite in lei, forinti sau zloti...
Acum ar fi platit rate la jumatate... :D

2. Chestia cu logica (care se pare ca tu o ai) este ceea ce i-am spus si lui dr4qul4: bai frate, nu te miri ca la acelasi obiect (locuinta) rata in CHF este la jumatate? Sau ca la aceeasi rata poti cumpara altceva, de doua ori mai scump?
Nu te gandesti ca ceva nu este OK, ca trebuie sa fie o "chichita" pe undeva?! Chichita numita risc valutar...

Eu am cativa priteni care si acum se lauda si imi multumesc pentru faptul ca in perioada aia (2006-2008) le-am spus ceva de genul asta: "Niciodata in CHF! De unde stiti ca nu incepe anul viitor WW III ?"

'If it sounds too good to be true, it probably is'

Logica simpla, fara sa fie dublata de cine stie ce cunostinte economice, doar de bun simt: imprumuta-te in moneda in care iti sunt platite veniturile. Pe de alta parte daca imi aduc bine aminte, aprecierea CHF s-a datorat deciziei bancii centrale elvetiene care a anulat un raport fix de conversie in Euro. Si eu sunt dintre aceia care am sfatuit pe cine am putut si m-a ascultat, sa nu imprumute CHF.

Nu, CHF s-a apreciat continuu din 2008, când era 1,60 CHF / 1 EUR, la 1,15 prin 2013 parcă.
Atunci, le presiunea industriaşilor si hotelierilor elvețieni, banca centrală a anunțat că va apăra preagul de 1,20.
Asta le-a adus însă pierderi de vreo 60-70 de miliarde anual (în general aşa păţeşte orice bancă centrală când se uşurează contra vântului... vezi cazul Băncii Angliei vs. Soros) aşa că în ianuarie anul ăsta au anunţat că nu mai pot ţine pragul.
Atunci a fost vârful undei de şoc.

Trebuie sa recunosc, eu nu l-am sfatuit pe tatal meu sa nu-si faca in CHF. Veniturile lui fiind in EUR, era chiar indicat sa nu-si faca in RON. Daca se aprecia leul, putea cadea in extrema cealalta. Partea nefericita a fost ca au scazut foarte mult chiriile si pretul proprietatilor, iar cursul CHF a primit acel soc. Iar logica mea asta a fost atunci, am venit in RON, creditul trebuie sa fie in RON.

Revenind la ce spuneam, pe moment s-a invatat ceva din aceasta criza, dar trebuie sa observati ca au invatat si oamenii, dar si bancherii (nu ca bancherii n-ar fi oameni...). Nu mai da nimeni acum credite in CHF sau alte valute. Greseala si lacomia au fost de ambele parti.

Absolut corect....

Cel mai grav însă este naivitatea bancherilor....
Cei mai mulți credeau sincer povestea cu "stabilitatea francului"...
Astăzi cei cu credite în CHF spun că bancherii i-au minţit.
Nu !
Mult mai grav !
Chiar au crezut asta !
Ceea ce demonstrează că au cam chiulit în facultate...

Eu sunt convins că nu a fost o chestie de genul "hai să îi fraieresc pe proşti"... Bancherii ăia chiar credeau (vezi povestea ta) că CHF e stabil...

Nu îi pot acuza de răutate, ci de incompetență...
Iar asta chiar este grav...
Până la urmă cui dai banii pe mână ?...
Că ei nu au împrumutat banii de buzunar daţi de mămica, ci banii unor alţi oameni (elvețieni sau alte naţii cu conturi în Elveţia) ...

Acum spune-i tu unui elvețian (sau unui şeic cu conturi în Elveția):  "Îmi pare rău, dar românii vor să plătească la cursul la care au luat creditul, aşa că domnule şeic nu îţi mai dau decât jumătate din banii pe care i-ai depus la mine în bancă"...

Văzută aşa, problema cam atacă dreptul la proprietate pe care este clădită lumea civilizată....

Chiar crezi ca bancherii au fost asa naivi? Ei erau acoperiti per ansamblu. Nu mai poti sa platesti, iti luam garantia. Garantia nu acopera datoria, iti punem poprire pe venituri si muncesti pentru noi pana la adanci batraneti. Intram si mai adanc in rahat? Ne salveaza statul. Nu ne mai salveaza nici statul? Inchidem pravalia, luam intr-o valiza ce am strans pana atunci si traim umil, retrasi pe o insula exotica.
Revin la o lectie mai veche, negustorul si magarii:
https://reportajelive.wordpress.com/2012/11/11/cum-ingenuchezi-financiar-o-lume-intreaga-povestea-cu-magarusii/ (https://reportajelive.wordpress.com/2012/11/11/cum-ingenuchezi-financiar-o-lume-intreaga-povestea-cu-magarusii/)
Cu ceva educatie te poti pune la adapost din timp. Nu cred neaparat in teorii ale conspiratiei cum ca suntem manipulati de vreun papusar sau o singura organizatie foarte mare. Cert e ca suntem usor manipulabili, lucru de care foarte multi profita si, mai rau, uneori totul e transparent. Poate nu e cel mai bun exemplu, dar ma uit la corporatii gen Apple. Se stie ca stau pe un munte de bani, colectati de la foarte multi oameni care isi doresc produsele lor si totusi noi continuam sa le dam o parte din munca noastra pentru acele produse, fara sa ne intrebam unde, sau pe ce se duce de fapt munca noastra? Cat de mult conteaza pentru noi cat de 'fair' sunt corporatiile de la care cumparam produsele/serviciile? Dar asta e capitalismul (poate dus la o forma cam extrema) si alta varianta mai buna nu vad. Solutia e sa ne informam, sa intelegem cat mai bine lucrurile care ne inconjoara si mai ales sa intelegem ca pasivitatea poate duce la saracie si sclavie moderna.
Faceti un exercitiu de imaginatie si ganditi-va ca statul roman (sau oricare altul) este Apple. Doar cand a inceput sa ne ajunga cutitul la os am ajuns sa ne punem intrebari, sa ne informam si in cele din urma sa ne razvratim, sa cerem schimbari.

Eu as pune și fabula cu banul muncit. Bula imobiliara sa produs sau a fost agravata și de banii care au inundat piața prin salariile absolut enorme ale sistemului bugetar mulțumită lui Nastase și lui Tariceanu. Și salariile creșteau constant. Aici a fost cheia. Oamenii își închipuiam ca vor continua sa crească la fel. Și cata vreme ei simțeau ca pt banii respectivi nu muncesc deloc (sau la fel cu un an în urma dar salariile duble și triple) iau și cheltuit pe electrocasnice de care nu au nevoie și pe apartamente cu preturi de paris.
Din păcate observ ca pe parcursul anilor sau tot creat fonduri speciale pt drumuri și autostrăzi (aici sunt banii dumneavoastră;  FND - cu banii de la BCR și alte investiții, acciza de 7 eurocenti) dar rezultatele sunt tot timpul îndoielnice.  În schimb banii au plecat din buzunarele noastre pentru totdeauna).

@alecu26,

perfect de acord.
Este vorba de acel "wishfull thinking", atat din partea omului de rand cat si a bancherului.
Ambii au fost convinsi ca lucrurile vor merge asa la nesfarsit, ca preturile imobiliare vor tot creste (pana unde ?...) si la fel veniturile lor.

Iar acum toti se simt inselati ca nu a fost asa....

http://www.capital.ro/infrastructura-sacrificata-in-favoarea-salariilor.html (http://www.capital.ro/infrastructura-sacrificata-in-favoarea-salariilor.html)

Buna analiza...
Doar ca au cam ramas in urma cu anumite numiri... ;)

QuoteDacă credeţi că gu­ver­nul e fericit sau exul­tă că s-a apro­bat bu­ge­tul nu, nu suntem fe­riciţi, nu suntem bu­cu­­roşi de acest buget. Este un exerciţiu pe care cu onestitate inte­lec­tuală l-am făcut în nişte de­ter­minanţi daţi. (...) E un guvern care nu are legi­ti­mi­tate de ale­ge­re directă şi ce ar trebui, să se ia la luptă cu un Parlament - for ales - care a decis foar­te clar nişte lucruri, prin lege? Ar fi tre­­buit să dăm o ordonanţă de urgenţă pen­tru că ce? Pentru că avem suportul stră­zii? Gândiţi-vă puţin ce lovitură asupra statului de drept ar fi trebuit să dăm pentru a arăta că din punctul de vedere al calculelor nu dă

, a spus Dragoş Pâslaru la ZF Live.

Declaraţia survine în contextul în care guvernul Cioloş este acuzat că a preluat bugetul guvernului Ponta şi a susţinut atât măsurile de relaxare fiscală de la 1 ianuarie 2016 - reducerea TVA de la 24% la 20%, scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%- cât şi ma­jorarea generalizată a salariilor din sec­torul public cu 10% şi celelalte mă­suri de creşteri salariale din sectorul public.

http://cursdeguvernare.ro/prognoza-in-profil-teritorial-cum-va-arata-economia-fiecarui-judet-in-2016.html
Foarte interesante cifrele.
Beznă totală în Maramureș, Bucovina și Moldova.
@mhCoder de la specialiști așteptăm soluții, chiar și într-un cadru dat. Pentru lamentări și arsuri ne era de ajuns usturoiul  :D
Ps poate ne dă un singur exemplu în care scăderea de taxe a cauzat deficit bugetar.
m-aș risca și la un pariu, ei prognozează o creștere a veniturilor cu 1,4% față de 2014, eu spun că veniturile vor fi mai mari cu cel puțin 4,2%, raportat la venituri 2014. Mai bine s-ar concentra la cealaltă componentă a bugetului...

Quote from: jalemare on December 21, 2015, 06:11:13 PM
Ps poate ne dă un singur exemplu în care scăderea de taxe a cauzat deficit bugetar.

Pot sa-ti dau sute de exemple, de la tari subdezvoltate la tari din top-10 GDP in care s-a intamplat exact asta.

Suedia din 2006 pana azi; taxele au scazut cu 16%; desi economia a crescut excelent, in locul unui excedent bugetar avem deficit. Argentina din 1990 in 1999, combinat cu politici populiste de mentinere a cursului de schimb fix si supraevaluat, a rezultat in default, si muuuulte altele.

@frunzăverde, făceam referire la România, greșeala mea că nu am precizat.
Toate cele bune!

http://m.mediafax.ro/economic/executia-bugetara-dupa-primele-11-luni-pe-excedent-cu-5-3-miliarde-lei-reprezentand-0-76-din-pib-14939001 (http://www.mediafax.ro/economic/executia-bugetara-dupa-primele-11-luni-pe-excedent-cu-5-3-miliarde-lei-reprezentand-0-76-din-pib-14939001)

Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat la finele lui noiembrie cu un excedent de 5,3 miliarde lei, respectiv de 0,76% din PIB, faţă de un deficit de 0,2 miliarde lei (0,04% din PIB) în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii veniturilor cu 7,5%, au anunţat luni Finanţele.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 209,6 miliarde lei, cu o pondere de 29,8% din PIB, fiind în creştere cu 7,5% în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar ponderea a urcat cu 0,5 puncte procentuale.
Creşteri s-au înregistrat la încasările din impozitul pe venit (12,3%), impozitul pe profit (+11,9%), TVA (+10,8%), venituri nefiscale (10,8%) şi accize (+7,5%), se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

În schimb, încasările din contribuţiile de asigurări sociale au scăzut cu 0,7% faţă de 2014, pe fondul reducerii cu cinci puncte a contribuţiilor angajatorilor şi a creşterii cotei de contribuţie la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale în acest an.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 1,4%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 4,6% şi venituri nefiscale cu 3,8%.
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 204,3 miliarde lei, în urcare cu 4,6%, în termeni nominali, însă ponderea în PIB s-a redus cu 0,3 puncte procentuale.

În noiembrie încă nu era guvernul Cioloş...

Va fi foarte interesant de văzut peste o lună închiderea anului financiar...
Dacă fac record de cheltuieli în ultima lună a anului la "proiecte din fonduri externe nerambursabile" atunci putem spune că s-au mişcat foarte bine....

Cifrele arata excelent. As vrea sa vad ca avem aceleasi cifre si in 2017 (raportat la 2015 pt ca 2016 e compromis).

Oare cum ar fi aratat daca exedentul de 5,3 mld lei se folosea pentru cofinantarea programelor pe fonduri UE?. Asta ar fi insemnat sa terminam A1 (loturile in executie acum), A10, A3, DNCB, ceva pe la CFR precum si proiecte din alte domenii.

Pe langa absorbtie, am fi avut cresteri pe linie.  PIB-ul ar fi explodat. Si tot ce trebuia sa facem era sa ne miscam mai repede cu hartogaria. Daca acum 1 an am fi avut avize de mediu si licitatii incheiate pe A10, A3 si A1.....iar constructorii ar fi lucrat in ritmul Porr de anul trecut, atunci toate santierele in executie acum ar fi fost aproape terminate.

Am pierdut fonduri de 4 miliarde de euro pentru ca nu am fost in stare sa pregatim niste hartii.   :((

ADIO bani pentru investitii

QuoteProiectul de hotărâre prin care salariul minim creşte la 1.250 de lei de la 1 mai

Digi24 (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Dezacord+pe+salariul+minim)

stai putin...NU afecteaza cu nimic banii de investitii.

Cresterea salariului minim aduce venituri la buget.  undeva la 240-250 mil euro pt tot anul 2016.

Problema e la particulari, care vor trebui sa creasca salariile. Dar sa nu uitam ca anul acesta au primit si tva redus,dar mai ales..impozit pe dividende redus cu 11%.

Cresterea salariului minim ar putea suplimenta bugetul de investitii, dar acest lucru nu are cum sa se intample intr-un an electoral.

Oricum, mi se pare cea mai proasta decizie de a amana cu 5 luni si a suplimenta cu 50 de lei.  Raman la ideea ca trebuie sa incercam sa afisam o anumita stabilitate, doar asa vom atrage investitori.

Salariul trebuia crescut, dar in acelasi ritm ca si pana acum: cu 50 lei la fiecare 6 luni.

^
Ai dreptate, a fost greseala mea ca m-am gandit la salariile bugetarilor, nu la particulari. Cred ca exista totusi si bugetari care vor avea salariul mai mic de 1250 lei(brut) pe luna, chiar si dupa marirea cu 10% din 1 ian 2016. Cum va fi cu acestia? Vor avea doua mariri in 2016?

Quote from: dr4qul4 on December 29, 2015, 01:35:48 PM
(...)
Raman la ideea ca trebuie sa incercam sa afisam o anumita stabilitate, doar asa vom atrage investitori.

Salariul trebuia crescut, dar in acelasi ritm ca si pana acum: cu 50 lei la fiecare 6 luni.
(...)

Aici sunt de acord cu tine. In viitor vor fi din ce in ce mai multi angajati cu salariul minim pe economie.

Sunt, dar din ce am inteles (la tv, de la liderul Cartel Alfa), dupa cresterea de 10% raman undeva sub 50.000 de bugetari cu salariu sub 1250 lei brut.

Iar in total avem acum peste 1,5 milioane de salariati cu 1050 lei. Si probabil inca 2-300.000 care au intre 1050 si 1250.

Oricum, e cea mai mare pacaleala posibila. Cresterea se aplica de la 1 mai, ceea ce inseamna ca primul salariu majorat vine in iunie, exact inainte de alegerile locale! coincidenta? Iar cum cele parlamentare sunt peste doar 5 luni, cresterea, "mai mare" decat cea promisa, va fi intiparita in memoria colectiva.

Quote from: dr4qul4 on December 29, 2015, 01:35:48 PM
Problema e la particulari, care vor trebui sa creasca salariile. Dar sa nu uitam ca anul acesta au primit si tva redus,dar mai ales..impozit pe dividende redus cu 11%.

Redus cu 69% (de la 16% la 5%) :D  Dar asta se aplica doar daca au profit, ceea ce multe firme nu au, iar si mai multe au profit neglijabil.
Si mare parte dintre ele vor simti presiunea cresterii salariului minim fix in zona de profit...

Quote from: dr4qul4 on December 29, 2015, 01:35:48 PM
Salariul trebuia crescut, dar in acelasi ritm ca si pana acum: cu 50 lei la fiecare 6 luni.

Pana unde ?
Gandeste-te ca avem deja o dublare a salariului minim in doar 6 ani...
Iar de aici doua intrebari:
1. Productivitatea s-a dublat in acele firme si la acei angajati in 6 ani ?
2. Tie ti s-a dublat salariul in 6 ani ?

Este drept, problema nu este relevanta pentru marile companii, cu produse/servicii cu valoare adaugata mare, unde nici femeile de serviciu (menajere de fapt...) au sarit de mult peste salariul minim pe economie.

Dar in firmele care se bazeaza pe multa forta de munca nu foarte calificata (de la industria textila la firmele care furnizeaza paznici pentru diferite obiective) problema salariului este importanta.

Salariul, minim sau nu, este un cost a carui crestere trebuie acoperita de undeva. In mod normal din cresterea productivitatii, care conform manualului trebuie sa fie mai mare decat cresterea salariului.
Daca nu, se acopera prin cresterea pretului propriilor produse. Daca piata le accepta scumpite atunci e OK (cumparatorul plateste salariile mai mari), daca nu le accepta urmeaza oprirea activitatii, adica pierderea joburilor.

In 11 ani de munca salariul meu a crescut de peste 10 ori :))   dar si functia.

Era o firma mica, acum avem peste 1300 de angajati.


Iar pt functia cea mai mica, pt care nu se cere nici un fel de experienta (dar sunt alte cerinte in uma carora doar 5% dintre aplicanti sunt angajati), salariul s-a dublat fata de acum  6 ani.


Daca nu ar creste salariul minim, toti cei cu ceva in cap ar pleca imediat din tara. Ceva extrem de mic. Ar ramane doar leprele si hotii. Nu ar sta nimeni sa moara de foame.

50 lei la 6 luni ar insemna 100 de euro in 9 ani. Asta in conditiile in care avem 500 de recuerat fata de tari din esalonul 2.

Daca firmele nu au profit...inseamna ca stiu sa-l ascunda. Oare cate supermasini si-au luat patronii pe "leasing" doar ca sa nu plateasca taxe?
Si cate combinatii au facut ca sa nu plateasca 16% pe dividende?

Cand concuenta declara o rata a profitului de 5 ori mai mica, nu te pune pe ganduri? Om fi noi buni, dar nici chiar asa.

Quote from: dr4qul4 on December 29, 2015, 09:20:24 PM
Daca nu ar creste salariul minim, toti cei cu ceva in cap ar pleca imediat din tara.

Nu pleacă nicăieri, pentru că cei care lucrează mereu pe salariul minim sunt de regulă cei fără şcoală şi fără vreo calificare/meserie reală.
Nu cred că UMB-ul are vreun muncitor plătit la minimul pe economie, şi uite ce frumos lucrează... (Pentru Salini nu bag însă mâna în foc... :D )

Nu vorbesc de absolvenți abia angjaţi, ăştia îşi măresc leafa în timp avansând în ierarhie,  aşa cum e normal, pe măsură ce învață şi se perfecţionează, nu prin faptul că statul le măreşte într-una salariul minim.


Plus că în sistemul bugetar se "comprimă" ecartul între cei de sus şi cei de jos.

De exemplu deja de acum la școală la nevast-mea femeile de serviciu (1050) s-au apropiat mult de profesorii debutanți (cam 1300)  .
În sistemul propus de tine, în 3-4 ani o să îi ajungă...

Dar cred că am lungit deja discuţia prea mult...

G

Sa nu uiti ca profesorii sunt bugetari si li se maresc salariile cu cel putin 10%.

Oricum, 1250 lei brut inseamna doar 912 lei in mana. 200 de euro.
Nu toti cei cu salariul minim sunt fara scoala. Daca era asa, nu aveam 1,5 milioane de salariati platiti la nivelul acesta (30%) la care putem adauga alte cateva milioane care stau si taie frunza la caini.

Totusi, 19% e o crestere imensa si ne va afecta pe toti: de la 1 mai vor creste si amenzile.

Eu cred ca aceasta crestere ne va afecta pe toti si din alt punct de vedere. Cred ca mare parte din aceate cresteri se vor pierde prin cursul euro. Si pe asta il vom simti toti (care nu avem salarii in euro), nu doar bugetarii.

Asta cu siguranta. Daca te uiti in unul din primele mesaje am csris "are BNR grija"  :lol:

Desi am credit in euro si-mi fac vacantele "pe afara" nu pot sa nu recunosc ca, in conditiile date (scadere tva, cresteri salariale), cresterea Euro este o masura necesara: consumul va exploda, dar importurile vor creste mult mai incet.

Si cum petrolul este ieftin iar transportul din China a ajuns sa fie gratis si pt comenzi de 20 de usd  :dunno: , cursul de schimb ramane singura modalitate de a stavili "apetitul" multimii.


Din pacate acest guvern, pana acum nu a facut nimic. Aplica planul facut de fostii si da senzatia unui "yes man".

Ce bine ca mai sunt niște deadline la fondurile europene:se asfaltează la greu o gramada de ulițe și străduțe în tot felul de comune, lucrări de canalizare, amenajări urbanistice.....etc. Păcat ca în general sunt lucrări făcute de mântuială sub presiunea timpului, și asfaltările pe temperaturi în jur de zero sau mai jos au toate șansele la.anul cu primele ploi sa fie un fel de pietriș.

Parcă a fost chiar mai mult decât în alți ani. Și lucrări mult mai serioase. De aia zic ca nu cred ca e vorba doar de obișnuitele rectificări.

lecturi lejere pt zile de sarbatoare:
opinii despre salariu minim  (https://logec.ro/cine-sunt-victimele-salariului-minim/)

Quote from: caf on December 05, 2015, 08:58:12 AM

"Cheltuielile cu bunurile si serviciile" sunt privite ca si cum ar fi doar masini cu girofar si benzina si deplasari in strainatate. Mare parte din banii astia se duc pe medicamente din sistemul sanitar romanesc, inclusiv pe mecanismul de compensate si gratuite. Titlul 20.04.

Adevarat, piata farmaceutica are o valoare de aproximativ 3 mld.Euro. Medicamentele cu prescriptie care fac obiectul compensarilor reprezinta cam 85% din aceasta valoare, deci 2,5 mld. Daca luam o medie a compensarilor de 40%, rezulta 1 mld Euro efort bugetar.

[/quote]
Si contributia pentru sanatate a angajatorilor/angajatilor la ce foloseste?
Iar acel procent de 85% e cel putin exagerat.

^ Contributia pt sanatate acopera si cheltuielile cu serviciile medicale ( spitalizare, analize medicale... etc). Piata farmaceutica este structurata in 85% produse farmaceutice cu prescriptie, asa zisele Rx si 15% produse ce nu necesita prescriptie medicala, asa zisele OTC ( over the counter ). Medicamentele cu prescriptie sunt supuse compensarii, in marea lor majoritate, procentul de compensare fiind cuprins intere 50-100% in functie de afectiune (afectiuni acute, boli cronice, afectiuni cuprinse in programe nationale de sanatate...) si de pacient beneficiar ( pensionari, copii, gravide,...). Toate produsele farmaceutice pe care le achizitioneaza spitalele ( aproximativ 13% din toatal piata) sunt achitate integral de stat prin CNAS/CJAS.

Nu stiu de unde vine procentul asta de 85%.
In plus, nu inteleg la ce se refera exact : bani sau volum.

Exista o serie de afectiuni ce sunt grupate in asa-zisele programe nationale de sanatate, care sunt intr-adevar finantate de bugetul de stat.
Medicamentele compensate si gratuite sunt 'subventionate' intre 20-100% DIN PRETUL DE REFERINTA, ceea ce e cu totul altceva.

Nu sunt chiar strain de problema, fiind farmacist. Procentul de 85% mi se pare cel putin fortat.
Probabil ca doar contributia angajatorului si angajatului nu ajung pentru a finanta toate serviciile medicale din Romania (minus programele nationale de sanatate care nu sunt prinse aici), dar parca nu e prea fair sa contabilizezi "pe minus" banii care NU sunt (sau nu ar trebui sa fie) parte a bugetului consolidat si care sunt din start destinati sanatatii.

85% produse farmaceutice cu prescriptie din total 100%, conform CEGEDIM/IMS, raportat la valoarea pietei.
Daca ne uitam un pic pe aceste rapoarte o sa observam ca in top 100 vanzari gasim in mare parte produse inovative , adica pretul de referinta este chiar pretul lor.
Tot statistic, de cele mai marI compensari in valoare beneficiaza tratamentele si produsele inovative. Daca ne uitam de exemplu la vanzarile anuale ale lui Hoffman La  Roche,acestea sunt alcatuite in proportie de 90% din produse compensate 100% si vanzarile lor bat  100 mil euro .
Reluand firul discutiei, se discuta atunci de buget. Nu sunt specialist in finante dar era vorba de capitolul "cheltuieli cu bunurile si serviciile", iar in buget se iau atat veniturile ( din contributie in cazul de fata) cat si cheltuielile (compensarile si plata achizitiilor facute de spitale). Nu s-a facut referire la vreun deficit, de altfel statul are grija sa-si acopere acest deficit rezultat din diferenta intre alocari pentru compensari si compensari efective, prin taxa claw back pe care o percepe companiilor producatoare. Aceasta taxa a ajuns in trimestrul 3 sa reprezinte aproape 26% din vanzarile totale ale producatorilor(trimestriale).
@frunzaverde a spus atunci ca mare parte din aceste cheltuieli sunt reprezentate de medicamente, iar eu m-am raportat la date statistice rezultate din rapoartele mai sus mentionate. Cifrele si procentele sunt aproximative fiind redate din memorie, daca vrei intru in detalii dar cred ca-i plictisim pe ceilalti, plus ca devine off topic si ne cearta Ionut.

PS: eu nu sunt farmacist dar activez in aceasta piata din 1991 in domeniul distributiei farma. Daca vrei  date exacte, discutam pe PM.

O mica precizare : acele produse inovative, precum si majoritatea produselor Hoffman La Roche fac parte din gama ce deservesc un program national de sanatate, asumat din start de bugetul statului (MS).
Si o fac doar in ideea de a nu arunca o posibila anatema asupra farmaciilor si indirect asupra farmacistilor (desi din pacate nu mai insaemna neaparat acelasi lucru).

Pe de alta parte, nu prea cred ca exista forumisti care ar prefera sa se taie bugetul pentru inovativul pentru hepatita C pentru a mai face 10 km de autostrada. Sau ma insel?

Nici eu nu cred ca si-ar dori cineva de aici acest lucru. Asa cum am precizat comentariile erau generale, nu vizau in niciun caz acest subiect. Nu conteaza cine achita, MS care suporta din bugetul lui programele nationale sau CNAS care achita restul compensarilor, tot buget se cheama over all. Diferenta este data de sursa veniturilor. CNAS teoretic se raporteaza la FNUAS ( aici se aduna contributiile pentru sanatate) ca sursa de venit pe cand MS primeste o alocare bugetara care are la origine o colectare prin  mai multe tipuri de taxe ( printre care si aia de viciu ).

Pretul petrolului a cazut sub 30$/baril.
Indicele baltic dry a coborat la 486 puncte, cea mai mica cotatie din istoria de 30 de ani a acestuia.
China, de doua ori intr-o saptamana, inchide piata bursiera la doar 15 min. de la deschidere.
Ne asteapta vremuri grele, spre foarte grele.
Sper ca, de aceasta data, au urechi sa auda...

jalemare,
ca aproape niciodată, de data asta sunt de acord cu tine...

Cine zice că autostrăzile sunt inutile ?....

http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/lidl-se-asociaza-cu-cel-mai-important-antreprenor-din-constructii-intr-un-proiect-de-20-mil-euro-14963656

Quote
Reprezentanţii Lidl spun că un factor important în alegerea locaţiei l-a constituit proximitatea faţă de autostrăzile A1 şi A6, logistica fiind unul dintre elementele cheie în strategia de dezvoltare a reţelei de magazine. Acest depozit va gestiona şi asigura transportul produselor către magazinele din zona de Sud-Vest a ţării, permiţând astfel o aprovizionare optimizată a acestora.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/2r8702A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/2r8702A.pdf)

(http://i.imgur.com/4kdWTZ7.jpg)

Comunicat al Min.Finantelor Publice - Executia bugetara 2015:

Quote
Sinteza Execuția bugetului general consolidat
în perioada 1.01 –31.12.2015

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2015 s-a încheiat cu un deficit de 1,47% din PIB, încadrându-se în ținta de 1,85% din PIB stabilită prin Strategia fiscal-bugetară pe anul 2015.
            Faţă de anul precedent, deficitul înregistrat s-a redus de la 1,72% la 1,47% din PIB, respectiv o reducere în termeni nominali cu 1,1 miliarde de lei.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 233,6 miliarde de lei, reprezentând 33,1% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali faţă de anul precedent și cu un punct procentual ca pondere în PIB.
S-au înregistrat creșteri față de anul 2014 la încasările din: impozit pe profit (13%), impozitul pe venit (12,4%), TVA (12,3%), venituri nefiscale (12%) și accize (8%). Încasările din contribuții de asigurări sociale au o ușoară creștere față de anul anterior, deși au fost influențate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor angajatorilor, cât și de creșterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuție către pilonul II de pensii.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la taxa pe utilizarea bunurilor cu 4,8%, venituri nefiscale cu 4,1% și la impozite şi taxe pe proprietate cu 1,5%.
Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost de 17 miliarde de lei, cu 49,3% mai mari față de anul 2014.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 243,9 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 8% față de anul precedent și cu 0,8 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 3,2% față de anul precedent, ca urmare a creșterilor salariale în administrația publică locală, precum și în sectorul de sănătate și în învățământ.
      Faţă de anul 2014, s-a înregistrat reducerea cheltuielilor cu dobânzi cu 6,2%, din cauza scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark.
        Cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut faţă de anul precedent cu 62,4%.
        Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 41,3 miliarde de lei, reprezentând 5,9% din PIB, faţă de 32,7 miliarde de lei în anul 2014.
Creșterea cheltuielilor pe ultimele luni ale anului, și în special în luna decembrie au fost în principal pentru investiții, atât a celor finanțate din fonduri europene, cât și din surse proprii și cu finanțare rambursabilă. Cheltuielile pentru investiții în luna decembrie au fost în sumă de 15,1 miliarde de lei, din care 7 miliarde de lei pentru susținerea proiectelor cu finanțare europeană, 87,2 milioane de lei pentru proiecte cu finanțare rambursabilă și 8 miliarde de lei pentru cele finanțate din cheltuieli de capital.
Având în vedere că finele anului 2015 a reprezentat perioada de eligibilitate a plăților aferente proiectelor din cadrul financiar 2007-2013, s-au făcut eforturi în vederea asigurării fondurilor necesare acestora, astfel încât doar în luna decembrie s-au plătit aproximativ 9,1 miliarde de lei, în timp ce media lunară a fost de cca. 1,5 miliarde de lei, din care 7 miliarde de lei au fost de natura investițiilor, restul fiind subvenții pentru agricultori și alte plăți în contul Uniunii Europene.

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/un-bancorex-din-ce-in-ce-mai-mic-14708432

Este despre bănci, dar are conexiuni clare cu constructorii de autostrăzi...

Nu stiu unde se potriveste mai bine, asa ca deocamdata las aici.

(http://i.imgur.com/ebzDlRa.jpg)

(http://i.imgur.com/nB1sKBZ.jpg)

Este interesant ce vor sa faca odata cu intrarea in operare si a lui Sentinel-2B.

^ (Intrebarea nr.1) Ce intreaba domnul deputat si ce raspunde doamna ministru...  :bash:

La intrebarea 1 a răspuns la obiect.

La întrebarea 2 a răspuns corect, intr-un final...
Dar întrebarea 2 este idioată prin definiție.

Cum să opreşti tăierile legale ?!...
Sunt zeci de mii de oameni care trăiesc din industria forestieră şi a mobilei...
Era cât pe ce să pună drujbele pe ei în ultima lună doar pentru că au scumpit lemnul. Dacă interzic total ce va fi ? ...
Ţapinarii există de când există pădurea, şi poţi fi sigur că ei nu sunt deloc fanii tăierilor "ras". Ei din asta trăiesc.

Dacă vei da interdicție totală timp de 5 ani, abia atunci vei crea un banditism gen "prohibiţia" americană a anilor '20...

Şi după ultimele studii, noi recoltăm abia pe la 50% din creşterea anuală a masei lemnoase.
Partea proastă este dezechilibrul tăierilor.
Sunt zone foarte dificil de atins, unde practic nu taie nimeni nici copacii foarte bătrâni, pentru că e prea complicat şi prea scump să exploatezi lemnul acolo...

Dar asta este altă discuţie, pentru un topic de "Mediu"...

Ministerul Finantelor a actualizat Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/Listaproiectinvestpubprioritizate18022016.pdf). Mi se pare un exercitiu absolut inutil, atata timp cat pentru multe din aceste proiecte finantarea pe 2016 e zero sau nesemnificativa, desi procentul de executie e uneori pe la 80-90%.

+4,7 mild. pe ianuarie, mai mult cu 19% fata de ianuarie 2015. In ritmul asta in vara la rectificare sigur o sa avem bani in plus la infrastructura daca proiectele vor fi deblocate... Deci nu banii sunt problema...
http://www.mediafax.ro/economic/excedent-de-4-7-miliarde-lei-la-bugetul-general-consolidat-in-luna-ianuarie-15088311

Din pacate au avut grija sa-i curete pe cei de la ANAF!

Probabil era singura institutie a statului care a avut rezultate remarcabile in 2015!  Rezultate pentru care platesc acum

Si DNA-ul, dar deja iesim din topic. Astept cu sufletul la gura un anunt al lui Catalin ca au rezolvat cu HG-ul Legat de trecerea din circuitul agrigol in drum etc. In momentul ala, putem spune ca suntem la un mic pas de deblocare pe ST si LD.

Cred ca va fi OUG ... dar ma mir ca nimeni nu s-a gandit la lucrurile astea pana acum in atatia ani... Deci sunt doua elemente cheie anul asta. Aceasta ordonanta sau HG ce o fi si o eventuala rectificare pozitiva in vara pentru MT... pentru ca actualul buget pentru transporturi e bun doar daca tinem  proiectele blocate...

http://www.zf.ro/eveniment/economia-in-2016-constructiile-incep-anul-cu-plus-dupa-o-crestere-de-10-in-2015-15108762 (http://www.zf.ro/eveniment/economia-in-2016-constructiile-incep-anul-cu-plus-dupa-o-crestere-de-10-in-2015-15108762)

Stie cineva (eventual @cutter, ca e cel mai avizat) de ce nu au fost supuse spre aprobarea Guvernului proiectele de HG privind bugetele pe 2016 ale CNADNR, CFR si Metrorex? Proiectele de buget CFR si Metrorex au fost publicat pe site-ul MT acum mai bine de doua luni iar cel al CNADNR acum aproape 6 saptamani. Stiu ca sunt niste implicatii negative pe parte de cheltuieli, inclusiv pentru cele cu investitiile, daca nu sunt aprobate bugetele.

Interesant, parca Ciolos mi-ar fi raspuns la intrebare: "Cioloș refuză să mai aprobe bugetele companiilor fără argumentarea clară a cifrelor propuse"

http://www.profit.ro/must-read/ciolos-refuza-sa-mai-aprobe-bugetele-companiilor-fara-argumentarea-clara-a-cifrelor-propuse-15407528

Cam are dreptate. Sa luam un exemplu: proiectul de buget al Administratiei Nationale Apele Romane a fost publicat pe site-ul MMAP in data de 01 martie (foarte tarziu, dar asta e alta poveste). Problema e ca anexa la proiect include doar centralizatorul nu si celelalte anexe, inclusiv pe cea cu detalierea cheltuielilor de investitii. In cadrul procesului de dezbatere publica a propunerii de act normativ am transmis o cerere sa se publice si celelalte anexe, dar evident ca nu am primit niciun raspuns si nici nu a aparut vreo alta anexa pe site.

Quote from: Mugur Isarescu
   "Cu durere remarcam ca dupa atatia ani nu avem încă o autostradă care să traverseze Carpații, nu avem nici macar o centură completă a Bucureștiului, nu am terminat nici măcar cei 16 km care leagă DN1 de A1. Jumătate din localitățile țării nu au canalizare, apă curentă samd. Toate acestea necesită investiții, si multe  trebuie sa fie investii publice. Trebuie o adevărată chibzuială în cheltuirea banului public. (...) PIB-ul potential al Romaniei, dupa calculele noastre ale BNR, ar fi semnificativ mai mare daca am avea o infratructura de transport mai dezvoltata. Dezvoltarea tarii s-ar concentra mai putin pe zona de vest si ar fi mult mai echilibrata daca drumurile si autostrazile ar trece muntii Carpati."

Vorbea despre deficitul de 3% de anul asta si care aproape sigur va urca anul viitor la 4% din PIB, si asta doar din masuri sociale, fara sa avem o crestere a investitiilor...

Ati vazut executia bugetara la nivel de sfarsit de februarie?   :bash:

Cheltuieli de capital CNADNR:

2015: 12,6 mil lei
2016: 6 mil lei

Da, dar tu nu stii ca au alocat mai putin ca anul trecut, dar acum vor avea grija sa cheltuie mai mult si sa suplimenteze?  O:-)

Oricum, sa vedeti scaderi de venituri bugetare pe Martie si Aprilie din cauza legii anti-fumat. Iar daca se inchide vreo fabrica de tutun, sa vedeti atunci distractie.

Am văzut şi eu execuţia.
Just great... :(

E bine totusi ca s-au cheltuit mai multi bani la proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (337,4 mil vs. 100,4), dar nu stim insa in ce domenii s-au dus. CNADNR-ul oricum e praf, fapt confirmat de lipsa OP-urilor. Vreme buna a fost, de lucrat s-a lucrat, pana si luna februarie a avut o zi in plus.

^^ Nu stiu daca raportarea la 2015 ii cea mai buna. :(

Pai 2015 (cu exceptia finalului de an cand s-a tras tare) e unul din anii slabi pentru infrastructura. Si daca acum cheltuielile sunt la jumate, nu stiu la ce sa ma astept. Bat in lemn, dar am un feeling cam neplacut.

Plus ca în 2015....Dacă nu mă înșel a fost anul când sau băgat multe autostrăzi și cheltuieli de pe alte surse de finanțare pe AM POST.  Acea cifra privind absorbția. ...e exemplu perfect al vorbei Ne-am furat singuri pălăria.

^^Facem un thread nou de "Baraje si Amenajari Hidrotehnice"? Eventual schimbam numele la cel denumit "Baraj Valea Sadului" ca tot s-a nascut mort saracul :)

^^^ De acord! :D
@Ionut: Te ocupi tu sa redenumesti vechiul topic?

Done. :cheers:

Multumim! Am mutat atunci mesajul anterior in noul topic.

Dupa ei potopul: aleșii propun legi fără restricții bugetare. E la mintea cocosului de unde se vor taia bani.  >:(

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Alesii+propun+legi+fara+restrictii+bugetare

Fara numar, fara numar: parlamentarii PSD au depus zeci de amendamente în Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, amendamente care vor duce la creșterea salariilor în cazul mai multor categorii de bugetari.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20916229-psd-declansat-operatiunea-marirea-salariilor-pentru-bugetari-zeci-amendamente-comisia-munca-din-camera-deputatilor-impact-bugetar-1-6-miliarde-lei.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-20929147-cum-ajuns-guvernul-ciolos-preia-ideile-psd-vrea-creeze-fond-mamut-investitii-din-participatiile-statului-companii-care-gaja-pentru-imprumuturi-uriase.htm
Deci nu mai privatizam, ipotecam.
Nu ne gandim la solutii pentru trezirea din letargia in care se complace invatamantul, mai facem o fabrica de functionari, INA.
Nu incercam sa diminuam interventia statului in economie, mai facem o banca de stat.
Da' cu supraacciza ce fac?!
Cert e un singur lucru, o sa ne usture rau pauza asta  :D
Macar de ne-ar lasa cu toate loturile Pisi semnate, da' nu cred sa avem noi bafta asta...

Si-ncepusera bine... pacat :ohno:

Forget it !....

Executia bugetara pe primele 3 luni pe parte de investitii sta ceva mai bine decat cea de anul trecut:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCmartie2016.pdf
vs.
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCmartie2015.pdf

Este greu să nu stea mai bine, din moment ce 2015 a fost cel mai prost an EVER... :(

Luna trecuta stateau mai prost, asa ca hai sa vedem jumatatea (sau sfertul) plina a paharului.

Quote from: ING Bank - Financial Markets Research
Bugetul Romaniei a inregistrat un surplus fiscal de +0,3% din PIB in martie 2016 (+0,4%/ PIB pentru intreg T1 2016 fata de +0,7%/PIB in T1 2015), in conditiile in care continua subperformanta pe zona cheltuielilor. De fapt, tinta pentru T1 2016 era destul de departe, anume un deficit de -0,9% din PIB.
Cheltuielile au fost de 6,9%/PIB in primul trimestru, cu 1,6 puncte procentuale sub tinta, probabil din cauza alocarilor reduse pentru investitii.

Intre timp, veniturile bugetare au fost aproape de obiectiv, in conditiile in care incasarile fiscale bune au compensat unele domenii cum ar fi, probabil, fondurile UE. Aceasta performanta puternica a veniturilor din taxe mai tempereaza temerile cu privire la derapaje fiscale.

Totusi, noi preferam sa punem accentul pe faptul ca executia pe zona cheltuielilor de investiti ramane slaba (incepand cu 2015), ceea ce are un efect negativ asupra perspectivei economice pe termen mediu, din cauza alocarilor reduse pe zona de infrastructura.

(http://www.digi24.ro/onedb/picture(width=570)/5714ee9f682ccf4172b65bd4)

(http://i.imgur.com/kyvGQqT.jpg) - 17 lei pachetul!! (400 lei device-ul)

Piata se adapteaza!
Kent Ifuse in toate supermarket-urile.
Marlboro IQOS doar pe baza de invitatie!

Stai ca nu am prins faza cu 17 lei... Pe site la Kent e 30 de lei capsula care cica tine cat un pachet de tigari.

Am auzit ca sunt planuri de extindere a celor de la Daimler/STC in zona nodului A1 Sebes Vest.

Am auzit și eu ceva, era vorba de o fabrică de motoare. Suprafața terenului achiziționat în acest an este la fel de mare comparativ cu suprafața terenului pe care s-a construit deja.

Quote from: iuli on April 28, 2016, 11:04:18 AM
Stai ca nu am prins faza cu 17 lei... Pe site la Kent e 30 de lei capsula care cica tine cat un pachet de tigari.

la kent e 30 lei pachetul de 2 capsule. o capsula tine cat un pachet de tigari.

La Marlboro e 17 lei pachetul de "chistoace". Pt aca asta sunt. filtre + 1 cm de tigara. care insa nu se aprinde ci doar se incalzeste. ea nu scoate fum afara, dar aerul pe care il tragi in piept e fum toata ziua. De fapt e un aer incalzit.

Si totusi, legal sunt permise. Pentru ca nu se aprinde nimic. Si nici nu-i deranjeaza pe cei din jur!!!

Se pare ca Marlboro a investit 2 mld usd in acest proiect!!! In Italia nu au succes (dar acolo sunt spatii inchise unde se poate fuma, iar chistoacele se pot cumpara din tutungerii). In schimb in Japonia au rupt piata.

Bine... si care e legatura cu economia Romaniei?

Industria tutunului aduce foarte multi bani la buget!
Atat din productie cat si din accize.

Aceste produse nu se fabrica in Romania iar taxele colectate pentru ele nu se compara cu valoarea accizelor.

Se estimeaza ca piata produselor de acest fel va exploda in urmatorii ani, iar cea a tigarilor traditionale va scadea.

Statul trebuie sa ia repede masuri. Ori sa puna accize pe ele. Ori sa ofere facilitati pentru producerea lor la noi in tara.

Apropo de ce zicea @cutter că va semnala public daca un proiect nu progreseaza pentru ca finantarea ii este insuficienta, din pacate momentan mai toate proiectele de infrastructura sunt chiar supra-bugetate, pentru ca se misca foarte greu. Sper ca se va mai dezmorti treaba in urmatoarele luni.

Ministerul Finanţelor: Cea mai slabă realizare s-a înregistrat la investiţii

Toate cheltuielile bugetare din primul trimestru din acest an s-au situat sub ţinta programată, însă cele mai slabe realizări s-au înrgistrat la cheltuielile de capital (36,9%), cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri ale Uniunii Europene (41,7%) şi cele cu subvenţiile (47,1%), arată Ministerul Finanţelor.

http://www.money.ro/ministerul-finantelor-cea-mai-slaba-realizare-s-a-inregistrat-la-investitii/

Asociația pentru Mobilitate Metropolitană a lansat, cu ocazia celei de-a șasea ediții a Forumului Internațional de Mobilitate Metropolitană, desfășurat vineri la Deva, un concept strategic de transport interurban: ,,Romania Policentrică. Coridoare de transport durabil pentru conectarea principalilor poli urbani".

Documentul, elaborat cu sprijinul analizei de piață a transporturilor realizată de compania de consultanță ETL Business Plus, urmărește să supună atenției publice un concept inovator de conectare a polilor majori urbani ai Românei (Capitala, polii de creștere și de dezvoltare, celelalte reședințe de județ) în sensul extinderii zonelor de influență și de navetă zilnică până la o distanță de aproximativ 100-120 km.

mai multe detalii in acest articol (http://adevarulfinanciar.ro/articol/romania-policentrica-unde-ar-trebui-sa-fie-coridoarele-strategice-de-transport-intre-polii-de-dezvoltare-ai-economiei/)

Semne bune anul n-are:

Deficitul bugetar structural al României se va majora de la 0,6% din PIB în 2015 la 2,8% din PIB în 2016, pentru ca în 2017 el să atingă valoarea de 3,4% din PIB, susține Comisia Europeană în prognoza sa de primăvară.

Anticipațiile CE s-ar putea dovedi extrem de optimiste, în condițiile în care guvernul a "amânat" cheltuieli de 12,85 miliare de lei din primul trimestru pentru a le efectua în celelalte. În plus, excedentul de 3 miliarde de lei (0,4% din PIB) realizat în primele trei luni ale anului are la bază încasările excepționale din ianuarie, aferente activității economice din decembrie, care au fost bazată pe TVA de 24% și au avut un caracter excepțional, demonstrat cel mai bine de încasările din acciza pe tutun.

http://www.profit.ro/perspective/executia-bugetara-demoleaza-prognoza-de-deficit-de-2-8-din-pib-avansata-de-ce-15442456

Iar pe alesi ii doare in basca:

Începerea unor proiecte cu finanțare europeană depinde și de votul care trebuie acordat în Parlament noilor legi ale achizițiilor publice, astfel că un eventual nivel redus de absorbție pe final de an poate avea drept cauză și amânarea repetată a acestui vot, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

http://www.profit.ro/stiri/economie/mesaj-al-guvernului-catre-parlament-dupa-amanari-ale-votului-la-achizitii-daca-nu-atragem-banii-ue-poate-ne-gandim-si-la-acest-moment-15442511

Quote from: Redox on April 28, 2016, 12:56:12 PM
Am auzit și eu ceva, era vorba de o fabrică de motoare. Suprafața terenului achiziționat în acest an este la fel de mare comparativ cu suprafața terenului pe care s-a construit deja.

Din păcate, nu va fi o fabrică de motoare în România. Cred că rămânem cu producția de componente mai mici.

http://www.zf.ro/auto/un-nou-esec-romania-pierde-in-favoarea-poloniei-o-investitie-de-500-mil-euro-a-daimler-intr-o-uzina-de-motoare-15281941 (http://www.zf.ro/auto/un-nou-esec-romania-pierde-in-favoarea-poloniei-o-investitie-de-500-mil-euro-a-daimler-intr-o-uzina-de-motoare-15281941)

Doi ardeleni în vizită prin Moldova

Un mic exerciţiu: să privim România ca un stat federal. Să spunem că, la un moment dat, statul Transilvania, rămas în urmă faţă de Europa Centrală, cere ajutorul celorlalte două, Muntenia şi Moldova, care au drept de vot într-un guvern central. ,,Fraţilor, daţi-ne bani de autostradă! Am rămas în urmă, fug investitorii!" Atunci, celelalte două state federate pun mână de la mână şi, din bugetele lor, transferă la centru sumele ajutorării fratelui la ananghie. Peste un timp, muntenii cer şi ei ajutorul. Îl primesc în acelaşi chip. La un moment dat, ca de obicei ultimii, moldovenii se trezesc că au aceeaşi problemă: ,,Fraţilor, şi noi avem nevoie de o autostradă". Atunci, ardelenii şi muntenii spun: ,,Nu mai sunt bani, pentru voi facem un grup de reflecţie!".

Să nu ne ascundem după deget, cam aşa funcţionează România de mai bine de două decenii. Aşa se explică o serie de decalaje acumulate şi agravate între Est şi Vest. Pur şi simplu, ele sunt ,,programate" să se producă. Sunt rodul unor politici strâmbe, cinice şi fără minte.

Ghinionul Moldovei este că România nu este stat federal, ca să aibă şi ea un drept de veto asigurat de constituţie şi decisiv pe probleme ce o privesc direct. Ghinionul ei este că o parte din sumele strânse de aici pleacă şi nu se mai întorc. Aşa că, circuitul bugetar face ca banii săracilor, atâţia câţi sunt, să meargă, paradoxal, în investiţiile ,,bogaţilor". Este foarte uşor de demonstrat. Conform datelor CNADNR, Transilvania a primit în 2015 de zece ori mai mulţi bani pentru drumuri faţă de Moldova! Să fie aceasta şi raportul dintre PIB-ul celor două regiuni? Evident că nu! Dacă cineva ar pune cap la cap bugetele de investiţii în infrastructură din ultimii 20 de ani, comparativ pe cele trei regiuni istorice, raportat la PIB-ul regiunilor, Moldova şi-ar păstra cu brio rolul de ,,donator" către celelalte. Cine are curaj să facă o asemenea demonstraţie? Să se vadă clar că nu este o întâmplare, o eroare, o chestiune scoasă din context, ci adevărată dinamită pentru ideea de stat unitar, unde teoretic nu se produc discriminări de nici un fel, dar unde există întotdeauna nişte cetăţeni de categoria a II-a: moldovenii.

,,Ziarul de Iaşi" a desfiinţat recent teoria, servită periodic de la Bucureşti, că Moldova ar fi o regiune întreţinută financiar de vestul sau sudul României. În ultimii 4 ani, judeţele din Nord-Est ar fi putut construi singure o autostradă numai cu banii daţi la centru. Fiscul a strâns 6,6 miliarde de euro şi s-au primit înapoi cu vreo două mai puţin. Iar problema autostrăzii se discută cu acuitate de mai bine de un deceniu! Este clar că autostrăzile şi în general investiţiile din România nu ţin de o perspectivă ,,naţională" şi ,,unitară", cum clamează constituţia şi politicienii, ci de una exclusiv regionalistă. Analizaţi grupurile de putere (politicieni, oameni de afaceri), ultimelor două decenii şi vedeţi din ce regiuni istorice provin şi cam unde au reuşit să canalizeze investiţiile importante în infrastructură în zonele lor de obârşie şi de interes. Atâtea câte s-au făcut.

Aşa trebuie interpretată şi ultima vizită făcută la Iaşi a premierului Dacian Cioloş şi a vicepremierului Vasile Dâncu, deţinător al portofoliului Dezvoltării şi Administraţiei. Au fost doi ardeleni în vizită prin Moldova. Iar când vine preşedintele Iohannis, nu ştiu cum se face că iese la numărat al treilea ardelean. Cu fonduri de zece ori mai mari pentru investiţii în infrastructură, cu aranjamentele financiare făcute pe câţiva ani înainte în care este cuprins întreg bugetul statului român, ei ne prostesc în faţă spunând că în Moldova avem nevoie de un ,,grup de reflecţie". Să şi-l ia îndărăt! Reflecţia e încheiată demult domnilor! Banii înapoi când ne daţi?

PS: sa nu se inteleaga ca am ceva cu ardelenii deoarece sunt jumate ardelean si jumate moldovean  :D :D

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/doi-ardeleni-in-vizita-prin-moldova--126967.html

Buba aici nu e de unde provine politicianul X sau Y ci sistemul centralizat.

De acord cu sistemul centralizat, dar si intr-un sistem centralizat, centrul trebuie sa se poata deplasa la periferii...

Cred ca ghinionul Moldovei e ca nu se afla in drum spre nici o directie importanta pentru centru si nici pentru vreun coridor UE prioritar. Adica nici de la centru spre Occident, nici spre port, nici spre mare, nici spre munte.

Eu inteleg evolutia asa: (nu-i putem zice strategie...)

A1, A2: coridor de transport de importanta majora
A3: electoral, pentru voturile ardelenilor care au tot votat altfel decat restul tarii, plus geopolitic, NATO, etc
A10: legatura A1 cu ciotul din A3 care s-a putut face, in incercarea de a atrage niste fonduri europene, cu suport puternic in cifrele de trafic

Daca inteleg eu bine, doar A3 s-a pornit cat de cat "pentru ardeleni" (pt votul lor de fapt, mi-amintesc faimoasa prima lopata sapata in 2004 de ceva politician) iar A10 a venit ca o consecinta destul de bine fundamentata.

O intrebare ramane de ce s-a preferat legatura centru-Occident prin Ardeal cand se putea face prin Oltenia si Banat. Raspunsul e probabil mai vechi decat A1 Bucuresti-Pitesti. Probabil cand faci o asemenea legatura vrei sa asiguri o artera cat mai centrala.

Revenind la descentralizare, si intr-un sistem descentralizat cred ca reteaua nationala de transport e treaba statului, nu a regiunilor.

Oricum descentralizarea nu e treaba usoara, eu cred ca e nevoie si de un suport cultural. Adica micile comunitati sa se poata administra singure si sa nu astepte sa "li se dea" de la centru.

http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/10/alerta-plenul-camerei-a-adoptat-pachetul-legislativ-privind-achizitiile-publice-la-sedinta-a-fost-prezent-si-premierul-12-50-53 (http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/10/alerta-plenul-camerei-a-adoptat-pachetul-legislativ-privind-achizitiile-publice-la-sedinta-a-fost-prezent-si-premierul-12-50-53)

Quote from: cristi5 on May 08, 2016, 10:47:22 AM
(...)micile comunitati sa se poata administra singure si sa nu astepte sa "li se dea" de la centru.

Trebuie sa te contrazic aici: 2/3 dintre comunele Romaniei (orase, comune, sate) nu sint "viabile" economic ci traiesc din redristribuire de la judet/centru pentru a-si putea plati utilitati, salarii, colectarea gunoiului daca e cazul etc. De investitii din fonduri proprii (de orice forma ar fi ele si in orice domeniu) nu se poate pune problema.
Se poate argumenta cu destul temei ca in afara unor insule de dezvoltare (situate in 14 judete + Bucuresti) si a citorva exceptii (vreun sat/comuna/oras conduse mai bine, luati ca exemplu Comuna Garda de Sus, jud Alba) restul Romaniei e falit.

"Lucrările de construcţii au scăzut neaşteptat în luna martie a acestui an, cu 0,3%, comparativ cu aceeaşi lună din 2015, după un început de an în creştere susţinută, regresul fiind determinat în special de reducerea lucrărilor la clădiri nerezidenţiale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
(...)
Datele INS arată că, în martie 2016, s-au înregistrat creşteri, comparativ cu a treia lună din anul trecut, la clădirile rezidenţiale, cu 7,7%, şi la construcţiile inginereşti, cu 4%. Singura categorie pe minus a fost cea a clădirilor nerezidenţiale, care a înregistrat în martie o scădere cu 11,1% faţă de martie 2015, trăgând în jos tot sectorul construcţiilor."

http://adevarul.ro/economie/imobiliare/lucrarile-constructii-scazut-03-luna-martie-afectate-evolutia-slaba-sectorul-nerezidential-1_57358b305ab6550cb8e57e73/index.html

Quote from: Io on May 10, 2016, 08:12:14 PM
Trebuie sa te contrazic aici: 2/3 dintre comunele Romaniei (orase, comune, sate) nu sint "viabile" economic ci traiesc din redristribuire de la judet/centru pentru a-si putea plati utilitati, salarii, colectarea gunoiului daca e cazul etc

Stiu, dar asta nu inseamna ca nu se poate face nimic... Situatia de acum nu face decat sa perpetueze puterea baronilor locali si a super-baronilor centrali. Care vor sa traga autostrada prin judetul lor, pe post de (inca o) pomana.

Solutii exista: unitati administrative suficient de mari ca sa se poata sustine, impozitul pe venit platit la comuna (pt ca cei ce lucreaza in alta parte sa contribuie acolo unde locuiesc) si numai ce depaseste o anumita suma directionat la stat, transfer de taxe de la comune bogate la cele sarace prin mecanisme fixe care elimina arbitrarul centrului si chiar al judetului, etc, etc.

Sigur, descentralizarea nu e panaceu universal. Tocmai m-am intors din Sillicon Valley... Un procent fix din impozitul pe proprietate se duce la scoli. Procentul e foarte greu de schimbat, e o lege locala, plus ca daca vrei sa dai mai mult la scoli trebuie sa iei de la pompieri sau din alta parte. Rezultatul e ca in zonele unde o casa obisnuita de 150-200 mp costa 2 milioane de dolari si plateste 25k pe an impozit pe proprietate, scolile sunt de-a dreptul rasfatate. La numai cativa km sunt zone cu latino si afro-americani, cu locuinte ieftine, unde scolile sunt fireste la limita subzistentei...

In premiera cred, pe site-ul MF s-a publicat executia bugetara pe anul 2015 pentru fiecare proiect semnificativ finantat de la bugetul de stat: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/Listaproiectinvestpubprincipaliordonatori16052016.pdf

Quote from: adrian rosca on April 25, 2016, 11:09:43 PM
Executia bugetara pe primele 3 luni pe parte de investitii sta ceva mai bine decat cea de anul trecut

La fel si cea pe primele 4 luni, cu exceptia cheltuielilor de capital de la bugetul de stat (prima coloana din tabel):

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCaprilie2016.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCaprilie2015.pdf

In schimb cheltuielile cu protectia sociala de la bugetul de stat au crescut semnificativ: 7,2 miliarde fata de 4,75 anul trecut.

Nu avem un topic pentru irigatii, asa ca pun aici.

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2919B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r2919B.pdf)

(http://i.imgur.com/sxkMYwF.jpg)

Quote from: NGC20 on May 31, 2016, 09:49:43 PM
Nu avem un topic pentru irigatii, asa ca pun aici.

Cred ca merge si la "Baraje si amenajari hidrotehnice", dar este mai bine ca ai pus aici.

Întrebată dacă Guvenul a luat o decizie privind solicitarea FMI de a amâna măsurile de relaxare fiscală care vor intra în vigoare de anul viitor, Dragu a precizat că Executivul nu are motive să ia o asemenea decizie la acest moment, având în vedere execuţia.

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca ,,taxa pe stâlp".

http://www.realitatea.net/guvernul-va-aplica-masurile-de-relaxare-fiscala-anun-ate-pentru-anul-viitor-ce-taxe-dispar_1945728.html

S-a publicat executia bugetara pe primele 5 luni: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31mai2016.pdf

Se poate observa ca nivelul investitiilor pe anul in curs este practic acelasi cu cel din 2015, cu exceptia notabila a administratiilor locale unde s-a reusit cheltuirea a aproape 1 miliard de lei in plus fata de anul trecut: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCmai2015.pdf

No comment!

Quote from: adrian rosca on June 28, 2016, 12:06:55 AM
S-a publicat executia bugetara pe primele 5 luni

Hmmm...
As vrea sa comentez.

Doar atat indraznesc sa spun: NU contine Brexitul.

PS
Este de admirat ca Guvernul Ciolos si-a asumat respectarea parametrilor economici ai unui buget (idiot) asumat de alt guvern, guvern 100% politic.
Oamenii astia chiar incearca... imposibilul.
De fapt cabinetul Ciolos spune ceva de genul "sunteti nebuni, OK, incercam sa salvam nebunia voastra parlamentara, dar noi nu reparam fundamentele economiei".
Ciolos si ai lui sunt "pompierii de serviciu".
Dca este rau, va fi din cauza lor.
Daca este bine, va fi fin cauza ca "guvernul precedent" rezolvase 99,99% din probleme...

Promisiune: Conducta de gaz de sub Dunăre va fi gata peste două luni

TOTUSI sa nu ne grabim:
"...cel mai probabil prima moleculă de gaz va trece pe sub Dunăre spre finalul anului viitor.  "

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Promisiune+Conducta+de+gaz+de+sub+Dunare+va+fi+gata+peste+doua+l

Tu de aia te plangi ?...

Ia de aici:
http://www.economica.net/fitch-a-coborat-ratingul-romaniei-pentru-datoriile-pe-termen-lung-in-lei-din-cauza-masurilor-populiste_123057.html (http://www.economica.net/fitch-a-coborat-ratingul-romaniei-pentru-datoriile-pe-termen-lung-in-lei-din-cauza-masurilor-populiste_123057.html)

Quote
Fitch a coborât ratingul României pentru datoriile pe termen lung în lei, din cauza măsurilor populiste
23 iul, 10:45 | ECONOMICA.net

Fitch Ratings a retrogradat vineri ratingul pentru datoriile pe termen lung în lei ale României la "BBB minus", de la "BBB", şi a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută la "BBB minus", în ur ma modificării criteriilor aplicate ratingurilor României, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Fitch spune în primă fază că a coborât ratingul pentru lei din motive tehnice, însă completează că din pricina anului electoral au fost deja luate măsuri populiste şi subliniază că mai sunt alegeri şi în noiembrie.

(...)
Ratingul pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la "BBB minus" echilibrează perspectiva favorabilă de creştere economică în contrast cu politica fiscală sporită pro-ciclică şi alegerile din noiembrie. În plus, poziţia de debitor net extern mai mare decât media "BBB" şi slăbiciunile structurale ale economiei rămân factorii care constrâng ratingul.

Fitch estimează că în 2016 şi 2017 deficitul fiscal se va situa la 3% din PIB şi, respectiv, 2,9% din PIB, rămânând neschimbat faţă de acum şase luni. Totuşi, agenţia continuă să scoată în evidenţă presiunile negative asupra sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, ca rezultat al reducerilor importante de taxe din Codul Fiscal.

Vulnerabilitatea finanţelor publice este de asemenea scoasă în evidenţă pe fondul actualului ciclu electoral, în primul semestru din 2016 adoptându-se unele măsuri populiste, inclusiv o nouă lege a salarizării în sectorul public, care va intra în vigoare luna viitoare şi va duce la majorarea cheltuielilor guvernamentale, precum şi iniţiativa legislativă promovată de Parlament pentru noi reduceri ale contribuţiilor la asigurările sociale.

Extinderea deficitului fiscal al României pune de asemenea presiune pe datoria guvernamentală generală, care s-a deteriorat gradual în ultimii ani spre nivelul mediu al datoriei din categoria "BBB minus". Cele mai recente proiecţii standard pe termen mediu spre lung ale Fitch arată că datoria guvernamentală va ajunge la 39,6% din PIB în 2016, de la 38,4% din PIB în 2015, rămânând pe o tendinţă crescătoare, dar sub nivelul de 45% în următorii zece ani, un nivel care nu este în mod necesar incompatibil cu un rating investment grade (recomandat pentru investiţii).

Aha...
Mai vrem infrastructura ?
Raspunsul pare sa contina tot mai multe cuvinte neacceptate pe forum...  >:(

Si, totusi, sunt si alte pareri.  :D
Americanii ne-au remarcat economia: "Romania a facut asta si acum creste cel mai mult din Europa" (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/201447/americanii-ne-au-remarcat-economia-romania-a-facut-asta-si-acum-creste-cel-mai-mult-din-europa.html?utm_source=Alert&utm_medium=email&utm_campaign=Newsletters&utm_content=Americanii%20ne-au%20remarcat%20economia:)

Quote"Romania a facut asta si acum creste cel mai mult din Europa" este titlul pe care il folosesc analistii americani de la US Global Investors pentru a caracteriza cresterea economica a Romaniei dupa taierile consistente de taxe din ultimii ani. Romania ar putea sa se indrepte spre acel punct optim al taxarii, in care economia creste consistent, iar statul se bucura de un maxim al incasarilor bugetare.

(http://img.wall-street.ro/files/uploads/curba%20laffer.png)

QuoteConform teoriei Laffer, incasarile la buget vor fi zero in situatia in care Guvernul ar elimina total taxele, dar si in scenariul in care duce taxele la 100%. Insa, intre aceste doua extreme exista un nivel optim al taxarii, care maximizeaza atat incasarile la buget, cat si productivitatea, PIB-ul si duce la o scadere a somajului.

In graficul din stanga, taxa optima este la 50%, insa fiecare economie are un nivel optim pe care trebuie sa il gaseasca si poate fi mult mai mic de 50%.

Americanii de la US Global Investors sustin ca Romania este una dintre tarile care au inteles mecanismele curbei Laffer, avand in vedere ca a inceput in urma cu doi ani un proces de relaxare fiscala, care a culminat cu reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% si reducerea impozitarii dividendelor, pana la doar 5%.
Schimbarile in fiscalitate au dat roade, iar economia romaneasca a inregistrat un ritm de crestere anual de 4,3% in T1, una dintre cele mai rapide cresteri din Uniunea Europeana.

Mai mult, estimarile de crestere a PIB pentru tot anul indica Romania campioana in Europa, consensul analistilor fiind in jurul a 4%, dar sunt si prognoze foarte optimiste, de 4,8% pentru 2016 (Banca Transilvania) sau de 5,1% (Wood & Company).

Firma de brokeraj si consultanta in investitii Wood & Company pariaza chiar pe o crestere economica de 5,8% in 2017, propulsata de taierile de taxe si de costurile de finantare reduse. Romania isi revine si in ceea ce priveste somajul, care a scazut la 6,6% in mai, comparativ cu o medie de circa 10% la nivelul zonei euro.

Sursa: Wall-Street.ro

Consiliul Fiscal: Guvernul încalcă iar legea responsabilității fiscale prin majorarea cheltuielilor la rectificare

http://www.profit.ro/stiri/economie/consiliul-fiscal-guvernul-incalca-iar-legea-responsabilitatii-fiscale-prin-majorarea-cheltuielilor-la-rectificare-15543523

"Pe de altă parte, plasarea mai multor agregate de cheltuieli în execuția pe prima parte a anului, îndeosebi a celor de investiții, semnificativ sub program sugerează o probabilă sub-execuție a acestora, care ar putea conduce la un deficit bugetar (potrivit metodologiei naționale) inferior țintei curente, evitându-se astfel depășirea pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar ESA, chiar luând în calcul elementele mai sus menționate."

Clasica schema, nu? Parca o criticam si anul trecut. Hmm.

Au ajuns cu salariile la aproape 8% din PIB. Alooo!
Motociclistu' ne-a inecat la 8,4%, suntem mai aproape ca niciodata  :D
Mai ramane doar ca pensionarul sef de pe Lipscani sa umble pe la dobanda de referinta.
Pentru 2017 avem de ales, taxe mai mari sau zambete si amabilitati cu cumetrele de la FMI.
Investitiile, ca si pana acum, in speranta  :lol:

Ministerul Finantelor a emis un comunicat referitor la executia bugetara pe primele 7 luni ale anului, din care retinem:

QuoteCheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 12,8 miliarde de lei, respectiv 1,7% din PIB, cu aproximativ 2,7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=140095

Bun, sa vedem acum ce spun tabelele publicate de acelasi MF:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31072016.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCiulie2015.pdf

Pai simplu:

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7,450.5 mii lei;
- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: 480.5 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 200.8 mii lei;
- Cheltuieli de capital, Active nefinanciare: 5,039 mii lei;
- TOTAL: 13,170.8 mii lei.

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 5,209 mii lei;
- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: 1,107.9 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 158.7 mii lei;
- Cheltuieli de capital, Active nefinanciare: 6,120.4 mii lei;
- TOTAL: 12,596 mii lei.

Adica, de fapt in 2016 cheltuielile cu investitiile au fost mai mici cu 574.8 mii lei fata de perioada similara din 2015.

Alte doua observatii:

- suma totala cheltuita cu investitiile a fost "salvata" anul asta de cheltuielile unitatilor adm. teritoriale (autoritatile locale) care au crescut cu peste 1,514.7 mii lei fata de anul trecut;
- CNADNR-ul continua sa faca contra-performanta, cheltuind cu 138.4 milioane lei mai putin decat anul trecut.

Concluzia: vad ca MF incepe sa dezinformeze, ca sa fiu bland. Le e cumva jena ca onor guvernul actual a reusit "performanta" sa investeasca mai putin decat "cel mai performant guvern de dupa 1989"? Stim cu totii ca 2015 a fost unul din anii "foarte buni" in materie de investitii, daca excludem finalul de an in care s-a tras tare sa nu se piarda fondurile UE.

Deci cu ce ne comparam? Trist, foarte trist!

Adrian, ai si tu dreptate cu cifrele, dar au si ei...
Hai sa stam stramb si sa judecam drept:

Da, poate cifrele arata ca au scazut cheltuielile de investitii.
Dar avea rost sa faci cheltuieli ilegale ?
Sa nu uitam ca in perioada de referinta de anul trecut (ian-iul 2015, mandat Ponta) "s-a tras tare" in multe locuri fara sa existe nici o baza legala.
Uiti cat de socati am fost cand ISC a pus lacatul la lucrari pe LD4 ?!... Si asta era in toamna, inca pe vremea fostului guvern...
(Cat de mari or fi fost incalcarile legilslatiei daca nici ISC (cu o conducere numita probabil nu doar pe criterii profesionale, ci si cu o mare doza de "decizie politica") nu le-a mai rabdad ?...

Iar de atunci stim ca nimeni nu a mai miscat fara documente "beton".
Si stim prea bine cand au venit AC-urile pentru atatea proiecte "inghetate". Si cu ce eforturi au venit, si cu ale cui eforturi...
Amaratii astia de tehnocrati tocmai asta au facut, au muncit sa le dea constructorilor "verde" (dar un "verde legal") de acum incolo si sa ii scoata de sub incidenta legilor penale pentru ce au facut in "perioada de avant electoral" a fostului guvern...

Nu stiu daca este relevant sa comparam primele 7 luni din 2015, cand se construia de zor peste tot (dar ilegal) cu primele 7 luni din 2016, cand nu s-a mai lucrat decat legal.

Asa ca eu cred ca nu ar trebui sa condamnam actualul guvern ca a cheltuit atat de putin pe investitii, ci sa ne intrebam de ce fostul guvern l-a adus pe acesta in imposibilitatea de a cheltui legal banii pe investitii (veniturile bugetare arata ca bani sunt...)

Asa cum nu va trebui sa laudam guvernul viitor care la inceputul lui 2017 va merge "uns" cu investitiile (si se va lauda mult cu asta!), insa doar datorita celui de acum, care nu ii va lasa cu "skelettons in the closet" - adica cu lucrari facute "pe barba lor"...

Este cam ca la o casa... Pe care te-ai apucat sa o ridici fara AC, poate ai sarit un pic gardul si pe terenul vecinilor...
Si vine ISC-ul si te opreste in octombrie: "bai, tu nu ai nici acte, si te-ai mai bagat si pe un teren care nu iti apartine!".
Daca faceam asta eu, TibiV, sau tu, Adrian Rosca, nu ne era bine deloc. :D (Iar acum oricine ar putea sa zica: "bai asta s-a inecat ca tiganul la mal - mai avea doar acoperisul, dar anul asta nu a mai batut un cui !")
Dar asta a facut si statul roman.  Care insa poate sa se puna singur in legalitate, cu ajutorul tehnocratilor, dar nici asa nu este simplu...
Acum sunt (in cea mai mare parte) in legalitate, dar daca o luam strict pe cifre guvernul actual va fi mereu "in urma 'alora dinainte", iar cel care va veni din decembrie se va lauda in 2017 cu cresteri de N ori fata de "aceeasi perioada din 2016".. :D

Ar trebui sa fac un "mark special" la postarea asta, sa o pot gasi usor la anul pe vremea asta, cand vom discuta cifrele mult mai bune (sper) de atunci... ;)

Tibi, tu ai dreptate, dar doar partial.  :)

Bine, hai sa lasam la o parte proiectele de autostrazi care nu au avut AM sau AC. Dar pentru restul, ce scuza se gaseste?

- Cate licitatii de lucrari au fost lansate si atribuite de CNADNR, CFR Infra sau alti mari ordonatori de credite anul asta? In afara de promisiuni, nu mare lucru.
- Care e progresul lunar mediu pentru proiectele de infrastructura in desfasurare care nu au probleme cu AC? Vedem frecvent procente lunare de 0% sau 0,5% in cazurile "bune" .
- De ce a fost tinut Costescu in brate timp de jumatate de an, desi s-a vazut de la bun inceput ca e praf? Homor e si acum la butoane, desi nu a demonstrat mai nimic. Cati din astia nu sunt plantati prin companiile nationale?
- De ce se fac in continuare plati la jumatate de an dupa emiterea facturilor de catre antreprenori?

Etc, etc. Deja "mostenirea grea" incepe sa nu mai fie un motiv credibil pentru nerealizari, mai ales ca la sfarsitul lunii iunie cheltuielile cu investitiile pe 2016 stateau mai bine fata de cele din 2015 (10,865.3 mii lei vs. 10,264.5 mii lei). Acum avem un recul.

Din experienta anilor trecuti, daca dupa alegerile din iarna vine un nou guvern, cu un nou prim-ministru, cel mai probabil cheltuielile cu investitiile vor fi taiate, mai ales ca deficitul e tinut cu greu la limita fatidica de 3%, prognoza Consiliului Fiscal fiind ca in 2017 se va trece de 3% datorita cresterii masive a cheltuielilor cu protectia sociala. Taieri la investitii au facut si Boc in 2009 si Ponta in 2012, fiind cea mai la indemana metoda. Mai greu tai la ajutoare sociale, nu?

Oricum ar fi, ma deranjeaza neadevarul din comunicatul MF, la fel ca in bancul cu Radio Erevan si Pobeda.

:lol:
"Este adevarat, cu trei mici precizari... " ;)

"Deficitul este ţinut în frâu cu sacrificarea investiţiilor, în vreme ce cheltuielile cu salariile se umflă de la lună la lună":

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/deficitul-este-tinut-in-frau-cu-sacrificarea-investitiilor-in-vreme-ce-cheltuielile-cu-salariile-se-umfla-de-la-luna-la-luna-15622696

"Guvernul Cioloș nu va face bugetul pentru 2017, lăsându-l viitorului executiv"

http://www.profit.ro/stiri/economie/guvernul-ciolos-nu-va-face-bugetul-pentru-2017-lasandu-l-viitorului-executiv-15557721

Pacat, va fi o perioada de nesiguranta de cateva luni, cel putin din punct de vedere al investitiilor.

Ce idiotenie. Dupa ce ca au pus alegerile pe 11 Decembrie, NU fac nici bugetul?
In ritmul asta vom avea buget aprobat in Martie, asa ca lucrarile vor sta blocate pana prin Iulie.

Nu m-ar mira sa nu faca nici macar un draft de buget, doar ca sa lase si ei o "mostenire grea"

inca una: se zvoneste ca se pregateste introducerea unei accize "de mediu" de 5 bani/litru atat la benzina cat si la motorina.
Asta e de fapt pervertirea accizei pentru autostrazi, atat de hulita de multi. S-au facut ca o scot doar pentru a ii schimba denumirea, ca sa nu se mai comenteze lumea pe marginea destinatiei veniturilor.

Eu unul nu sunt neaparat impotriva cresterii pretului combustibililor, dar preferam ca cei 5 bani pe litru ( cca 1%) sa se duca strict pt constructia de drumuri.

^^

Si daca erau alegerile pe 18 septembrie nu aproba parlamentul bugetul pana la anul nou.

Atata vreme cat nu se legifereaza bugetele multianuale, bataia asta de joc o sa continue la fiecare schimbare de guvern.

http://www.zf.ro/companii/energie/hidroelectrica-spune-ca-a-depasit-pragul-de-1-mld-lei-al-profitului-dupa-opt-luni-15645611

Petrom Reloaded - adica rezultate excelente dupa ce s-au dezlipit mare parte din lipitorile care sugeau tot profitul si in paralel compania a fost administrata de companii private ( pe durata insolventei )

PS  - in veci vecilor actualul Parlament nu ar fii votat un buget care sa reprezinte viziunea actualului Guvern.Probabil acest lucru i s-a sugerat PM si acesta a luat singura decizie fireasca....pe de alta parte cu siguranta va lasa un draft....care insa va fii tratat de urmatorii cu ....las ca stim noi mai bine

Si CNADNR a facut profit in ultimii doi ani: 96 de milioane euro in 2014 si 83 de milioane in 2015, adica 30% din cifra de afaceri. Asta nu e neaparat un lucru bun, nu?

Performanta actuala a HE nu e doar rezultatul dezcapusarii, ci si a amanarii reparatiilor si a sistarii investitiilor. Consecinta e ca toata industria orizontala e cu un picior in groapa (UCMR, Hidroserv, Energomontaj, chiar si TCH-ului i-a trecut glontul pe langa ureche), mii de oameni fiind dati afara, iar cand va deveni urgent sa efectueze reparatiile nu o sa mai aiba cu cine.

Lucrările la gazoductul dintre România și Vest vor începe anul viitor

Oficialii Transgaz au semnat, vineri, la Budapesta contractul de finanţare pentru conducta care va lega reţelele de gaze din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul BRUA, numit după iniţialele ţărilor prin care trece, îşi propune să scape Europa de monopolul gazelor ruseşti. Gazoductul va costa peste o jumătate de miliard de euro şi va permite exportul metanului de la Marea Neagră spre Austria.

http://www.digi24.ro/stiri/economie/lucrarile-la-gazoductul-dintre-romania-si-vest-vor-incepe-anul-viitor-563041

Usoara greseala de logica...
De la Marea Neagra nu se pot trimite spre vest decat gaze rusesti sau romanesti...
De fapt, ideea gazoductului este ca la nevoie sa se trimita spre est gaze din Marea Nordului.

Gazoductul Giurgiu-Ruse: A fost trasă prima conductă pe sub Dunăre

Cele trei companii implicate în proiectul gazoductului Giurgiu-Ruse, compania de stat Transgaz, firma românească privată Inspet Ploieşti şi constructorul austriac Habau, au tras pe sub Dunăre conducta principală a gazoductului, potrivit unui comunicat publicat duminică de Transgaz. Gazoductul va face parte din proiectul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), care va lega reţelele de gaze naturale din cele patru state şi va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria.

http://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/gazoductul-giurgiu-ruse-a-fost-trasa-prima-conducta-pe-sub-dunare-574164

Executia bugetara pana la sfarsitul lunii august: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31082016.pdf

si cea pe perioada similara a anului trecut: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCaugust2015.pdf

Observam ca anul asta cheltuielile cu investitiile, fara active financiare, au crescut cu 817,5 milioane lei fata de anul trecut, dar si ca cheltuielile din fonduri nerambursabile au scazut cu 1,26 miliarde lei. Au crescut puternic in schimb cheltuielile din bugetul centralizat al unitatilor adm. teritoriale, cu 2 miliarde, in rest cheltuielile ramanand cam la acelasi nivel ca si in 2015. CNADNR-ul se misca un picutz mai bine, reusind sa cheltuiasca cu aproape 120 milioane mai mult ca anul trecut.

Oricum, tendinta fata de luna trecuta este una pozitiva, chiar daca rezultatele nu sunt spectaculoase.

Yves Caracatzanis, CEO Grup Renault Romania, despre autostrazi:
Daca viteza la internet este atat de buna, inseamna ca se poate face infrastructura

Dezvoltarea in ritm lent a infrastructurii de transport din Romania nu mai este o surpriza pentru nimeni si, intr-o nota usor glumeata, directorul general executiv (CEO) al Grup Renault Romania, Yves Caracatzanis, spune ca viteza foarte buna la internet este o dovada ca in Romania se poate construi infrastructura foarte buna. ,,Autostrada nu este numai pentru noi, este pentru toata lumea. (...) Pentru investitorii noi s-ar putea sa conteze mai mult infrastrura decat pentru noi. Noi suntem deja aici", a precizat oficialul Renault.

,,Autostrada nu este numai pentru noi, este pentru toata lumea. Este buna si pentru turism. Pe tronsonul Pitesti-Sibiu circula 2.000 de camioane pe saptamana care ne deservesc pe noi, dar sunt sigur ca numarul de masini si de camioane care servesc alte companii este de zece sau de 100 de ori mai mare. Deci autostrada este pentru tara, pentru oamenii care locuiesc in ea si pentru economie. Pentru o tara asa de mare este important ca punctele importante din tara sa fie conectate intre ele. Sigur, ca investitori, suntem interesati ca infrastructura de transport sa fie mai buna", a explicat Yves Caracatzanis, intr-o discutie restransa cu presa, la Bucuresti.

,,Cand am ajuns la hotel, am fost foarte impresionat sa vad cat de buna este conexiunea la internet. Este mai rapida decat in alte tari din Europa, mai rapida decat in Franta si decat in SUA. Cred ca aceasta tara poate face lucruri bune in ceea ce inseamna infrastructura. Cred ca este important sa vedem lucrurile intr-o nota pozitiva", a precizat Caracatzanis.

,,Pentru investitorii noi s-ar putea sa conteze mai mult infrastrura decat pentru noi. Noi suntem deja aici, am investit si o sa mai investim. Dar un nou investitor se uita la infrastructura, se uita la stabilitatea politica si economica, se uita la nivelul de educatie al oamenilor, al fortei de munca", a spus executivul Renault.

0-100/Hotnews (http://0-100.hotnews.ro/2016/10/05/yves-caracatzanis-ceo-grup-renault-romania-despre-autostrazi-daca-viteza-la-internet-este-atat-de-buna-inseamna-ca-se-poate-face-infrastructura)

^Asta din cauza ca infrastructura de telecomunicatii a fost dezvoltata de catre privati, nu de stat. Pana una, alta: "România, ocolită de planul UE de investiţii" http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/romania-ocolita-de-planul-ue-de-investitii-582112

INS a revizuit în urcare valoarea PIB din trimestrul al doilea,
dar ritmul de creştere a rămas 6%
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în urcare, vineri, valoarea produsului intern brut (PIB) pentru trimestrul al doilea din acest an faţă de datele preliminare publicate în urmă cu o lună, însă a menţinut ritmul de creştere la nivelul indicat anterior, de 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Economia românească a crescut în al doilea trimestru din 2016 cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe seria brută, şi cu 5,9% pe seria ajustată la influenţele sezoniere, arată al doilea set de date preliminare, publicat de INS. Rata de creştere este cea mai înaltă înregistrată din 2008 încoace.

News.ro (http://www.news.ro/economic/ins-a-revizuit-in-urcare-valoarea-pib-din-trimestrul-al-doilea-dar-ritmul-de-crestere-a-ramas-6-1922405107002016100915585829)

Este o veste extrem de proasta, dar nu pot sa comentez nimic.
M-as vaicari, dar in regulamentul zice ca nu avem voie sa ne vaicarim...o

Este adevarat, regulamentul nu zice nimic despre "vaicarelile" lui Nouriel Roubini de cu 2-3 ani de dinaintea crizei...

"Succesul" asta ar merita  multa "vaicareala".
Dar astept cuminte ca in loc de "vaicareala" de  acum, sa discutam despre "cauzele insuccesului" anul viitor...
Cand balonul se va dovedi de sapun..
Si cand o sa vedem ca desi suntem "campioni" la crestere economica in Europa, tot vom taia de la investitii...
Accept injuraturi pe termen scurt... (in decembrie, cand o fi gata Legea Bugetului, o sa mi se spuna "ia uite ce buget s-a alocat pentru Transporturi! Super!")
Dar rediscutam treaba la rectificarile bugetare din toamna viitoare, adica dupa august 2017...

Mai frate, cei care conduc tara asta nu se pricep la nimic. Dar sunt ALESI! (iar cifrele astea o sa ii faca sa vrea sa fie... si mai alesi..:(  )
Iar cei care se pricep, nu conduc...  >:(

Ca sa o scurtez:
O crestere economica dubla decat se spera va insemna asa: "pe baza ultimelor evoutii" vom dubla diverse cheltuieli sociale, si poate si cele legate de cheltuielile de infrastructura...

Dar la anul se va constata ca "ulciorul nu merge de multe ori la apa". Adica daca ai crestere de 5-6% intr-un an in care taxele au scazut inspaimantator, asta nu inseamna ca va continua sa creasca.

Nu intru in argumentatii.

Doar ca "montagne russe" este "mishto" in parcul de distractii, nu in economia unei tari...

"Standard&Poor's: Deficitul guvernamental al României va creşte la 3% din PIB în 2016 şi la 3,5% din PIB în 2017"

http://www.capital.ro/standardpoors-deficitul-guvernamental-al-romaniei-va-creste-la.html

Cand cresterea economica se bazeaza strict pe consum, asta e rezultatul.

Adrian, o sinteza politico-electorala:

"Da-l dracu' de defishit !
Important este sa ne voteze papagalii astia, sa ne scoatem si noi "painica"...!
Dupa...
Ne descurcam noi !"
:puke:

Pai rating-ul este stabil. S&P avertizeaza, alea alea. Ce vreti in an electoral? :)

"În acest context, credem că este puţin probabil ca majorările salariale în sectorul public să fie inversate, dar investiţiile ar putea avea de suferit", afirmă Standard&Poor's."

Pai cam au dreptate, nimeni nu o sa umble la salarii, asa ca singura metoda sa mai controleze deficitul este sa taie de la investitii. Degeaba avem MPGT, daca bani nu sunt, asa ca o sa ne bucuram in continuare de cate o taiere de panglica la 2-3 km de autostrada.

Pe mine ma amuza cum toata lumea vrea sa umble la salarii ca sa "bage la investitii" dar nimeni nu vrea sa umble la jaf si contracte superpaguboase...  O:-) Cum ar fi de exemplu contractele UTI de la metrou. Daca te uiti la cheltuielile cu personalul acolo stai si te intrebi pe ce draq se duc banii...  Si sa scoata la lumina inca cateva procente din economia subterana si sa transeze cercul vicios al supraevaluarilor imobiliare care acopera alte chestii.

Quote from: adrian rosca on October 08, 2016, 08:43:39 PM
Cand cresterea economica se bazeaza strict pe consum, asta e rezultatul.

Cresterea economica declarata de Romania nu se acopera cu cresterile salariale si piata imprumuturilor cand faci egalul... Tocmai asta e naspa, ca de fapt "cresterea economica" cam vine din exporturi si salariile nu prea vor sa creasca (daca n-ai cresteri n-ai suplimentare de cheltuieli si consum) motiv pentru care... vom exporta din nou bunastare si noi valuri de angajati. Sau nici macar din exporturi, poate cifrele alea sunt pur si simplu o minciuna uriasa...
P.S. Consum de ce, la pondere, produse sau servicii?
P.S.2. UE crede ca poate sterge cu bueretele magaria "crizei" cu o inflatie de job-uri de kko, cu salarii de kko. Nah bro... are o "datorie suverana" fata de cetatenii ei, niste compensatii de dat, sau alternativa este sa importe imigranti... pe riscul cui o face.  O:-)

Lasa ca a umblat Ponta in vara lui 2012: "Am luat bani de la proiecte total neinspirate, precum piscine la sate şi pârtii de schi în zone unde nu ninge". Daca parca a taiat de peste tot, daca imi aduc bine aminte?
Eu nu ma pronunt daca un contract sau altul e "jaf", avem destule organe ale statului care sa se ocupe de chestiuni de genul asta. Si parca DNA-ul isi face treaba binisor.

De ce trebuie sa ma repet, un guvern ia de la salarii si da la "investitii" (din care ia 10% comision), alt guvern ia de la "investitii" si da la salarii (cu supraaccize la pachet)... Nimeni nu ia de la jaf. Deci noua per total ni se rufe, ca iesim tot acolo atat timp cat recuperarile de prejudicii nu ajung nicaieri. Nu poti sa faci nimic doar cu o procuratura montata sa-si faca treaba daca sentintele judecatoresti sunt fasaite... iar sechestrul este un instrument de ras si de dispune pe niste nimicuri de suprafata, case si terenuri supraevaluate, masini uzate... Sechestrul io l-as pune strict pe bani, conturi si ce cash se gaseste la ei. Casele si masinile sa le vanda singuri si dupa sechestru si pe banii aia.
P.S. Noi nu ne pronuntam, se pronunta curtea de conturi si cam degeaba. Nu ca curtea de conturi ar fi plina de sfinti, sunt si pe acolo unii cu proprii scheleti in dulap.  O:-) Iar procuraturile sunt limitate in informatiile care le parvin. De la serviciile de informatii. Care aparent au un blocaj pe partea de informatii 1990-2008.  O:-)
Acum intram in chestiuni foarte murdare, dar daca procuraturile pot sa dea peste tortionari comunisti care nu sunt inregistrati cu probe video sau audio, cum nu pot sa dea peste criminali de mineriada filmati de-a dreptul... Zic si io, bat saua sa priceapa iapa si s-o mai lasati moarta cu investitii vs. salarii ca e cam de gradinita deja. Daca se elimina comisionul "de semnatura" de 10% din contracte n-o sa mai ai nevoie sa "umbli" la salarii.  Comisionul ala pe motiv de "valoarea mea" am 200.000 de semnaturi (din care juma' false), deci am 200.000 de fani deci sunt vedeta si merit...

Din argumentatia ta reiese ca esti "bugetar", vezi ca eu sunt "privat" si nu ne intelegem :p Las' ca mai discutam noi la anul pe cifre concrete, adica pe buget. O sa mai ai de pozat la M5 in urmatorii 20 de ani asa ca o sa iesi linistit la pensie din jobul de pozar.  :lol:

Aha... ai tras o concluzie "beton". Beton de panta...
Din argumentatia mea reiese ca doi se cearta (de fraieri instigati) al treilea castiga fara ca ailalti doi sa se prinda. Deci va las pe voi "privatii si bugetarii" sa va certati, io ma duc sa-mi iau comisionul. De la toti.  :lol: Io am mai zis si cu alta ocazie ca TOATE reportajele mele sunt un produs secundar. Despre produsul primar si cel tertiar nu pomenesc, ca sigur se gaseste cineva sa carcoteasca.  :p
P.S. Evident ca M5 se va termina in 2050 daca mentineti schema cu 2 ani salarii pauza, 2 ani investitiile pauza, fara sa va hazardati de gaurile enorme din buget pe parte de jaf, de autostrazi demolate...

P.S. In schema buget-privat ong-urile pe unde vin, ca acolo suntem noi, cel putin teoretic.  O:-)

P.S. Ionut, nu sterge, ca stergi prost. Ce zic io acum va exista mai devreme sau mai tarziu intr-un rechizitoriu DNA. Nu renuntam la cauza sa se faca lumina in chestiunea asta cu sabotarea licitatiei de trenuri la M5, care a adus deja pierderi enorme la buget si la fonduri europene. Metrorex a sabotat licitatia de trenuri pentru ca nu erau in stare sa finalizeze structura. Au preferat sa-si ascunda impotenta si coruptia aratand cu degetul DNA. O marsavie mai mare rareori s-a vazut din 1990 pana azi. Sub egida domnului Homor, mutat la CNADNR ca sa toarne piatra sparta amestecata cu tocatura fina de caramida pe marginea drumurilor (vezi DN la intrarea in Tulcea), ca asa stie dumnealui ca sa pune la terasamantul de cale ferata la metrou.

Pentru buget mai trebuie sa asteptam. Era vorba într-o perioada ca Guvernul Ciolos nu va face bugetul, ci o sa-l lase pentru cine vine din iarna. Sau era doar asa o vorba?

Guvernul face proiectul de buget, parlamentul vine cu amendamentele lui... alegerile sunt pe 11 decemrbie, anul trecut bugetul a trecut undeva pe 30 decembrie parca...

Conform legii guvernul actual e dator sa faca o schita de buget, dar doar cel viitor poate sa-l finalizeze (asta inseamna poate modificari majore) si sa-l supuna aprobarii parlamentului. Asa ca proiectul de buget va fi facut public prin februarie sau martie, pana atunci va fi incertitudine maxima.

Reusirea vanzarii cat mai rapide a pachetelor de actiuni de la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Salrom va mai redresa situatia economica , mai ales daca se vor tine de promisiuni si vor directiona banii astia catre investitii.

Quote from: Harry on October 09, 2016, 07:02:29 PM
daca se vor tine de promisiuni si vor directiona banii astia catre investitii.

Pe bune?!?!....
Cred ca asta a fost bancul anului !
"catre investitii".... :lol:
Cauta lista de pomeni electorale, vezi ce ramane, si vorbim dupa...  >:(

De azi:

Grigorescu:"Listarea Hidroelectrica se va întâmpla probabil în interval de maximum 6 luni, dar nu aș vrea să speculez."

Dragnea: "Un Guvern tehnocrat, fara legitimitate, nu poate cu doua luni inainte de alegeri sa vanda societati nationale strategice - Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica ... Aceste societati trebuie sa contribuie la dezvoltarea Romaniei, Romania nu trebuie sa mai vanda nimic. De ce sa vanda?"

Dragnea a "uitat" ce zicea Ponta in 2015 pe cand era prim ministru: "Guvernul vrea să vândă în acest an participaţii de până la 25% la trei companii de stat, Hidroelectrica, aflată în prezent în insolvenţă, Aeroporturi Bucureşti şi Portul Constanţa, pentru a ajuta bugetul de stat şi a stimula investiţiile".

Politics  :puke:

http://m.mediafax.ro/politic/program-de-guvernare-pnl-alocatii-de-200-de-lei-dublarea-salariilor-medicilor-de-la-1-iulie-2017-si-gratuitate-pentru-primele-3-proceduri-de-inseminare-in-vitro-15780912 (http://m.mediafax.ro/politic/program-de-guvernare-pnl-alocatii-de-200-de-lei-dublarea-salariilor-medicilor-de-la-1-iulie-2017-si-gratuitate-pentru-primele-3-proceduri-de-inseminare-in-vitro-15780912)

Programul de guvernare PNL.
- salarii crescute  cu 20% anual
- inseminare in vitro gratis
- alocatii dublate
- canal sirel-baragan
- investitii regionale
- spitale regionale
-  autostrazile unde sunt?

Cred ca au plagiat programul asta. Urmeaza sa creeze departamentul de investitii.

Si eu vreau... sa ajung pe Marte. Si va promit ca va aduc praf martian. Daaa'... sa nu ma intrebati cine imi produce racheta, de unde o lansez si cine lucreaza la centrul de control...  :) Si mai ales sa nu ma intrebati unde sunt banii de care am nevoie pentru toate astea.

PNL :

La capitolul legat de infrastructură, liberalii vor conectarea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Banatul prin prioritizarea construirii autostrăzii Sibiu – Piteşti şi finalizarea Coridorului Pan European (Arad – Sibiu – Bucureşti – Constanţa, conectarea Moldovei cu Transilvania prin demararea construcţiei autostrăzii Unirii: Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni prin constituirea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR), conectarea Olteniei cu Banatul prin autostrada Olteniei (de la Timişoara până la Calafat, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani) şi demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Braşov.

Continuam spre politica? 

Stiti cand o sa avem putere?

Atunci cand Noi, API si PEUNDEMERG.RO vom avea credibilitate in fata promisiunilor in domeniul infrastructurii. Asa cum a fost azi.

Atunci oamenii vor avea incredere in cine este aproape de adevar. Cand vine vorba de promisiuni de km de autostrazi, lumea nici nu mai baga de seama.

A prea mult pentru noi. Ne bagam?

Mda, nu stiu daca are sens sa comentam programele de guvernare. Eventual comentam dupa alegeri. De promis, poti promite orice.

Programele de primareala deja sunt incalcate.  :)

Poate sa spunem cat ar dura in timpii tehnologici si meteorologici si alti timpi....constructia. Alecu26 are diploma in siguranta. Lotul 4 Lugoj Deva nu se finalizeaza curand.

E riscant cu politica. Poate peste cativa ani, daca suntem din ce in ce mai multi bine informati, taxarea promisiunilor va fi in timp real.

Va rog sa nu deviati pe teme politice. Asa cum stiti, nu facem politica deloc pe forum.
Discutati de chestiuni economice, va rog.

:cheers:

Quote from: 133 313 on October 09, 2016, 10:57:05 AM
Pe mine ma amuza cum toata lumea vrea sa umble la salarii ca sa "bage la investitii" dar nimeni nu vrea sa umble la jaf si
Cresterea economica declarata de Romania nu se acopera cu cresterile salariale si piata imprumuturilor cand faci egalul... Tocmai asta e naspa, ca de fapt "cresterea economica" cam vine din exporturi si salariile nu prea vor sa creasca (daca n-ai cresteri n-ai suplimentare de cheltuieli si consum)

Argumentul tau ar fi valid daca Romania ar avea capacitati productive nefolosite. Adica daca, prin cresterea salariilor, consumul ar antrena cresteri de productie care la randul lor ar antrena cresteri suplimentare economice. Nu e cazul in Romania in momentul asta; si nu a fost cazul vreodata. Orice crestere de salarii care nu e cuplata cu investitii (ori in productivitatea muncii ori in investitii noi de productie bunuri si servicii) se va traduce doar in cresterea importului pentru consum, adica in deficit de balanta comerciala si cont curent. Si exact ca in 2008, se va evapora instantaneu, fara sa lase nimic in urma.

Pe urma, salariile in Romania au crescut din august 2014 pana acum cu 23% (salariul minim cu aproape 39%) in conditiile in care rata inflatiei cumulata pe astia 2 ani a fost de ~0.5% (deci practic toate cresterile salariale au fost reale, direct in buzunar). Asa ca nu e ca si cum salariile au stagnat.

Romania are un deficit masiv de investitii publice. Acumulat nu in 25 de ani, ci acumulat de la 1920 incoace. Avem infrastructuri la un nivel atat de jos de sofisticare, incat ar fi trebuit de mult sa fie istorie la nivelul economic al Romaniei. Sosele neasfalatate, veceuri in curte, cai ferate cu semnalizare mecanica... Pe care Romania trebuie sa-l corecteze prin investitii publice peste mediile globale, astfel incat nu doar salariile sa creasca, dar mai mult (si mai important) pentru ca o parte mare a populatiei, care nu are acces la munca salariata, sa poata ajunge acolo. Pentru ca acolo - in lipsa de salariati -  se vede lipsa de infrastructuri mai mult decat in salariile mici. Si de-acolo, din mediul rural izolat si la nivelul de sofisticare al Vietnamului sau Indoneziei (da, am fost in ambele), nu din marile orase, a venit depopularea Romaniei. Si de-acolo vin si, salariile mici pentru marile orase (care sunt la nivelul de sofisticare infrastructurala cat-de-cat apropiat de Europa de Vest), si problemle cu "asistatii" si, si...

Cat despre "furat", cantitatea de furt din Romania este neglijabila la nivel macro. Nu e vreo Nigeria, unde sa dispara bani lichizi cu zecile de miliarde, sau vreo Moldova, unde s-a furat un miliard de dolari cash asa, intr-un singur foc. Si poti vedea asta foarte usor - banii furati ar fi aparut imediat in conturile unor super-bogati. Care... surpriza, in Romania nu exista. Inclusiv "super-bogati" ca Voiculescu, Patriciu, SOV, cand au fost luati la bani marunti, aveau lichiditati extrem de modeste (Patriciu era falimentar); averile lor fiind exclusiv "robinete" cu statul insa care nu generau niciodata sume imense care sa fie scoase in afara sistemului, ci efectiv maruntis, mare parte din el oricum redistribuit in n alte locuri pentru mentinerea robinetului deschis. Banii care se scurg efectiv anual prin coruptie sunt probabil cam 0.5% din PIB; si aici vorbim inclusiv de micro-mita data la poltistul care l-a oprit pe nea Gigel cu 140 la ora pe DN1.

La fel, a fost ras-discutata problema "bunurilor si serviciilor" - pana cand s-a observat ca majoritatea banilor din bugetele de bunuri si servicii sunt medicamente si prestatii medicale oferite prin sistemul national de sanatate. Bani care nu pot fi taiati (si unde preturile sunt mari din cauza neincrederii producatorilor in statul roman).

Problema nu e furtul in sine, ci ineficienta sistemului de investitii si lipsa de incredere in stat a prestatorilor de orice.  Aici pierde statul; si pierderea vine si din coruptie, dar mai ales din prostie, dintr-un sistem birocratic prea stufos, si, in foarte multe cazuri, din preferinta prosteasca de a angaja cat mai multi oameni in administratie, chiar si atunci cand in loc de un om in plus e nevoie de un sistem mai bun.

Quote from: Ionut on October 06, 2016, 06:41:48 AM
Yves Caracatzanis, CEO Grup Renault Romania, despre autostrazi:
Daca viteza la internet este atat de buna, inseamna ca se poate face infrastructura

Alte mituri cu viteza de internet...

Viteza de Internet este buna in Romania tocmai pentru ca accesul la internet in Romania este slab dezvoltat dpdv geografic. Adica, exact ca la infrastructurile celelalte - nivelul de viata in Timisoara, Bucuresti, Iasi, Cluj, Oradea... e rezonabil dpdv al infrastructurii, legaturile intre ele plus spatiul rural, dezastru.

Bineinteles ca vei avea viteze medii de 100+ Mbps daca marea majoritate a conexiunilor sunt in orase, iar in mediul rural 60% din populatie nu are acces la internet prin nimic. Zerourile (populatia fara acces) nu sunt numarate cand se calculeaza media.

La fel, daca infrastructura e disponibila doar in zonele cele mai dens populate, unde numarul de consumatori pe dolar investit e maxim, preturile vor fi minuscule. Cu costul ca la 20 km de Bucuresti sau de Brasov n-ai nici un fel de acoperire de internet (in 2011 vorbim de cartiere in Brasov unde singura metoda de cuplare era o solutie artizanala prin WiFi exterior la limita legii; azi a ajuns fibra si-acolo, dar la 20 km de Bucuresti esti tot "in the dark" si azi). In tari ca UK sau DE sau SE vei avea internet (la 2 Mbps) in cel mai indepartat catun din fundul pamantului.

P.S. Veti zice de internet pe mobil; da, exista 4G, si unii operatori au investit in a avea o acoperire rezonabila (desi din nou, centrata pe spatii urbane). Rezultatul e ca Romania are unele din cele mai scumpe tarife pentru internet pe mobil din Europa si una din cele mai mici rate de utilizare (daca vrei acoperire platesti de-ti iese pe nas; eu in SE platesc 14 Euro pentru 20 GB; 100 costa 40 Euro. In Romania, acelasi tarif iti da 1-2 GB de trafic de date; este aproximativ la fel de scump sa folosesti traficul de date Orange RO sau sa-ti iei un abonament O2 in UK si sa-l folosesti in roaming in RO).

Ca de obicei, e o placere sa citesti comentariile lui @frunzaverde  :cheers:

 :cheers: Frunzaverde, io trebuie sa-ti dau o bere cindva!

@Stangabriel: forumul asta are cea mai mare credibilitate la tema, asta pentru motive la care m-am referit cind m-am inscris aici, m-am referit, zic, si aici dar si pe alte forumuri. Construim si detinem aici, impreuna cu alte forumuri de gen, un soft power care este luat in seama de societate. Prin societate inteleg nu doar oamenii normali la cap, profesionistii detinatori de profesionalism (vedem bine ca exista profesionisti, adica oameni care din asta-si cistiga piinea dar care sint cel mult corijenti la capitolul profesionalism, de regula capuse partinice sau transpartinice ), profesionistii altor profesii, amatorii entuziasti, unii expati, etc dar si politicienii. Azi nu au cum sa ne ignore fara sa-si asume costuri maricele. Da, politruci obraznici vor exista intotdeauna, totul e sa aplicam constant forta noastra soft, pasiunea noastra, competentele si spiritul nostru de cooperare si in felul asta cream valoare in jurul nostru. Si asa am devenit referinta.
De ce? Diferenta majora intre "ei" si "noi"? La noi ce ne uneste e mai important decit ce ne desparte. La ei, ce ii desparte este totul. Adica mai nimic!

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Argumentul tau ar fi valid daca Romania ar avea capacitati productive nefolosite. Adica daca, prin cresterea salariilor, consumul ar antrena cresteri de productie care la randul lor ar antrena cresteri suplimentare economice. Nu e cazul in Romania in momentul asta; si nu a fost cazul vreodata. Orice crestere de salarii care nu e cuplata cu investitii (ori in productivitatea muncii ori in investitii noi de productie bunuri si servicii) se va traduce doar in cresterea importului pentru consum, adica in deficit de balanta comerciala si cont curent. Si exact ca in 2008, se va evapora instantaneu, fara sa lase nimic in urma.

Pfuai, bine ca m-ati bagat la productivitatea muncii. Daca gasiti atatia (alti) europeni cati romani sa-ti produca chiar si o coada de matura pe 1000 lei lunar incep sa impart premii de execelenta. Noi vorbim acum vorbe, ca Europa si SUA s-au prins mult prea tarziu ce se intampla daca iti muti productia in China de chitra pe "angajatii europeni neproductivi". Chinezii copiaza tot, europenii someaza tot, chinezii isi cumpara copiile lor, produsele marca europeana le cumpara mam' mare. Hai sa mai facem teorii despre investitii.  :)
Nu sunt capacitati productive nefolosite este? Nu-s mijloace fixe si mobile pe la firme nefolosite din lipsa de personal, este? Linii de productie pe care nu are cine sa le deserveasca, este?

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Pe urma, salariile in Romania au crescut din august 2014 pana acum cu 23% (salariul minim cu aproape 39%) in conditiile in care rata inflatiei cumulata pe astia 2 ani a fost de ~0.5% (deci practic toate cresterile salariale au fost reale, direct in buzunar). Asa ca nu e ca si cum salariile au stagnat.

Unde, cine, cand? De unde sunt cifrele astea, de la INS? Pe cine a sondat INS? Sa avem pardon, toate cresterile nu sau dus in buzunar asa cum nici "reducerea de TVA" nu s-a dus in buzunar. De fapt s-a practicat intensiv smecheria scumpirii cu 3 luni inainte de scaderea TVA. Cu cat s-a scumpit RCA in ultimii 4 ani? Aud? Hai ca aburim lumea si... ne facem de ras.

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Romania are un deficit masiv de investitii publice. Acumulat nu in 25 de ani, ci acumulat de la 1920 incoace. Avem infrastructuri la un nivel atat de jos de sofisticare, incat ar fi trebuit de mult sa fie istorie la nivelul economic al Romaniei. Sosele neasfalatate, veceuri in curte, cai ferate cu semnalizare mecanica... Pe care Romania trebuie sa-l corecteze prin investitii publice peste mediile globale, astfel incat nu doar salariile sa creasca, dar mai mult (si mai important) pentru ca o parte mare a populatiei, care nu are acces la munca salariata, sa poata ajunge acolo. Pentru ca acolo - in lipsa de salariati -  se vede lipsa de infrastructuri mai mult decat in salariile mici. Si de-acolo, din mediul rural izolat si la nivelul de sofisticare al Vietnamului sau Indoneziei (da, am fost in ambele), nu din marile orase, a venit depopularea Romaniei. Si de-acolo vin si, salariile mici pentru marile orase (care sunt la nivelul de sofisticare infrastructurala cat-de-cat apropiat de Europa de Vest), si problemle cu "asistatii" si, si...

Ai deficit cand ai o tinta clara, ce vrei sa ai. Pana in 1990 s-a vrut ceva, in 2016 se vrea altceva, in 2040 o sa se vrea altceva. Deficitul se creeaza din condei, in functie de ce iti doresti. Dar repet daca ai o tinta. Care este tinta Romaniei in momentul asta? Io unul nu stiu,
Asistatii sociali sunt CREATI de stat, deci statul nu poate pretinde ca are " o problema" cu ei. La noi politicieni care erau pe scena in 1991 se plang in 2010 ca au probleme cu asistatii. Penibil.

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Cat despre "furat", cantitatea de furt din Romania este neglijabila la nivel macro. Nu e vreo Nigeria, unde sa dispara bani lichizi cu zecile de miliarde, sau vreo Moldova, unde s-a furat un miliard de dolari cash asa, intr-un singur foc. Si poti vedea asta foarte usor - banii furati ar fi aparut imediat in conturile unor super-bogati. Care... surpriza, in Romania nu exista. Inclusiv "super-bogati" ca Voiculescu, Patriciu, SOV, cand au fost luati la bani marunti, aveau lichiditati extrem de modeste (Patriciu era falimentar); averile lor fiind exclusiv "robinete" cu statul insa care nu generau niciodata sume imense care sa fie scoase in afara sistemului, ci efectiv maruntis, mare parte din el oricum redistribuit in n alte locuri pentru mentinerea robinetului deschis. Banii care se scurg efectiv anual prin coruptie sunt probabil cam 0.5% din PIB; si aici vorbim inclusiv de micro-mita data la poltistul care l-a oprit pe nea Gigel cu 140 la ora pe DN1.

Am inteles... la nivel macro 10% comisionul celui/celor care da/dau cu semnatura dintr-un pod, pasaj, magistrala de metrou, autostrada, achizitii de sisteme it si software este... "neglijabila". Om fi si noi pe aici niste mici miliardari si nu stiam... astfel incat spagile de 1.000.000 euro bucats deja ni se par mizilicuri. Si apoi iar ne trezeim cu problema "asistatilor" de mai sus, care ne iau 0,01% din comision...

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
La fel, a fost ras-discutata problema "bunurilor si serviciilor" - pana cand s-a observat ca majoritatea banilor din bugetele de bunuri si servicii sunt medicamente si prestatii medicale oferite prin sistemul national de sanatate. Bani care nu pot fi taiati (si unde preturile sunt mari din cauza neincrederii producatorilor in statul roman).

S-a observat si ca sunt decontate servicii fictive (furt)? Care spuneti ca nu este o problema in sine? Nu tai, dar nici concurentialitate n-ai cand dai contracte cu dedicatie, astfel incat nu poti sa scoti pretul cel mai bun.

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Problema nu e furtul in sine, ci ineficienta sistemului de investitii si lipsa de incredere in stat a prestatorilor de orice.  Aici pierde statul; si pierderea vine si din coruptie, dar mai ales din prostie, dintr-un sistem birocratic prea stufos, si, in foarte multe cazuri, din preferinta prosteasca de a angaja cat mai multi oameni in administratie, chiar si atunci cand in loc de un om in plus e nevoie de un sistem mai bun.

Furtul este in orice moment din timp si spatiu o problema, cu tot ce implica el, in sine. A doua cea mai  mare dupa el este ca sistemul de justitie a dormit 22 ani (sau a fost complice, dupa cum s-a intamplat sa aflam punctual mai nou, in ultimii ani). Dupa aia mai sunt si restul problemelor.
Ineficienta sistemului de investitii vine din faptul ca ( am pomenit-o mai sus) tinta de tara este neclara. Plecand de la tinta de populatie, care este neclara. In anii 2000 vrem sa plece romanii din tara ca sa trimita valuta. In anii 2016 vrem romanii inapoi ca sa... ce? Sa aduca knowhow? Nu mai trebuie valuta, s-a umplut sacul? Nu zice nimeni nimic.

Eu vroiam doar sa vad un program de guvernare care sa spuna clar: Ne vom tine de masterplan.
Eventual ca va fi A7 nu Dx7.

Dar cand vad ca vor sa faca 4 treceri peste Carpați "cu prioritate"  nu pot sa nu ma gandesc ca "prioritate" la ei inseamna altceva.

Si de unde Tara Romaneasca? Parca regiunile sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Sau Autostrada Unirii? Hai pe bune.
Eu zic sa puna si Autostrada Reintregirii Neamului!

Ai postat programul PNL, asa ca ar fi corect ca si PSD-ul sa aiba tratament egal: http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-10-9-21341849-0-programul-economic-psd-partea.pdf

Poate gasesti partea cu investitiile, mie sincer mi-a scapat.

Quote from: dr4qul4 on October 09, 2016, 10:06:19 PM
Programul de guvernare PNL.
- salarii crescute  cu 20% anual
- inseminare in vitro gratis
- alocatii dublate

Ionut, daca nici astfel aberatii ale unui partid care vrea sa conduca tara nu intra la "discutii economice", atunci ce mai intra ?
PIB-ul per capita din Guatemala care a crescut (sper) cu 2,3% ?...

Parerea mea strict economica: este neaparat necesar ca inseminarea "in vitro" sa fie gratis, ca sa putem "produce" tineri care atunci cand vor ajunge in floarea varstei sa poata scrie aberatii ca cele de mai sus...

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Pfuai, bine ca m-ati bagat la productivitatea muncii. Daca gasiti atatia (alti) europeni cati romani sa-ti produca chiar si o coada de matura pe 1000 lei lunar incep sa impart premii de execelenta.

Productivitatea unei firme nu e egala cu productivitatea unui muncitorului raportata la salariul lui. Romanul o produce coada aia de matura pe 1000 de lei, dar:

1. cantitatea de cozi de matura produsa de roman / luna este mult sub cantitatea de cozi de matura produsa de ungur sau englez sau suedez datorita lipsei de pregatire tehnica. Aducerea muncitorilor la nivelul de pregatire tehnica al ungurilor costa.
2. transportul cozii aleia de matura pana la pietele de desfacere costa de 5 ori mai mult din Romania ca din Belgia;
3. transportul cozii aleia de matura din Romania nu se poate face cu aceiasi regularitate ca din Belgia din lipsa de sosele, rezultand in necesitatea spatiilor de stocare suplimentare (cu costuri de angajati suplimentari, depozite ocupate, utilitati etc. etc.) in Polonia/Germania.
4. lipsa de predictibilitate in lantul logistic face ca banda de asamblare mop+cap de matura din Franta sa nu poata produca cu aceiasi regularitate, rezultand in timpi morti pentru angajatii din Franta si din Mexic (unde se produce capul de mop), si deci in salarii platite alora.

1+2+3+4 fac productivitatea foarte mica. Mai mult, Romania e condamnata sa produca capete de mop pe 1000 de lei in loc de piese de inalta precizie pentru industria electronica pe 10000 lei pe luna pentru ca angajatii nu au pregatirea si indemanarea tehnica necesara. Toate astea fac parte din productivitate; nu doar salariul.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Noi vorbim acum vorbe, ca Europa si SUA s-au prins mult prea tarziu ce se intampla daca iti muti productia in China de chitra pe "angajatii europeni neproductivi". Chinezii copiaza tot, europenii someaza tot, chinezii isi cumpara copiile lor, produsele marca europeana le cumpara mam' mare. Hai sa mai facem teorii despre investitii.

Asta e argumentul de doi lei al populistilor europeni. Adevarul e ca Europa nu s-a deindustrializat. Europa si-a pierdut industriile low-skill care cereau foarte multa forta de munca.

Au fost inlocuite de industrii high-skill, care cer (ceva) mai putini angajati (dar nu cu multi, ratele somajului in Europa sunt absolut rezonabile). Asta a dus la somaj structural in doua locuri: 1. in tarile mai putin competitive (Spania, Portugalia, Grecia) dpdv al fortei de munca calificate pentru asemenea activitati si 2. in populatia varstnica (50+) slab-calificata, care nu se mai poate recalifica intr-o ocupatie ceruta pe piata. De-aici populismul european, nu din lipsa de munca...

Nu e ca si cum Europa e un wasteland industrial. Germania produce cele mai multe masini pe cap de locuitor din lume. Semiconductori? Pai majoritatea fabricilor care produc la un nod competitiv sunt in SUA, Germania, Franta, Irlanda, Japonia, Singapore si Taiwan. Si tot asa. Da, UE are un deficit comercial cu China. Nu e imens. Vorbim de 0.9% din PIB-ul european.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Nu sunt capacitati productive nefolosite este? Nu-s mijloace fixe si mobile pe la firme nefolosite din lipsa de personal, este? Linii de productie pe care nu are cine sa le deserveasca, este?

Nu, nu sunt; cel putin nu care produc amestecul de bunuri cerute la consum la preturi competitive fata de importuri. Poti vedea asta uitandu-te la deficitul de balanta comerciala, care la cresteri salariale bruste nu se misca spre echilibru, ci spre dezechilibru.

Si poti vedea asta si din indicii de utilizare publicati de INS si Eurostat, care stau priponiti la 76-80% (o cifra apropiata de media UE si situata cam la nivelul optim natural de 75-85%) complet necorelati cu cresteri sau descresteri de venituri in Romania. Daca exista capacitate neutilizata din cauza depresiei pietei interne, s-ar fi vazut odata cu cresterile salariale prin cresterea capacitatii. Vezi depresie a pietei interne

Cat despre "lipsa de personal", cand populatia ocupata e la minime istorice, nu de-acolo e problema, ci tot una de competitivitate. Fabricile existente nu pot oferi salarii care sa le permita sa fie competitive, asa ca oamenii nu vin sa munceasca. Daca ar oferi salarii competitive, fabrica nu mai are preturi de productie competitive. Ciocan si nicovala.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Unde, cine, cand? De unde sunt cifrele astea, de la INS? Pe cine a sondat INS? Sa avem pardon, toate cresterile nu sau dus in buzunar asa cum nici "reducerea de TVA" nu s-a dus in buzunar. De fapt s-a practicat intensiv smecheria scumpirii cu 3 luni inainte de scaderea TVA. Cu cat s-a scumpit RCA in ultimii 4 ani? Aud? Hai ca aburim lumea si... ne facem de ras.

INS nu sondeaza pe nimeni cand face calculul veniturilor. Ci foloseste bazele de date nationale cu toate salariile si impozitele incasate de stat.

Cat despre chestia cu scumpiri repetate, bull-shit. Nu locuiesc in Romania (contactul meu principal cu Romania este forumul asta si API, nu am foarte multe alte lucruri care ma leaga de tara), vin in Romania cel mult odata la 2 ani.

Preturile in Romania la aproape orice (exceptie facand benzina) au stagnat intre vizitele mele, exact cum spune INS. Unele au scazut un pic (carne, lactate, ulei, paine) - chiar semnificativ fata de 2007-8, cand uleiul era 10-12 lei/litru de exemplu. Unele au crescut un pic (fructe si alcool si intr-o anumita masura mancatul in oras, dar probabil nu mai stiu eu locurile).

Unele au scazut semnificativ (chiriile, preturile la apartamente si terenuri, preturile pe noapte la hoteluri si pensiuni). Si foarte putine chestii s-au scumpit semnificativ (RCA-ul e cam singurul lucru la care ma gandesc). Dar mare parte din chestii au ramas FIX la fel. Inclusiv cursul euro-leu, din 2009 pana acum s-a miscat foarte, foarte putin (4.3 - 4.6), asa ca si preturile in euro sunt destul de fixe. Inclusiv abonamentul RATB e la fix acelasi pret la care era cand am plecat eu din Romania. Si au trecut destui ani incat azi am alta cetatenie...

Salariile insa nu au stagnat. In ultima firma in care am lucrat, un line-manager castiga in 2007 vreo 2500 lei, cel mai prost salariu fiind 600 lei. Azi, aceiasi pozitie castiga in jur de 6000 lei, cel mai prost salariu fiind 1600 lei.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Ai deficit cand ai o tinta clara, ce vrei sa ai. Pana in 1990 s-a vrut ceva, in 2016 se vrea altceva, in 2040 o sa se vrea altceva. Deficitul se creeaza din condei, in functie de ce iti doresti. Dar repet daca ai o tinta. Care este tinta Romaniei in momentul asta? Io unul nu stiu,

"Proiectele de tara" sunt aproape fara exceptii faraonisme absurde care rareori duc la ceva; de obicei cuvinte goale fara nici un rezultat, sau, mai rau, proiecte globale care dupa ce au fost implementate sunt de mult desuete.

Singurele lucruri care chiar merg sunt proiecte pe un numar mic de obiective clare; X+Y+Z+T pana in XXXX, costand Y lei si necesitand Z resurse. Nimic mai mult.

Cat despre deficit, nu e din condei, e absolut real. Deficitul se constata fata de state of the art, adica fata de standardul disponibil in economii omoloage. Daca in economii omoloage (Malaezia, Turcia, Brazilia, Bulgaria, Ungaria) standardul spune: retea nationala de autostrazi, retea feroviara competitiva macar in spatiul peri-urban, veceu in casa si apa curenta curata in orice casa si Romania n-are, atunci e clar deficit.

Cat despre "inainte de 1990" si "dupa 1990", infrastructura tot ultima prioritate a fost. Da, firimiturile s-au dus inainte de 1989 la CF si dupa la drumuri. Dar atat. Pentru ca pana la urma Romania avea cei mai multi km de cale ferata cu semnalizare manuala din Europa in 1989. Si era singura tara din Europa fara control radar de altitudine in 1989. Si avea cea mai mare proportie de locuinte fara apa si veceu.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Asistatii sociali sunt CREATI de stat, deci statul nu poate pretinde ca are " o problema" cu ei. La noi politicieni care erau pe scena in 1991 se plang in 2010 ca au probleme cu asistatii. Penibil.

Problema nu e cu asistatii, ci cu lipsa de infrastructura care sa scoata zonele alea fara competitivitate la liman.

Quote from: 133 313 on October 10, 2016, 12:07:51 AM
Am inteles... la nivel macro 10% comisionul celui/celor care da/dau cu semnatura dintr-un pod, pasaj, magistrala de metrou, autostrada, achizitii de sisteme it si software este... "neglijabila".

Chestia e ca 10% e... legenda urbana. Cei prinsi, ori de parchet, ori de DNA, ori de moarte, si aici vorbim fix de cam toata elita spagara a Romaniei, s-au dovedit ca: 1. nu au lichiditati mari si 2. odata inchis robinetul, parasesc scena complet.

Daca s-ar sifona 10% din piata publica de contracte anual ar exista miliardari cu sume exorbitante (vorbim de miliarde de euro anual) in lichiditati pure. Asa, ca oligarhii din Rusia sau Ucraina sau chiar Moldova. Sau ca cei din America Latina sau India. Sau Indonezia sau Malaezia. Sau chiar Turcia. Au existat candidati in Romania, dar toti au fost complet dezumflati - unul din ei pana la faliment complet (si era cel mai bogat om din Romania). Si nu e de mirare, in conditiile in care cei mai bogati indivizi pe hartie (Patriciu + Niculae) n-au primit efectiv bani "mita" ci artefacte contabile (stergeri de datorii) facute de firme de stat pentru subventionarea productiei sub cost.

Daca banii astia se sifoneaza. unde sunt? Pentru ca banii ce dispar nu apar nicaieri altundeva. Inclusiv cei mai bogati indivizi corupti romani nu au o viata de "jet-setter", iar cand sunt prinsi cu mata-n sac si cautati la conturi (sau cand mor, si totul apare transparent)... nu mai au nimic. Inclusiv comportamentul "beizadelelor" romanesti e de "upper-middle"/"lower-upper" class, cu epatari de valori mici (mai o mamaie, o Nisa, o masina de 50.000 euro in "lizing", si baut cafele pe Dorobanti). Singurul jet-setter roman este Tiriac, si e FOARTE putin probabil ca el sa fie destinatarul spagilor si coruptiei.

In Romania spagile sunt mici dar peste tot. Ceea ce duce la ineficiente masive - incompetenti pe posturi, duplicari administrative (pentru a pune nasi si fini), lipsa de atractivitate pentru investitii, lipsa de incredere in stat. Dar sumele sifonate sunt, all-in-all, minuscule la nivelul statului. Si, mare parte din ele, eu as zice 80-90%, se duc la finantarea de campanii electorale. As spune in jur de 1 miliard de euro pe ciclu electoral de 4-5 ani. Ceea ce nu inseamna mare lucru.

Hai sa punem in perspectiva. Malaezia. 28 de milioane de oameni. Romania are vreo 20. PIB/capita? 10.000 parai pe an. Ca in Romania. Democratie? Asa-si-asa, partly free (4-3) la Freedom House, cam scartaie. Romanii mentin aparente mai bune democratice cu 2-2. Coruptie? Cam tot pe-acolo ca-n Romania - RO pe 58, Malaezia pe 54 la Transparency (CPI). Chiar si moneda lor e ca leutul nostru. Un ringgit este fix si-n cap un leu. Preturi? Cam ca-n Romania - un Kuala Lumpur te dai cu taxiul cam cu 1 leu 50 pe kilometru. Emigratie? Este - oamenii se duc in Singapore, in Coreea de Sud sau Japonie. Au si ceva petrol (dar nu prea mult) cam cum avem in RO gaz.

Furturile in Malaezia se fac de bani cash. Prin mecanisme smechere. Cauta 1MDB - doar prin mecanismul asta s-au sifonat intre 1 si 4 miliarde de dolari cash in 5 ani, aparent de oameni apropiati de primul ministru. Rezultatele furtului se vad imediat - conturi, jeturi, masini, proprietati, case de depozite. Si nu a fost nevoie de justitia malaeziana sa faca curat; americanii si elvetienii au intervenit.In schimb, coruptia (care in valori e aproape sigur mult mai masiva ca in Romania) e doar la niveluri foarte inalte (si foarte putrede), combinata cu administratie tehnica functionala si relativ competenta. Rezultat? Retea nationala completa de autostrazi. Cai ferate care merg la timp cu 160 km/h. Scoli in dezvoltare. 99% acces la apa curata, 98% acces la buda curata.

Repet, nu sifonarea de bani e problema principala (pentru ca toate indicatiile spun ca nici macar nu se sifoneaza prea mult), mult mai mult, se pierde pe ineficienta administrativa, care in Romania e principala forma a coruptiei. Contractul pentru ramele de metrou a fost mult mai mult prostie crunta si incompetenta decat spaga. Si bagandu-i la puscarie pe toti marii spagari (se intampla acum) nu are mare efect - administratia nu e eficienta.

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Furtul este in orice moment din timp si spatiu o problema, cu tot ce implica el, in sine. A doua cea mai  mare dupa el este ca sistemul de justitie a dormit 22 ani (sau a fost complice, dupa cum s-a intamplat sa aflam punctual mai nou, in ultimii ani). Dupa aia mai sunt si restul problemelor.

Tocmai ca furtul in sine, desi o problema, nu rezolva problema principala, care e de competenta a administratiei si structurilor sale. Cat pierdem din furt e probabil 1% din cat pierdem din ineficienta si incompetenta. DNA-ul rezolva furturile; perfect. Dar DNA-ul nu ne construieste o administratie competenta si de incredere. N-are cum. Si o astfel de administratie nu se va construi vreodata de la sine, chiar si in lipsa furturilor.

Quote from: frunzaverde on October 09, 2016, 11:16:47 PM
Ineficienta sistemului de investitii vine din faptul ca ( am pomenit-o mai sus) tinta de tara este neclara. Plecand de la tinta de populatie, care este neclara. In anii 2000 vrem sa plece romanii din tara ca sa trimita valuta. In anii 2016 vrem romanii inapoi ca sa... ce? Sa aduca knowhow? Nu mai trebuie valuta, s-a umplut sacul? Nu zice nimeni nimic.

Tinte de populatie? Doar regimurile totalitare au asa ceva... Nu poti face "planuri cincinale" ca nu merg (si n-au mers niciodata). Lumea e mult mai complexa si in schimbare rapida decat poate orice sistem birocratic s-o modeleze acceptabil, daramite s-o prezica. Incercam, facem modele complexe, bagam bani in asta cat cuprinde, dar mai e mult pana cand vom intelege economia globala la un nivel suficient incat sa putem face preziceri pe termen lung pe care sa riscam bunastarea unei tari.

@adrian.rosca, in ala nici macar nu ma asteptam sa gasesc altceva decat e acolo!

Asta e cel mai trist. Autostrazile nu sunt prioritare pentru ei, galbeni sau rosii. Dar toti se inghesuie sa le deseneze pe o harta si sa le boteze pompos.
Mor cand aud de proiecte mamut cu 1% sanse de a fi vreodata realizate.

In ceea ce priveste "buda din curte" vad zilnic tot mai multe sate unde se introduce canalizare! Mi se pare incredibil si nu pot sa nu ma intreb daca e fezabil? Una e sa faci o fosa septica si alta e canalizarea centralizata pe dealuri unde ai nevoie de pompe ca nu merge "gravitational". Sau peste 10 ani vor fi toate tandari si vor refula pe ulite?

Iar legat de cei 1000 de lei pe care vroia nu stiu ce deputat sa dea ajutor pt a-si faca taranii baie in casa... poate 4000 fara mana de lucru si sa existe camera.

Sa mai incurajam un pic consumul, zic.
Valoarea tichetului de masă ar putea creşte. Deputaţii dezbat legea în această săptămână. (http://www.economica.net/valoarea-tichetului-de-masa-ar-putea-creste--deputatii-dezbat-legea-saptamana-viitoare_126525.html)

"Deficitul balanţei comerciale a crescut cu 27,9% în primele opt luni din acest an comparativ cu perioada similară a anului precedent, la peste 6,13 miliarde de euro, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică remis, luni, Agerpres."

http://www.capital.ro/deficitul-comercial-a-crescut-cu-aproape-28-la-613-miliarde-de.html

In schimb:

"Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România. Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. 3146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent, arată datele KeyFin."

http://www.capital.ro/peste-3000-de-firme-din-sectorul-constructiilor-s-au-inchis.html

"Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,9%, în termeni nominali, în primele opt luni din acest an comparativ cu perioada similară a anului precedent, datorită creşterii industriei prelucrătoare, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică remis, luni, Agerpres. Industria extractivă a scăzut cu 29,8%."

http://www.capital.ro/industria-extractiva-in-cadere-libera.html

"Autorităţile române au planuri mari pentru următoarele două decenii. În Strategia de dezvoltare a României sunt prevăzute investiţii de 126 de miliarde de euro, adică 80% din PIB-ul României. Nu sunt bani însă decât pentru o parte dintre ele."

http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/romania-nu-are-bani-pentru-strategia-de-dezvoltare-teritoriala-584357

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM

Productivitatea unei firme nu e egala cu productivitatea unui muncitorului raportata la salariul lui. Romanul o produce coada aia de matura pe 1000 de lei, dar:

1. cantitatea de cozi de matura produsa de roman / luna este mult sub cantitatea de cozi de matura produsa de ungur sau englez sau suedez datorita lipsei de pregatire tehnica. Aducerea muncitorilor la nivelul de pregatire tehnica al ungurilor costa.
2. transportul cozii aleia de matura pana la pietele de desfacere costa de 5 ori mai mult din Romania ca din Belgia;
3. transportul cozii aleia de matura din Romania nu se poate face cu aceiasi regularitate ca din Belgia din lipsa de sosele, rezultand in necesitatea spatiilor de stocare suplimentare (cu costuri de angajati suplimentari, depozite ocupate, utilitati etc. etc.) in Polonia/Germania.
4. lipsa de predictibilitate in lantul logistic face ca banda de asamblare mop+cap de matura din Franta sa nu poata produca cu aceiasi regularitate, rezultand in timpi morti pentru angajatii din Franta si din Mexic (unde se produce capul de mop), si deci in salarii platite alora.

1.Din nou o luati la gramada, puneti totu intr-o oala, faceti o ciorba... bagati fostul bloc comunist cu vestul... nu conteaza migratia fortei de munca, nu tineti cont cati romani sunt in Belgia si cati belgieni sunt in Romania... Ciorba de salata si va iese zacusca. As vrea sa vad constructii facute de romani in Italia care pica la cutremur.  O:-) La orice cutremur. Apoi mai vorbim de productivitate.
2.Transportul cozii de matura costa mult din cauza superspeculei cu RCA si carburant. Masini de lux detinute de bucuresteni inamtriculate la adrese de provincie si efectueaza 300.000 km anual prin Bucuresti platesc RCA mai mic decat Matizuri inmatriculate in Bucuresti care efectueaza anual 30.000 km prin Bucuresti. Trosc pleosc. Hai sa vorbim de competitivitate in tara tepei cronice acute garantate prin lege.  :) 
Conservele belgiene ajung in Romania la fel de expirate cum ajung si conservele romanesti in Belgia. Diferenta este ca unii citesc eticheta altii nu.
3.Ce intra si ce iese din Romania intra sau iese cu aceeasi viteza. Din China vine cu vaporul (si avionul, iar noi avem aeroporturi) dar aia fac dumping deci ii numiti competitivi. Trosc pleosc.
4 Lipsa de predictibilitate in lantul logistic pentru angajatii din Franta pentru ca au ajuns acolo angajatii lipsa din Romania. Europenii iau apa dintr-un pahar, o pun in altul si asteapta alta apa in paharul gol. Fii secetei asteapta ploaia.  :) Dezechilibre fabricate de noi de care ne plangem noi, europenii. DIn nou, politica migrationista europeana este falimentara, sa ne furam forta de munca intre state in interiorul uniunii pentru ca nu suntem in stare sa incurajm productia fortei de munca pentru ca suntem medievali si inca speram ca sclavia neverends.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
1+2+3+4 fac productivitatea foarte mica. Mai mult, Romania e condamnata sa produca capete de mop pe 1000 de lei in loc de piese de inalta precizie pentru industria electronica pe 10000 lei pe luna pentru ca angajatii nu au pregatirea si indemanarea tehnica necesara. Toate astea fac parte din productivitate; nu doar salariul.

Romania este condamnata sa fie evitata de investitii din cauza furtului cronic (adevarul este ca se fura, orice, oricand, oricum) Se fura porumbul de pe camp cu bena, se fura buretii de vase din depozit, telefoane mobile din containerele din port... chiar si materialele pentru fundatia autostrazii ( vezi Groapa). Dar... spuneti ca furtul nu este o problema in sine.
Romania nu mai produce pe stoc de cum producea in 1989. Acum produce China pe stoc. Avem acest superavantaj.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Asta e argumentul de doi lei al populistilor europeni. Adevarul e ca Europa nu s-a deindustrializat. Europa si-a pierdut industriile low-skill care cereau foarte multa forta de munca.

Au fost inlocuite de industrii high-skill, care cer (ceva) mai putini angajati (dar nu cu multi, ratele somajului in Europa sunt absolut rezonabile). Asta a dus la somaj structural in doua locuri: 1. in tarile mai putin competitive (Spania, Portugalia, Grecia) dpdv al fortei de munca calificate pentru asemenea activitati si 2. in populatia varstnica (50+) slab-calificata, care nu se mai poate recalifica intr-o ocupatie ceruta pe piata. De-aici populismul european, nu din lipsa de munca...

Nu e ca si cum Europa e un wasteland industrial. Germania produce cele mai multe masini pe cap de locuitor din lume. Semiconductori? Pai majoritatea fabricilor care produc la un nod competitiv sunt in SUA, Germania, Franta, Irlanda, Japonia, Singapore si Taiwan. Si tot asa. Da, UE are un deficit comercial cu China. Nu e imens. Vorbim de 0.9% din PIB-ul european.

Politicienii (populisti sau nu) sunt cu argumentele dupa care sunt votati de 23% din populatie si se pretind "alesi" si continua sa pretinda ca au dreptate. Ramane de vazut cat va mai functiona smecheria asta.
As vrea sa vad si eu cum se inlocuieste industria "high skill" a constructiilor cu industria low-skill a corturilor cu hamac. Bagati-o pe aia populista cu "va inlocuim cu roboti" si le vindem robotilor mancarea, bautura, telefoanele mobile, autoturismele, serviciile de santate etc.  :)

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Nu, nu sunt; cel putin nu care produc amestecul de bunuri cerute la consum la preturi competitive fata de importuri. Poti vedea asta uitandu-te la deficitul de balanta comerciala, care la cresteri salariale bruste nu se misca spre echilibru, ci spre dezechilibru.

Si poti vedea asta si din indicii de utilizare publicati de INS si Eurostat, care stau priponiti la 76-80% (o cifra apropiata de media UE si situata cam la nivelul optim natural de 75-85%) complet necorelati cu cresteri sau descresteri de venituri in Romania. Daca exista capacitate neutilizata din cauza depresiei pietei interne, s-ar fi vazut odata cu cresterile salariale prin cresterea capacitatii. Vezi depresie a pietei interne

Am sa o spun direct si fara ocolisuri. Ori nu siti ce vorbiti... ori stiti ce vorbiti dar tineti sa mintiti... ori... Sunt companii care au mijloace dar nu au personal care sa le opereze. INS stie asta prea bine. De ce nu au personal, pentru ca refuza sa-i asigure transportul la locul de munca, pentru ca refuza sa asigure sanatatea si protectia in munca, pentru ca refuza sa recunoasca sporuri de conditii vatamatoare reale sanatatii in munca. Pentru ca accidentele de munca la IMM-uri pe hartie nu exista iar in realitatea se produc non-stop. Pentru ca forta de munca refuza un loc de munca care o poate lasa infirma pentru restul perioadei de cotizare. Pentru ca inspectia muncii este o fantoma, o himera, cel putin pe teren. Si pentru ca in alte colturi ale Europei conditiile astea de mai sus sunt net superioare... preferam sa masluim statisticile. Ne "aliniem" din minciuna cronica si fals grosolan.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Cat despre "lipsa de personal", cand populatia ocupata e la minime istorice, nu de-acolo e problema, ci tot una de competitivitate. Fabricile existente nu pot oferi salarii care sa le permita sa fie competitive, asa ca oamenii nu vin sa munceasca. Daca ar oferi salarii competitive, fabrica nu mai are preturi de productie competitive. Ciocan si nicovala.

Populatia ocupata a Europei este la minime istorice dintr-un motiv foarte simplu. Politica nu este aici ca sa dicteze ce  fac alegatorii, alegatorii sunt aici ca sa dicteze ce face politica. Daca politica a vrut mutarea productiei in China, forta de munca o va obliga acum sa o mentina acolo.  :) Europa trebuie sa guste din propria doctorie. Daca vor sa revina cu productia din China in Europa trebuie sa se conformeze normelor de munca din Eruopa, nu din China. Nimic mai simplu. Companiile se intorc in Europa cu obiceiurile din China. Si nu le-a functionat smecheria. Now what? Repet, nu este o problema de competitivitate, este o problema mult mai complexa pe care nu vreti sa o vedeti, continuati sa va etalati teoriile care s-au rupt de realitate din 2010 (in Romania). Este un razboi socio-economic intern acum. Sunt oameni care au pierdut totul in 2010. Politica europeana a mers pe prezumtia ca i-a redus la stadiul de sclavi si nu le-a ramas de ales, vor functiona pe postul de sclavi. Repet, n-a functionat smmecheria. Si de aici va da statistica aia cu "neocuparea" record. Ii bagati in statistici cum vreti pe cei care nu ii puteti chestiona.  :) Politica i-a fentat pe cetateni si cetatenii fenteaza acum politica. Si e disperarea mare ca nu se poate depista conditia lor actuala.  :)

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
INS nu sondeaza pe nimeni cand face calculul veniturilor. Ci foloseste bazele de date nationale cu toate salariile si impozitele incasate de stat.

Cat despre chestia cu scumpiri repetate, bull-shit. Nu locuiesc in Romania (contactul meu principal cu Romania este forumul asta si API, nu am foarte multe alte lucruri care ma leaga de tara), vin in Romania cel mult odata la 2 ani.

Deci INS are o marja de eroare de 50%. M-am lamurit. Traim din minciuni pe paine.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Preturile in Romania la aproape orice (exceptie facand benzina) au stagnat intre vizitele mele, exact cum spune INS. Unele au scazut un pic (carne, lactate, ulei, paine) - chiar semnificativ fata de 2007-8, cand uleiul era 10-12 lei/litru de exemplu. Unele au crescut un pic (fructe si alcool si intr-o anumita masura mancatul in oras, dar probabil nu mai stiu eu locurile).

Unele au scazut semnificativ (chiriile, preturile la apartamente si terenuri, preturile pe noapte la hoteluri si pensiuni). Si foarte putine chestii s-au scumpit semnificativ (RCA-ul e cam singurul lucru la care ma gandesc). Dar mare parte din chestii au ramas FIX la fel. Inclusiv cursul euro-leu, din 2009 pana acum s-a miscat foarte, foarte putin (4.3 - 4.6), asa ca si preturile in euro sunt destul de fixe. Inclusiv abonamentul RATB e la fix acelasi pret la care era cand am plecat eu din Romania. Si au trecut destui ani incat azi am alta cetatenie...

Pretul RCA a explodat, pretul transporturilor de orice fel a explodat odata cu el. Orice produs si prestare de serviciu la locatie client implica transport. Nimeni nu vine cu bani de acasa. Repet, cine a vrut sa vina cu dumpingul dupa el din China s-a fentat.
Preturile imobiliare nu le discutam, pentru ca preturile reale exista de la data constructiei pentru orice imobila. Cum variaza specula nu ne intereseaza, nu investim in specula. Un alt motiv pentru care se va repeta episodul 2010.
Istoria nu se limiteaza la 2009, asa cum doresc "nepopulistii "europeni care se agata cu disperare de scaune dupa ce si-au "ciuruit" tarile. Europa nu s-a infiintat in 2009. Dar shhhh... batista pe tambal.
Ce a ramas la acelasi pret... este in insolventa. RADET, RATB... sunt practic in moarte clinica, mai mult sau mai putin oficializata.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Salariile insa nu au stagnat. In ultima firma in care am lucrat, un line-manager castiga in 2007 vreo 2500 lei, cel mai prost salariu fiind 600 lei. Azi, aceiasi pozitie castiga in jur de 6000 lei, cel mai prost salariu fiind 1600 lei.

"Salariile au stagnat pentru ca la noi in firma...". Pe bune, suntem la gradinita in propriul nostru mic univers inchis? Unii au prosperat din contracte luate pe spaga, altii au faliemntat cu zile. Incep sa am o parere proasta despre dumneavoastra.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
"Proiectele de tara" sunt aproape fara exceptii faraonisme absurde care rareori duc la ceva; de obicei cuvinte goale fara nici un rezultat, sau, mai rau, proiecte globale care dupa ce au fost implementate sunt de mult desuete.

Singurele lucruri care chiar merg sunt proiecte pe un numar mic de obiective clare; X+Y+Z+T pana in XXXX, costand Y lei si necesitand Z resurse. Nimic mai mult.

Cat despre deficit, nu e din condei, e absolut real. Deficitul se constata fata de state of the art, adica fata de standardul disponibil in economii omoloage. Daca in economii omoloage (Malaezia, Turcia, Brazilia, Bulgaria, Ungaria) standardul spune: retea nationala de autostrazi, retea feroviara competitiva macar in spatiul peri-urban, veceu in casa si apa curenta curata in orice casa si Romania n-are, atunci e clar deficit.

Schita de tara atunci? Draft...? Scratch...? Nothing? Atunci deficit la ce? Standarul disponibil in economii omoloage este fentat de economiile omoloage. De aici scandlaul Falswagen. But nevermind... shhhhh.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Cat despre "inainte de 1990" si "dupa 1990", infrastructura tot ultima prioritate a fost. Da, firimiturile s-au dus inainte de 1989 la CF si dupa la drumuri. Dar atat. Pentru ca pana la urma Romania avea cei mai multi km de cale ferata cu semnalizare manuala din Europa in 1989. Si era singura tara din Europa fara control radar de altitudine in 1989. Si avea cea mai mare proportie de locuinte fara apa si veceu.

Infrastructura feroviara era o prioritate absoluta in Romania inainte de 1989. Dupa 25 de ani constatam ca este mult supradimensionata la kilometraj (si o dam la gunoi) iar cea rutiera subdezvoltata (sau mai bine spus nu subdezvoltata ca drumuri exista si sunt multe, dar exista distribuite mici si multe pe unde nu trebuie). Peste 25 de ani o sa constatam ca am facut autostrazi degeaba si era mai simplu sa facem mai multe aeroporturi.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Problema nu e cu asistatii, ci cu lipsa de infrastructura care sa scoata zonele alea fara competitivitate la liman.

Nu facem politica. Dar repet, in 1990 "Romania nu are nevoie de autostrazi". Asta era viziunea. De ce sa ne plangem acum. In plus pentru ca nu rezidati in Romania, din nou va repet ca va sunt necunoscute (sau pur si simplu le ignorati benevol) anumite aspecte. Unele IMM-ul fantoma fac incursiuni in zonele fara competitivitate, aduc forta de munca inclusiv la Bucuresti, dar uita sa o plateasca. Banuiesc ca notiunile de "teapa" si "tun" nu s-au instrainat de dumneavoastra inca. Probabil sunt si motivul pentru care ati ales... not what is right but what is easy, Exodul. Ei bine asta este relitatea Romania 2016. Dumneavostra pretindeti sa iasa zonele fara competitivitate la liman cand ele sunt impinse si mai mult in zos de tepari din zonele cu competitivitate. Astia suntem. Dupa care... lansam teorii confortabile despre neproblematica furtului.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Chestia e ca 10% e... legenda urbana. Cei prinsi, ori de parchet, ori de DNA, ori de moarte, si aici vorbim fix de cam toata elita spagara a Romaniei, s-au dovedit ca: 1. nu au lichiditati mari si 2. odata inchis robinetul, parasesc scena complet.

Legenda DNA. Am trecut de faza pe barfe. Avem rechizitorii. Si condamnari definitive sau in curs de definitivare.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Daca s-ar sifona 10% din piata publica de contracte anual ar exista miliardari cu sume exorbitante (vorbim de miliarde de euro anual) in lichiditati pure. Asa, ca oligarhii din Rusia sau Ucraina sau chiar Moldova. Sau ca cei din America Latina sau India. Sau Indonezia sau Malaezia. Sau chiar Turcia. Au existat candidati in Romania, dar toti au fost complet dezumflati - unul din ei pana la faliment complet (si era cel mai bogat om din Romania). Si nu e de mirare, in conditiile in care cei mai bogati indivizi pe hartie (Patriciu + Niculae) n-au primit efectiv bani "mita" ci artefacte contabile (stergeri de datorii) facute de firme de stat pentru subventionarea productiei sub cost.

Desigur ca ar exista miliardari. Si ar avea grija sa iasa la televizor in fiecare zi si sa se autodeclare miliardari!

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Daca banii astia se sifoneaza. unde sunt? Pentru ca banii ce dispar nu apar nicaieri altundeva. Inclusiv cei mai bogati indivizi corupti romani nu au o viata de "jet-setter", iar cand sunt prinsi cu mata-n sac si cautati la conturi (sau cand mor, si totul apare transparent)... nu mai au nimic. Inclusiv comportamentul "beizadelelor" romanesti e de "upper-middle"/"lower-upper" class, cu epatari de valori mici (mai o mamaie, o Nisa, o masina de 50.000 euro in "lizing", si baut cafele pe Dorobanti). Singurul jet-setter roman este Tiriac, si e FOARTE putin probabil ca el sa fie destinatarul spagilor si coruptiei.

Daca banii dispar si nu-i mai gasiti... trebuie sa o luati pe fir. Si daca o luati pe fir ajungeti acolo unde banii s-au materializat cash. Iar ultima persoana care i-a manuit cash stie unde au ajuns mai departe. Bafta. Deci universul dumneavoastra s-a limitat la Tiriac.  :) Din nou Romania este un microunivers. Iar coruptia s-a inventat la Bucuresti... Gradinita. Ma intreb.... dacac campaniile electorale dirijate de la Bucuresti se finanteaa cu bani negri... campaniile de la Berlin, Londra si Paris si mai ales Burxelles cu ce fel de bani s-or finanta...

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
In Romania spagile sunt mici dar peste tot. Ceea ce duce la ineficiente masive - incompetenti pe posturi, duplicari administrative (pentru a pune nasi si fini), lipsa de atractivitate pentru investitii, lipsa de incredere in stat. Dar sumele sifonate sunt, all-in-all, minuscule la nivelul statului. Si, mare parte din ele, eu as zice 80-90%, se duc la finantarea de campanii electorale. As spune in jur de 1 miliard de euro pe ciclu electoral de 4-5 ani. Ceea ce nu inseamna mare lucru.

Doar cateva randuri mai sus spuneti ca spagile dovedite de DNA sunt "legende urbane". Acum le-ati descoperit ca sunt mici si multe. Coerenta unde-i?  :)

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Hai sa punem in perspectiva. Malaezia. 28 de milioane de oameni. Romania are vreo 20. PIB/capita? 10.000 parai pe an. Ca in Romania. Democratie? Asa-si-asa, partly free (4-3) la Freedom House, cam scartaie. Romanii mentin aparente mai bune democratice cu 2-2. Coruptie? Cam tot pe-acolo ca-n Romania - RO pe 58, Malaezia pe 54 la Transparency (CPI). Chiar si moneda lor e ca leutul nostru. Un ringgit este fix si-n cap un leu. Preturi? Cam ca-n Romania - un Kuala Lumpur te dai cu taxiul cam cu 1 leu 50 pe kilometru. Emigratie? Este - oamenii se duc in Singapore, in Coreea de Sud sau Japonie. Au si ceva petrol (dar nu prea mult) cam cum avem in RO gaz.

Malaezia e o "economie" omoloaga care sa fie "strandard" pentru noi. Nu stiu, n-am mai fost de mult prin Malaezia, dar dumneavoastra?  :)
Italia si spania sunt "economii omoloage"? Daa au cu totul alta clima, pot produce doua recolte pe an in loc de una, nu necesita termoficare in masa... etc.? Avem aici un criteriu de "competitivitate" complex. Acum realizam (sper) ca "aliniera" este imposibila... climatologic.  :)

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Furturile in Malaezia se fac de bani cash. Prin mecanisme smechere. Cauta 1MDB - doar prin mecanismul asta s-au sifonat intre 1 si 4 miliarde de dolari cash in 5 ani, aparent de oameni apropiati de primul ministru. Rezultatele furtului se vad imediat - conturi, jeturi, masini, proprietati, case de depozite. Si nu a fost nevoie de justitia malaeziana sa faca curat; americanii si elvetienii au intervenit.In schimb, coruptia (care in valori e aproape sigur mult mai masiva ca in Romania) e doar la niveluri foarte inalte (si foarte putrede), combinata cu administratie tehnica functionala si relativ competenta. Rezultat? Retea nationala completa de autostrazi. Cai ferate care merg la timp cu 160 km/h. Scoli in dezvoltare. 99% acces la apa curata, 98% acces la buda curata.

Incep sa ma plictisesc. De ce? Pentru ca fiecare item de discutie il raportati ori la worst scenario, ori la best scenario, dua interes. Ori la Malaezia, ori la Belgia ori ori ori... Adica faceti o ciorba de salata. Din nou. Aveti un standard clar la care vreti sa va raportati da sa nu?
Rezultatul furtului se vede imediat doar la prosti. In momentul in care imediat te afisezi cu bunuri cumparate (sau obtinute) din foloase nefolosite se ia rapid firul banilor. Eu zic ca hotii isi mentin un buffr de timp.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Repet, nu sifonarea de bani e problema principala (pentru ca toate indicatiile spun ca nici macar nu se sifoneaza prea mult), mult mai mult, se pierde pe ineficienta administrativa, care in Romania e principala forma a coruptiei. Contractul pentru ramele de metrou a fost mult mai mult prostie crunta si incompetenta decat spaga. Si bagandu-i la puscarie pe toti marii spagari (se intampla acum) nu are mare efect - administratia nu e eficienta.

Citat din Curtea de Conturi (Vacaroiu): "Se fura prea mult". Dumneavostra spuneti ca nu...  :) EU zic ca nu mai este nimic de comentat.

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Tocmai ca furtul in sine, desi o problema, nu rezolva problema principala, care e de competenta a administratiei si structurilor sale. Cat pierdem din furt e probabil 1% din cat pierdem din ineficienta si incompetenta. DNA-ul rezolva furturile; perfect. Dar DNA-ul nu ne construieste o administratie competenta si de incredere. N-are cum. Si o astfel de administratie nu se va construi vreodata de la sine, chiar si in lipsa furturilor.

Vreti sa incercam sa facem o noua teorie a "infractiunii". Sa reinventam standardele de etica, moralitate, good si bad?  :) Am fi doctoranzi pe bune.  :) Ineficienta si incompetenta sunt doua chestiuni subiective. Furtul este o chestiune obiectiva. Ineficienta si imcompetenta pot fi folosita ca scuze pentru coruptie. Furtul nu poate fi folosit ca scuza pentru nimic. Ineficienta si incompetenta SUNT UTILIZATE ca unealta pentru savarsirea furtului. 

Quote from: frunzaverde on October 10, 2016, 02:18:49 AM
Tinte de populatie? Doar regimurile totalitare au asa ceva... Nu poti face "planuri cincinale" ca nu merg (si n-au mers niciodata). Lumea e mult mai complexa si in schimbare rapida decat poate orice sistem birocratic s-o modeleze acceptabil, daramite s-o prezica. Incercam, facem modele complexe, bagam bani in asta cat cuprinde, dar mai e mult pana cand vom intelege economia globala la un nivel suficient incat sa putem face preziceri pe termen lung pe care sa riscam bunastarea unei tari.

Nasol n'asha?  :) Dumneavoastra ati plecat, unii din ai mei au plecat (urmeaza sa plec si eu dupa ce transez chestiunile socio-economice ale "clanului" care au fost lasate in seama mea). Cine mai ramane? Regimul disperat ca nu mai are victim... pardon, slugo..., pardon... ,scla... pardon........ populatie. Da, asta este cuvantul, populatie.  :)
Nu faci planuri, bifat. Te plangi de lipsuri de orice fel, bifat. Te plangi de deficit (din ce, ma repet a mia oara, deficit fata de ce, de care tinta, de cincinalul lipsa, deficit de ce, din ce, de la ce, pentru ce?), bifat. Now what?  :)
Acum... cu populatie tinzand rapid la 0 mai aveti tinta de deficit? Oare Siria mai are tinta de deficit?  :) Ati inteles acum ca tot universul dumneavostra teoretic a colapsat in 2008? Ca Europa s-a autofentat iremediabil in 2008?  :) Ca "gradul de neocupare record" este de fapt o Europa paralela cu cea "oficiala", care in timp va creste si o va inghiti pe cea "nepopulista" care ameninta cu robotii si cu mutarea productiei in China?  :) Un fenomen ce seincearca a fi musamalizat prin diversiuni penibile cu "teroristi" lasati sa vina benevol sau chiar made in EU? Diversiunile cu teroristi in Romania se practicau in 1989-1990. Suntem in avantgarde la diversiuni.  :D
Deci va spun o ultima oara, nu vorbiti de "gradul de neocupare" ca va faceti de ras. De asta vorbesc doar lobbystii companiilor europene alienate care vor sa se intoarca din China in disperare ca aia le-au copiat tot si nu le-au cumparat nimic din produse si vin cu ranjetul tampesc "nepopulist" pe buze sa-si reangajeze fostii slugoi europeni doar pentru a descoperi ca sunt "indezirabile" in comunitatea fortei de munca europene care a supravietuit cum a putut si a dezvoltat o microeconomie paralela, cu "branduri" pe persoana fizica sau subterana, ca sa nu mai poata fi inghitita iar de politici demente, falimentare.  :) Iar daca EU incearca sa mai intre iar cu bocancii in viata lor cum a intrat in 2008... nu va mai exista un EU si poate nu vor mai exista nici unele state actuale. Nu pot sa piarda mereu aceiasi. :)
Companiile care s-au folosit de knowledge-ul angajatilor europeni ca sa-l dea la copiat pe moka chinezilor urmeaza sa dispara. Indiferent cata campanie populara-nepopulista si lobby vor finanta. Acum poate intelegeti mai bine de ce "plagiatul" a devenit peste noapte such big issue.  :) A venit momentul sa se foloseasca angajatii de knowledge-ul companiilor dupa care sa le dea cu flit si sa-si faca propriile afaceri.
P.S. Sa nu traiti cumva cu impresia ca "populistii" europeni sunt agreati de europenii fentati de "populari". Nu apreciem scavengerii politico-economici.  :) A apus epoca big bad-small bad choose the small bad.  :)

Quote from: adrian rosca on October 10, 2016, 10:59:04 AM
In schimb:

"Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România. Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. 3146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent, arată datele KeyFin."

http://www.capital.ro/peste-3000-de-firme-din-sectorul-constructiilor-s-au-inchis.html

Bancile trebuiau amendate pentru fiecare credit neperformant acordat pana in 2011. Momentan desi n-au fost amendate pentru treaba si ca atare n-au invatat o lectie de prudenta... sunt mai prudenti consumatorii.
In plus nicaieri nu se vorbeste de reticenta consumatorului la angajarea la un credit din cauza incertitudinilor personale. Reticenta reala, cel putin la o anumita categorie de consumatori si care se stie de ce este cauzata. Mai bine spus... dupa ce unii au cumparat apartamente vechi la preturi suprevaluate de 4 ori, au apucat sa plateasca rate in valoare superioara pretului tehnic de constructie de la 1900 toamna si au ramas fara apartamente (+garantii)  cand n-au mai putut plati ratele. Plus ca nu mai au bani pentru nici un fel de avans si nici un fel de garantie de oferit fizic, plus "cazierul de debitor". Stan patitul nu se pateste de doua ori.  :) Sau sa o spun mai clar.
Bancile trebuie sa acorde imprumuturi pentru case vechi strict daca pretul cerut pe ele este inferior celui de la data constructiei acum 10-30 ani. Pentru cladiri mai vechi de 40 ani, neporiectate dupa norme de seismicitate eu daca as fi banca nici n-as acorda imprumut. 

Eu zic ca ar trebui desfiintate cu totul. Si sa se faca o agentie guvernamentala pentru credite. De fapt cred ca mai bine ar fi sa nationalizam toate casele si apoi sa le impartim tuturor dupa nevoi.
P.s. Cantitatea de text dintr-un post nu e un indicator al calitatii ideilor continute de el.

Cam intr-acolo va indreptati daca vreuna din banci o da in bara cu numarul de credite (peste noapte) neperformante si intra in incapacitate de plata si le trage si pe celelalte dupa ea.
Deci daca bancile incurajeaza supraevaluarea nefondata pot fi acuzate ca merg la cacealma si ne imping spre... comunism.  :) Oamenii cand vor sa retraga dobanda vor bani, nu usi de apartament. A... stai stiu, se imprumuta statul de la banci in locul populatiei si le salveaza. For now... Dar pe el insusi cum se salveaza?  :) Taind salarii ca sa plateasca ce a impumutat de la banci inutil?  :) Deja vu. Nu functioneaza.
Puteti sa apreciati onestitatea mea si faptul ca va expun niste probleme foarte realiste (de la botul calului), care pe la presa si televizor sunt subiect tabu. Negarea pana acum s-a consumat pe un Brexit. Sa negam in continuare si nu se stie.  :) Din fericire britanicii erau cu lira lor. Daca iese o tara care a adoptat euro...
Cand iesi pe strada mai afli si cu se confrunta oamenii, cand esti plecat din tara sau stai la computer si ai o dogma a lobby-ului spui ca aia de pe strada sunt populisti.  :) Si ca exista acolo o "elita" preponderent inconsistent de minoritara care in omiscienta ei da cu batul in balta iar si iar, se stropeste dar spune ca e curata ca lacrima.

Exporturile României au crescut cu 13,4%, iar importurile cu 14,4%, cea mai bună evoluţie din ultimul an
Exporturile de mărfuri româneşţi au crescut puternic în august, cu 13,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2015, evoluţie similară cu cea a importurilor, care au urcat cu 14,4%, cea mai bună evoluţie a comerţului exterior din ultimul an, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile de mărfuri româneşti au urcat cu 13,4% faţă de a opta lună din 2015, până la 4,45 miliarde euro, în timp ce importurile au avansat cu 14,4%, la 5,46 miliarde euro. Rate atât de înalte de creştere pentru exporturi şi importuri nu s-au mai înregistrat din iunie 2015.

Deficitul comerical din august a fost de 1,02 miliarde euro, în creştere cu 19% (162,8 milioane euro) faţă de august 2015. Evoluţia din august 2016 vine după două luni la rând - iunie şi iulie - în care s-a înregistrat o scădere a deficitului comercial. În urma acestor evoluţii, în primele opt luni din 2016, exporturile (FOB) au crescut cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 37,44 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 6,8%, la 43,57 miliarde euro.

Deficitul comercial din primele opt luni a fost de 6,13 miliarde euro, mai mare cu 27,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, rata de creştere atenuându-se faţă de prima jumătate a anului.

Economica.net (http://www.economica.net/exporturile-romaniei-au-crescut-cu-13-4prc-iar-importurile-cu-14-4prc-cea-mai-buna-evolutie-din-ultimul-an_126665.html)

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/un-nou-guvern-psd-ar-urma-sa-opreasca-listarile-la-bursa-ale-companiilor-de-stat-15587995

Eu sunt pentru listare iar banii obtinuti sa fie folositi la investitii in cadrul companiilor respective. Un fond "suveran" ar fi doar o palarie mare din care sa se serveasca cine trebuie, sa ne amintim putin de supra-acciza la combustibil care cica trebuia sa mearga la infrastructura dar de fapt s-a dus in gaura neagra a bugetului.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie la -0,6%, ca urmare a ieftinirii alimentelor
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a coborât în luna septembrie la -0,6%, de la -0,2% în august, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS), care arată că alimentele s-au ieftinit sensibil luna trecută. Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna septembrie, în medie, cu 0,11% comparativ cu luna august.

Astfel, alimentele s-au ieftinit cel mai mult luna trecută, cu 0,58%, în medie, faţă de luna august, în timp ce preţurile serviciilor s-au redus nesemnificativ, cu 0,01%. În schimb, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut, în medie, cu 0,21% în septembrie faţă de luna precedentă. În perioada 1 octombrie 2015 - 30 septembrie 2016, preţurile alimentelor au crescut cu 0,46%, mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 1,1%, iar serviciile - cu 1,2%.

Septembrie 2016 este a patra lună din ultimul an în care indicatorul inflaţiei anuale nu mai include efectul scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% până la 9%, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. În schimb, datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. În plus, de la începutul acestui an, accizele pentru mai multe produse s-au redus, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită la irigaţii a scăzut la 9%.

Economica.net (http://www.economica.net/inflatia-anuala-a-coborat-la-minus-0-6prc-in-septembrie-2016_126728.html)

Una calda, alta rece:

Constructiile, crestere de 2% dupa primele 8 luni

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21347236-constructiile-crestere-2-dupa-primele-8-luni.htm

Statisticile oficiale arată că, în luna august 2016, s-au înregistrat scăderi, comparativ cu a opta lună din anul trecut, la toate categoriile de construcții. Lucrările la clădiri rezidențiale au coborât cu 2,8% față de august 2015, cele la clădiri nerezidențiale s-au redus cu 2,3%, iar cele de construcții inginerești cu 7,1%.

http://www.profit.ro/stiri/sectorul-constructiilor-a-cazut-cu-5-3-in-august-cel-mai-mare-declin-din-ultimii-aproape-doi-ani-15589706

In sedinta de Guvern de azi s-a aprobat Memorandumul cu tema "Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, conform informațiilor prezentate în Anexele 1,2,3 și 4 la prezentul memorandum, în scopul elaborării proectului legii bugetului de stat pe anul 2017". Mai ales coloana de "Observatii" mi se pare foarte interesanta. Spor la citit!  :)

(http://i.imgur.com/dr6bKU9.jpg?1)

(http://i.imgur.com/RzGLZOX.jpg?1)

(http://i.imgur.com/Zp2tSbi.jpg?1)

(http://i.imgur.com/5xynJSx.jpg?1)

(http://i.imgur.com/tmHBIFi.jpg?1)

(http://i.imgur.com/AvhsSSp.jpg?1)

(http://i.imgur.com/I9fVB5S.jpg?1)

(http://i.imgur.com/lhtc0yU.jpg?1)

(http://i.imgur.com/J6INWTd.jpg?1)

(http://i.imgur.com/ArQy5jN.jpg?1)

(http://i.imgur.com/aMHWbxL.jpg?1)

(http://i.imgur.com/LK1OhOU.jpg?1)

(http://i.imgur.com/gnVGbfL.jpg?1)

(http://i.imgur.com/ewvDjyE.jpg?1)

(http://i.imgur.com/k0mS5sL.jpg?1)

(http://i.imgur.com/KarP4OX.jpg?1)

(http://i.imgur.com/Ozfcu2P.jpg?1)

(http://i.imgur.com/254kHWM.jpg?1)

40, 42 wtf?  ???
47, sediul SPP pe fonduri europene? Ihihiiii.  :lol:
48, gara Fetesti pe POIM 2016-2020.
50. ocolire Constanta 2020...
51. ocolire Suceava, sfarsit 2017...
53. acumulare de apa, modificat morfologic albiile, schimbat regim juridic terenuri, modificat pret echipamente hidromecanice, bai ma lesi...
54. ocolire brasov, 2016... hai sa vedem.
55. DN72 Gaiesti-Ploiesti, reziliat 2013 la 84%, nu e prioritate pana in 2030 dar la finalizare e trecut 2017.  :o
56. DN66 Petrosani-FIliasi BEI-POST-POIM (parca-i metrou) finalizare 2017, stingere finaciara 2020...
59. electrificare Doaga-Tecuci-Barbosi, 2017 sau 2019?  ???
60. "fluidizare" DN1 km8-17 si centura nord... 2017
61. Magistrala 4, racorduri, tronson 1 NG2-Anghel Saligny si tronson GDN2-STraulesti. 2017. Anghel Saligny e magistrala 4?  :)
1. ocolire Iasi, etapa 1, sud, obiectul 1 receptionat, obiectul 2 (2020) si 4 nu s-a gasit finantare, obiectul 3 alocare fonduri in 2016 - achizitie lucrari executie.
2. Coslariu-Simeria, 2018.
3. (si cica si la 56.  ???) ocolire Constanta, cu componenta poduri dobrogene si calamitati?  :o 7 poduri contract incetat de drept, 2 poduri se cauta POIM, 5 fara finantare. Calamitate 100% stadiu fizic si valoric, wtf?
4. magistrala 5 DT-UNIVERSITATE RD-Eroilor 2017 (aiurea), Eroilor-UNIVERSITATE 2023.
5. DN76 Deva-Oradea, MPGT, 2018.
8. Autostrada Bucuresti-Brasov (care0i aia ca nu da numar), Bucuresti-Ploiesti 2016, Ploiesti-Comarnic 2019, Comarnic-Brasov 2020. Ce bancuri...  >:(  "de la bugetul de stat utilzand un tip de contract particular" no shift...
9. complex Natatie Otopeni, consiliu interministerial de aprobare lucrari de interes national si locuinte. Ligheanul local e obiect de interes national... 2016... 2018 nu mi-e clar. inceput in 2010, deci teoretic si Flamaropol prin... 2024!
10. Autostrada Brasov-Cluj-Bors; Tg. Mures-Ogra 2017, Ogra-Campia Turzii 2017, Campia Turzii-Gilau 2010, GIlau-Nadaselu 2016, Nadaselu-Mihaiesti 2017 (3B, revizuire SF), Mihaiesti-Suplacu 2018, SUplacu-Bors 2017. Brasov-Fagaras-Sighisoara (!A, 1B), necesita revizuire SF, Sighisoara-Ogra (1C), sectini necesita revizuire SF, o sectiune in lucru...
17. Ministerul Justitiei elaboreaza un ghid de proiectare pentru instantele judecatoresti! No shift! CNI.
18. ocolire Craiova-Sud DT56-DN55-DN6, 2019, se reactualizeaza SF, nu sunt bani de lucrari.
19 centura Radauti 2018 (lansat 2011 parca), perioada mare intre SF si PT, modificare norme tehnice (no shift!) s-a scumpit peste cadrul legal, se vrea demararea achizitiei de lucrari suplimentare, wow...
20. modernizare DN71 Baldana-Targoviste-Sinaia (YES!!!) POIM, e praf drumul pe alocuri si sunt alunecari de teren.
21. DN56C e DN secundar deci nu intra pe POIM... se analizeaza oportunitatea continuarii contractului (2018).
22. DN67B Scoarta-Pitesti (2019), probabilitate reziliere 90%, constructorul nu a constituit garantia de buna executie... nu intra pe POIM.
57. obiect 6 de la fluidizare DN si centura bla bla bla... 2016, litigii cu constructorul...
58. mama cate palate de justitie...
59. centura IN Oradea, etapa 2, urmeaza receptie in 2016, finalizare investitie 2018...
60. Iar DN1, 8-17 si centura...  :)
61, ocolire Iasi, varinta Sud, etapa 1, ob.1 2012, ob.2 2020. bla bla, am mai scris odata.
62, linie noua cale ferata (nu cred!) Valcele-Rm. Valcea. 1979-2020.  :) procedura de achizitii n-a fost in conformitate cu directiva europeana aprobabta prin HG. Nu sunt bani (stiam io).
63. DN72 Ploiesti-Gaiesti again...
64. port Constanta again...
65. aparare-consolidare DN 57A Pojejena-Socol, pentru regim definitiv exploatare hidroenergetic, in fiecare an cad stanci pe drum, dar exprimarea este... wow.
66. sediul SPP again...
1. Orastie-Sibiu, lot1,2,4, 3013, lot 3, contract reziliat 24.01.2016.
3. Laserul de la Magurele...
4. ocolire Tg. Mures...
5. ocolire Suceava again...
6. palate de justitie...
7. Timisoara-Logoj si ocolire Timisoara... lot 1 partia 2012, lot 2 2015, MPGT 2014-2020.
9. Lugoj-Deva, lot 1 2013, lot 2 2016 (A,B,C,D), 2018 (E), lot 3 2016.
10. DN76 Deva-Oradea, mpgt, poim
11. DN56 Craiova-Calafat, mpgt, poim

etc. etc.

Ce gluma prosta. Apare autostrada Bucuresti - Brasov si sunt inainte ca termene de finalizare: Ploiesti - Comarnic: 2019 si Comarnic - Brasov: 2020.

Memorandumul cu tema "Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative" a fost publicat de Profit: http://i0.1616.ro/media/2/2621/33237/15590556/4/investitii1.pdf

Articolul aici: http://www.profit.ro/stiri/economie/lista-guvernul-a-actualizat-proiectele-de-investitii-publice-pentru-o-noua-prioritizare-15590556

EY: Oamenii de afaceri sunt optimisti privind economia si afacerile. 8 din 10 asteapta profit mai mare
Noua din 10 oameni de afaceri din Romania sunt increzatori in cresterea afacerilor lor in urmatoarele 12 luni, in timp ce doar 7% se asteapta la scaderea cifrei de afaceri, iar 4% anticipeaza o stagnare. Dintre cei care mizeaza pe o evolutie pozitiva, 41% estimeaza crestere peste 10%, potrivit unui studiu EY.

Asteptarile privind evolutia profitului sunt, de asemenea, pozitive - 81% dintre companii proiectand cresterea profitabilitatii in anul in curs. Aproape una din trei companii se asteapta la un avans de peste 10% al acestui indicator, in timp ce 48% estimeaza ca vor inregistra cresteri care nu vor depasi acest nivel.

Tendinta ascendenta a vanzarilor va fi sustinuta prin cresterea investitiilor, 64% dintre firme planificand cresterea acestora cu 5-30% pana la sfarsitul anului. Pentru finantare, companiile respondente apeleaza in special la resursele proprii, la reinvestirea profitului si la imprumuturi de la societati afiliate, din acelasi grup, urmate de imprumuturi bancare, arata concluziile studiului "O noua viziune a cresterii" publicat de EY Romania.

"Romania traverseaza o perioada buna din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, Romania va inregistra in acest an cea mai mare crestere economica din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei editii a studiului reflecta ingrijorarea executivilor romani fata de modelul de crestere a economiei romanesti, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre acestia indica nevoia unei strategii de tara care sa asigure Romaniei o crestere sustenabila si recuperarea decalajelor structurale fata de tarile din Vest", a declarat Bogdan Ion, country managing partner, EY Romania.

Wall-Street.ro (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/203793/oamenii-de-afaceri-sunt-optimisti-privind-economia-si-afacerile-8-din-10-asteapta-profit-mai-mare.html)

---

Investiţiile străine directe au crescut cu 17,4%, la 2,7 miliarde de euro, în primele opt luni

Investiţiile străine directe au depăşit 2,7 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, în creştere cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR). 'Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,741 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,379 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane euro', se arată în document.

Comparativ cu primele şapte luni ale anului, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 360 de milioane de euro, de la 2,34 miliarde de euro la 2,7 miliarde de euro.

Economica.net (http://www.economica.net/investitiile-straine-directe-au-crescut-cu-17-4prc-la-2-7-miliarde-de-euro-in-primele-opt-luni_126961.html)

Eurostat: Peste o treime dintre români, supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială

Anul trecut, peste o treime din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (41,3%), România (37,3%) şi Grecia (35,7%), arată datele prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14%), Suedia (16%), Olanda şi Finlanda (ambele cu 16,8%), Danemarca şi Franţa (ambele cu 17,7%). La nivelul celor 28 de state din Uniunea Europeană, anul trecut, 23,7% din populaţie - respectiv 119 milioane de persoane - era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, similar cu nivelul de dinaintea crizei, în 2008.

Economica.net (http://www.economica.net/eurostat-peste-o-treime-dintre-romani-supusi-riscului-de-saracie-si-excluziune-sociala_127062.html)

Fara numar, fara numar:

"Se apropie alegerile: se scot proiecte din sertar, leul pierde teren"

http://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/se-apropie-alegerile-se-scot-proiecte-din-sertar-leul-pierde-teren-590383

"Care sunt cele 100 de taxe pe care le vor eliminate senatorii PSD

Inițiatorii legii susțin că taxele pe care ei le vor desființate aduc doar 0,07% din PIB (...) Potrivit ministerului de Finanțe, impactul măsurii asupra bugetului de stat este mult mai mare decât cel avansat de inițiatori, motiv pentru care Guvernul se opune inițativei."

http://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/care-sunt-cele-100-de-taxe-pe-care-le-vor-eliminate-senatorii-psd-590232

Mai multe din economie:

Unele companii franceze care se stabilisera in China se gandesc sa isi mute operatiunile in Romania
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-21359244-unele-companii-franceze-care-stabilisera-china-gandesc-isi-mute-operatiunile-romania-scrie-revista-franceza-39-expansion.htm)

Lazea, BNR: Economia nu poate creste sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali si salariali
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21359142-lazea-bnr-economia-nu-poate-creste-sustenabil-5-numai-baza-stimulilor-monetari-fiscali-salariali.htm)

Un angajat va ajunge în 2030 să susţină 2,5 pensionari
News.ro (http://www.news.ro/social/conferinta-news-ro-nn-romania-raluca-tintoiu-un-angajat-va-ajunge-in-2030-sa-sustina-2-5-pensionari-efectul-nu-poate-fi-decat-de-presiune-pe-sistemul-public-de-pensii-1922405818002016101415601815)

Salariul minim din România ar trebui să urce la 500 de euro net pentru ca românii să fie motivaţi să se angajeze
News.ro (http://www.news.ro/economic/conferinta-news-ro-nn-romania-adecco-salariul-minim-din-romania-ar-trebui-sa-urce-la-500-de-euro-net-pentru-ca-romanii-sa-fie-motivati-sa-se-angajeze-1922403618002016101315601626)

Romania, primul stat UE care indeplineste conditionalitatea privind ajutorul de stat
Wall-Street.ro (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/203948/romania-primul-stat-ue-care-indeplineste-conditionalitatea-privind-ajutorul-de-stat-evitand-suspendarea-platilor.html)

De dimineata, 3 din economie.

Românii trebuie să înţeleagă care sunt mecanismele din spatele creşterii de 5%.
România se află într-o poziţie ,,privilegiată" în regiune, dar asupra sa continuă să planeze riscuri
ZF (http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romanii-trebuie-sa-inteleaga-care-sunt-mecanismele-din-spatele-cresterii-de-5-romania-se-afla-intr-o-pozitie-privilegiata-in-regiune-dar-asupra-sa-continua-sa-planeze-riscuri-15826298)

România îşi poate tripla spaţiile logistice, iar Constanţa va fi ţinta expansiunii
ZF (http://www.zf.ro/companii/romania-isi-poate-tripla-spatiile-logistice-iar-constanta-va-fi-tinta-expansiunii-15826428)

România, Bulgaria şi Belgia nu şi-au dat acordul pentru tratatul UE-Canada
News.ro (http://www.news.ro/externe/romania-bulgaria-si-belgia-nu-si-au-dat-acordul-pentru-tratatul-ue-canada-la-reuniunea-ministrilor-comertului-de-marti-1922400418002016101715601998)

Salut tuturor.

Abia acum am descoperit ca exista pe forum si o sectiune dedicate stirilor economice. In conditiile in care lucrez in domeniul financiar-bancar o sa pot sa va supun atentiei aspecte care la modul cum sunt prezentate in mass-media nu sunt tratate cu asa mare larghete comparative cu importanta acestora.

1. In primul rand un lucru care o sa ne afecteze pe toti ca soferi: ASF a redus polita RCA la transportatori insa a marit polita RCA ptr persoane fizice aplicand principiul "vaselor comunicante":

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/asf-rezolva-problema-transportatorilor-dar-creeaza-discriminare-in-piata-de-retail-asiguratorii-soferii-cu-istoric-bun-de-dauna-vor-fi-nevoiti-sa-acopere-scaderea-de-pret-a-celor-cu-daunalitate-mare-15826410

2. Chiar daca recent s-a aprobat Masterplanul de Transport in care s-a propus un calendar de execute a diferitelor lucrari de infrastructura, s-au publicat rezultatele prioritizarii proiectelor publice samd sa nu sperati ca anul viitor sa inceapa multe proiecte in domeniu intrucat problema vine de la Bugetul de Stat care nu o sa aiba suficienti bani pentru finantare sau co-finantare (in cazul proiectelor europene). Iar daca ne uitam la programele electorale ale principalelor partide parlamentare situatia este si mai trista:

http://www.zf.ro/eveniment/piatra-de-moara-legata-de-gatul-romaniei-deficitul-bugetar-este-aproape-in-totalitate-realizat-de-fondul-public-de-pensii-15826259

3. Notam insa si o stire imbucuratoare de la Ministerul Transporturilor care speram sa se materializeze cat mai curand: modernizarea caii ferate Gara de Nord - Aeroport Otopeni si prelungirea acesteia cu cca 2 km pana aproape de terminalele aeroportului

http://www.zf.ro/constructii-imobiliare/ministerul-transporturilor-vrea-sa-construiasca-in-regie-proprie-conexiunea-feroviara-dintre-gara-de-nord-si-aeroportul-otopeni-15824503

Numai bine

^ Pentru asigurari avem thread dedicat pe board-ul Auto Moto Velo (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=483.0).
Iar pentru acea cale ferata spre OTP se discuta deja pe thread-ul de proiecte feroviare in board-ul Feroviar/Magistrale (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=307.msg133356#msg133356).

Doar stirea cu deficitul bugetar isi are locul pe acest thread. Te aspteptam cu stiri & analize. :cheers:

Salut tuturor.

O informatie utila pentru cei inregistrati in scop de PFA, pe 19 Oct s-a publicat in MOf o lege care modifica cadrul legal de infiintare si organizare a PFA, intreprinderi individuale - II si intreprinderi familiale - IF. Legea intra in vigoare in termen de 90 zile de la data publicarii in MOf iar persoanele interesate au un termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a legii sa efectueze modificarile necesare in Registrul Comertului altfel vor fi radiate din Recom.

Numai bine

http://www.economica.net/se-schimba-regulile-pentru-pfa-si-intreprinderile-individuale_127288.html#n

Mama ce avalansa de bunastare... pe hartie.  :) Mai bine stam sa treaca alegerile ca sa nu fum nevoiti sa stergem zecimale...

Consumatorii români, sceptici în privinţa situaţiei economice din următoarele luni - studiu

'Economia României este înfloritoare. Produsul intern brut a crescut cu aproximativ 6 procente în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, consumatorii sunt sceptici în ceea ce priveşte următoarele câteva luni. Mulţi nu exclud posibilitatea unui declin economic. Aşteptările economice au scăzut cu 3 puncte (în ceea ce priveşte indicatorul GfK - n. r.) din luna iunie, ajungând la 1,2 puncte în septembrie. Cu un an în urmă, indicatorul arăta 18,5 puncte în plus. Creşterea economică puternică reduce ratele de şomaj şi, prin urmare, creşte venitul. De asemenea, românii sunt de părere că nu se va schimba nimic în următoarele luni', se arată în document.

Potrivit acestuia, aşteptările privind venitul erau la 20,8 puncte în luna septembrie, într-o creştere cu 2,3 puncte faţă de luna iunie.

'Redresarea economică îmbunătăţeşte puţin câte puţin atitudinea consumatorilor români. Aflată la 2,3 puncte în luna septembrie, tendinţa de cumpărare este doar puţin mai ridicată decât valoarea medie pe termen lung de 0 puncte, dar aceasta a atins 5,4 puncte în luna iulie, cea mai ridicată valoare din octombrie 2008. Totuşi, valorile acestor indicatori arată în mod clar că majoritatea copleşitoare a populaţiei îşi permite în continuare să cumpere numai articolele esenţiale pentru traiul zilnic. Produsele şi serviciile cu o valoare ridicată rămân în continuare în afara posibilităţii de cumpărare a majorităţii consumatorilor', menţionează sursa citată.

Economica.net (http://www.economica.net/consumatorii-romani-sceptici-in-privinta-situatiei-economice-din-urmatoarele-luni-studiu_127285.html)

România, locul cinci în rândul ţărilor UE cu cea mai scăzută datorie publică în 2015

Datoria publică a zonei euro (EA19) a înregistrat o uşoară scădere în 2015, până la 90,4% din PIB, de la 92% din PIB în 2014, în timp ce în UE28 datoria publică a coborât la 85%, de la 86,7%, conform celei de-a doua estimări publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). La sfârşitul lui 2015, cea mai scăzută datorie publică (procentaj din PIB) se înregistra în Estonia (10,1%), Luxemburg (22,1%), Bulgaria (26%), Letonia (36,3%) şi România (37,9%). În 2013 şi 2014, România înregistra o datorie de 37,8% din PIB, respectiv de 39,4% din PIB.

Un număr de 17 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (177,4%), Italia (132,3%), Portugalia (129%), Cipru (107,5%) şi Belgia (105,8%).

Economica.net (http://www.economica.net/romania-locul-cinci-in-randul-tarilor-ue-cu-cea-mai-scazuta-datorie-publica-in-2015_127355.html)

In peisajul asta nu se potriveste un lucru... darea in plata.  :)

Autoritatile locale au un milard de euro ne cheltuiti prin conturi anul acesta. :)
http://www.analizeeconomice.ro/2016/10/bugetul-de-stat-e-la-dieta-in-timp-ce.html
Oare nu ar fi mai bine sa implicam si autoritatile locale in constructia de autostrazi, cai ferate, aeroporturi?
Au un munte de bani la dispozitie pe care nu au pe ce sa il cheltuie asa ca baga banii in panselute...

Pentru asta ar fi nevoie de creier... :(

Indicatorul de incredere macroeconomica al CFA Romania s-a deteriorat, in septembrie

Indicatorul de incredere macroeconomica al CFA Romania a inregistrat valoarea de 53,3 puncte, in septembrie, in scadere cu 11,5 puncte fata de luna anterioara, in special din cauza componentei sale de anticipatii, se arata intr-un comunicat de presa al asociatiei, scrie Agerpres.  "Indicatorul conditiilor curente a fost de 67,0, valoare in scadere cu 3,8 puncte, iar indicatorul anticipatiilor s-a redus cu 15,3 puncte pana la valoarea de 46,4 puncte. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.5000 (in crestere cu 100 pips), iar pentru orizontul de 12 luni de 4.5000 (valoare similara cu cea inregistrata in exercitiul anterior)", se arata in document.

Indicatorul ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la conditiile curente "referitoare la mediul de afaceri si piata muncii" si anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21371184-indicatorul-incredere-macroeconomica-cfa-romania-deteriorat-septembrie.htm)

Salut tuturor.

Va prezint un articol publicat ieri pe site-ul www.cursdeguvernare.ro si realizat de catre Economistul-Sef al BNR Dl. Valentin Lazea. Acesta explica o afirmatie recenta a Guvernatorului BNR Dl Mugur Isarescu cu privire la situatia macroeconomica actuala a Romaniei "niciodată în ultimii 26 de ani situația macroeconomică a României nu a fost mai bună decât acum, dar nici riscurile la adresa stabilității macroeconomice nu au fost mai mari". Merita citit, mai ales prin prisma faptului ca sunt prezentate si alte aspecte decat sumedenia de articole triumfaliste vis-à-vis de evolutia actuala a economiei romanesti si perspectivele ei pozitive in anii 2017-2018 (alimentate e drept si de estimarile positive ale unor organizatii interenationale precum FMI)

http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-problema-momentului-cea-mai-buna-situatie-macroeconomica-la-cele-mai-mari-riscuri-de-instabilitate.html

Va recomand sa cititi articolele de pe acest site, astazi am descoperit multe articole interesante legate de situatia macro actuala a tarii, perspectivele pe termen scurt, precum si riscurile care pot afecta economia Romaniei.

Tot legat de perspectivele pe termen scurt ale economiei romanesti un articol recent din Ziarul Financiar privind scaderea indicelui de incredere al analistilor financiari in evolutia macroeconomica - CFA Romania

http://www.zf.ro/eveniment/alegerile-din-romania-si-din-sua-incertitudinea-legata-de-finantele-publice-si-brexitul-prabusesc-increderea-in-economie-a-analistilor-financiari-de-la-bucuresti-15854836

Numai bine

Executia bugetara pana la sfarsitul lunii septembrie 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC30092016.pdf

si cea pana la sfarsitul lui septembrie 2015: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCsept2015.pdf

2016: Cheltuieli de capital, fara active financiare + proiecte cu finantare rambursabila + proiecte cu finantare nerambursabila = 16,892 mil. lei;
2015: Cheltuieli de capital, fara active financiare + proiecte cu finantare rambursabila + proiecte cu finantare nerambursabila = 18,941 mil. lei;

Din care:
2016: cheltuieli de capital de la bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale = 6,717.5 mil. lei;
2015: cheltuieli de capital de la bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale = 4,182.5 mil lei.

Deci scazand cheltuielile de capital pentru autoritatile locale, avem urmatoarele cifre:

2016: 10,174.5 mil. lei;
2015: 14,758.5 mil. lei,

adica o diferenta in minus de 1 miliard de euro.  :o :o :o Mi se pare un dezastru!

Asta in conditiile in care in 2015 s-a lucrat fara autorizatie si cu deadline 31 decembrie, iar unele cheltuieli au fost inregistrate doar in decembrie sau chiar in 2016.

Dar ce ati vrea. Au taiat direct de la bugetare. Doar credulii au pus botul la "bugetam mai putin dar cheltuim mai mult si mai si suplimentam"

In conditiile actuale, daca continua trendul asta pana la sfarsitul anului, nici macar ce s-a bugetat, cu tot cu taierile de la rectificarea bugetara, nu o sa se cheltuie, asta in conditiile in care exista proiecte unde constructorii pot si vor sa munceasca, dar chipurile nu exista finantare, vezi un exemplu recent in topicul de baraje.

Mai multe din economie.

România a pierdut o poziţie şi ocupă locul 36, după Kazahstan în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale
Economica.net (http://www.economica.net/romania-a-pierdut-o-pozitie-si-ocupa-locul-36-dupa-kazahstan-in-clasamentul-doing-business-al-bancii-mondiale_127571.html)

România, locul doi în regiune la numărul de insolvenţe raportat la 1.000 de firme active
Economica.net (http://www.economica.net/romania-locul-doi-in-regiune-la-numarul-de-insolvente-raportat-la-1-000-de-firme-active_127548.html)

AmCham, îngrijorată de măsurile populiste din campanie pentru că ar putea duce, ulterior, la creșteri de taxe
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/amcham-ingrijorata-de-masurile-populiste-din-campanie-pentru-ca-ar-putea-duce-ulterior-la-cresteri-de-taxe-15607791)

Legea dării în plată nu se aplică decât în situații de impreviziune și doar contractelor de după 2011
Profit.ro (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/legea-darii-in-plata-nu-se-aplica-decat-in-situatii-de-impreviziune-si-doar-contractelor-de-dupa-2011-15608298)

Ministrul Muncii: Oamenii nu mai caută locuri de muncă,
dezolaţi de lipsa de oportunităţi şi întreţinuţi de o politică pasivă a statului de a acorda beneficii
News.ro (http://www.news.ro/social/ministrul-muncii-oamenii-nu-mai-cauta-locuri-de-munca-dezolati-de-lipsa-de-oportunitati-si-intretinuti-de-o-politica-pasiva-a-statului-de-a-acorda-beneficii-1922404325002016101415607873)

Salut tuturor.

Un articol din hotnews privind executia Bugetului de Stat la 30.09.2016. In urma executiei bugetare pe primele 9 luni din 2016 a rezultat un deficit de cca 0,5% PIB vs excedent de 0,87% PIB la 9.2015. In consecinta, nu vad deloc perspective incurajatoare pentru finalul de an in privinta cresterii finantarii proiectelor de infrastructura.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21376059-deficit-bugetar-crestere-0-49-din-pib-dupa-primele-noua-luni-din-2016.htm

        In consecinta, nu s-au cheltuit banii alocati investitilor. Oare n-ar fi bine sa avem niste proiecte de de rezerva, gen drumuri national secundare,  unde durata de implementare si executare a ranforsarii / modernizarii dureaza mult mai putin decat constructia unui drum nou? 
         Este foarte trist sa nu ai proiecte care sa le poti implementa rapid astfel incat sa nu te trezesti la sfarsit de an ca banii alocati investitilor vor fi redirectionati indirect catre consum. Si povestea aceasta incepe sa se repede an de an.

Proiecte ar fi, doar ca implementarea lor este dezastruoasa, vezi de exemplu multitudinea de proiecte cu avans 0% din rapoartele lunare publicate de CNADNR in ultimele luni.

Cioloş: România trebuie să transforme creşterea economică în dezvoltare reală

Prezent la dezbaterea 'România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări', şeful Executivului a amintit că ţara noastră a avut o evoluţie economică bună după ce a trecut prin criza din perioada 2008-2009 şi după aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

'Din 2011 încoace resimţim creşterea economică, cel puţin dacă ne uităm la cifre, dar o vedem şi în crearea de noi locuri de muncă, o vedem şi în dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. Deci, o creştere economică bună, dar în continuare facem faţă la anumite decalaje regionale, între regiunile din România, decalaje economice între diferitele categorii de populaţie şi, nu întâmplător, în acest sens am venit anul acesta cu acel program antisărăcie, tocmai în ideea de a lua măsuri integrate şi pe termen lung pentru a reduce aceste decalaje. În continuare mai avem de rezolvat şi decalajele între mediul rural şi mediu urban, decalaje accentuate şi de migraţia forţei de muncă din România mai ales în Europa de Vest, Europa de Sud-Vest. Deci, suntem într-un paradox în România, în care, pe de-o parte, înregistrăm de câţiva ani creştere economică şi acum provocarea este cum să transformăm această creştere economică în dezvoltare reală, care să se resimtă atât în reducerea decalajelor între regiuni, cât şi între diferitele categorii sociale sau între sat şi oraş', a afirmat Dacian Cioloş la această dezbatere.

'Modul în care am abordat politicile economice în acest an a fost acela de a asigura predictibilitate politicilor economice, politicilor fiscale şi, în acelaşi timp, de a antama anumite reforme care nu numai să nu afecteze creşterea economică, ci chiar să o stimuleze, dar care să permită, să canalizeze această creştere economică şi spre dezvoltare. Sau, altfel spus, spre o mai bună eficienţă a utilizării, a canalizării acestei creşteri economice spre dezvoltare. Şi aici am început anumite lucruri, dar care cu siguranţă vor trebui continuate în anii următori, şi anume o creştere a eficienţei acţiunii statului în relaţia cu mediul de afaceri şi în politica distributivă, să spun aşa, în politicile sociale', a mai afirmat Cioloş.

Economica.net (http://www.economica.net/ciolos-romania-trebuie-sa-transforme-cresterea-economica-in-dezvoltare-reala_127640.html)

Nu plecaţi urechea la cântecele de sirenă, ci mai bine pregătiţi-vă pentru majorarea taxelor

În urma schimbărilor fiscale de anul trecut, veniturile statului au scăzut cu 2% în primele nouă luni din an (deşi era preconizat ca ele să crească), iar cheltuielile au crescut cu 4%. Cum este posibil, totuşi, un deficit bugetar de doar 0,8% din PIB atunci, la nouă luni? Simplu. Prin sacrificarea cheltuielilor de investiţii: minus 9% la nouă luni. Economia creşte cu 5%, dar niciun kilometru de autostradă nu a fost dat în folosinţă în primele nouă luni din an. Nici unul! Oamenii cumpără mai mult, ceea ce este bine, consumul a crescut cu 18% în prima parte a anului, dar statul nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă. În aceelaşi timp, cu toţii ne plângem de starea drumurilor, de lipsa autostrăzilor, de mizeria din trenurile companiei statului, de coşmarul din traficul bucureştean.

Strategia de dezvoltare până în 2035 relevă o nevoie de investiţii de 126 de miliarde de euro în infrastructură, dar guvernul nu a identificat surse de finanţare decât pentru 40% din aceste nevoi şi rezultă de aici un deficit de finanţare de 76 de miliarde de euro. Drumurile au nevoie de 37 de miliarde de euro, dar sursele identificate sunt de doar 17 mld. euro; calea ferată are nevoie de 14 miliarde de euro, metroul de 10 miliarde de euro, infrastructura de apă-canal de 24 de miliarde de euro - şi pentru toate sursele de finanţare identificate sunt la o treime. De unde bani pentru acestea toate?

Criticăm pe bună dreptate risipa, dar crede cineva că, dacă execută statul, acesta va fi mai atent la puţinele resurse ce i-au mai rămas? Resurse cu care să dea şi pensii mai mari şi salarii mai mari şi să facă şi autostrăzi?

http://www.zf.ro/opinii/nu-plecati-urechea-la-cantecele-de-sirena-ci-mai-bine-pregatiti-va-pentru-majorarea-taxelor-15868848

Iulian Anghel, desi nu are statut de "vedeta", este un om foarte serios si competent...

Iar asta este... "priceless"... :lol:

QuoteŞi dacă statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adică, să-i trimită în exil pe cei 588 parlamentari, pe preşedinte şi pe miniştri: ar fi făcut economii de 580 de milioane de lei şi ar fi concediat 5.000 de anajaţi în total.

Asta a fost doar ca si gluma...
Dar articolul este foarte bun.
Pur si simplu spune adevarul.
"Disperatii" au taiat taxe si impozite "la greu" ca sa castige alegerile.
Dupa ce le vor castiga le vor baga la loc, daca se vor prinde ca nu se poate fara ele.

Iar daca nu se vor prinde... :(
Ultimul sa nici nu se oboseasca sa stinga lumina.
Caci nu va mai fi nici un "adrisant" sa primeasca factura...
>:(

Statul a împrumutat 600 milioane lei până în februarie 2019, la o dobândă de 1,22%

Ministerul Finanţelor a vândut joi obligaţiuni de stat în valoare de 600 de milioane de lei (133 milioane euro) scadente în 25 februarie 2019, în cadrul unei emisiuni noi, pentru care băncile primesc un randament mediu anual de 1,22%, în scădere faţă de ultima emisiune de titluri cu scadenţă apropiată, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).  Băncile participante la licitaţie au oferit 1,53 miliarde lei, valoare aproape triplă faţă de cea împrumutată de stat.

News.ro (http://www.news.ro/economic/statul-a-imprumutat-600-milioane-lei-pana-in-februarie-2019-la-o-dobanda-de-1-22-1922404227462016101415611299)

O veste proasta:

Statul român îşi recuperează renumele de rău platnic. Arieratele au explodat în 2016

http://www.economica.net/statul-roman-isi-recupereaza-renumele-de-rau-platnic-arieratele-au-explodat-in-2016_127693.html

Legea privind venitul minim de incluziune, promulgată de preşedintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii referitoare la venitul minim de incluziune, prin care se prevede acordarea unui 'beneficiu de asistenţă socială' familiilor şi persoanelor singure aflate în dificultate. Ajutorul de incluziune se va acorda persoanelor sau familiilor cu un venit ajustat pe membru de familie de până la 260 de lei, însă pentru persoana singură cu vârsta de cel puţin 60 de ani - limita este de 300 de lei. 'În acest caz, se va plăti, sub formă de ajutor de incluziune, diferenţa dintre suma de 260 de lei pe membru de familie şi venitul realizat de familia respectivă în fiecare lună'', se arată în actul normativ.

Economica.net (http://www.economica.net/legea-privind-venitul-minim-de-incluziune-promulgata-de-presedintele-iohannis_127748.html)

---

Numărul insolvenţelor a scăzut în primele nouă luni cu 20,96%

Un număr de 5.987 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale acestui an, în scădere cu 20,96% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, se arată în datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 1.205 (-11,14% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015), Capitala fiind urmată de judeţul Bihor, cu 422 (+5,66%) şi de judeţul Iaşi cu 354 (+11,32%). În funcţie de sectorul de activitate, cele mai multe insolvenţe au fost în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.863, în scădere cu 24,56% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

De asemenea, 12.699 firme şi-au suspendat activitatea, numărul fiind mai mic cu 2,46% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Capitala fiind fruntaşă la acest capitol cu 1.844 societăţi (+13,34%). În ceea ce priveşte dizolvările, acestea au crescut cu 23,64% în primele nouă luni din 2016, fiind 23.579 astfel de cazuri, tot în Bucureşti fiind înregistrate cele mai multe cazuri 5.156 (+40,95%). România are o incidenţă a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste trei ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional cu 23 de insolvenţe la 1.000 firme, fiind depăşită doar de Serbia, susţine Iancu Guda, Services Director Coface România,

Economica.net (http://www.economica.net/numarul-insolventelor-a-scazut-in-primele-noua-luni-cu-20-96prc_127746.html)

Companiile din România estimează o creştere moderată a afacerilor până în decembrie,
în comerţ şi construcţii urmează disponibilizări

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere moderată a activităţii în toate sectoarele economice, cu excepţia construcţiilor, în perioada octombrie-decembrie şi la o scădere a numărului de salariaţi în sectorul de comerţ şi în construcţii, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii trecute, care indica o creştere a activităţii în toate sectoarele, cu excepţia construcţiilor,  pentru perioada septembrie-noiembrie . Singura schimbare o reprezintă situaţia din comerţ, unde managerii aşteptau o deteriorare a situaţiei economice.

Cea mai mare creştere a activităţii, în intervalul octombrie-decembrie, este aşteptată în servicii, cu un sold conjuctural de +8%, comparativ cu +10% în intervalul anterior. Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

De asemenea, în industria de prelucrare şi în comerţ, managerii se aşteaptă la o creştere uşoară a activităţii în ultimele trei luni ale anului, cu un sold conjuctural de +6%, "Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice se va înregistra tendinţă de creştere mai semnificativă (sold conjunctural +31%), în timp ce pentru fabricarea băuturilor, tendinţa va fi de scădere (sold conjunctural -21%)", se arată în raportul INS.

În cazul industriei, sector în care soldul era +14% în raportul anterior, s-a înregistrat o deteriorare a aşteptărilor, în timp ce anticipaţiile din comerţ s-au îmbunătăţit considerabil în ultima lună, în condiţiile în care, în raportul din septembrie, soldul conjunctural era de -26%.

În schimb, managerii au aşteptări pesimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de -22%, situaţie obişnuită la finalul toamnei, când activitatea din construcţii scade semnificativ. Managerii prevăd o stabilitate a forţei de muncă în industrie şi servicii şi o scădere în comerţ şi mai ales în construcţii. Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -9%, deşi se aşteaptă o creştere a activităţii, în timp ce în construcţii aşteptările sunt chiar mai slabe, cu un sold conjunctural de -12%.

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +5%, respectiv +3%. Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere moderată a preţurilor în comerţ până în luna decembrie, cu un sold conjunctural de +11%, şi la stagnări ale preţurilor în celelalte sectoare.

News.ro (http://www.news.ro/economic/ins-companiile-din-romania-estimeaza-o-crestere-moderata-a-afacerilor-pana-in-decembrie-in-comert-si-constructii-urmeaza-disponibilizari-1922404428152016100915612037)

UE şi Canada au semnat acordul istoric de liber-schimb CETA

Preşedintele C.E. a scris pe Twitter, la scurt timp după ceremonie, că CETA reprezintă "noul standard de aur pentru acordurile comerciale". CETA, despre care susţinătorii spun că va duce la o creştere a comerţului bilateral cu 20%, a părut să fie în impas după ce regiunea francofonă belgiană Valonia a ridicat o serie de obiecţii în ultimul moment. Acordul ar putea intra parţial în vigoare anul viitor, la circa opt ani de la începerea negocierilor, cu condiţia ca şi Parlamentul European să îl aprobe. Astfel, CETA ar duce la reduceri de tarife dinainte să fie ratificat de toate Parlamentele regionale şi naţionale din UE.

Protestatarii spun că CETA şi TTIP vor consolida multinaţionalele şi vor degrada standardele de siguranţă alimentară, de mediu şi de muncă.

News.ro (http://www.news.ro/externe/ue-si-canada-au-semnat-acordul-istoric-de-liber-schimb-ceta-1922401230102016101515613587)

Mai multe din economie.

Borc: Avem nevoie de investiţii masive. Stăm mai prost decât vecinii noştri în atragerea de investiţii străine
Economica.net (http://www.economica.net/borc-avem-nevoie-de-investitii-masive-stam-mai-prost-decat-vecinii-nostri-in-atragerea-de-investitii-straine_127846.html)

Cinci judeţe din România realizează aproape jumătate din exportul României
Economica.net (http://www.economica.net/cinci-judete-din-romania-realizeaza-aproape-jumatate-din-exportul-romaniei_127842.html)

Majorări salariale pentru sănătate și învățământ, decise în Parlament.
Ministrul Muncii: Pomeni electorale fără resurse bugetare!
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/majorari-salariale-pentru-sanatate-si-invatamant-decise-in-parlament-ministrul-muncii-pomeni-electorale-fara-resurse-bugetare-15617317)

Euro revine peste 4,50 lei, leul începe să simtă presiunea alegerilor
News.ro (http://www.news.ro/economic/euro-revine-peste-4-50-lei-leul-incepe-sa-simta-presiunea-alegerilor-1922401331062016101315614207)

Premierul May vrea "libertate maximă" pentru companiile britanice pe piața unică europeană
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/premierul-may-vrea-libertate-maxima-pentru-companiile-britanice-pe-piata-unica-europeana-15614438)

Premierul Dacian Cioloş consideră că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, fie la reducerea investiţiilor.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ciolos-avertizeaza-ca-bugetul-de-stat-risca-o-catastrofa-603491

E clar ce se va intampla, nu?  >:(

Tot pe acceasi tema:

Raport ING: Amendamentele privind salarizarea publica ar putea duce deficitul bugetar la 4,4%/PIB in 2017

Astfel, pastrarea deficitului in limita pragului de 3%/PIB arata dificil de realizat si ar presupune reducerea semnificativa a investitiilor (4,7%/PIB anul viitor, inclusiv costuri legate de fondurile UE).

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21389072-amendamentele-privind-salarizarea-publica-putea-duce-deficitul-bugetar-4-4-pib-2017-raport.htm

s-a dus d....si anu viitor.Ce putem face noi simpli muritori?

PS deja sunt la lectia 10 de germana ...Auf Wiedersehen

Cred ca la anul o sa ai un motiv serios s-o uschesti din tara asta.

Salut tuturor.

O analiza interesanta din partea Redactorului-Sef al ZF Sorin Paslaru privind economia Romaniei vs economia Greciei

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia-statistica-nemiloasa-degeaba-ai-de-doua-ori-mai-multe-fabrici-si-de-doua-ori-mai-mult-it-decat-grecii-daca-ei-au-banci-turism-transport-si-comert-15888729

O analiza asemanatoare am vazut-o intr-un raport asupra tarilor in regiunea balcanica (cu exceptia Greciei) in care erau prezentati principalii indocatori macro, precum si evolutiile macro din anul 2015 in tarile respective. Ce m-a frapat a fost faptul ca desi la PIB/capita eram pe locul 2 in regiune (dupa Croatia) la salariu mediu eram undeva pe la mijloc, cu tari precum Macedonia, Bosnia, Albania, Serbia, Muntenegru foarte aproape de noi la acest capitol, desi aveau PIB/capita mai mic decat Romania.

^Trebuie sa te gandesti si la diferentele de PIB/capita intre diferitele regiuni istorice ale tarii, orase mari vs. orase mici si rural, etc, cam asta e explicatia.

Un exemplu luat la repezeala: Moldova, cea mai săracă regiune din UE http://www.digi24.ro/video/stiri/actualitate/social/moldova-cea-mai-saraca-regiune-din-ue-208160

De fapt, nici nu e nevoie sa te duci in Moldova sa vezi diferentele, e suficient sa iesi putin din Bucuresti pe directia Oltenita, Giurgiu, etc.

Sau:

http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-15282768

http://bucurestifm.ro/2016/05/31/polarizarea-bogatiei-in-romania/

http://www.agerpres.ro/economie/2015/12/09/regiunea-bucuresti-ilfov-cea-mai-dezvoltata-din-romania-capitala-depaseste-atena-madrid-si-berlin-la-pib-locuitor-raportat-la-media-ue-18-29-49

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/pib-ul-pe-locuitor-in-bucuresti-ilfov-este-de-patru-ori-mai-mare-decat-in-moldova-14140798/poze/

http://www.zf.ro/eveniment/romania-ramane-cu-cinci-regiuni-intre-cele-mai-sarace-21-din-ue-15088763

http://www.economica.net/pib-judete-pib-bucuresti-pib-ilfov-pib-cluj-pib-brasov-pib-timis-top-pib-judete-harta-pib-judete_117201.html

http://transilvaniareporter.ro/esential/premiera-pib-ul-pe-cap-de-locuitor-in-cluj-a-trecut-in-2015-de-10-000-de-euro/

Si tu crezi ca in Macedonia, Serbia, Albania, Bosnia si Muntenegru nu sunt diferente atat de mari intre regiuni?

Sunt tari si mai mici, dar diferentele intre capitale si litoral pe de-o parte, si restul tarii, sunt incredibil de mari.
Mergi DTS- Belgrad si o sa te sperii. Belgradul pare din viitor. Dar restul pare abia desprins din URSS.

Iar cu grecii nu vad cum s-ar putea compara cineva. Aia si fara bani, tot o duc bine pe insule. Si isi vor reveni si orasele lor imediat ce vor incepe strainii sa-si faca alte case de vacanta.
Grecia e un "imens Ilfov" al Europei.

Ziarul Financiar a ajuns o fituica ordinara...

Reality check: In ultimii 10 ani Grecia (2007-2016) a avut crestere economica doar 2 ani: 2007 (3.3%) si 2014 (0.4%). In rest picaj economic constant. Sa spui ceva pozitiv despre functionabilitatea sau sustenabilitatea economiei Greciei trebuie ori sa vina cu stelute si note de subsol mai ceva decat certificatele de garantie; altfel vei fi imediat luat in deradere.

Nu "o duc bine din cauza turismului + comertului" cum vrea sa zica Paslaru. Odata pentru ca nu o duc bine si a doua oara pentru ca nu turismul a fost motorul major al cresterii economice.

Incepem in ordine: nu o duc bine. Participarea la forta de munca e similara cu a Romaniei (52%) dar somajul in Grecia e de 23% fata de 6% in Romania. Si nici pentru cei salariati situatia nu e foarte roza, atat salariul minim cat si salariul mediu pe economie e aproape dublu fata de cel din Romania (522 euro brut minim si 938 euro brut mediu) DAR, ajustand la paritatea puterii de cumparare (ce-si permite grecul vs. romanul) ajungem la venituri similare - salariul minim este de 868 $ internationali ajustati la paritate de cumpare pe luna in Grecia vs. 698 $ internationali in Romania, adica foarte similare (dolarul international este o unitate de masura care arata valoarea banului in functie de preturile locale). Inclusiv riscul de saracie intre Romania si Grecia (definit pe baza unor definitii comune, Eurostat, este similar, 40% vs. 35%. In Grecia a crescut in 10 ani cu 15 puncte procentuale (aproape 50%), in Romania a scazut cu 6%.

Iar colapsul tuturor indicatorilor economici in perioada post-WW2 pentru un stat dezvoltat (includem aici toate statele upper-middle income) este aproape unic. Singura situatie similara este colapsul URSS; dar acolo vorbim de falimentul unui intreg sistem economic.

In concluzie: Salariile "mari" in Grecia sunt reziduale, ramasite ale unor "vremuri mai bune" care s-au dus - modelul lor economic s-a prabusit complet in 2007. De ce? In economie avem o lege numite efectul Balassa–Samuelson sau observatia Penn, care spune ca salariile + preturile nominale sunt mai mari in economii cu un PIB nominal mai mare. Cum ei au pornit de la un PIB mare, "caderea" salariilor (si spirala de cadere a PIB-ului) nu va fi imediata si rapida, va fi graduala; la fel si cresterea lor (ca in Romania).

La fel, modelul lor de crestere economica e complet falimentar - nu au nici un motor, cat de mic, de crestere economica. Desi turismul a crescut masiv in 2013-2015, nu se vede in economie, care e in continuare la 0 ritm de crestere, in recesiune constanta. Modelul Romaniei, bazat pe industrie, cu toate problemele masive (in principiu date de lipsa infrastructurilor de toate felurile) a dublat PIB-ul si a inceput din nou sa creasca relativ rapid dupa criza economica din 2008-9.

Apoi turismul : WTTC, care este una din cele mai mari organizatii de lobby ale industriei din Europa, spune ca turismul grecesc contribuie la PIB-ul Greciei cu 7.9% din PIB (direct) si cu 17.6% din PIB complet (direct, indirect plus cresterile induse PIB-ului pe tot lantul de salariile din turism). Cifrele astea sunt umflate; nu am gasit nicaieri cifra de 24.4 pusa de Paslaru, dar ma rog.

Grecia are una din cele mai mari industrii turistice din lume, si totusi nu este decat 1/4 din PIB chiar si asumand toate chestiile antrenate de turism (inclusiv casele lui @dr4qul4 si inclusiv ferma de vite din Attica, abatorul din Salonic, fabrica de mezeluri din Corint si supermarketul din Chania care produc mai mult pentru ca constructorul casei pentru britanici cumpara mai multe mezeluri decat ar cumpara daca ar fi somer). Forta de munca antrenata direct este de 9.4% din economie (19.4% daca includem si forta de munca suplimentara necesara la ferma din exemplul de mai sus etc.). Si cifrele astea sunt in crestere... Deci e destul de clar ca turismul singur NU poate duce in spate o economie de nivelul Greciei. Chiar cu potentialul unic in lume al turismului, nici macar Grecia nu poate fi o tara dezvoltata doar cu turism.

In plus, nu stiu cum dracu poate crede Paslaru tampenii de genul "turism aduce salarii mari". In toata lumea, salariile in industria de turism sunt printre cele mai joase la nivel national, forta de munca printre cea mai putin calificata formal iar stabilitatea (volume) a fortei de munca cea mai slaba. Din Indonezia pana in SUA si din Franta pana in Grecia...

P.S. Salariile in Balcanii de Est: Bosnia + Serbia + Muntenegru au salarii relativ mari, dar rate ale somajului extrem de mari (45% in Bosnia si 20% in Serbia). Si la fel, si Bosnia si Serbia au populatiile lor relativ mari in agricultura de subzistenta / autoangajati in comert etc. care mascheaza (ca si in Romania) somajul total. Practic, muncile cu salariu mic se efectueaza la negru complet. E un efect istoric cu doua cauze - salariile relativ mari in perioada pre-1991 si efectul de "aid-driven economy" (in Bosnia, Croatia, Kosovo, in parte in Albania o mare parte din sectorul formal a fost dominat de organizatii internationale cu experti straini si forta de munca straina platite la lefuri vest-europene si cu forta de munca locala platite la salarii mult peste cele din economia reala). Rezultatul a fost preturi mari si salarii mari, dar in acelasi timp o insuficienta dezvoltare a economiei locale. Adica ori ai norocul sa muncesti in industria care se invarte in jurul statului si sectorului umanitar pe un salariu bun (esti printre aia 5-10-20% din populatie), ori lucrezi in micuta industrie formala pe un salariu prost, ori, ca majoritatea populatiei, la negru. E o problema comuna in multe alte locuri similare, din Timorul de Est pana in Mali si Sierra Leone.

ZF nu e chiar o fituica ordinara, dar calitatea angajatilor este... hmmm... "foarte diversificata"... 8)

Il cunosc (personal) pe Pislaru.
Este "intr-o functie mare", dar este foarte "stangist", iar "fundamentele" lui teoretice sunt cam firave...

Au insa si oameni foarte buni, Iulian Anghel de exemplu merita citit (este insa adevarat ca tot mai putini - oamenii buni au tot plecat, de cand cu problemele diverse ale lui Sarbu, la fel ca la agentia Mediafax care a fost "decimata"...)

@frunzaverde
"Efecutul Balassa–Samuelson" nu zicea ca non-tradable se scumpesc mai mult/mai repede decat tradable ?...

Va rog nu deviati in discutii despre presa.

Mda: http://www.ziare.com/dacian-ciolos/guvern/psd-da-atacul-pentru-ca-poate-1441865

Cioloş: Majorările salariale adoptate de Parlament în ultimele luni însumează în jur de 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB
News.ro (http://www.news.ro/politic-intern/ciolos-majorarile-salariale-adoptate-de-parlament-in-ultimele-luni-insumeaza-in-jur-de-9-miliarde-de-lei-adica-peste-1-din-pib-1922403301002016111015617463)

Raport ING: Deficitul bugetar ar urca la 4,4% din PIB în 2017 dacă ar fi aplicate majorările salariale votate în Parlament
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/raport-ing-deficitul-bugetar-ar-urca-la-4-4-din-pib-in-2017-daca-ar-fi-aplicate-majorarile-salariale-votate-in-parlament-15617805)

Guvernul evită să își asume bugetul pentru 2017, prevalându-se de o modificare introdusă de Cabinetul Ponta din rațiuni electorale
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/analiza-guvernul-evita-sa-isi-asume-bugetul-pentru-2017-prevalandu-se-de-o-modificare-introdusa-de-cabinetul-ponta-din-ratiuni-electorale-15616273)

Rezervele valutare administrate de BNR au crescut în octombrie cu peste 1 miliard de euro,
la 34,35 miliarde euro, după emisiunea de eurobonduri a Finanţelor
News.ro (http://www.news.ro/economic/rezervele-valutare-administrate-de-bnr-au-crescut-in-octombrie-cu-peste-1-miliard-de-euro-la-34-35-miliarde-euro-dupa-emisiunea-de-eurobonduri-a-finantelor-1922405301232016111315617836)

^

QuoteExistă riscul ca 2017 să înceapă fără buget

În condițiile în care legea stabilește că, inclusiv în ani electorali, proiectul trebuie aprobat înainte de 31 decembrie, iar alegerile vor avea loc pe 11 decembrie, apare riscul ca 2017 să înceapă fără un cadru bugetar aprobat de Guvern.

Pe de altă parte, contextul pare neprielnic pentru croirea unui buget, înainte ca apele să fie limpezite de alegerile parlamentare din 11 decembrie, având în vedere promisiunile de scăderi de taxe și majorări de pensii și salarii din programele de guvernare ale partidelor înscrise în cursa electorală. În aceste condiții, este destul de probabil ca noul Executiv să modifice proiectul de buget, iar anunțul actualului Guvern pare logic. Însă legea instituie termene pentru a crea un cadru predictibil.

Nu e risc ci certitudine.

Strategia ,,România Competitivă" este gata.
Cum va schimba ea România cu un buget de 18 mld. €

,,România Competitivă", rezultatul unei dezbateri de peste şase luni, la care au participat 600 de specialişti, este finalizată şi va fi prezentată public în cel mult două săptămâni, a anunţat Vasile Iuga, managing partner PwC România, membru al comitetului iniţiatorilor.

,,Înainte de toate, pornim de la situaţia actuală. Unde este România acum? La creşterea economică stăm bine, dar suntem în scădere în clasamentele internaţionale de competitivitate. Lucrurile bune sunt date de stabilitatea macroeconomică, de economia deschisă pentru investitori, de mărimea pieţei şi de sectorul IT&C. Stăm prost, în schimb, din cauza unor indicatori cum sunt birocraţia, încrederea slabă a cetăţenilor în factorii de decizie politic-administrativă, starea precară a drumurilor şi capacitatea slabă de atragere/păstrare a talentelor în ţară. Observăm, deci, că stăm bine doar la lucruri care se pot transforma oricând în rău", a spus ieri Vasile Iuga în cadrul Adunării generale a membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK).

,,Strategia este aplicabilă dacă vom avea o creştere economică sustenabilă (nu doar fizică, financiară) de 5% pe an. Dacă vom continua cu creşteri pe bază de relaxare fiscală şi de majorări salariale la bugetari, neînsoţite şi de reforme structurale, vor urma inevitabil corecţii."

Iuga a precizat că aplicarea strategiei ar putea aduce România ,,la nivelul de 75% din media europeană a puterii de cumpărare a populaţiei în anul 2020, de la 57% unde ne situăm azi."

El a arătat că ,,România Competitivă" abordează 16 domenii de activitate, are 44 de obiective şi prevede 127 de măsuri, fiecare cu buget, cu calendar de aplicare şi cu responsabilităţi. ,,Bugetul total necesar aplicării strategiei este de 18 miliarde de euro în cinci ani, din care 12 miliarde de euro există deja, iar restul de 6 miliarde de euro vor fi generaţi automat, prin creşterea economică. De fapt, creşterea economică necesară realizării acestui buget este de 3,5% pe an, cu condiţia să nu existe derapaje de genul măririlor salariale nefondate şi măsurilor excesive de protecţie socială", a spus Vasile Iuga.

Potrivit strategiei, sunt luaţi în calcul trei factori de creştere a Produsului Intern Brut: forţa de muncă (resursa umană), capitalul (resursa financiară) şi productivitatea.

,,La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă. Dar mai ales constatăm că statul se implică prea mult în educaţie, producând analfabeţi funcţionali pe bandă rulantă. Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o mare greşeală, iar ca soluţie ne propunem, azi, să mergem pe învăţământul dual, după modelul german. De altfel, educaţia este porioritatea principală a întregii strategii", a mai spus oficialul.

Referindu-se la factorul ,,Capital", Vasile Iuga a arătat că principalele resurse identificate sunt fondurile europene, piaţa de capital, investiţiile străine directe şi capitalul românesc, arătând că ar fi de dorit ca o parte cât mai mare din bani să provină din capitalul privat.

Pentru factorul ,,Productivitate" sunt prevăzute măsuri de susţinere a sectorului cercetare-dezvoltare, a industriilor creative şi a incubatoarelor de afaceri, inclusiv prin acordarea de granturi celor care investesc în aceste domenii.

Există şi o serie de facilitatori ai creşterii economice sustenabile, în principal infrastructura şi debirocratizarea. ,,Astăzi, birocraţia costă business-ul 4 miliarde de euro pe an, iar pe cetăţeni îi costă 3 miliarde de euro pe an – în total, 4,5% din PIB pentru un aparat ineficient, şi aici strategia propune unele soluţii. La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar avem Coridorul IV (Curtici-Arad-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa)", a mai spus Vasile Iuga.

ZF (http://www.zf.ro/eveniment/strategia-romania-competitiva-este-gata-cum-va-schimba-ea-romania-cu-un-buget-de-18-mld-15901979)

Cele mai puternice judeţe din România.
Din 2008 Capitala a scăzut cu 30%, Mehedinţi este cel mai slab judeţ din ţară

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/15895439/3/6-harta.jpg)

ZF (http://www.zf.ro/companii/cele-mai-puternice-judete-din-romania-din-2008-capitala-a-scazut-cu-30-mehedinti-este-cel-mai-slab-judet-din-tara-15895439)

Oare afirmatia asta...

Quote from: Ionut on November 03, 2016, 07:14:39 AM
,,La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă.

... are legatura cu asta ?.... O:-)

Quote from: Ionut on November 03, 2016, 07:14:39 AM
La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar...

Il cunosc pe Iuga de multi ani (desi nu suntem prieteni sau amici... just business), dar nu am discutat cu el niciodata despre autostrazi.

Cu toate astea, ma bucur ca vede problema A8 la fel ca mine... :)

Ne place sau nu A 8 este necesar ,fiind unica ce va ajuta dezvoltarea economica a Moldovei.Investitiile vin din vest.A 7 va descongestiona traficul si va salva multe vieti omenesti si nu numai,dar nu va genera investitii majore in Moldova.Bucurestiul are pib dublu fata de restul tarii.Insa este deocamdata intrinsec:consuma aproape tot ce produce si de multe ori nu este nici suficient.Poate genera dezvoltare pe o raza de 20-30 km :Ilfov.Judetele limitrofe Bucurestiului sunt unele din cele mai sarace :Giurgiu,Teleorman,Ialomita,Calarasi.
Exceptie sunt Prahova si Arges ,dar asta nu datorita Bucurestiului ci Dacia si Petrom sau OMV.A 7 va avea o importanta economica majora doar dupa finalizare Pisi si A8 in intregime ,si dupa ce si Iasul va deveni cam ce este azi Timisoara.Forminduse un triunghi unde pot sa circule marfurile si pe plan national ,nu numai directia Europa de vest ,si cind Iasul va produce marfa de care are nevoie Bucurestiul si invers.(nu spun ca A 7 nu trebuie facuta imediat din alte motive:este mult mai usor,mai ieftin,ne va ajuta la absorbtie si ce am mai amintit inainte siguranta etc.)

Investitorii straini: Lipsa transparentei si a coerentei politicilor
face Romania necompetitiva in raport cu alte tari in care acestia au afaceri

Consiliul Investitorilor Straini - FIC publica de doua ori pe an Indicele perceptiei despre mediul de afaceri, realizat printre membrii sai. Companiile membre FIC reprezinta un segment important din investitiile straine directe in Romania, cumuland aproximativ doua treimi din totalul acestora, cu o contributie semnificativa la PIB-ul Romaniei.

Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21393990-investitorii-straini-lipsa-transparentei-coerentei-politicilor-face-romania-necompetitiva-raport-alte-tari-care-acestia-afaceri.htm)

---

BERD a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pentru anul acesta și 2017

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit, joi, prognozele de creștere economică pentru România, de la 4% la 4,8%. În 2017, creșterea economică ar urma să încetinească la 3,7%, se arată într-un raport al BERD. În mai, banca estima însă un avans de 3,5% pentru anul viitor.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/berd-a-imbunatatit-prognoza-de-crestere-economica-a-romaniei-pentru-anul-acesta-si-2017-16029118)

Isarescu: Inflatia va ramane in teritoriu negativ in acest an, dar va intra pe un trend ascendent la inceputul anului 2017
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21396327-isarescu-inflatia-ramane-teritoriu-negativ-acest-dar-intra-trend-ascendent-inceputul-anului-2017.htm)

BNR mentine dobanda cheie si nivelul rezervelor minime obligatorii
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21395934-bnr-mentine-dobanda-cheie-nivelul-rezervelor-minime-obligatorii.htm)

Finanțele au publicat proiectele de modificare ale Codurilor fiscal și de procedură fiscală. Care sunt noutățile
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/finantele-au-publicat-proiectele-de-modificare-ale-codurilor-fiscal-si-de-procedura-fiscala-care-sunt-noutatile-16036858)

Restanțele populației la bănci au scăzut puternic în septembrie, la minimul ultimilor patru ani
Profit.ro (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/restantele-populatiei-la-banci-au-scazut-puternic-in-septembrie-la-minimul-ultimilor-patru-ani-16036803)

ANALIZĂ Presiunea salariilor și a pensiilor lasă tot mai puțini bani pentru investiții,
pentru care ar mai fi, totuși, 20 miliarde lei până la sfârșitul anului

Presiunea salariilor și a pensiilor, majorate în mai multe etape în ultimul an, lasă tot mai puțin loc investițiilor. În același timp, ritmul foarte lent al lucrărilor publice și al intrării de fonduri europene se vede în suma de 17,3 miliarde lei, cheltuită în primele 3 trimestre ale acestui an, în scădere cu 9% față de anul trecut.

Cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 60% din bugetul României, după primele nouă luni ale anului, cumulând 101,7 miliarde lei față de 94,14 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este semnificativă față de anii precedenți, când au însumat 88,6 miliarde lei, în 2014, și 85,32 miliarde lei, în 2013. Ținând cont că, până în acest an, au fost achitate mai multe tranșe de despăgubiri pentru drepturi salariale câștigate în instanță, de câteva miliarde de lei, saltul cheltuielilor cu salariile și pensiile din 2016 este chiar mai mare decât arată datele la care se raportează din execuțiile bugetare.

În schimb, cheltuielile cu investițiile au fost în scădere, la 17,3 miliarde lei în primele trei trimestre din acest an față de 19 miliarde lei în perioada similară din 2015. Astfel, majorarea cheltuielilor cu salariile, de 9,6%, și a pensiilor, cu 7,7%, este, parțial, compensată de diminuarea investițiilor cu 9%.

Având în vedere că, pentru 2016, au fost programate 37,3 miliarde lei pentru investiții, ar însemna că, în ultimul trimestru, ar urma să fie distribuite 20 miliarde lei.  În 2015, cele 15 miliarde lei cheltuite în decembrie au fost pentru plăți aferente cadrului financiar european, care s-a încheiat în acel an (2007-2013 plus 2 ani), subvenții pentru agricultori și alte plăți în contul UE.

În acest an, însă, plățile pentru atragerea fondurilor UE au fost mici, iar sumele intrate în buget din această sursă au scăzut foarte mult comparativ cu 2015. Chiar dacă anul trecut a fost ultimul în care puteau fi decontate, pentru că se încheia cadrul financiar, reducerea de peste 5 miliarde lei arată o slabă capacitate administrativă. Când a preluat mandatul de ministru al Finanțelor, Anca Dragu arăta că surplusul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii noiembrie 2015 nu era un motiv de bucurie, pentru că se realizase prin diminuarea investițiilor.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/analiza-presiunea-salariilor-si-a-pensiilor-lasa-tot-mai-putini-bani-pentru-investitii-pentru-care-ar-mai-fi-totusi-20-miliarde-lei-pana-la-sfarsitul-anului-15862330)

Eurostat: România a înregistrat în septembrie a doua mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din UE
News.ro (http://www.news.ro/economic/eurostat-romania-a-inregistrat-in-septembrie-a-doua-mare-crestere-a-vanzarilor-cu-amanuntul-din-ue-1922400207002016111316042671)

Numărul românilor cu restanţe la bănci a scăzut cu 55.000 în septembrie şi a coborât sub pragul de 700.000
după ce băncile au scos în afara bilanţului credite de circa 2 mld. lei
News.ro (http://www.news.ro/economic/numarul-romanilor-cu-restante-la-banci-a-scazut-cu-55-000-in-septembrie-si-a-coborat-sub-pragul-de-700-000-dupa-ce-bancile-au-scos-in-afara-bilantului-credite-de-circa-2-mld-lei-1922400107002016111116042416)

Plăţile cu cardul au crescut cu 59% în magazinele online româneşti
Economica.net (http://www.economica.net/platile-cu-cardul-au-crescut-cu-59prc-in-magazinele-online-romanesti_128226.html)

Basic of the economy....

Astia de la DNA cred ca au facut cursuri speciale  :D

este o discutie de Economie...acest beneficiu este subminat de altele ca locuri de munca lipsa in Ro si plus in Pl,sau deficitul balantei comerciale,etc,etc....pe scurt ..alte economii beneficiaza de cresterea volumului lucrarilor de infrastructura...in nici un caz a noastra prin preturi mai mici la produse

scuze..ma opresc aici

Alta acum:

Efectul alegerii lui Trump pentru România: Am putea aloca în plus un miliard de euro pentru apărare, în 2017

Donald Trump a spus, în campania electorală, că statele care nu asigură cel puţin 2% din PIB pentru Apărare, conform solicitării conducerii NATO, nu vor mai fi apărate de armata americană. Ca să ajungă la acest procent, România trebuie să aloce, suplimentar, anul viitor, 4,9 miliarde de lei pentru Apărare, adică mai mult de un miliard de euro.

http://www.economica.net/efectul-alegerii-lui-trump-pentru-romania-ar-putea-aloca-in-plus-un-miliard-de-euro-pentru-aparare-in-2017_128323.html#n

un motiv in plus sa se introduca stagii militare voluntare

Pana una alta, sa vedem cati bani mai raman pentru infrastructura in anii urmatori.  :bash:

FMI ne avertizează: Creșterile salariale vor lovi economia în 2017 ca un bumerang

Explozia deficitului bugetar, dispute cu Bruxellesul, supraîncălzirea economiei, micșorarea credibilității noastre pe piețe financiare, scăderea competitivității mediului privat, micșorarea investițiilor publice, sunt pericolele asupra cărora oficialii FMI la București atrag atenția după ce Parlamentul a decis majorările salariale substanțiale.

În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, deși FMI a recomandat amânarea lor până când condițiile economice vor permite, România va avea două posibilități: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari — n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menține în ținta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetățenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiții.

"Acestea sunt alegeri dificile pentru că România are nevoie de investiții publice, în infrastructură, pentru creșterea pe termen mediu. România crește acum cu 5%, dar dacă vreți să continue să crească în același ritm, este nevoie de reforme structurale și de investiții publice. Din nefericire, în trecut, când au fost probleme, cheltuielile pentru investiții publice au fost primele tăiate", a adăugat oficialul FMI.

http://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/fmi-ne-avertizeaza-cresterile-salariale-vor-lovi-economia-in-2017-ca-un-bumerang-608982

Quote from: adrian rosca on November 09, 2016, 02:49:38 PM
Pana una alta, sa vedem cati bani mai raman pentru infrastructura in anii urmatori.  :bash:

Cam praful de pe toba daca ma intrebi pe mana.
Inca foarte putina lumea realizeaza amploarea si gravitatea problemei...

+1

Comisia Europeană a îmbunătățit puternic prognoza privind creșterea economiei României în 2016

Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit proiecțiile privind creșterea economică a României în perioada 2016-2017, pe fondul accelerării consumului privat în contextul măsurilor de relaxare fiscală introduse de autorități, însă a reiterat avertismentul cu privire la adâncirea deficitului bugetar dincolo de pragul de 3% din produsul intern brut din cauza tăierilor de taxe și a majorării cheltuielilor cu salariile.

Economia României va crește cu 5,2% în 2016, comparativ cu un avans de 4,2% preconizat la începutul anului, arată prognoza de toamnă a CE publicată miercuri. În 2017, avansul economiei ar urma să se tempereze la 3,9%, însă se va situa peste creșterea de 3,7% estimată anterior. Pentru 2018, CE anticipează o creștere de 3,6%. Proiecțiile Comisiei sunt mai optimiste decât cele ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit FMI, economia românească ar urma să crească cu 5% în acest an și cu 3,8% în 2017, în timp ce BERD estimează un avans de 4,8% în 2016 și de 3,7% anul viitor.

"Economia reală înregistrează în prezent una dintre cele mai rapide creșteri din UE și va rămâne robustă pe toată perioada analizată, sprijinită de relaxările fiscale și de majorările salariale. Inflația va accelera odată cu restrângerea deviației PIB (diferența dintre PIB real efectiv și PIB potențial – n.r.) și dispariția efectelor tăierilor de taxe anterioare. Deficitul guvernamental este estimat să se adâncească semnificativ, din cauza reducerilor de taxe și a majorărilor salariale", potrivit documentului citat.

Comisia estimează un deficit de 2,8% din PIB în acest an și de 3,2% din PIB în 2017 și 2018, în urcare puternică de la 0,8% din PIB în 2015. în ceea ce privește deficitul structural, acesta ar urma să se adâncească de la 0,5% din PIB la 2,6% din PIB în acest an, pentru ca în 2017 și 2018 să atingă 3,4%, respectiv 3,3% din PIB. Proiecțiile experților CE nu iau în calcul cele mai recente măsuri fiscale analizate în Parlament, care nu au fost aprobate până la momentul redactării raportului de toamnă și care includ creșterea semnificativă a punctului de pensie, reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale și eliminarea a peste 100 de taxe.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/comisia-europeana-a-imbunatatit-puternic-prognoza-privind-cresterea-economiei-romaniei-in-2016-16045446)

Isarescu despre cresterea economica: "Ne-am grabit sa stimulam consumul si mai degraba am creat locuri de munca in alte tari. Importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, iar cererea aceasta de se duce in importuri desi ar fi fost mai bine daca era stimulata prin cresterea productiei interne."


http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21407489-video-isarescu-bnr-grabit-stimulam-consumul-mai-degraba-creat-locuri-munca-alte-tari-somajul-nu-suprapune-geografic-vrea-piata.htm

BNR menține prognoza de inflație pentru acest an la minus 0,4%;
pentru 2017, prognoza a fost revizuită în sus, la 2,1%

Banca Națională României (BNR) își menține estimarea de inflație pentru acest an la minus 0,4%, însă revizuiește în creștere prognoza pentru anul viitor, la 2,1%, de la 2%, cât estima în august, potrivit datelor din Raportul trimestrial asupra inflației prezentat, joi, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.  "Pentru anul viitor, avem o revizuire minoră în plus, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,1% pe baza evoluției CORE 2 ajustat", a explicat Isărescu. Potrivit acestuia, fără impactul de runda I al reducerii cotei TVA, inflația ar fi fost de 1% în acest an și de 2,4% anul viitor. Dacă nu se ia în calcul impactul eliminării supraaccizei la carburanți de la 1 ianuarie 2017, inflația ar ajunge la 2,7% în 2017, a mai adăugat guvernatorul BNR.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/10/bnr-mentine-prognoza-de-inflatie-pentru-acest-an-la-minus-0-4-pentru2017-prognoza-a-fost-revizuita-in-sus-la-2-1--10-49-40)

Buna dimineata.

O propunere foarte interesanta din partea PNL, prin vocea analistului financiar Florin Citu, privind infiintarea unui "Fond pentru dezvoltare urban-rural" pentru finantarea unor proiecte de infrastructura prin intermediul unei banci de investitii. Scopul fondului este finantarea unor proiecte de infrastructura precum DNCB/A0 ori A8. Ca si mecanism, pe baza portofoliului de proiecte, banca de investitii va emite obligatiuni pentru finantarea acestora. Ideea este interesanta prin prisma faptului ca ar "pune la treaba" multi bani din partea populatiei si companiilor care in present "zac" prin depozite bancare la dobanzi ridicole de 1% si chiar mai putin (venit impozabil).

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21408530-pnl-propune-programul-economic-eliminarea-impozitarii-tuturor-pensiilor.htm

noi nu suntem in stare sa cheltuim nici fondurile nerambursabile. Pana la obligatiuni mai avem si varianta imprumuturilor de la BEI si BERD care au o dobanda mai mica decat in cazul obligatiunilor.

Mie mi se pare ca aduce foarte mult cu PPP-ul/concesiunea. Ca doar taxand acel drum iti vei recupera banii.

Trei din economie.

Afacerile din industrie au crescut cu aproape 4%, în primele nouă luni
Economica.net (http://www.economica.net/afacerile-din-industrie-au-crescut-cu-aproape-4prc-in-primele-noua-luni_128476.html)

Comisia Europeana: Romania va sari peste plafonul de deficit de 3%, in 2017,
din cauza cresterii salariilor bugetarilor si a reducerii unor taxe.
Initiativele legislative din mediul electoral, cel mai mare risc
Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21410674-comisia-europeana-romania-sari-peste-plafonul-deficit-3-2017-din-cauza-cresterii-salariilor-bugetarilor-reducerii-unor-taxe-initiativele-legislative-din-mediul-electoral-cel-mai-mare-risc.htm)

BNR avertizează asupra supraîncălzirii economiei, dacă scad taxele sau cresc salariile bugetarilor
Profit.ro (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/bnr-avertizeaza-asupra-supraincalzirii-economiei-daca-scad-taxele-sau-cresc-salariile-bugetarilor-16047554)

BVB: Tranzacții de aproape 142 de milioane de lei în această săptămână;
alegerile din SUA nu au afectat semnificativ indicii bursieri

Valoarea totală a tranzacțiilor derulate săptămâna aceasta la Bursa de Valori București a fost de 141,96 milioane lei, din care 124,80 milioane lei tranzacții cu acțiuni, în creștere cu 2,75% față de săptămâna trecută, conform unei analize Puls Capital.  Cele mai importante schimburi s-au realizat pe titlurile Fondul Proprietatea (FP) în valoare de 28,56 milioane lei, Banca Transilvania (TLV) — 26,61 milioane lei, Romgaz (SNG) — 25,87 milioane lei, OMV Petrom (SNP) — 22,57 milioane lei și BRD-SG (BRD) — 5,45 milioane lei. Tranzacțiile cu produse structurate au cumulat 10,25 milioane lei, cele cu obligațiuni 6,86 milioane lei, iar cu unități de fond 50.000 de lei. În piața deal s-au realizat schimburi în valoare de 33,42 milioane lei.

Săptămâna aceasta indicii bursieri au înregistrat evoluții pozitive, cuprinse între 0,96% pe indicele BETPlus și de 1,72% pe indicele ROTX.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/13/bvb-tranzactii-de-aproape-142-de-milioane-de-lei-in-aceasta-saptamana-alegerile-din-sua-nu-au-afectat-semnificativ-indicii-bursieri-17-51-19)

7 miliarde de lei minus la buget

Un buget mai sărac cu 7 miliarde de lei va fi anul viitor. Este efectul tăierilor de taxe şi impozite: reducerea TVA de la 20 de procente la 19, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei din carburanţi. Toate vor avea efect asupra consumului.

Specialiştii spun că dezechilibrele apar pentru că economia a crescut bazându-se pe avansul puternic al consumului, şi nu pe investiţii.

http://www.digi24.ro/stiri/economie/7-miliarde-de-lei-minus-la-buget-612328

pai sa lase tva la 20%. e cifra rotunda si oricum o scadere de 1% nu se vede in preturi. Se vede insa in buget!

Cam ai dreptate. Taxa pe stalp trebuie insa scoasa intrucat afecteaza companiile.

Bineinteles ca trebuie scoasa !
Mai ales ca "pretextul" oficial pentru care a introdus-o guvernul Ponta a fost... "ghici ciuperca-investitii ce e?"... :(

Despre taxa de 0,07 euro nu mai vorbesc, caci stim toti minciunile debitate la vremea aia.... Si vedem astazi cate sute de km de autostrada am facut din aia 7 centi...

Problema este alta: renuntarea la aceste taxe (1% TVA, taxa stalp, 0,07 euro accziza) vor avea un singur efect: scaderea veniturilor bugetare.
In timp ce parlamentul (cu p, nu cu P...) a aprobat cresteri fulminante de cheltuieli sociale.

Cheltuieli anuale, imposibil de redus dupa aplicarea lor (nu va accepta nimeni scandalul din 2010 cu taierea salariilor cu 25%...)

Asadar...
Cheltuieli sociale mai mari.
Venituri bugetare mai mici.

Voi ce naiba credeti ca va mai RAMANE pentru investitii ?

Discutam in ianuarie, cand noul guvern va veni cu proiectul de buget 2017.
Si sa nu va mirati atunci daca nu vom avea nici macar pentru cofinantarea POIM...

Quote from: adrian rosca on November 14, 2016, 06:20:21 PM
Taxa pe stalp trebuie insa scoasa intrucat afecteaza companiile.

Totul afecteaza companiile.
Scumpirea rovinietei/gazelor/salubritatii va afecta fabricile de mezeluri pentru ca oamenii vor cumpara cu un carnat in minus.

Asta este economia: un "joc" cu suma zero.

Dai cuiva "ceva" in plus, acel "ceva" il iei de la altul.

Singura exceptie este cand mergi pe "calea sustenabila": iti cresc veniturile cu 1,5%, maresti cheltuielile cu 1% - iar cu cele 0,5% iti platesti o parte din vechile datorii...
Care inca nu sunt comparabile cu ale Greciei, dar au sarit de 40% din PIB. In 2008 erau vreo 17%....

Digest economic.

Economia României a crescut în trimestrul III cu 4,4%
faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul II
News.ro (http://www.news.ro/economic/economia-romaniei-a-crescut-in-trimestrul-iii-cu-4-4-fata-de-aceeasi-perioada-din-2015-si-cu-0-6-fata-de-trimestrul-ii-1924400315002016110916050026)

Deficitul de cont curent al României a crescut cu 142% după primele nouă luni, la 2,66 miliarde euro
News.ro (http://www.news.ro/economic/deficitul-de-cont-curent-al-romaniei-a-crescut-cu-142-dupa-primele-noua-luni-la-2-66-miliarde-euro-dividendele-repatriate-de-firmele-straine-au-agravat-cel-mai-mult-deficitul-in-septembrie-1922403514112016111316049280)

Serviciile către companii au încetinit în septembrie, dar avansul s-a menținut peste 10%
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/serviciile-catre-companii-au-incetinit-in-septembrie-dar-avansul-s-a-mentinut-peste-10-16050068)

Comerțul en gros a crescut cu 8,4% în septembrie, susținut de afacerile cu mașini și produse agricole
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/comertul-en-gros-a-crescut-cu-8-4-in-septembrie-sustinut-de-afacerile-cu-masini-si-produse-agricole-16050064)

Investițiile străine directe au crescut cu 25%, la 3,14 miliarde de euro, în primele nouă luni
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/14/investitiile-straine-directe-au-crescut-cu-25-la-3-14-miliarde-de-euro-in-primele-noua-luni-19-19-13)

Președintele Consiliului Fiscal, despre scăderea veniturilor fiscale: Ne îndreptăm spre disoluția statului

Pentru reducerea deficitului, spațiul de manevră pe reducerea investițiilor s-a închis, crede președintele Consiliului Fiscal. În 2016 România va avea un minim al ultimilor 10 ani alocați investițiilor, la 3,7% din PIB, de unde era printre liderii europeni la cheltuielile bugetare de capital.

"Mai e loc de reducere în zona investițiilor? Pentru mine răspunsul este nu", spune Dumitru, care admite că mai este loc de lucrat la eficiență.

http://www.profit.ro/must-read/presedintele-consiliului-fiscal-despre-scaderea-veniturilor-fiscale-ne-indreptam-spre-disolutia-statului-16050319

Quote from: frunzaverde on November 15, 2016, 11:37:20 PM
Cand reconstructia a costat miliarde de euro pana acum, e greu, intr-o tara cu 28% din PIB incasari bugetare, sa gasesti bani SI pentru reparatii capitale pe restul retelei, SI pentru reconstructie. Iar cand reconstructia vine cu beneficii zero dupa tot efortul financiar, greu convingi politicienii sa-ti dea alti bani.

Care 28 % ?...
Ah, da, incasari totale///
Ca incasari fiscale sunt doar 25% din PIB.

Doar pentru fanii economiei...
Am fost acolo, am auzit si ce nu apare in PDF....
http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_ionut-nov-2016.pdf (http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_ionut-nov-2016.pdf)
Este jale cu... Jale cu "J"

Pagina 4 ne spune si cum am "involuat", si cat de la "laba gâștii" suntem fata de altii la capitolul venituri bugetare.
Si stim de mult ca nu putem cheltui ceea ce nu avem...  >:(

Isărescu: Cererea internă se duce în importuri;
stimularea consumului a creat mai degrabă locuri de muncă în alte țări

"În România, avem creștere economică, nu avem deflație, în pofida plasării indicelui anual în teritoriu negativ, iar din perspectiva politicii monetare ne-am păstrat marja de manevră: dispunem de toate instrumentele — dobânda, coridorul, reglarea lichidității, rezervele minime obligatorii. Cu toate acestea vedem că stimularea cererii și a consumului a creat mai degrabă locuri de muncă în alte țări. În acest moment importurile cresc mult mai rapid decât exporturile, cererea se duce în importuri, deși ar fi fost mai bine dacă ea ar fi fost stimulată prin creșterea producției interne. Nu suntem împotriva stimulentelor, dar este imperios necesar ca acestea să fie atent alese, să aibă un dozaj adecvat și să fie aplicate la momentul oportun", se arată în mesajul guvernatorului BNR transmis în cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Agerpres (https://www.agerpres.ro/economie/2016/11/15/isarescu-cererea-interna-se-duce-in-importuri-stimularea-consumului-a-creat-mai-degraba-locuri-de-munca-in-alte-tari-13-59-37)

---

Lazea, BNR: Economia României nu poate creşte cu 5% timp de 10 ani doar cu stimuli fiscali,
este nevoie de reforme structurale

România trebuie să înregistreze un avans de minim 5% timp de mai mulţi ani pentru a reduce decalajul existent faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană (UE), dar acest obiectiv nu se poate realiza doar pe baza stimulilor fiscali, consideră economistul. "Economia României nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an, timp de 10 ani, numai cu stimuli fiscali, care mai devreme sau mai târziu vor trebui retraşi. O creştere sustenabilă poate fi obţinută doar prin reforme structurale", a spus Lazea. Reformele structurale presupun privatizarea sau restructurarea companiilor de stat ineficiente, creşterea eficienţei administraţiei de stat şi stimularea competiţiei şi a investiţiilor pe toate pieţele, spun economiştii.

News.ro (http://www.news.ro/economic/lazea-bnr-economia-romaniei-nu-poate-creste-cu-5-timp-de-10-ani-doar-cu-stimuli-fiscali-este-nevoie-de-reforme-structurale-1922402115002016111116050246)

Romania in zona euro...

România poate atinge în 13 ani dezvoltarea necesară adoptării euro, cu ritmul de creștere din ultimii 15 ani (studiu)
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/16/romania-poate-atinge-in-13-ani-dezvoltarea-necesara-adoptarii-euro-cu-ritmul-de-crestere-din-ultimii-15-ani-studiu--12-14-45)

Dumitru (Consiliul Fiscal): Disparitățile regionale s-au adâncit; București, Cluj, Timișoara pot intra în zona euro, dar restul țării nu
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/16/dumitru-consiliul-fiscal-disparitatile-regionale-s-au-adancit-bucuresti-cluj-timisoara-pot-intra-in-zona-euro-dar-restul-tarii-nu-18-06-47)

Valentin Lazea (BNR): Cu o mentalitate de tipul Meșterul Manole, nu avem ce căuta în zona euro
Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/16/valentin-lazea-bnr-cu-o-mentalitate-de-tipul-mesterul-manole-nu-avem-ce-cauta-in-zona-euro-18-10-38)

S-a publicat proiectul de OUG de rectificare a bugetului de stat pe 2016 (thanks Tibi pentru atentionare): http://www.mfinante.gov.ro/transparent.html?method=transparenta&pagina=acasa&locale=ro

Din pacate, asa cum ne asteptam, se taie iar bani de la investitii si se dau la protectie sociala:  >:(

Quote Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

 Cheltuielile de personal se diminuează cu -248,1 milioane lei;
 Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu +18,8 milioane lei;
 Cheltuielile cu dobânzile scad cu -681,4 milioane lei;
 Cheltuielile cu subvențiile cresc cu +226,0 milioane lei;
 Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu +1.005,6 milioane lei;
 Alte transferuri se diminuează cu -464,1 milioane lei;
 Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu -39,0 milioane lei;
 Cheltuielile cu asistența socială cresc cu +430,0 milioane lei;
 Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu +1.026,2 milioane lei;
 Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă scad cu - 110,8 milioane lei;
 Cheltuielile de capital se diminuează cu -292,4 milioane lei.

Influențele la cheltuielile bugetului de stat pe ordonatori principali de credite se prezintă astfel:

Ministerul Transporturilor: -254,0 milioane lei per sold, în principal de la titlul "Alte transferuri" (-302,7 milioane lei) reprezentând investiții ale agenților economici, cheltuieli neeligibile ISPA și reparații curente la infrastructura feroviară publică și de la titlul 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă" (-92,0 milioane lei).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -49,6 milioane lei reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare din fonduri europene;

Majorarea de 1 miliard de la "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020" nu se duce la investitii ci la agricultura.

Quote
 Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu +1.026,2 milioane lei;

Asta suna totusi bine...

N-ai citit ultimul rand...

Care ultimul rand ?...

Vorbesti despre asta

QuoteCheltuielile de capital se diminuează cu -292,4 milioane lei.

Cheltuieli de capital reduse nu inseamna neaparat infrastructura...
Poate s-au "taiat"10 spitale, 20 de noi "statii de pompieri" sau 50 de camine de batrani...
Pana nu vedem exact ce "cheltuieli de capital" s-au taiat, este greu sa ne dam seama ce si cum...

In schimb "proiecte cu finantare nerambursabila postaderare" este destul de clar la ce se refera...
(Chiar daca sunt gropi de gunoi sau canalizari in orase mici, tot este de bine...)

Fara date clare pe ministere/companii nationale (aka MT, CNAIR,CFR etc.) este dificil sa ma pronunt...
Si iti spun sincer ca acum nu am timp sa "ling" anexele... ;)

NU. E vb de randul de dupa quote. Cel care spune ca fondurile alea nerambursabile s-au dus la agricultura, nu la transporturi!

^^Ca sa nu stai sa cauti, e vorba de pagina 36 a Anexei 2 la proiectul de OUG, "Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale", titlul 22 Pag. 1, unde pe la jumatatea paginii gasim capitolul 8301, grupa 58, TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020, cu suma de 1.090.592 mii lei.

:(

Mda... M-am dumirit...

Dar sa recunoastem: ce-i al lui Ciolos, e al lui...
Se vede ca este "agricultor" si a facut tot ce putut pentru fermieri...

Daca asta a fost destinatia banilor, nici macar nu ma pot supara...

Cand o sa vina la putere "trandafirii", taranii or sa vada bani pentru agricultura peste 10-15 ani.
(Nu exclud insa sa primeasca din 4 in 4 ani cate o... galeata. "Pentru irigatii"... :D )

Ba din contra. Nu a facut prea multe pentru agricultura. Subventiile au venit cu mare intarziere anul acesta ceea ce i-a cam obligat pe micii fermieri sa faca imprumuturi. Si cum recolta nu a fost prea buna, dobanda aia atarna greu.
La 50 de km de Buc, mii de hectare stau necultivate. Nimeni nu vrea sa le ia in arenda de la tarani. Desi pretul de inchiriere e si de 100 euro pe an sau cativa saci din productie.

INS: La sfârşitul anului trecut erau active 488.210 de companii în domeniul economic,
cu peste 3,92 milioane angajaţi şi afaceri de 1.180 miliarde lei

Din totalul întreprinderilor active în domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii), cea mai mare pondere este deţinută de companiile din sectorul "servicii", respectiv 43,8%, adică 213.890 de societăţi. În sectorul "comerţ" erau active 171.959 de societăţi, la sfârşitul anului trecut. De asemenea, la sfârşitul anului 2015, sectorul industrie însuma 54.020 întreprinderi, respectiv 11,1% din totalul întreprinderilor active în domeniul economic, în timp ce în construcţii erau 48.341 de companii active.

În anul 2015, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 2,4% faţă de anul 2014, la 3.926.175 de salariaţi. Întreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,5%), urmate de cele din servicii (33,9%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,8 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 4,9 salariaţi.

Afacerile cumulate ale companiilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii s-au ridicat la sfârşitul anului trecut la 1.180 miliarde lei. Ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,4%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 6,8%. Investiţiile brute realizate de toate companiile active în domeniul economic s-au ridicat la sfârşitul anului trecut la 131,3 miliarde lei. Structura investiţiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 39,2%, construcţii 18,6%, comerţ 10,5%, iar servicii 31,7%. De asemenea, rezultatul brut al exerciţiului  a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru sectoare. Astfel, profitul brut al companiilor din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii) a fost de 49,9 miliarde lei.

News.ro (http://www.news.ro/economic/ins-la-sfarsitul-anului-trecut-erau-active-488-210-de-companii-in-domeniul-economic-cu-peste-3-92-milioane-angajati-si-afaceri-de-1-180-miliarde-lei-1922401721272016111016056508)

Quote from: pasadia on November 22, 2016, 06:39:14 PM
aproape toata lumea de pe aici si-ar dori sa ne incadram cu deficitul bugetar in acea clauza din variant optimista a MPGT

Nu aproape, ci absolut toata lumea cred ca si-ar dori varianta optimista cu clauza de reforma a MPGT.
Doar ca din pacate este exclusa din start pentru anul viitor, probabil si pentru 2017.
Cu toate legile aprobate anul asta care se vor aplica de anul viitor (din 2016) , nu avem cum sa obtinem clauza...

Quote from: Dan027 on November 22, 2016, 07:04:05 PM
1. hai sa ne uitam la mai toate tarile astea pe care le luam drept model sa vedem cam ce deficite au...

Tarile astea in general sunt contributoare nete la bugetul UE, deci isi permit sa faca un pic pe nebunii...
Romania este beneficiar net...
Adica noi luam banii varsati in bugetul UE de aia mari.
Care fiind mari si bogati isi permit sa mai "ocoleasca" un pic regulile, dar le vor impune ferm celor mai mici si saraci...

Atentie !
Si tari mari (parca si Franta este una dintre ele) au intrat in procedura de deficit excesiv, care in cele din urma inseamna niste "amenzi/penalitati" zilnice de zeci/sute de mii de euro platite de statul respectiv catre Comisie.
Dar de regula tarile respective isi asuma aceste penalitati pentru ca si le permit.
Noi insa nu prea... :(

Putem sa facem rost de bani si altfel, putem mari unele taxe. Daca ne tot plangem ca se exporta profiturile, hai sa le marim impozitul pe profit de la 16 la 20% vom aduce aproape un miliard de euro in plus in buget...
Solutii sunt dar vor plange unii sau altii daca le punem in practica, iar daca nu facem rost de bani vom plange cu totii din cauza lipsei infrastructurii...

Quote from: TibiV on November 22, 2016, 08:36:52 PM

Quote from: pasadia on November 22, 2016, 06:39:14 PM
aproape toata lumea de pe aici si-ar dori sa ne incadram cu deficitul bugetar in acea clauza din variant optimista a MPGT

Nu aproape, ci absolut toata lumea cred ca si-ar dori varianta optimista cu clauza de reforma a MPGT.

Nu sunt convins de asta. Am intalnit oameni cu doctorate luate pe afara care zic ca autostrazile (si traficul realizat cu autoturisme e rau), ba chiar cred ca mr.L de exemplu ar prefer sa bagam bani in HSR si nu in atatea autostrazi. Asa ca o sa mai folosesc "aproape".

Oooops...
Ai dreptate !
La asta nu m-am gandit...  :-[

Quote from: Dan027 on November 22, 2016, 08:59:17 PM
Daca ne tot plangem ca se exporta profiturile, hai sa le marim impozitul pe profit de la 16 la 20% vom aduce aproape un miliard de euro in plus in buget...

Gresesti foarte mult cu aceasta afirmatie.
Economia nu este matematica. Marirea unei taxe nu inseamna automat cresterea veniturilor. La fel cum reducerea unei taxe, nu inseamna neaparat venituri mai mici.
Profiturile se exporta este efectul, cauza e taxa prea mare. Nu invers.
Supra acciza pe benzina si motorina a creat mai multe probleme decat a rezolvat.

Dar repet, problema curenta nu este lipsa banilor, ci lipsa capacitatii de a realiza proiectele de infrastructura.

Deja suntem offtopic, eu nu voi mai continua discutia asta aici.

Quote from: icristian on November 22, 2016, 09:54:47 PM
problema curenta nu este lipsa banilor, ci lipsa capacitatii de a realiza proiectele de infrastructura.

Ai perfecta dreptate, problema actuala este ca nu avem proiecte puse la punct cu SF-urile bine facute, dar cand vom avea, nu vor fi bani pentru finantarea lor.

Crestere economica... dar...

---

România va înregistra o creştere economică de 5,1%, în 2016 - Banca Mondială

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA), publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Economica.net (http://www.economica.net/romania-va-inregistra-o-crestere-economica-de-5-1prc-in-2016-banca-mondiala_129068.html)

---

Statul nu mai reuşeşte să se împrumute.
Băncile îi cer dobânzi mari după lansarea programelor populiste

Ministerul Finanţelor a refuzat iarăşi o emisiune de obligaţiuni, programată, marcând vârful unui şir de presiuni care vin din partea băncilor pentru majorarea dobânzilor la care statul român caută să se împrumute pentru finanţarea deficitului bugetar. Şeful Trezoreriei spune că are timp să aştepte randamente mai bune de la partenerii din bănci, deoarece statul român n-are urgenţe cu banii.

Economica.net (http://www.economica.net/statul-nu-mai-reuseste-sa-se-imprumute-bancile-ii-cer-dobanzi-mari-dupa-lansarea-programelor-populiste_129082.html)

QuoteS-au cheltuit peste 50 miliarde de euro pentru investiții în ultimii zece ani, dar mare lucru nu se vede
Din 2006 până în luna septembrie a anului curent, cheltuielile de capital ale bugetului centralizat au totalizat aproape 206 miliarde de lei. Raportat la cursul mediu al BNR din fiecare an, suma e echivalentă cu 50,6 miliarde de euro.
În aceeași perioadă, Produsul Intern Brut al României a avansat, în termeni nominali, cu 412 miliarde de lei. Am putea spune că administrația centrală, administrațiile locale și celelalte instituții finanțate integral sau parțial de la buget au cheltuit un leu pentru investiții ca să crească economia cu doi lei, doar că, asta ar însemna să uităm de mediul privat

http://www.analizeeconomice.ro/2016/11/s-au-cheltuit-peste-50-miliarde-de-euro.html (http://www.analizeeconomice.ro/2016/11/s-au-cheltuit-peste-50-miliarde-de-euro.html)

Guverul a adoptat OUG privind rectificarea bugetului de stat pe 2016. Conform anexelor la OUG si comunicatului de presa al guvernului (http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/sanatatea-investitiile-agricultura-prioritatile-celei-de-a-doua-rectificari-bugetare), singurul castigator pe parte de investitii este ministerul domnului Dancu:

QuotePentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, aflat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se asigură 1,255 miliarde de lei, sume care vor acoperi plățile necesare până la finalul acestui an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii școlare și de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanțarea Acordului de împrumut "Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori". Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanțat din credite externe rambursabile.

Daca verificam cele mai recente date referitoare la executia bugetara, observam ca cheltuielile de capital (active nefinanciare) de la Bugetul centralizat al unitatilor administrative teritoriale s-au ridicat pana la data de 30 septembrie la suma de  6.717,5 mii lei, in crestere cu 60% fata de perioada similara a anului trecut. Mai punem si suma acordata acum si se ajunge la o performanta de invidiat, asa ca eu cred ca o sa mai auzim de domnul Dancu dupa data de 11 decembrie.

Consiliul Concurenţei lansează platforma "Monitorul preţurilor",
unde clienţii vor putea compara preţurile aceluiaşi produs la mai multe magazine

Consiliul Concurenţei lansează joi platforma "Monitorul preţurilor", unde vor fi afişate preţurile practicate de marile reţele de magazine pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al consumatorilor români, astfel că aceştia vor putea verifica foarte uşor costul unui produs la mai multe magazine pentru a decide unde îşi fac cumpărăturile.  Platforma "Monitorul preţurilor", care va fi administrată de Consiliul Concurenţei, va cuprinde până la 280 de produse din 70 de categorii şi este un proiect pilot care se desfăşoară doar în Bucureşti.

News.ro (http://www.news.ro/economic/consiliul-concurentei-lanseaza-platforma-monitorul-preturilor-unde-clientii-vor-putea-compara-preturile-aceluiasi-produs-la-mai-multe-magazine-1922400024002016110716059344)

Executia bugetara pana la sfarsitul lunii octombrie 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31102016.pdf

si spre comparatie, cea pana la sfarsitul lui octombrie 2015: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCoct2015.pdf

2016: Cheltuieli de capital, fara active financiare + proiecte cu finantare rambursabila + proiecte cu finantare nerambursabila = 18,922 mil. lei;
2015: Cheltuieli de capital, fara active financiare + proiecte cu finantare rambursabila + proiecte cu finantare nerambursabila = 22,559 mil. lei;

Din care:
2016: cheltuieli de capital de la bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale = 7,575 mil. lei;
2015: cheltuieli de capital de la bugetul centralizat al unitatilor administrativ teritoriale = 5,064 mil lei.

Deci scazand cheltuielile de capital pentru autoritatile locale, avem urmatoarele cifre:

2016: 11,347 mil. lei;
2015: 17,495 mil. lei.

adica o diferenta in minus de aproape 1.4 miliarde euro!

Si asta in conditiile in care anul trecut in decembrie s-au facut foarte multe plati! Pana la sfarsitul anului diferenta va creste.

Corecta observatie, diferenta clar va creste...

Pe de alta parte...
Din 2102 2012 (nu va spun cine a venit "big boss" in acel an) s-au facut plati la greu pentru lucrari ilegale.
Unele au trebuit sa fie demolate si reconstruite. :D

Mie imi este clar ca in mod "istoric" 2016 va fi anul cu cele mai putine cheltuieli pentru investitii...
Dar daca s-ar fi continuat plata unor lucrari fara AM - si evident fara AC - ar fi fost mai bine ?!... Pentru ca UE are prostul obicei de a NU deconta lucrari ilegale...
Mie mi se pare ca actualul guvern si-a asumat o o sarcina teribila: sa fie guvernul cu cele mai putine "inaugurari". Cam zero, daca LD2 pana la Margina se va da in folosinta dupa instalarea noului guvern. Cam nedrept, desi sunt convins ca Cilos nu va da "buzna cu foarfeca" la autostrada...

Dar guvernul Cilos le-a facut viata mai usoara celor de "dinainte" (care nu meritau), dar si celor "de dupa".
Mai exact, a "facut curat" dupa prostiile lamentabile ale predecesorilor si (chiar mai important!) lasa "lucrurile curate" pentru succesori.

Sa nu uitam ca, cel putin din pdv al infrastructurii, ultimul an a fost anul in care s-a spus "STOP! Nu mai cantam dupa ureche, ca nu suntem lautari la carciuma.... De acum cantam dupa partitura..."
Adica respectam toate cerintele din partitura, nu mai sarim nu'sh care octava ca nu avem instrumentul necesar, dar o "cantam" doar asa, ca trebuie sa inauguram ceva care ne ajuta in campanie...

Cand ii vad pe astia din... hm... sa le zicem "partide" ("gasti furacioase" nu ar fi politicos....) cum spumega toti impotriva "guvernului tehnocrat" ma apuca nervii...

Dar simplul fapt ca tocmai niste alde' Dragnea si alde' Firea nu pot incepe o idee fara sa atace "guvernul tehnocrat" imi arata (chiar daca nu as fi stiut deja niste lucruri...) exact contrariul: tehnocratii astia injurati au facut treaba buna...

Spune-mi cine te injura ca sa iti spun cine esti... :D

LE
Acum am vazut greseala privind anul. Am sters cu rosu.
Sper ca am avut vreo "premonitie" pentru urmatoarea suta de ani, ar fi tragic...

TibiV, e ciudat cum admiri ce fac bulgarii, dar critici cand si ai nostri au facut la fel.
Legat de decontarea UE......iti reamintesc ca in 2012 cand era dragostea mare, decontarile erau blocate de ce facusera ceilalti inainte.

Dar dupa deblocare, UE nu a avut probleme daca noi luam AM si AC dupa. Pana la urma au decontat lucrarile. Posibil sa ne ajute si comisarul european pentru politici regionale.

Acum sa o spunem pe aia dreapta: 2016 a fost un an DEZASTRUOS pentru infrastructura. Semnele erau clare de la aprobarea bugetului.
Declaratiile de atunci s-au dovedit a fi doar gargara. Le mai tii minte?

Avalansa de SF-uri si declaratiile din ultima vreme (indeosebi ale ministrului) nu sunt decat promisiuni electorale. Au tinut totul blocat, doar pentru a avea cu ce sa se laude acum.  Parca vad ca deblocheaza si LD4 tocmai pe 9.12. Cu siguranta ar fi vrut sa deschida si LD2 si Popasului, dar au fost destui ramasi prin posturi cheie care au avut grija sa-i intarzie.

Deficit bugetar în scădere la 0,17% din PIB, la zece luni

Execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit în scădere de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de excedentul de 9,04 miliarde de lei, adică 1,28% din PIB înregistrat în perioada similară din 2015.

Economica.net (http://www.economica.net/deficit-bugetar-in-scadere-la-0-17prc-din-pib-la-zece-luni_129300.html)

Banii de la UE dau peste cap raportările bugetului: Avem un deficit bugetar de nici 0,2% din PIB, dar o cădere pe investiţii de 15% faţă de primele 10 luni din 2015

Cheltuielile bugetului în programele cu fonduri europene sunt, la zece luni din an, cu 7,7 miliarde de lei (1,7 mld. euro, echivalent a 1% din PIB-ul prognozat) mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut pentru că veniturile din fonduri UE la buget sunt cu 7,5 mld. lei (1,66 mld. euro) mai mici.

Investiţiile statului (cheltuielile de capital) sunt, în schimb, cu 1,8 miliarde de lei (400 mil. euro) mai mari, un plus de 20% faţă de primele zece luni din 2015, plus care nu compensează însă căderea veniturilor/cheltuielilor din fondurile UE pe care bugetul s-a bazat masiv pentru investiţiile din acest an.

ZF.ro (http://www.zf.ro/eveniment/banii-de-la-ue-dau-peste-cap-raportarile-bugetului-avem-un-deficit-bugetar-de-nici-0-2-din-pib-dar-o-cadere-pe-investitii-de-15-fata-de-primele-10-luni-din-2015-16007481)

http://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/impozit-pe-profit-exportat-peste-granite-cat-pentru-construirea-autostrazii-sibiu-pitesti-622998 (http://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/impozit-pe-profit-exportat-peste-granite-cat-pentru-construirea-autostrazii-sibiu-pitesti-622998)

Impozite pe profit mutate peste granițe cât pentru construirea autostrăzii Sibiu Pitești
An de an companiile multinaționale se eschivează de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat egal cu suma necesară construirii autostrăzii Sibiu Pitești. Atât de activă la verificarea micilor întreprinzători, Agenția Națională de Administrare Fiscală n-a cerut un euro înapoi marilor companii în contul profiturilor evaporate de acestea peste granițe. Cel puțin aceasta informează Curtea de Conturi (CC).

Impozitarea corectă a companiilor multinaționale și controlul operațiunilor prin care acestea reușesc, an de an, să evite plata impozitelor pe profit către stat are un potențial ridicat pentru veniturile statului. Aceasta desigur dacă Agenția Națională de Adminstrare Fiscală (ANAF) ar arăta aceeași duritate și față de marile companii internaționale prezente în România pe care o arată față de micii contribuabili evazioniști.

Problema preturilor de transfer este atat de veche...

UE (prin CE) munceste de peste un deceniu la problema asta.

Cine iti garanteaza ca prin cumpararea din Franta a vasului de expansiune pentru lichidul de racire la Logan masina nu devine "neprofitabila", profitul (echivalent cu vasul de expansiune in cauza... :lol: ) fiind astfel "mutat" in Frnta ?
Sau ca transportul face (dpdv contabi) neprofitabila productia Loganului ?!?!... (Il fabric in Romania cu 8.000, il vand in Franta cu 9.500, dar transportul ma costa 2.000 per vehicul...Deci pierd 500 euro/masina...  Iti aduc si facturi !... )

Aici trebuie gandit mult mai "delicat"...
O multinationala se va gandi bine (si are oameni angajati pe multi bani ca sa se gandeasca bine la treaba asta) unde anume este profitul cel mai putin impozitat...

In rest, despre parerile lui Nea Nicu Vacaroiu emise de la "varful" Curtii de Conturi... sa imi fie cu iertare...
Fix pix!
Bune doar la TV de stiri, "breaking news", atunci cand nu ai altceva bun de dat pe post... :(

(Sa nu uitam ca "concluziile CC" au "omorat" sau "schilodit" multe proiecte de infrastructura... :( )

Amen to that, TibiV!
Asta e o tema pe care oricind unii o vor scoate in fata: multinationalele care, ma rog, ce zic ei ca fac ele, strainii care "sug averea" nu e deloc clar cui, generic a rromanilor - nu e deloc clar care e aia-, in plus zvonistica retard patriotarda va risni oriunde si oricind isi va gasi urechi naive sa o asculte.
Indeosebi pe un fond ca al nostru, al unei natii care isi reaminteste (doar) periodic si care declara urlind (ca tot e azi 1 dec) ca "noi sintem romani" cind se va uita la niste senile pe Kiseleff si cind va baga la mat niste fasole. Cu vipusca. Mda.
Nu-mi aduc aminte sa fi declarat cineva undeva cindva ca sintem altceva decit romani. Si-atunci de unde si de ce atita nevoie de reafirmare a unei evidente?

Economia României va creşte în 2017 cu 3,4%, cel mai înalt ritm din Europa,
dar deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB

Publicaţia The Economist estimează o creştere a economiei româneşti cu 3,4% în 2017, cel mai mare avans din Europa, susţinut în special de consum, dar avertizează că statul are prea mulţi angajaţi, iar deficitul bugetar va depăşi plafonul de 3% din produsul intern brut (PIB), potrivit agenţiei de presă News.ro. În publicaţia specială de final de an "The World in 2017", The Economist estimează că România va încheia 2017 cu un deficit bugetar de 3,2% din PIB şi o rată a inflaţiei de 2,2%.

România ar urma să ajungă la un nivel al PIB/locuitor de 10.335 dolari, la valoarea nominală, şi de 24.780 dolari, valoare ajustată la paritatea puterii de cumpărare. România ar urma să aibă, anul viitor, cea mai mare creştere economică din Europa şi va fi urmată, din acest punct de vedere, de Turcia (3,3%), Bulgaria (3,2%) şi Irlanda (3%). Totuşi, The Economist, o publicaţie cu poziţii liberale, subliniază vulnerabilităţile economiei româneşti în următorul an.

Economica.net (http://www.economica.net/economia-romaniei-va-creste-in-2017-cu-3-4prc-cel-mai-inalt-ritm-din-europa-the-economist_129486.html)

@toti,
iar creste deficitul peste 3%?  nu v-at saturat de povesti?
Daca ar creste deficitul peste 3% ar fi cea mai buna veste. Pentru ca asta ar insemna ca am fi chetuit cu investitiile mai mult ca niciodata.

Pana atunci, va reamintesc ca "maretul" consiliu Fiscal facea aceleasi predictii anul trecut, cum ca in 2016 vom trece de 3, poate chiar 3,5% deficit. Momentan, dupa 10 luni suntem la 0,2%.

Stiti cat ar trebui sa cheltuim in astea 2 luni? Pai ar cam fi trebuit sa terminam si sa sa platim toate autostrazile care sunt acum in constructie. Si tot nu ar fi fost de ajuns.

Corectă observaţia ta cu predicţiile consiliului fiscal, la fel cum nici cu experţii de la FMi nu mi-s ruşine.
O singură precizare totuşi. Deficit de 3% nu ţine cont în mod obligatoriu de investiţii. E vorba strict cât cheltui faţă de cât încasezi. Dacă vrei, poţi să faci deficit de 100%, fără să dai un leu pe investiţii. Pur şi simplu bagi o lege că de mâine, pensia minimă obligatorie e de 1800€ şi, puffff (abracadabra), deficit de 100%.

stiu cum se calculeaza. Dar de obicei cand previzionezi deficit de 3% si tu ajungi la 0,2 dupa 10 luni. Hai 1% dupa 1 an, inseamna ca investitiile au fost sacrificate.
Restul cheltuielilor raman in limitele executiei bugetare.

Hai ca nu-i chiar asa. Multi bani nu s-au cheltuit ca nu a fost pe ce: LD4, LD2 - zona tunelelor, Suplacu-Bors, ca sa citez doar cateva proiecte care ar fi trebuit sa fie in plina desfasurare anul asta. Adevarat este si ca o parte din banii necheltuiti puteau fi redirectionati spre o serie de alte proiecte mai mici care au fost puternic subfinantate anul asta, pe parte de protectie impotriva inundatiilor de exemplu, in loc sa fie tinuti la ciorap. Si se puteau pregati si lansa si mult mai multe licitatii, sunt o gramada de proiecte care stau pe loc de ani de zile.

Quote from: dr4qul4 on December 01, 2016, 07:02:55 PM
de obicei cand previzionezi deficit de 3% si tu ajungi la 0,2 dupa 10 luni. Hai 1% dupa 1 an, inseamna ca investitiile au fost sacrificate.
Restul cheltuielilor raman in limitele executiei bugetare.

Uite, "just for fun", ca nu mai ai "bad karma": -1

dr4qul4,
ce este atata de greu de inteles ca astia au dat anul asta legi care se vor aplica din 2017 ?
Hmmm... greu cu regula de "trei simple"...

Dar pe scurt:
- in 2016 au fost resurse bugetare... dar nu au fost AM-uri si AC-uri (evident, fara AM si AC nu poti plati lucrari ilegale )... De unde si deficitul "sub asteptari".
- in 2017 vei putea avea toate AM-urile si AC-urile lumii. NU vei mai avea bani nici pentru alea cu AM si AC. Ma va certa Ionut, ca "sa asteptam legea bugetului"...
Nu am ce sa astept.
Stiu cine va castiga alegerile. Stiu unde va "desena" pixul primele "minusuri".
Va fi JALE !

Economia (din pacate) NU este inginerie.
Deciziile economice se iau "ciolaneste" (de la ciolan) iar consecintele se intind pe multi ani...
Din pacate, in Romania deciziile le iau "ciolanarii" (tot de la ciolan), nu economistii sau inginerii...  >:(
Iar deciziile pentru urmatorii cativa ani au fost votate (aproape in unanimitate) de ciolanarii astia sub-jegosi care formeaza actualul Parlament al Romaniei.
Si care vor fi urmati de unii la fel de "competent" dpdv economico-financiar...
Mi-e si sila sa mai scriu doua vorbe pe tema asta...

Quote from: adrian rosca on December 01, 2016, 07:56:47 PM
Hai ca nu-i chiar asa. Multi bani nu s-au cheltuit ca nu a fost pe ce: LD4, LD2 - zona tunelelor, Suplacu-Bors, ca sa citez doar cateva proiecte care ar fi trebuit sa fie in plina desfasurare anul asta. Adevarat este si ca o parte din banii necheltuiti puteau fi redirectionati spre o serie de alte proiecte mai mici care au fost puternic subfinantate anul asta, pe parte de protectie impotriva inundatiilor de exemplu, in loc sa fie tinuti la ciorap.

Adrian: +0,75... Dar karma nu merge cu zecimale...
Hai, 1 de la mine...

Evident, a fost o gluma.
Nu dau dislike decat la gogomanii cat casa.... :D

Dar Adrian Rosca are (cel putin) 75% dreptate.
Plusul este (meritat) al lui... ;)

P.S.
Va tot luati de "pesimistii" de la Consiliul Fiscal", care au zis nush' ce acum un an...
Dar aia au luat "de bune" chestiile" scrise in buget.
NU este vina lor ca singurele cheltuieli realizate >100% au fost cele sociale...
Nu este vina Consiliului Fiscal ca CNADNR+CFR nu au fost in stare sa isi cheltuiasca banii alocati...
Ce o sa "ma rad" (trist) cand ii veti considera "optimisti" pe aia de la Consiliul Fiscal... In anul  fiscal-bugetar 2017 8)

Mai vorbim despre buget la anu', dupa ce o sa avem legea bugetului...
Si cand pariez pe ulmul ban din buzunar ca veti fi foarte revoltati....  >:(

@TibiV,
Ce legi? ca nu se vede nimic. Esti sigur ca se pot aplica? Sau au dat-o in bara exact cum au facut cu "stoparea taierilor ilegale" si achizitia "Cuminteniei" ?
Am vazut ca le-au declarat de importanta nationala (autostrazile). Suna bine. Dar poate fi aplicata masura? Sau daca o contesta cineva (cum s-a intamplat cu AC in regim de urgenta date de PMB) se anuleaza tot?

Si pentru ce proiecte sa se intample? pentru cele in regie proprie?  :lol:  Sau pentru cele pentru care doar ce au lansat SF-urile, desi au avut 1 an de zile la dispozitie. Pana avem gata urmatoarele SF-uri, ne prinde 2019.
DNCB sud si est este inca la ani lumina de a fi inceputa licitatia. Ne mai trebuie un consultant.
Nici la PiSi nu se vede luminita. Orice guvern am avea anul viitor, si orice buget alocat, nu vom avea proiecte.

La alte investitii stam mai bine? Pe hidro stie AdrianRosca mai bine cum stam.

Singurele investitii care au mers anul acesta sunt cele de la Dezvoltare regionala. Dar stii de ce au mers? Pentru ca planul vechiului ministru (cu bani de la comisarul european) a fost continuat de actualul ministru. Toti 3 avand aceeasi culoare politica.

La Transporturi stii de ce e atat de greu? Pentru ca planul vechi a fost schimbat de noul ministru (Cstescu) si schimbat din nou de si mai noul ministru (Buse), care a adus idiotenia de Regie Proprie pentru lucrari de la 0.
Cine sa fie atat de "credul" incat sa creada ca CNADNR, care nu e in stare sa intretina niste parapeti si niste rigole, poate sa construiasca pasaje si Km intregi de autostrada doar ca a fost rebotezata intre timp.

Daca tot s-a adus vorba, sa vedem cum stam pe parte de investitii pe hidro (doar cele ce tin de Apele Romane, pentru ca la Hidroelectrica e o situatie mai speciala datorita insolventei ticluite de Ponta si Vulpescu). O luam insa din 2011, cifrele de mai jos incluzand si cele doua rectificari bugetare anuale:

2011: cheltuieli nerambursabile: 855.511 mii lei, cheltuieli rambursabile: 562.334 mii lei, cheltuieli de capital: 178.000 mii lei, Total: 1.595.845 mii lei.
2015: cheltuieli nerambursabile: 1.225.648 mii lei, cheltuieli rambursabile: 62.274 mii lei cheltuieli de capital: 68.933 mii lei, Total: 1.356.855 mii lei.
2016: cheltuieli nerambursabile: 14.369 mii lei, cheltuieli rambursabile: 65.420 mii lei cheltuieli de capital: 83.414 mii lei, Total: 163.203 mii lei.

Ca idee, desi suma totala din 2015 a fost destul de apropiata de cea din 2011, in 2015 au fost doar cateva proiecte mari care au beneficiat de sume consistente nerambursabile (gen amenajare rauri Somesul Mic in Cluj, Bahlui in Iasi, Niraj sau Tisa), multe din celelalte proiecte ramanand subfinantate. In 2011 mult mai multe proiecte au beneficiat de finantare suficienta.

Anul asta in schimb nu exista alocari de fonduri europene, cele 14.37 milioane fiind de fapt ramasite de anul trecut, insa atat la cheltuielile rambursabile cat si la cheltuielile de capital stam putin mai bine decat in 2015. Trebuie spus clar ca declinul finantarii investitiilor de acest tip a inceput odata cu rectificarea bugetara negativa din 2012 operata de Ponta (aici am sters ceva  ;)).

LE Sa vedem si ce estimari pe 2016 facea fostul guvern in bugetul pe 2015: cheltuieli nerambursabile: 876.635 mii lei, cheltuieli rambursabile: 25.000 mii lei cheltuieli de capital: 36.565 mii lei, Total: 938.200 mii lei. Absolut jenante previziunile de cheltuieli de capital si cele rambursabile, iar referitor la cele nerambursabile se pune intrebarea cine este vinovat pentru nepregatirea din timp a proiectelor? Raspunsul este clar: ambele guverne! Ati auzit cumva ce proiecte pe parte de mediu / ape urmeaza sa primeasca finantare europeana in exercitiul financiar 2014-2020? Eu nu, desi suntem la sfarsitul lui 2016.

Premierul Dacian Cioloş:
Mergem pe o creştere economică realistă de peste 4% şi un deficit bugetar de sub 3%

"Mergem în continuare pe o creştere economică realistă, din analizele şi prognozele pe care le avem, de peste 4%, un deficit bugetar de sub 3%", a declarat Dacian Cioloş, într-un interviu acordat Digi24. El fusese întrebat pe ce cifre macroeconomice se lucrează proiectul de buget pentru anul viitor. Premierul a precizat că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe impuse de legile în vigoare. "Şi luăm în calcul nişte cifre fixe sau cheltuieli fixe, care sunt date de anumite legi pe care le avem în vigoare şi de anumite decizii care au fost luate", a anunţat Dacian Cioloş.

Primul ministru a anunţat că în proiectul Legii salarizării unitare sunt prevăzute creşteri salariale, într-o primă fază, a salariilormai mici, pentru "a aduce o reechilibrare în sistem". "Ne-am planificat o creştere începând de anul viitor până în 2021. În primii ani vor creşte mai mult salariile mici şi la urmă vor creşte puţin salariile mari, tocmai pentru a reechilibra şi a aduce echitate în sistem", a spus premierul. El a mai subliniat că, potrivit proiectului, salariul premierului va scădea faţă de cât e în prezent.

"Am văzut deja că, după ce s-a publicat proiectul de lege, se publică cât va câştiga preşedintele, premierul, miniştrii, secretari de stat. Nu cresc salariile, ba chiar la prim- ministru va scădea salariul faţă de cât e acum, tocmai pentru a le aduce în grilă. Creşterile sunt în primul rând la salariile mai mici", a precizat şeful Guvernului. Dacian Cioloş a fost chestionat şi în legătură cu impactul bugetar va avea aplicarea acestei legi în 2017. "Pe de o parte, avem ceea ce am decis prin ordonanţa de urgenţă 20, care înseamnă un impact de circa 2,6 miliarde de lei şi anul viitor, deci creşterile pentru medici sau pentru sistemul de sănătate, pentru şprofesori şi câteva reechilibrări în administraţie, la care de anul viitor mai e vorba de încă un miliard şi ceva care s-ar adăuga la cei 2,1 miliarde. Important nu e atât cu cât creşti anul viitor, ci important e faptul că la sfârşit, în 2021, ajungem să aşezăm grilele", a conchis primul-ministru.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/politic/premierul-dacian-ciolos-mergem-pe-o-crestere-economica-realista-de-peste-4-si-un-deficit-bugetar-de-sub-3-16014867)

România a avut cea mai mare creștere economică anuală din UE în trimestrul al treilea

România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).  Este al doilea trimestru consecutiv în care România a avut cea mai creștere economică anuală din UE, însă ritmul de creștere anuală înregistrat de economia românească a încetinit de la 5,8% în trimestrul al doilea până la 4,6% în trimestrul al doilea.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/06/romania-a-avut-cea-mai-mare-crestere-economica-anuala-din-ue-in-trimestrul-al-treilea-13-09-18)

---

România Competitivă: Bugetul necesar implementării strategiei este de
18 miliarde euro, circa 10,7% din PIB

"Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor și trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că între 2016 și 2020 PIB va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist — conservatoare); întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde euro", se menționează în document.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/05/romania-competitiva-bugetul-necesar-implementarii-strategiei-este-de-18-miliarde-euro-circa-10-7-din-pib-21-28-08)

---

Investițiile în economie au crescut cu 4,1% la nouă luni;
în T3 investițiile s-au redus cu 0,8% (INS)

Investițiile nete realizate în economia națională în primele nouă luni ale acestui an au crescut cu 4,1%, la 46,58 miliarde de lei, chiar dacă, în trimestrul trei a fost consemnat un declin al investițiilor de 0,8% comparativ cu același trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul III 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 17,68 miliarde de lei. Scăderea investițiilor în T3 a fost înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 19,2%, lucrări de construcții noi cu 5,6% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,9%. Comparativ cu perioada iulie — septembrie 2015, în trimestrul III 2016 s-a majorat ponderea investițiilor nete în lucrări de construcții noi cu 2,3 puncte procentuale și a scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2 puncte procentuale și în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,3 puncte procentuale.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/06/investitiile-in-economie-au-crescut-cu-4-1-la-noua-luni-in-t3-investitiile-s-au-redus-cu-0-8-ins--09-48-25)

Guvernul decide, în şedinţa de joi,
înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro

Guvernul va discuta, în şedinţa de joi, un proiect de OUG pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi în domeniul adopţiilor, dar şi un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/guvernul-decide-in-sedinta-de-joi-infiintarea-comitetului-interministerial-pentru-trecerea-la-moneda-euro-16019910)

http://www.profit.ro/stiri/programul-economic-al-psd-impozite-de-0-si-10-la-salarii-contributii-de-asigurari-mai-mici-tva-de-18-salarii-cu-50-mai-mari-pentru-bugetari-16076839 (http://www.profit.ro/stiri/programul-economic-al-psd-impozite-de-0-si-10-la-salarii-contributii-de-asigurari-mai-mici-tva-de-18-salarii-cu-50-mai-mari-pentru-bugetari-16076839)

Quote
Programul economic al PSD: Impozite de 0% și 10% la salarii, contribuții de asigurări mai mici, TVA de 18%, salarii cu 50% mai mari pentru bugetari

Programul economic al PSD, pe care liderul Liviu Dragnea a spus că îl va pune în aplicare, conține reduceri masive de taxe: 0% pentru salariile, pensiile și veniturile din activități independente sub 2.000 lei brut lunar și 10% dacă depășesc acest prag, contribuții de asigurări cu 4 puncte procentuale mai mici, 0% la dividende, 1% pentru microîntreprinderi, TVA de 18%, eliminarea a 102 taxe nefiscale.
   
"Am votat pentru mai mulți bani în buzunarele românilor, pentru pensii si salarii mai mari, taxe și impozite mai mici, pentru a-i sprijini pe oamenii de afaceri, ca tinerii să își poată cumpăra o casă, pentru a ne hrăni din roadele pământului nostru, nu din importuri", a anunțat Liviu Dragnea, după prezentarea exit-poll-urilor.

Practic, pentru circa 2,8 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă dintr-un total de 4,8 milioane și pentru alte 700 mii de contracte cu normă parțială dintr-un total de 760 mii care, conform datelor Ministerului Muncii, sunt încheiate pentru cel mult 2.000 lei brut, ar urma să nu se mai plătească impozitul pe venit care, în prezent, este de 16%. Astfel, s-ar ajunge ca aproximativ două treimi dintre angajați să nu mai achite impozit pe venit.
 
Impozitul de 0% ar urma să se aplice și veniturilor din activități independente mai mici de 24.000 lei brut anual, precum și pensiilor sub 2.000 lei lunar. PSD plusează cu scutirea de impozit integrală a salariilor medicilor și a IT-știlor cu studii medii, indiferent de nivelul acestora.

Contribuții, în scădere de la 39,25% la 35%

Contribuțiile de asigurări ar urma să scadă cumulat pentru angajați și angajatori de la 39,25% la 35%. Contribuțiile sociale ar ajunge la 25% (cumulat angajat și angajator), cele de sănătate la 10% (cumulat), în timp ce contribuțiile pentru șomaj, concedii medicale, creanțe salariale, fond de accidente (cumulate toate cele patru tipuri înseamnă circa 2,25%) vor dispărea. Mai mult, PSD spune că activitățile independente (PFA, profesii libere, drepturi de autor etc) nu vor plăti contribuția de pensie decât la fonduri private sau case proprii (ca avocații) și vor achita contribuția de sănătate doar o dată la valoarea salariului minim.

Contribuția de sănătate ar urma să fie suportată de buget pentru pensionari și pentru familiile cu venituri mai mici de 1.250 lei sau pentru soții/soțiile celor care au venituri de până la 5.000 lei.

PSD mai propune revenirea la formula de calcul a accizelor în funcție de cursul euro-leu din luna octombrie a fiecărui an, în loc de cursul stabilit artificial de Guvernul Ponta la 4,73 lei, precum și eliminarea taxelor locale pentru terenuri agricole și autovehicule sub 1.600 cmc.

Un alt obiectiv este reducerea numărului de taxe. La acest capitol, PSD a votat, deja, o lege prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale, printre care timbrul de mediu și taxa radio-tv.

TVA de 18%, impozit 0% pe dividende

Și TVA este vizată. PSD optează pentru 18%, dar plusează cu 0% pentru locuințe. Social-democrații par interesați de domeniul imobiliar, nu doar în ceea ce privește TVA – care este aplicată doar la construcții noi -, ci și de impozitul pe tranzacții pe care vor să îl elimine dacă valoarea clădirii este până în 450.000 lei.

Microîntreprinderile ar urma să datoreze impozit pe venituri de 1%, iar pragul cifrei de afaceri să ajungă de la 100.000 euro la 500.000 euro.

Impozitul pe dividende va fi 0% față de 5%, în prezent. Dealtfel, în propunerea inițială de modificare a Codului fiscal de anul trecut, PSD voia să elimine impozitul pe dividende, însă măsura a fost reconsiderată.

PSD face și calcule ale impactului bugetar, estimând că reducerile de taxe și majorările de salarii și pensii vor însemna cheltuieli mai mari de circa 90 miliarde lei în condițiile în care cheltuielile totale ale bugetului sunt de circa 230 miliarde lei în 2016.  Estimarea social-democraților pare modestă date fiind toate scutirile, reducerile, eliminările de taxe, precum și majorările de salarii în sistemul public. Compensarea pe partea veniturilor bugetare ar urma să se facă prin atragerea de fonduri europene, investiții străine și o colectare mai bună.

Ultima fraza este uluitoare...

Mai crede cineva ca vom avea bani suficienti pentru infrastructura ?... :(

Rata anuală a inflației a coborât în noiembrie la -0,7%, pe fondul ieftinirii serviciilor

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a coborât în luna noiembrie la -0,7%, de la -0,4% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS), care arată că serviciile s-au ieftinit luna trecută. Datele INS arată că prețurile de consum au crescut în luna noiembrie, în medie, cu 0,07% comparativ cu luna octombrie, scrie News.ro. Astfel, alimentele s-au scumpit cel mai mult luna trecută, cu 0,23%, în medie, față de luna octombrie, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au urcat nesemnificativ, cu 0,02%. În schimb, prețurile serviciilor au scăzut, în medie, cu 0,09% față de luna precedentă.

Noiembrie 2016 este a șasea lună din ultimul an în care indicatorul inflației anuale nu mai include efectul scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% până la 9%, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. În schimb, datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. În plus, de la începutul acestui an, accizele pentru mai multe produse s-au redus, iar cota TVA pentru apa potabilă și pentru cea folosită la irigații a scăzut la 9%.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/rata-anuala-a-inflatiei-a-coborat-in-noiembrie-la-0-7-pe-fondul-ieftinirii-serviciilor-16076434)

Deficitul comercial urcă la 7,9 miliarde de euro la 10 luni;
exporturile, în creștere cu 4,1%, iar importurile cu 6,4%

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a urcat la 7,9 miliarde de euro după primele zece luni din acest an, pe fondul unor exporturi mai mari cu 4,1% și al unor importuri în creștere cu 6,4% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică publicate luni.  Astfel, deficitul comercial în perioada ianuarie — octombrie a fost mai mare cu aproape 1,5 miliarde de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În primele zece luni din acest an, exporturile FOB au însumat 47,77 miliarde de euro, iar importurile CIF au atins 55,67 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost, în perioada menționată, de 35,95 miliarde de euro la expedieri și de 43,06 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 75,3% din total exporturi și 77,2% din total importuri. Nivelul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 11,8 miliarde de euro la exporturi și de 12,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,7% din total exporturi și 22,7% din total importuri.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/12/deficitul-comercial-urca-la-7-9-miliarde-de-euro-la-10-luni-exporturile-in-crestere-cu-4-1-iar-importurile-cu-6-4--09-46-57)

Avem un nou prieten de clasament, Croatia.

---

Bulgaria, România și Croația, pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește PIB-ul per capita în 2015

Bulgaria, România și Croația au fost anul trecut țările din Uniunea Europeană cu cel mai redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) - aproximativ jumătate față de media înregistrată în restul statelor membre - potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).  Acest indicator a variat anul trecut de la 47% din media UE în cazul Bulgariei, 57% din media UE în cazul României, 58% din media UE în cazul Croației până la 267% din media UE în Luxemburg, 128% din media UE în Austria și Olanda, 127% din media UE în Danemarca, 124% din media UE în Germania și Suedia.

De asemenea, Bulgaria, Croația și România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), din UE. În 2015, în Uniunea Europeană, consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat de la 53% din media Uniunii Europene în cazul Bulgariei, 58% din media UE în cazul României și 59% din media UE în cazul Croației, până la 137% în cazul Luxemburgului și 123% din media UE în cazul Germaniei.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/12/13/bulgaria-romania-si-croatia-pe-ultimele-locuri-in-ue-in-ceea-ce-priveste-pib-ul-per-capita-in-2015-13-07-22)

România primeşte 500 milioane euro de la Banca Mondială pentru creştere economică şi reducerea sărăciei
Creditul va fi rambursat în anul 2036

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat vineri suma de 500 milioane euro, care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică (DPL), informează instituţia. Creditul de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială pentru eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de 500 milioane de euro, va fi rambursat într-o singură tranşă, în anul 2036. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 ani, la o dobândă egală cu rata dobânzii EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă (marja indicativă actuală este de 1,5%).

Noul program sprijină trei priorităţi principale: se concentrează pe amplificarea potenţialului de creştere al României prin sporirea nivelului de performanţă şi de guvernanţă al întreprinderilor de stat, pentru creşterea nivelului de competitivitate la export şi al performanţelor macroeconomice. În plus, împrumutul DPL va contribui la îmbunătăţirea eficienţei modului în care este cheltuit banul public, prin sprijinirea achiziţiilor centralizate în sectorul de sănătate.

În al doilea rând, contribuie la reducerea gradului de sărăcie şi de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de asistenţă socială. Această reformă urmează să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie. În plus, reforma cadastrului va oferi posibilitatea înregistrării gratuite şi sistematice a proprietăţilor imobiliare, inclusiv achiziţionarea, vânzarea şi transferul prin moştenire al terenurilor, pentru peste un milion de români, în special pentru persoanele din cadrul comunităţilor marginalizate şi pentru romi. Un sistem de cadastru funcţional va fi de o importanţă vitală pentru atragerea de noi investiţii.

În cele din urmă, va sprijini la nivel global bunurile publice prin adoptarea primei Strategii Naţionale pentru Schimbările Climatice şi a Planului de Acţiune privind Schimbările Climatice. Se aşteaptă ca aceste măsuri să stimuleze investiţiile în sursele de energie regenerabile şi fără emisii de carbon şi să îmbunătăţească eficienţa energetică la nivelul sectoarelor rezidenţial şi industrial.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/romania-primeste-500-milioane-euro-de-la-banca-mondiala-pentru-crestere-economica-si-reducerea-saraciei-creditul-va-fi-rambursat-in-anul-2036-16030164)

http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=149503 (http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=149503)

Quote
Execuţia bugetului general consolidat  în perioada 1.01 – 30.11.2016

Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,73 % din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205,6 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

(.....)

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 21,7 miliarde de lei, respectiv 2,9% din PIB.

No comment... :(

^Detaliile aici: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC30112016.pdf

si cifrele pentru perioada similara din 2015: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCnov2015.pdf

Cheltuielile cu investitiile ar fi urmatoarele:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 9,792.1 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 339.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 12,231.1 mii lei.
- Total: 22,362.8 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 15,455.6 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 368.7 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 10,253.2 mii lei.
- Total: 26,077.5 mii lei.

adica o diferenta foarte mare. Dar daca am scoate investitiile pentru autoritatile locale, adica:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1,996.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 8,437.2 mii lei.
- Total: 10,433.8 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7,169.3 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 5,973.8 mii lei.
- Total: 13,143.1 mii lei.

am avea o imagine destul de buna asupra investitiilor "statului" (a se citi autoritati centrale = companii si administratii nationale, etc), astfel:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7,795.5 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 339.6 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 3,793.9 mii lei.
- Total: 11,929 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 8,286.3 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 368.7 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 4,279.4 mii lei.
- Total: 12,934.4 mii lei.

Deci doar un miliard de lei in minus fata de sfarsitului lui noiembrie 2015, cand s-au efectuat multe cheltuieli datorate inchiderii exercitiului financiar european. Hai ca nu e chiar asa de rau!

Iar pentru CNADNR/CNAIR:

2016: 1,351.8 mii lei;
2015: 1,498.8 mii lei.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru:
Absorbţia fondurilor europene este mult sub ţintă

Creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a afectat cheltuielile pentru investiţii, care sunt mult sub aşteptări. Partea de fonduri europene a avut cel mai mult de suferit faţă de programarea bugetară, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 7,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum şi de alte măsuri aprobate în timpul anului 2016, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 21,7 miliarde de lei, respectiv 2,9% din PIB.

"Cheltuielile pentru investiţii sunt mult sub ceea ce ar fi trebuit să fie. Dacă ne uităm în detaliu, partea de fonduri europene a avut cel mai mult de suferit faţă de programarea bugetară. Absorbţia fondurilor europene este mult sub ţintă. Au crescut cheltuielile cu asistenţa socială fiindcă erau creşteri de salarii hotărâte de anul trecut. Era clar că anul acesta vom avea o cheltuială socială mai mare, în special pe salarii. A fost şi creşterea de pensii operată conform legii. În plus, odată crescute salariile acestea trebuie plătite permanent şi lucrul acesta îl vedem deja. Partea care suferă este cea de cheltuieli pentru investiţii unde ai nevoie de proiecte, de management de proiecte şi unde, în final, cifrele sunt mult sub aşteptări aşa cum vedem", a declarant, pentru MEDIAFAX Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta spune că se repetă acelaşi tipar de execuţie bugetară din ultimii ani, cu o concentrare a cheltuielilor pe final de an. "Rămâne de văzut ce se va întâmpla în decembrie. Deficitul bugetar din noiembrie este mult sub ţinta anuală şi probabil că nici în decembrie nu vom atinge ţinta de deficit pentru tot anul. 2,8% din PIB pare foarte mult. Probabil vom avea un deficit de 2%. Anul trecut a fost o mare concentrare de cheltuieli în luna decembrie, peste 2% din PIB", a spus Dumitru.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/presedintele-consiliului-fiscal-ionut-dumitru-absorbtia-fondurilor-europene-este-mult-sub-tinta-16041650)

DOCUMENTAR: Lista impozitelor şi taxelor care se modifică de la 1 ianuarie 2017.
Scăderea TVA, eliminarea supraccizei pe carburanţi şi a taxei pe construcţii speciale, principalele noutăţi

Eliminarea impozitului pe construcţii speciale, reducerea TVA şi a accizelor la carburanţi şi introducerea unui plafon maxim la calculul contribuţiei individuale de asigurări de sănătate sunt printre cele mai importante prevederi ale Codului fiscal care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, potrivit datelor trimis de Ministerul Finanţelor, la solicitarea News.ro. Din data de 1 ianuarie 2017 vor intra în vigoare o serie de prevederi ale Codului fiscal, dar şi alte măsuri cuprinse în diverse acte normative aprobate în 2016.

News.ro (http://www.news.ro/economic/documentar-lista-impozitelor-si-taxelor-care-se-modifica-de-la-1-ianuarie-2017-scaderea-tva-eliminarea-supraccizei-pe-carburanti-si-a-taxei-pe-constructii-speciale-principalele-noutati-1922400030002016120916453405)

ANALIZĂ: Economia românească va încetini în 2017, avansul fiind estimat la mai puţin de 4%.
Consumul, motorul economiei în 2016, îşi va reduce turaţia, iar inflaţia se va face simţită din nou

Economia românească va creşte cu mai puţin de 4% anul viitor, ritm temperat faţă de nivelul din 2016, în contextul în care consumul, cel mai important motor al economiei în 2016, îşi va reduce viteza, impactul relaxării fiscale va fi mai slab, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 2%, după o lungă perioadă de valori negative, estimează analiştii economici consultaţi de News.ro. Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat la începutul lunii decembrie că economia României a crescut în trimestrul III cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, faţă de trimestrul anterior cu 0,6%, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%. Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează un avans de 3,7% al PIB-ului în 2017, în condiţiile în care impactul stimulilor fiscali va fi mult atenuat faţă de cel din 2016. Totodată, el estimează un deficit de cont curent de 3% din PIB. "Explicaţia pentru această estimare este simplă: este greu de crezut că vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din acest an. Creşterea economică din acest an s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe şi pe creşterea accelerată a consumului. Deja vedem în trimestrul al treilea al acestui an o decelerare a PIB-ului. Noi vedem creşterea PIB-ului potenţial la 3%", a afirmat Dumitru, la solicitarea News.ro.

Totuşi, economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, vede un avans economic de peste 4% în 2017, în condiţiile în care apetitul pentru consum nu mai este atât de ridicat ca în anii de dinaintea crizei. "Noi estimâm 4,1% creştere economică anul viitor, consumul intern rămânând principalul motor. Desigur, având în vedere măsurile de creştere a venitului disponibil pentru populaţie, există ceva riscuri în sus, dar observăm ca apetitul de consum nu pare a fi chiar atât de ridicat ca în anii dinaintea crizei", a spus Dascălu, pentru News.ro. El avertizează, însă, că se aşteaptă la o uşoară adâncire a deficitului de cont curent, de la 2,2% la 2,6% din PIB în 2017, pe fondul lărgirii decalajului dintre cererea şi oferta internă. Totuşi, acesta ar trebui să rămână la niveluri sustenabile şi va fi relativ facil de finanţat, consideră Dascălu.

News.ro (http://www.news.ro/economic/analiza-economia-romaneasca-va-incetini-in-2017-avansul-fiind-estimat-la-mai-putin-de-4-consumul-motorul-economiei-in-2016-isi-va-reduce-turatia-iar-inflatia-se-va-face-simtita-din-nou-1922400131002016120916444382)

10 ANI ÎN UE. Trăim bine: Salariile românilor s-au dublat.
Preţurile au crescut mult mai puţin

Câştigurile românilor s-au dublat în cei 10 ani de când am aderat la Uniunea Europeană, iar preţurile au crescut doar cu 41% în aceeaşi perioadă. Câştigul mediu net pe economie cu care România intra în Uniunea Europeană era de 908 lei. Valoarea a fost înregistrată de Institutul Naţional de Statistică în noiembrie 2006, cu o lună înainte de aderare şi este mai relevantă decât câştigurile din decembrie care erau şi sunt şi azi influenţate de primele de Crăciun. Între timp, câştigul salarial mediu net a crescut la 2.094 lei (octombrie 2016). În zece ani, PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare a crescut cu 32,5%.

Economica.net (http://www.economica.net/10-ani-de-ue-salariile-romanilor-s-au-dublat-preturile-au-crescut-mult-mai-putin_130429.html)

Foarte buna si foarte plastica stirea...

Nu se poate mai mult "peste noapte".
Stirea spune de fapt ca productivitatea natiei a crescut cu 60% (castiguri-inflatie) intr-un deceniu.
Asa se face. Asa au facut si Germania, si Japonia incepand de acum 70 de ani.
Stiu, nu avem rabdare ca nemtii si japonezii. Noi vrem astazi totul.
Dar pur si simplu nu se poate.

Intai muncesti (fie mai mult, fie mai eficient, fie ambele...) si abia dupa aia primesti "rezultatul".
Scrie in toate manualele "basic" de economie...
Manuale pe care nu le citeste nimeni. :(

http://www.economica.net/dragu-romania-a-incheiat-2016-cu-un-deficit-bugetar-de-2-6prc-din-pib-sub-nivelul-programat_131168.html (http://www.economica.net/dragu-romania-a-incheiat-2016-cu-un-deficit-bugetar-de-2-6prc-din-pib-sub-nivelul-programat_131168.html)

Quote
Deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,6% din produsul intern brut (PIB) pentru întregul an 2016, sub nivelul programat, de 2,8% din PIB, a declarat fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, pentru Bloomberg.
.....
Pentru întregul an 2016, bugetul prevedea un deficit bugetar de 2,95% din PIB după metodologia europeană ESA şi 2,8% pe metodologia cash.
După primele 11 luni ale anului 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la 5,5 miliarde lei, de la 1,3 miliarde lei în octombrie, reprezentând 0,73% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate la finalul anului trecut de Ministerul Finanţelor.
Astfel, potrivit declaraţiilor ministrului, în luna decembrie 2016 s-a realizat un deficit de 1,9% din PIB.

Poate NGC ne va da vesti bune despre plati...

http://www.mediafax.ro/politic/lia-olguta-vasilescu-la-preluarea-mandatului-de-ministru-dam-ordonante-de-crestere-a-pensiilor-si-salariilor-16049412 (http://www.mediafax.ro/politic/lia-olguta-vasilescu-la-preluarea-mandatului-de-ministru-dam-ordonante-de-crestere-a-pensiilor-si-salariilor-16049412)

Quote
"Nu mi-am luat cu mine decât programul de guvernare. Trebuie să dăm drumul la şapte ordonanţe. Sper să termin foarte repede cu formalităţile şi pe urmă intru în pâine. Prioritatea zero e bugetul, trebuie să dăm ordonanţe de creştere a pensiilor şi salariilor. Sunt şapte ordonanţe de urgenţă, vă va anunţa cineva de la partid. O să vedeţi că o să respectăm programul de guvernare şi nu o să fie niciun dezastru", a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21512132-sesiune-extraordinara-joi-camera-deputatilor-pentru-modificarea-codului-fiscal.htm (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21512132-sesiune-extraordinara-joi-camera-deputatilor-pentru-modificarea-codului-fiscal.htm)

Quote
Camera Deputatilor este convocata in sesiune extraordinara, joi, pentru modificarea Codului fiscal. Miercuri, Comisia de buget - finante a Camerei Deputatilor a decis scutirea pensionarilor de la plata contributiei asigurarilor sociale de sanatate si neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei.
(....)
Potrivit lui Viorel Stefan, inainte de aplicarea acestor masuri, obligatia de transfer de la bugetul de stat catre Casa de Sanatate era "undeva la 600 - 650 milioane de euro" iar dupa implementarea masurilor, impactul va creste "cu inca vreo 300 milioane de euro".

Cati km de autostrada inseamna "vreo 300 de milioane de euro" ?....

QuoteDeficitul bugetului general consolidat a fost de 2,6% din produsul intern brut (PIB) pentru întregul an 2016, sub nivelul programat, de 2,8% din PIB, a declarat fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, pentru Bloomberg.
.....
Pentru întregul an 2016, bugetul prevedea un deficit bugetar de 2,95% din PIB după metodologia europeană ESA şi 2,8% pe metodologia cash.
După primele 11 luni ale anului 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la 5,5 miliarde lei, de la 1,3 miliarde lei în octombrie, reprezentând 0,73% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate la finalul anului trecut de Ministerul Finanţelor.
Astfel, potrivit declaraţiilor ministrului, în luna decembrie 2016 s-a realizat un deficit de 1,9% din PIB.

Esti sigur ca stie despre ce vorbeste? Daca dupa primele 11 luni aveam doar 0,73% cate palti trebuiau sa fie facute in Decembrie ca sa creasca cu 1,9% ?
Atentie, nu 1,9% raportat la luna, ci raportat la tot anul! 
PIB-ul Romaniei e de vreo 750 mld lei.  1,9%  inseamna 14 mld lei.. Care trebuiau platiti in plus fata de cheltuielile curente.

Poate doar daca au si platit alea 4 fregate. Altfel imi e greu sa cred.

Nu ar fi primul an in care in decembrie deficitul creste cu 1,5%-2% din PIB.
De fapt, cam asta este "traditia" de niste ani buni...

In alti ani aveam lucrari finalizate in Decembrie si plati la greu.
Acum, cel putin la autostrazi si DN-uri bate vantul.
Si nici la CF nu vad unde s-ar fi putut duce atatia bani.

Ne lămurim când se va publica execuția bugetară la final de an...

Isărescu: Așteptăm construcția bugetară.
Declarația ministrului de Finanțe privind deficitul o luăm ca pe un angajament

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu n-a vrut să intre în detalii privind politicile fiscale la prima ieșire în fața presei din acest an. "Așteptăm construcția bugetară" a fost răspunsul la aproape toate întrebările jurnaliștilor privind avalanșa de modificări ale fiscalității și creșterilor de cheltuieli plănuite de noul guvern. Banca Națională a României se așteptă la revenirea inflației în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului, însă într-un palier inferior celei mai recente prognoze pe termen mediu, de 0,8% la finele lunii martie și 2,1 la finele anului. "Salutăm declarația noului ministru de finanțe, pe care o considerăm a fi chiar un angajament, de a menține deficitul bugetar în limita de 3%", a spus Isărescu.

Profit.ro (http://www.profit.ro/must-read/isarescu-asteptam-constructia-bugetara-declaratia-ministrului-de-finante-privind-deficitul-o-luam-ca-pe-un-angajament-16469114)

---

LISTA tuturor celor 102 taxe care vor fi eliminate

Taxa radio-tv, timbrul de mediu, taxa de înregistrare în registrul comerțului, taxa pentru acordarea cetățeniei române și taxa pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar sunt printre cele mai importante dintre cele 102 taxe care vor fi eliminate din februarie. Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi, în ultima zi a termenului legal de așteptare, proiectul PSD care elimină 102 de taxe.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/lista-tuturor-celor-102-taxe-care-vor-fi-eliminate-16469004)

Economia, umflata binisor de consum, ca un balon de sapun.

---

România, locul trei în UE la creșterea comerțului cu amănuntul în luna noiembrie

Volumul comerțului cu amănuntul în România a crescut cu 9,5% în luna noiembrie 2016, comparativ cu aceeași lună a anului 2015, creșteri mai mari în rândul statelor membre ale Uniunii Europene fiind înregistrat doar în Luxemburg (12,4%) și Slovenia (11,3%), arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În zona euro, comerțul cu amănuntul a crescut cu 2,3% în ritm anual, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 3,4%. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4,7%, în timp ce vânzările de combustibili au crescut cu 2,3% iar vânzările de alimente, băuturi și țigări s-au majorat cu 2,1%.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/06/romania-locul-trei-in-ue-la-cresterea-comertului-cu-amanuntul-in-luna-noiembrie-20-10-35)

---

EXCLUSIV Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal:
Deficitul va sări de 4% din PIB dacă se vor adopta majorările salariale şi creşterea punctului de pensie.
Ce riscă România dacă sare de deficitul de 3%

"Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB", a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Fiscal.

România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, altfel riscă să fie sancţionată de către Comisia Europeană pentru deficit bugetar excesiv. România ar putea fi sancţionată de Bruxelles. Odată intrată în procedura de deficit excesiv, statul membru al UE trebuie să adopte măsuri, în baza unor recomandări Consiliului Uniunii Europene, în cel mult şase luni. Dacă nu sunt adoptate măsuri, în termen de două luni de la adoptarea decizi prin care se constată neadoptarea vreunei acţiuni urmate de efecte, Consiliul poate notifica statul membru în cauză să ia măsuri de reducere a deficitului. Cel târziu în patru luni după notificare, dacă statul membru nu se conformează deciziilor Consiliului, acesta decide aplicarea unor sancţiuni financiare.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-ionut-dumitru-presedintele-consiliului-fiscal-deficitul-sari-4-pib-vor-adopta-majorarile-salariale-cresterea-punctului-pensie-risca-romania-sare-deficitul-3-16051567)

Economic sau populist?!

Începutul de an 2017 ne-a adus tot felul de schimbări, un Guvern nou nouț, multe informații și propuneri, unele deja concretizate în Hotărâri. Printre acestea se numără, așa cum bine se știe, și creșterea salariului minim brut garantat în plată cu 01.02.2017, de la 1.250 lei la 1.450 lei.

Ceea ce este surprinzător este că în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ se menționează, în Secțiunea a III a, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ, punctul 2 – Impactul asupra mediului de afaceri – nu este cazul, adică mediul de afaceri nu va fi afectat de această măsură. Din păcate tocmai mediul de afaceri și, consider  că, în principal cel cu capital integral autohton, care acordă salariile în lei, este primul afectat. Dacă începând cu luna  mai 2016 salariul minim brut garantat în plată era stabilit la 1.250 lei pentru un număr mediu de ore de muncă de 169,333 lei / lună, anul acesta, 2017, numărul orelor de muncă luate în calcul ca medie la stabilirea salariului minim brut de 1.450 lei este de 166,00 ore/ lună, în program complet. Concluziile sunt evidente. Să nu uităm că în 2017 avem și două zile de sărbători legale în plus în care nu se lucrează, față de 2016. Aceasta a fost cu siguranță o altă măsură care nu a afectat mediul de afaceri și asupra căreia acesta a fost consultat (!).

Dacă până în prezent costul total al firmei cu un salariat încadrat cu 1.250 lei era situat undeva la peste 1.500 de lei, de la 1 februarie acest cost ajunge la  peste 1.780 lei. Costul este reprezentat de salariu și taxele achitate de către angajator către stat pentru fiecare angajat. Acest cost se adaugă celui suportat de către fiecare salariat prin reținerea și virarea către bugetul statului a sumelor reprezentând impozitul pe venit, contribuția la fondul de șomaj, contribuția la fondul de pensii,  contribuția de asigurări sociale de sănătate. Din toată majorarea salariului minim brut singurul câștigat cu adevărat este statul.

http://www.salutsighet.ro/salariul-minim-brut-garantat-plata-economic-sau-populist/

In primul rand, multumesc NGC20 pentru informatiile postate.

     La un calcul rapid, guvernul Ciolos a platit lucrari pe partea de autostrazi + VO Bucuresti in ultimele zile ale anului 2016 - 257,616,524.74 lei, deci la un curs de 1 euro = 4.5 lei rezulta aproximativ 57.25 milioane de euro.


    Sigur banii astia + alte cheltuieli l-au surprins pe preafericitul castigator al alegerilor parlamentare aka Liviu Dragnea:

Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a anuntat duminica seara, la Romania TV, ca va face o comisie parlamentara de ancheta, pentru ca "s-au gasit probleme mari in Guvern". Liderul PSD sustine ca bugetul are o gaura de 10 miliarde de lei.

"Din pacate Klaus Iohannis nu a cerut explicatii premierului Ciolos sau ministrului Anca Dragu pentru ce s-a intamplat la Finante la finalul anului. O sa le cer eu maine. Vom face o comisie parlamentara de ancheta pentru ca este ilegal ce s-a intamplat acolo. Au facut o rectificare pozitiva in noiembrie. Acum totul ne arata ca veniturile sunt mai mici. Asta e ilegal. Cine a mintit trebuie sa plateasca. Bugetul are o gaura de 10 miliarde de lei. Asta trebuia sa ceara presedintele. Vom cere noi insa aceste explicatii. I-am cerut ministrului de Finante sa faca o verificare clara in minister. Vom face o comisie de ancheta parlamentara imediat", a declarat Liviu Dragnea, conform romaniatv.net.

Liderul PSD a sustinut ca se afla in situatia in care "bugetul Romaniei pe 2017 are o gaura de 10 miliarde de lei, pe care sigur ca o sa o acoperim, dar care puteau sa se duca in lucruri bune pentru romani".

"Cinci persoane ar trebui sa fie chemate prioritar. Premierul, ministrul Finantelor, ministrul Fondurilor Europene, seful ANAF si presedintele Consiliului Fiscal. Sa vedem si cum dl presedinte de la Consiliul Fiscal a dat aviz, de fapt a certificat ca aceste date sunt reale. (...) Sa iasa la iveala adevarul ultimelor zile din acest an si de ce s-a evitat si intarziat instalarea noului guvern", a spus Dragnea.

Liderul PSD a facut si un apel catre "cei care au pierdut alegerile" sa isi pastreze ratiunea si echilibrul. "Nu imi aduc aminte sa fi fost in tara noastra asemenea presiuni. Sunt institutii fundamentale ale statului de drept. Ele trebuie sa simta ca sunt libere sa actioneze", a declarat Dragnea, cu privire la ultimele iesiri ale oficialilor de la Palatul Cotroceni.

"In ceea ce priveste eventuala incercare de intimidare a domnului Iordache, eu va spun ca nu si-au gasit omul. E un ministru plin, un om cu picioarele pe pamant. El intelege ca trebuie sa sprijine justitia, sa faca totul ca judecatorii sa se simta liberi, dar pe de alta parte, Iordache nu va ramane indiferent sau se va preface ca ce se intampla in ultimele zile nu se vede. Nu e un ministru de paie", a insistat Dragnea.




Chiar daca au fost pe ultima suta de metri, ma bucur ca s-au facut plati pe partea de infrastructura. Nu stiu daca e mult sau putin, insa imi da impresia ca s-a dorit salvarea putinului cat efectiv s-a construit.
PS: Am postat si in Parcare. Nu stiu unde e mai indicat.

Granata, pe ROGOP-ul CNAIR sunt postate multe alte facturi pentru DN-uri si VO-uri care apar ca neplatite in ultimele 2 luni. La fel sta treaba si la CFR si chiar Metrorex. Sper sa se mai regleze situatia si sa apara si alte OP-uri intarziate, dar incep sa cred ca de fapt nu s-au facut platile.

Si incet, incet, cred ca se contureaza o explicatie pentru platile lipsa:

De ce este toată lumea nervoasă privind bugetul: execuţia pe 2016 indică un minus de 14 miliarde de lei faţă de veniturile prognozate la rectificarea din noiembrie 2016. Cea mai proastă realizare la venituri din ultimii 10 ani: 29% din PIB

Primele estimări privind execuţia bugetară pe 2016 indică venituri la bugetul general consolidat de doar 221,5 miliarde de lei, cu 14,2 miliarde de lei mai puţin faţă de veniturile estimate la rectificarea din noiembrie 2016 şi cu 11,5 miliarde de lei faţă de veniturile obţinute în 2015, conform unor surse apropiate de Ministerul Finanţelor.

...

În noiembrie şi decembrie totul a fost dat peste cap pentru că estimările privind veniturile nu au fost realizate. Astfel, în decembrie 2016 veniturile la bugetul general consolidat au fost doar de 16 miliarde de lei, cu 30% mai mici decât în decembrie 2015, când au fost de 24 miliarde de lei.

Nerealizarea veniturilor pe 2016 provine din scăderea încasărilor din TVA cu 1,5 miliarde de lei  - au fost încasări de doar 51,7 miliarde de lei faţă de 53,1 miliarde de lei estimările de încasări la rectificarea din noiembrie 2016, a accizelor, a altor taxe, 3 mld. lei în minus de la veniturile nefiscale.

De asemenea, încasările din fonduri UE fuseseră estimate la 12,8 miliarde de lei pe tot anul 2016 dar în realitate au fost de 4,4 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile aferente pentru proiecte UE au fost la rândul lor doar 6,3 mld. lei faţă de un estimat de 10,5 miliarde de lei.

Cheltuielile mai mici cu proiecte UE şi reducerea cheltuielilor de investiţii faţă de cele estimate au permis încadrarea într-un deficit de 2,6% din PIB.

Cele 221,5 miliarde de lei venituri estimate în acest moment pentru 2016 reprezintă doar 29,2% din PIB-ul estimat pentru 2016 la 758,5 miliarde de lei. Acesta este cel mai scăzut nivel de colectare a veniturilor la buget din ultimii zece ani. 

În plus, faptul că noiembrie şi decembrie au stat atât de prost la venituri arată un trend descrescător destul de abrupt al economiei, aceasta fiind de fapt vestea mai proastă decât faptul că guvernul Cioloş a supraestimat veniturile la buget.

Zf.ro (http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/toata-lumea-nervoasa-privind-bugetul-executia-2016-indica-minus-14-miliarde-lei-fata-veniturile-prognozate-rectificarea-noiembrie-2016-cea-proasta-realizare-venituri-ultimii-10-ani-29-pib-16054172)

Lasand politica la o parte, orice nou guvern ar fi nervos daca ar vedea ca precedentul l-a cadorisit cu niste arierate.

Deocamdata e vorba de primele estimari. Sper sa nu fie chiar asa rau, avand in vedere ca toata luna ianuarie inca se mai calculeaza/depun taxele pe ultimul trimestru, iar de obicei in Decembrie sunt cele mai mari venituri din an. Mi se pare rau pentru ca scade economia grav, nu pentru fostul/noul guvern.
Deja e clar ca si la infrastructura a fost dezastru intre ce s-a estimat si ce s-a realizat (atat cheltuieli de la stat, cat si fonduri atrase de la UE). Aici mi se pare cea mai dureroasa situatie si tare as vrea sa vad mai multa responsabilitate de acum inainte.
Vinovati nu stiu daca mai are rost sa cautam, doar se arunca pisica dintr-o curte in alta, sau in termeni politici "greaua mostenire dom'le de la aia de anul trecut".

Stim de mult ca executia a fost slaba anul trecut, dar macar ce s-a lucrat sa se si plateasca. E bine ca s-au platit lucrarile la autostrazi, dar si ceilalti constructori sunt indreptatiti sa-si primeasca banii.

Surpriza neplăcută a execuţiei bugetului 2016: veniturile au fost de 222 mld. lei în loc de 236 mld. lei

http://www.zf.ro/eveniment/surpriza-neplacuta-a-executiei-bugetului-2016-veniturile-au-fost-de-222-mld-lei-in-loc-de-236-mld-lei-16054761

Adrian,

si ZF-ul a luat-o razna...
Dar are un  patron care poate spera la "decarcerare" cu noua putere....

Nu mai luati de bune toate astea.
Da-mi ca exemplu un singur an din ultimii 5 in care veniturile bugetare au fost cele "previzionate/programate" la inceputul anului si dupa aia mai discutam.
Si uita-te cu atentie UNDE anume nu s-au realizat veniturile..

Nu mai insist, este fix ce anume vrei sa vezi...
Poti sa vezi ca veniturile "normale" din taxe si impozite au crescut...
Sau poti sa vezi ca veniturile din fonduri UE nu au crescut/au scazzut....

Pe aici nu suntem amatori.
Stim ca daca veniturile (rambursarile) de fonduri UE dintr-un an sunt dezamagitoare, asta se intampla pentru ca in urma cu 2-3 ani "s-a frecat menta"... Exista decalajul temporal inevitabil, care tine doar de mecansimele UE....
.,
Nu poti sa acuzi guvernul din anul X ca nu a avut "incasari" de la UE in anii X-1, X-2. etc.

Ca nu are cum.

Fondurile UE nu sunt "bilet de spectacol" - platesti acum, te bucuri tot acum.

Sunt multe de spus, dar ora nu mai este potrivita....

Exporturile României au accelerat puternic în noiembrie 2016
și au ajuns la un nivel-record, după un avans de 11,7%

Exporturile de mărfuri românești au accelerat puternic în penultima lună a anului trecut, înregistrând un avans de 11,7% comparativ cu aceeași lună din 2015, până la un nivel-record de 5,3 miliarde euro, evoluție similară cu cea a importurilor, care au urcat cu 11,6%, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile de mărfuri românești au urcat cu 11,7% față de a 11-a lună din 2015, până la 5,3 miliarde euro, în timp ce importurile au avansat cu 11,6%, la 6,17 miliarde euro, scrie News.ro.

Luna noiembrie 2016 a fost a treia la rând în care exporturile au depășit pragul de 5 miliarde de euro, după un nivel de 5,24 miliarde euro înregistrat în septembrie și de 5,09 miliarde euro în octombrie. Deficitul comerical din noiembrie 2016 a fost de 865,5 milioane euro, în creștere cu 10,9% (85,4 milioane euro) față de noiembrie 2015. Evoluția din noiembrie 2016 vine după trei luni în care s-a înregistrat o creștere importantă a exporturilor.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/exporturile-romaniei-au-accelerat-puternic-in-noiembrie-2016-si-au-ajuns-la-un-nivel-record-dupa-un-avans-de-11-7-16472451)

Tibi, mai discutam pe la sfarsitul lunii cand se vor publica datele finale privind executia bugetara pe 2016. Pana atunci vom sti sigur si ce lucrari au ramas neplatite de anul trecut.

@TibiV, eu te intreb altceva: Cum explici ca avem cele mai mici venituri din ultimii 10 ani? La cel mai mare PIB din ultimii 10 ani?

Ok, a scazut TVA-ul, dar asta nu explica nici jumatate din scadere. Unde s-a colectat putin si mai important.....Sunt sanse sa se colecteze la anul ce nu s-a colectat anul acesta?

Vad ca statul a rambursat TVA de 2,1 mld lei! Oare si companiile si-au platit darile sau unele s-au eschivat?

Din pacate se adevereste exact ceea ce spuneam la inceputul anului. Legea anti-fumat a afectat serios veniturile.

se adevereste faptul ca atunci cand economia creste bazata pe consum ( principala urmare a scaderii tva), mai ales ca marfa vine din import, in realitate cresterea e de fatada. se vede ca pe final de an avem un trend descrescator pe venituri si incasari.
am vazut undeva un calcul care arata ca investitiile straine in 2016 sunt mai mici decat banii trimisi de romanii care lucreaza afara, si astia sunt toti bani care intra direct in consum, nu aduc valoare adaugata. deci situatia in tara e tot mai proasta, oamenii pleaca, normal ca economia nu creste unde ar trebui - locuri de munca si venituri la buget
sa ne asteptam la un 2017 cu investitii mici

Zice RFI (http://www.rfi.ro/economie-92330-analiza-adevar-gaura-10-miliarde-lei)

Quote
În anii 2013-2015, pentru a arăta doar situaţia bugetară din ultimii ani ai guvernării PSD, există, de asemenea, diferenţe între veniturile realizate şi cele estimate. Astfel, în anul 2015, veniturile bugetare realizate au fost de 98,9% din cele estimate. În anul 2014, veniturile bugetare realizate au fost de 98,1% din cele estimate. În anul 2013, veniturile bugetare realizate au fost, atenţie!, de numai 97,5% din cele estimate. Adică, probabil, foarte aproape de nivelul din anul 2016. Dacă vom continua prezentarea cifrelor vom constata că în niciun an de după 1989, veniturile bugetare realizate nu au fost egale cu cele estimate în buget.

Sent from my iPhone using Tapatalk

^

QuoteDar scăderea veniturilor a fost compensată de adaptarea cheltuielilor la situaţia din realitate, deficitul bugetar rămânând în interiorul ţintei asumate în buget.

Adica arierate, ca in ultimele 2 luni nu prea mai aveau ce alte cheltuieli sa stopeze. >:(

Dar pana la urma platile sunt doar pentru autostrazi? Nu au platit nimic pentru DN, VO si CFR?

^Momentan pe ROGOP sunt postate facturile pentru DN-uri si VO-uri, dar nu si platile (cu exceptia platii pentru DNCB mentionate de @NGC20), asa ca sunt 2 variante: ori nu s-au platit fie nu s-au actualizat tabelele, dar a doua varianta ar fi ciudata, pentru ca platile pentru lucrarile la autostrazi si alte cheltuieli curente apar pana la sfarsitul anului. IDEM si la CFR.

Quote from: dr4qul4 on January 10, 2017, 11:03:05 AM
@TibiV, eu te intreb altceva: Cum explici ca avem cele mai mici venituri din ultimii 10 ani? La cel mai mare PIB din ultimii 10 ani?

Ok, a scazut TVA-ul, dar asta nu explica nici jumatate din scadere.

Datele publicate de Min.Finantelor pe primele 11 luni spune ca incasarile din TVA au fost de 52,754 mld. lei in 2015 si de  47,917 mld. in 2016 (11 luni din fiecare an). Iacata 5 miliarde...

Plusa ca vorbim de BGC (bugetul general consolidat).
De ce nu amintim scaderea cu 5% a CAS-ului platit de angajatori ? De la 20,8% la 15,8% ?... Contributiile angajatorilor inseamna vreo 26 miliarde pe an...
Stiu ca a intrat in vigoare din 2015, dar la final de 2015.2016 este primul care a prins "full" CAS-ul redus...

Jalea mare (dpdv al veniturilor bugetare) este aici:

Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare: 11,339 mld. lei in 2015 (11 luni) si  0,702 mld. lei in 2016 (11 luni).
Iata cele 10 miliarde pierdute de Dragnea...
Dar... Sa nu uitam ce blocaje au fost pe autostrazi din octombrie 2015... Si cand au reinceput lucrarile...
Chiar daca ai trimis niste facturi la Bruxelles in toamna 2016, banii iti vin abia in primavara 2017.

INSA, tot la capitolul "Venituri", mai sunt doua capitole unde evolutia a fost foarte buna:

Alte sume primite de la UE pentru programele
operationale finantate in cadrul obiectivului
convergenta:      -139,3 mil. lei (2015)     1.591,3 mil lei (2016)

Sume primite de la UE/alti donatori in contul
platilor efectuate si prefinantari aferente
cadrului financiar 2014-2020 :     416,5 mil. lei (2015)    3.235,0 mil.lei (2016)


Pe de alta parte, la capitolul "Cheltuieli", anul 2016 a fost foarte bun pentru proiectele europene...

Proiecte cu finantare din fonduri externe
nerambursabile aferente cadrului
financiar 2014-2020:                     493,3 mil. lei in 2015 (11 luni) 4.279,5 mil lei in 2016 (11 luni)

Adica tehnocratii au cheltuit de aproape 9 ori mai mult pe proiecte europene, dar rambursarile de la UE vor intra (si se vor contabiliza la venituri) la guvernul Grindeanu...
Nice... :D

Dar cifrele astea sunt aproape derizorii daca ne uitam la capitolele de cheltuieli cu adevarat mari din buget:

Cheltuieli de personal: 46,849 mld. lei (2015)    51,451 mld lei (2016) 
Asistenta sociala:      69,326 mld lei (2015)  74.492 mld. lei (2016)

Din fericire, nu se adevereste "taierea investitiilor".
Cheltuieli de capital 10,549 mld. lei (2045)     12,432 mld lei (2016)

Dar sa revenim la scaderi de venituri & cresteri de cheltuieli...
Asa cum arata executia, in primele 11 luni ale anului incasarile din TVA au scazut cu 5 miliarde, dar salariile au crescut cu 5 miliarde iar asistenta sociala tot cu 5 miliarde.
Deci venituri -5, cheltuieli +10 => deficit + 15 mld lei (doar din TVA, salarii si asistenta sociala,  fara alte maruntisuri...)


Nici nu vreau sa ma gandesc cum va arata bugetul pe 2017, cu TVA 19%, fara supraaciza de 7 eurocenti si cu 102 taxe eliminate, DAR cu salarii si pensii marite...
Si Guvernul promite sa mai faca si altele (si mai si) pana in vara...

Ba da, daca excludem

Quote from: TibiV on January 10, 2017, 06:41:50 PM

Din fericire, nu se adevereste "taierea investitiilor".
Cheltuieli de capital 10,549 mld. lei (2045)     12,432 mld lei (2016)

Ba da, daca excludem ministerul lui Dancu, la sfarsitul lunii noiembrie avem un milliard de lei mai putin la investitiile statului decat in perioada similara din 2015. La sfarsitul anului, cel mai probabil diferenta va creste in mod semnificativ.

Sau se va reduce...

Poate ai dreptate, poate nu...
Nu mă bag la "ghicit" în stele...
Cheltuieli de 1,9% din PIB în decembrie este enorm, şi nu ştim exact unde s-au dus şi la ce titluri/capitole de cheltuieli...

Hai să vedem întâi execuţia pe tot anul...
Am un feeling că dacă este ca Dragnea, se va publica săptămâna viitoare.
Dacă nu, cred că mai aşteptăm ceva... ;)

De obicei datele se publica la sfarsitul lunii, nu cred sa poata grabi procesul, sunt multe de calculat. Eventual sa mai iasa unul sau altul cu declaratii prin presa, dar doar datele de pe site-ul MF sunt "sfinte". Pana atunci insa (inca) sper sa mai apara OP-uri. Si evident proiectul de buget pe 2017. Om vedea ce-o fi.  :|

Mi-e teamă de proiectul de buget pe 2017...
Cred că va fi un fel de " Albă ca Zăpada...."...
Şi la vară vor fi "rectificaţi" doar piticii... :(

PS
Dacă "huliţilor tehnocraţi" le-ar fi "ieşit" veniturile alea de 'fo 12 mld. lei de la UE, am fi "închis" bugetul pe deficit ~1% din PIB...

Dar şi atunci găsea Dragnea alt motiv de supărare şi de "Comisie de anchetă" ... :D

Probabil ca ai dreptate cu bugetul, dar altceva mai bun nu o sa avem. Deci ochii pe buget, pe executia bugetara si pe rogopuri.

Vesti bune: pe ROGOP CNAIR au aparut plati din decembrie pentru VO-uri si DN-uri. :D @NGC, asteptam update la sinteza platilor :cheers: La CFR inca nimic  :(

Era doar o chestiune de timp pana deveneau vizibile. ;)
Vreo 3 plati sunt deja in sinteza.
Va dau de veste cand am actualizat situatia.

Ce zic "sursele" despre CFR? E de bine sau nu?

Din cauza gerului, vrabiutele nu sunt prea vorbarete. :lol:
Ultimele "semne" au fost sa mai asteptam putin.

Quote from: NGC20 on January 10, 2017, 09:46:48 PM
Era doar o chestiune de timp pana deveneau vizibile. ;)
Vreo 3 plati sunt deja in sinteza.
Va dau de veste cand am actualizat situatia.

Dă Doamne să fie o actualizare "amplă" !...

Cam da.

Vedeti acum in sinteza.

Putem masura cumva impactul acestor plati pentru infrastructura in economie? Ceva estimari... modele matemetice/economice?

Cumva "vrabiutele" sunt de fapt morocanoase din cauza ca fostul guvern nu a mai apucat sa adopte Proiectul de HG privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2016 al CFR SA (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1370-hg25112016de1)?

Sa ne reamintim ca prin HG 326/2016 (http://lege5.ro/Gratuit/geydmojyhe3q/hotararea-nr-326-2016-privind-aprobarea-bugetului-de-venituri-si-cheltuieli-pe-anul-2016-al-companiei-nationale-de-cai-ferate-cfr-sa-aflata-sub-autoritatea-ministerului-transporturilor) sursele de finantare ale investitiilor CFR-ului se situau la valoarea de 2,508,694.93 miii lei, din care alocatii de la buget 135,413 mii lei, iar in proiectul de rectificare totalul urma a fi diminuat la valoarea de 1,911,270.53 mii lei, dar alocatiile de la buget ar fi crescut la 150,000 mii lei.

Diferenta totala de aproape 600 milioane ar trebui sa corespunda cu datele din ultima rectificare bugetara si cel mai probabil reflecta executia reala fata de ce s-a previzionat iarna trecuta.

Insa cred ca daca luam Rogop-urile Regionalelor la puricat si facem totalul facturilor neplatite pentru lucrari care au mentiunea "Sursa de finantare: Buget de Stat" s-ar putea sa ajungem pe la 14,587 mii lei, cat ar mai fi trebuit alocat in plus prin proiectul de HG.

Vrabiutele "mele" sunt de alt tip decat va inchipuiti voi. ;)

Eu nu-mi inchipui nimic, de fapt faceam un exercitiu de logica cu voce "tare". Ar fi fost totusi dezonorant ca guvernul Ciolos sa-si realizeze cifrele macroeconomice pe spinarea unor amarati de constructori. Iar daca citim proiectul de HG se vede ca intentia de a da bani in plus pentru anumite proiecte a existat in mod oficial, nu putem spune ca doar au taiat. Problema e ca acest proiect a aparut foarte tarziu, probabil ca cineva de din MT nu prea si-a facut treaba. Astept oricum sa vad daca se actualizeaza si rogopul Central, momentan acolo apar facturi inregistrate pana prin 22 decembrie, deci daca se actualizeaza in perioada urmatoare este inca foarte posibil sa vedem plati facute prin 28-30 decembrie.

Greu cu meleardele astea.

Cum "apar" și "dispar " miliardele din buget: Cât este eroare și cât premeditare

"Găuri" de miliarde lei au apărut în buget și în 2015, și în 2014, și aproape în fiecare an, iar acuzațiile care se aduc, în aceste zile, fostului executiv, sunt valabile pentru guvernele care l-au precedat, aproape fără excepție. De ce? Pentru că întocmirea bugetului are o marjă de eroare, justificată până la un punct, dar și o doză de premeditare, însemnând că executivul alocă cu bună știință mai mulți bani pentru investiții, de exemplu, pentru ca, ulterior, să îi folosească în alte scopuri, de regulă, majorări în domeniul social.

Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/cum-apar-si-dispar-miliardele-din-buget-cat-este-eroare-si-cat-premeditare-16475252)


O rectificare bugetară cu bucluc. Cine plăteşte pentru estimarea greşită a veniturilor?

Încurcătura provocată de rezultatele sub estimări ale veniturilor la bu­ge­tul consolidat al statului pe 2016 arată ce volatilă a rămas, după 20 de ani de re­forme şi restructurări, execuţia bugetară.
...
Problema este că aici nu este nici rea-voinţă şi nici cinism din partea ve­chiului guvern care să fi dorit să încurce pla­nurile celui nou de a împărţi banii, ci de veşnica incapacitate administrativă a Fi­nanţelor şi în general a autorităţilor publice centrale şi locale de a lucra cu estimări realiste, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli.

Zf.ro (http://www.zf.ro/opinii/o-rectificare-bugetara-cu-bucluc-cine-plateste-pentru-estimarea-gresita-a-veniturilor-16056141)


Ratarea la diferenţă de miliarde de lei a ţintei de venituri bugetare, consecinţă a lipsei de acurateţe a prognozelor Finanţelor sau a unor jonglerii?

Tapajul pe care noua putere îl face legat de ratarea ţintei de venituri de către fostul guvern aduce în prim-plan lipsa de acurateţe a pro­iec­ţiilor folosite la fundamentarea buge­telor. În patru din ultimii zece ani, dife­renţa dintre ţinta de venituri sta­bi­lită la aprobarea bugetului şi rezul­tatul fi­nal a depăşit 9 miliarde de lei. Du­pă anul 2016, ultima dată s-a întâmplat în 2013, când guvernul Ponta a ratat ţin­ta iniţială de venituri cu 9,2 miliarde de lei (după două rectificări suma s-a redus la ultima rectificare la 3,4 mld. lei).

Zf.ro (http://www.zf.ro/politica/ratarea-la-diferenta-de-miliarde-de-lei-a-tintei-de-venituri-bugetare-consecinta-a-lipsei-de-acuratete-a-prognozelor-finantelor-sau-a-unor-jonglerii-16056217)

STUDIU: Peste jumătate dintre oamenii de afaceri din România
estimează că economia va frâna în 2017, pe fondul temperării consumului

(http://i0.1616.ro/media/2/2701/33613/16475021/1/barometrul-keysfin-2-002.jpg)

Peste jumătate dintre antreprenorii din România estimează că în acest an economia autohtonă va continua să crească, însă într-un ritm încetinit faţă de anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al creşterii riscurilor externe, potrivit unui sondaj de opinie realizat de KeysFin în rândul oamenilor de afaceri din România. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.

În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei.

News.ro (http://www.news.ro/economic/studiu-peste-jumatate-dintre-oamenii-de-afaceri-din-romania-estimeaza-ca-economia-va-frana-in-2017-pe-fondul-temperarii-consumului-1922403910002017011116475021)

Quote from: adrian rosca on January 10, 2017, 11:50:51 PM
Astept oricum sa vad daca se actualizeaza si rogopul Central, momentan acolo apar facturi inregistrate pana prin 22 decembrie, deci daca se actualizeaza in perioada urmatoare este inca foarte posibil sa vedem plati facute prin 28-30 decembrie.

Din pacate CFR nu face tot timpul ceea ce scrie chiar pe pagina lor.

QuoteÎn conformitate cu prevederile ordinului MTI nr. 122 / 14.02.2012 privind instituirea Registrului operaţiunilor generatoare de obligaţii de plată (ROGOP) pentru unităţile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, CFR are obligaţia de a publica Registrul Operaţiunilor Generatoare de Obligaţii de Plată şi de a-l actualiza zilnic.

http://www.zf.ro/business-hi-tech/cea-performanta-industrie-romaniei-revolta-asociatia-companiilor-soft-ataca-guvernul-dragnea-grindeanu-schimbarea-peste-noapte-legislatiei-fiscale-decizia-eliminare-plafonului-plata-cas-cass-afecta-16056208

Există vești mai proaste decât ,,gaura" din Buget. Nu putem întinde blana ursului din pădure, dar nici s-o măsurăm corect?

http://www.romaniacurata.ro/exista-vesti-mai-proaste-decat-gaura-din-buget-nu-putem-intinde-blana-ursului-din-padure-dar-nici-s-o-masuram-corect/


Adio creştere economică de 5,5% pentru Dragnea: Banca Mondială a redus estimarea la 3,7% pentru 2017

http://www.zf.ro/zf-24/adio-crestere-economica-de-5-5-pentru-dragnea-banca-mondiala-a-redus-estimarea-la-3-7-pentru-2017-16056764


Ecuaţia bugetului pe 2017 se complică. Primele evaluări ale Consiliului Fiscal arată un impact negativ de 8,9 miliarde de lei la veniturile bugetare din 2017, determinate de noile măsuri fiscale aprobate de guvern

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ecuatia-bugetului-2017-complica-primele-evaluari-consiliului-fiscal-arata-impact-negativ-8-9-miliarde-lei-veniturile-bugetare-2017-determinate-noile-masuri-fiscale-aprobate-guvern-16057109

Consilierul economic al președintelui Iohannis, după discuția cu Grindeanu:
Bugetul necesită ajustări de minimum 0,5% din PIB.
Creșterea economică ar putea fi de maximum 4,5%

Guvernul ar trebui să ajusteze bugetul cu minimum 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, într-o postare pe blogul său personal, publicată miercuri, fără a preciza dacă ajustarea ar trebui să fie făcută pe partea de venituri sau pe cea de cheltuieli. Postarea consilierului a fost făcută la finalul întâlnirii de la Cotroceni a președintelui Klaus Iohannis cu premierul Sorin Grindeanu și cu ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, pe tema proiectului de buget.

"Măsurile recent adoptate au un impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde lei, conform actelor normative adoptate săptămâna trecută de către Guvern și Parlament. Acest impact se va adăuga la deficitul bugetar de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern", susține Cosmin Marinescu. Consilierul prezidențial atrage atenția că acest impact bugetat este unul brut, care se va ajusta potrivit efectelor de runda a doua care apar în economie, urmare a injectării în economie a unui stimul fiscal-bugetar. "Importantă este însă amploarea efectelor de runda a doua, în funcție de care se ajunge la impactul bugetar net", crede Marinescu.

"De aceea este esențială prognoza de creștere economică ce va fundamenta bugetul. Atragem atenția că majoritatea prognozelor economice (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială, BERD etc.) iau în considerare un ritm de creștere diminuat semnificativ față de 2016", precizează consilierul economic al președintelui. "În condițiile impulsului fiscal actual, de circa 1% din PIB, apreciem că în 2017 creșterea economică ar putea fi susținută către un maxim de 4,5%. În acest sens, este de dorit să avem o prognoză economică realistă, care să nu pună ulterior execuția bugetară în dificultate, în raport cu bugetul programat", afirmă Marinescu.

Profit.ro (http://www.profit.ro/insider/macro/consilierul-economic-al-presedintelui-iohannis-dupa-discutia-cu-grindeanu-bugetul-necesita-ajustari-de-minimum-0-5-din-pib-cresterea-economica-ar-putea-fi-de-maximum-4-5-16477806)

Si la Metrorex (http://www.metrorex.ro/Resurse/Transparenta/ROGOP%20Investitii.pdf) s-au facut plati substantiale la sfarsitul lunii decembrie:

- Astaldi (M4 +M5): 176.25 milioane lei;
- Max Boegl (M5 - Valea Ialomitei): 10.25 milioane lei.

La Astaldi nu s-a platit chiar tot, mai apar facturi neplatite in valoare de 17 milioane lei.

Ramane sa vedem care e situatia la CFR.

Date ANAF: Încasările au fost cu 2,6 mld lei mari în 2016 decât în 2015
și cu 3,5 mld peste programul din legea bugetului
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/date-anaf-incasarile-au-fost-cu-2-6-mld-lei-mari-in-2016-decat-in-2015-si-cu-3-5-mld-peste-programul-din-legea-bugetului-16480362)

INS a revizuit în scădere rata de creștere economică din trimestrul III 2016, de la 4,4% la 4,3%
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/ins-a-revizuit-in-scadere-rata-de-crestere-economica-din-trimestrul-iii-2016-de-la-4-4-la-4-3-16480218)

Premieră: România a încheiat 2016 cu rată negativă a inflației, de -0,5%
Profit.ro (http://www.profit.ro/stiri/economie/premiera-romania-a-incheiat-2016-cu-rata-negativa-a-inflatiei-de-0-5-16480227)

Lucian Croitoru: Mi se pare dificil să ai un deficit bugetar de 3%
și o creștere economică de 5%, concomitent

"Tehnic, este posibil ca deficitul bugetar să fie ținut în jurul cifrei de 3%. Deși, dacă ne uităm numai la măsurile considerate favorabile prin ochii publicului (măsurile din programul de guvernare n.r) și numai atât, e greu să duci sub 4%. Problema este dacă două lucruri pot fi realizate în același timp. Dacă deficitul e redus la 3%, creșterea economică mai poate fi de 5,5%?. (...) Pentru că această creștere de 5,5% sigur conține efectele benefice ale măsurilor stimulative, dar reducerea deficitului la 3% înseamnă că se introduc în raționament și măsuri care au un efect destimulativ din punctul de vedere al creșterii economice. (...)Nu mi se pare dificil să aduci deficitul la 3%, asta e fezabil... Mi se pare dificil să ai un deficit de 3% și o creștere de 5% în mod concomitent, asta mi se pare mai dificil", a declarat Lucian Croitoru, duminică, la Digi24.

"Nu este vorba de nicio gaură. De la un an la altul bugetul nu își transferă resurse. Orice nou an fiscal începe de la zero, începe cu veniturile pe care planifică să le colecteze și cu cheltuielile pe care le planifică a le face. (..) Toate guvernele fac acest lucru. De mai bine de 10 ani toate guvernele reușesc să mențină deficitul bugetar sau să mențină chiar un surplus în timpul anului, până prin lunile octombrie, noiembrie, și după aceea, când suntem aproape la un surplus trecem la niște cheltuieli masive ca să putem face deficitul programat, de 2-3%. Această practică nu este bună, dar nu este a unui guvern.În ultimele luni ale anului se cheltuie și câte trei miliarde. De obicei se fac plăți în avans, de TVA (...) E o practica nesănătoasă", a explicat Croitoru.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/15/lucian-croitoru-mi-se-pare-dificil-sa-ai-un-deficit-bugetar-de-3-si-o-crestere-economica-de-5-concomitent-16-35-26)

S-a publicat proiectul de buget pe anul 2017 pe site-ul MF: http://www.mfinante.gov.ro/proiectbuget2017.html?pagina=domenii

Spor la citit!

PS atentie la ordinea din tabel referitoare la:
I - Credite de angajament
II - Credite bugetare

QuoteMinisterul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

Acum sa vedem cum se vor descurca si cu executia. Dar cel putin, daca se adopta asa, CNADNR-ul si CFR-ul nu mai pot anula licitatii pe motiv de "lipsa sursa finantare".

http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=151428 (http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=151428)

Quote
Proiectul de buget pe 2017

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
(...)
◦La capitolul ,,Investiții" alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
◦ Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
(...)

Crestere economicxa de 5,2% ?!?!?!...
Puteau sa scrie in buget si capitolul "Scufita Rosie"... :(

Guvernul este super optimist si in privinta absorbtiei de fonduri europene nerambursabile:

Total buget: TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020:

Executie preliminata 2016: 7,587,901 mii lei
Propuneri 2017: 26,430,506 mii lei.

Din care Ministerul Transporturilor:

Executie preliminata 2016: 2,993,311 mii lei
Propuneri 2017: 8,300,094 mii lei

Vise umede!  :-[ Asa ca e simplu de ghicit ca rectificarea bugetara din vara va fi una foarte abrupta.

Salut tuturor.

Cresterea economica estimata pentru 2017 de 5,2% intr-adevar este dificil de atins, mai ales avand in vedere contextual indernational destul de nefavorabil (Trump, Brexit, alegeri in Franta si Germania, problemele economice ale Italiei, Rusia, China etc) dar si trendul descrescator de crestere a cererii interne. Una din putinele elemente care ar putea sprijini cresterea economica din 2017 ar fi atragerea de fonduri europene insa asta presupune ca autoritatile romanesti sa impulsioneze procesul de aprobare si acordare a finantarilor din bani europeni. Cel putin din proiectul de Buget se pare ca sunt prevazute fonduri pentru cofinantarea proiectelor din fonduri UE iar Min Transporturilor a primit mai multi bani decat in 2016. In consencinta, daca respecta programul de investitii prevazut in Buget, am putea avea rezultate bune pe partea de infrastructura. Sa speram la un an 2017 cu mai multe realizari decat in 2016.

http://www.economica.net/guvernul-reduce-fondurile-pentru-educatie-interne-aparare-si-servicii-secrete-aloca-mai-multi-bani-pentru-agricultura-si-transporturi_132066.html

^^

Adica ei estimeaza o crestere de aproape 400% .
Si marmota ???

Cat este executia pe 2015 si care a fost propunerea pt 2015?

Nimeni, in sectorul bugetar din Romania nu va reusi vreodata sa cheltuie 100% din cat bugeteaza initial. Nu poti porni o licitatie daca nu ai intai finantarea asigurata.
Vad ca pe fb se face mare caz ca nu au alocat nimic pt A8 si CoBra...de parca aveau pentru ce sa aloce ceva acolo.
Trebuiau insa sa prevada sume si pt pasajele de la Arad. Chiar daca le fac in regie proprie, tot au nevoie de buget si acolo. Sau mai crede cineva ca regia proprie se face cu resursele existente?

Bun, s-au publicat datele privind executia bugetara pe tot anul 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31122016.pdf

si spre comparatie cifrele pe 2015: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCdec2015.pdf

Cheltuielile cu investitiile ar fi urmatoarele:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 10,371.7 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 444.5 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 18,738.8 mii lei.
- Total: 29,555 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 24,565.6 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 455.9 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 17,288 mii lei.
- Total: 42,309.5 mii lei.

Daca am scoate investitiile pentru autoritatile locale, adica:

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 2,324.2 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 11,423.3 mii lei.
- Total: 13,747.5 mii lei.

2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 11,123.1 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 9,488.7 mii lei.
- Total: 20,611.8 mii lei.

am avea o imagine destul de buna asupra investitiilor "statului" (a se citi autoritati centrale = companii si administratii nationale, etc), astfel:

- Total 2016: 15,807.5 mii lei.
- Total 2015: 21,697.7 mii lei.

Deci diferenta de doar un miliard de lei in minus de la sfarsitul lui noiembrie a crescut la aproape 6 miliarde la sfarsitul lui decembrie.

Iar pentru CNADNR/CNAIR avem urmatoarele cifre privind cheltuielile de capital:

2016: 2,001.7 mii lei;
2015: 2,412.9 mii lei.

^Si comunicatul MF pe tema executiei bugetare: http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=151826

De astazi Bugetul 2017 intra in dezbatere in Parlament, deocamdata in comisiile reunite ale celor doua camere.
Comisia pentru transporturi si infrastructura incepe dezbaterile azi, la ora 13.

Asa ca pun si aici, pe topicul "specializat", prevederile despre credite bugetare vs. credite de angajament din Legea 500/2002 - Legea Finantelor Publice:

(http://i.imgur.com/j9P7D6r.jpg)

@cutter a anuntat pe FB ca va depune un amendament la legea bugetului in vederea cresterii gradului de transparentizare:

QuoteEste vorba de modificările ce intervin asupra bugetului după adoptarea în Parlament. Proiectul de lege așa cum a fost propus de Guvern are foarte multe prevederi care permit modificări și redistribuiri de sume pe parcursul anului.
Acestea se fac la simpla inițiativă a unui ministru. Prin urmare, putem ajunge într-o situație în care bugetul suferă numeroase modificări față de ce a adoptat Parlamentul.
Singura obligație specificată este comunicarea acestor modificări către Ministerul Finanțelor Publice, dar nu și către public sau Parlament.
Aici intervine amendamentul propus de mine care introduce un articol prin care Ministerul Finanțelor este obligat să publice pe site-ul propriu toate aceste modificări.

Desi sansele de a fi adoptat sunt mici, initiativa mi se pare excelenta. :gj:

Pe site-ul Min.Finantelor, la documentele aferente Bugetului 2017, apare si acest "Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020" care poate fi descarcat aici: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Raportbuget2017_27ian2017.doc

O scurta analiza a MTO (pomenit candva de Basescu, si Ponta nu intelegea...)
Ce a fost a fost, ce va fi va fi - dar nu va fi bine deloc.
Analiza pe care o puteti gasi la pagina 25 spune ca vom incepe sa avem bani pentru infrastructura abia undeva dupa 2019... :(

Quote
2.2.2 Evoluția deficitului structural în perioada 2014-2020

Deficite bugetare în perioada 2014-2020                                                                                                                                                                           - % din PIB

                             2014   2015   2016   2017   2018   2019   2020
Deficit Structural   -0,6      -0,5    -2,57   -2,91   -2,97   -2,68   -2,25

După cum se observă in tabelul de mai sus, România a înregistrat progrese depline în ceea ce privește încadrarea în obiectivul bugetar pe termen mediu, definit în termeni de deficit structural  în perioada 2014 - 2015, care a atins un nivel de 0,6% din PIB, și respectiv 0,5 % din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanța în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Se constată că soldul structural se abate de la MTO (1% din PIB) începând cu anul 2016. Motivul principal pentru care se înregistrează această evoluție îl constituie relaxarea fiscală începută în perioada 2015-2016 (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuată prin măsurile adoptate recent (eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, neimpozitarea pensiilor sub  2000 lei, lege privind eliminarea a 102 taxe) care produc efecte începând cu anul 2017,  precum şi prin măsurile prevăzute de Programul de guvernare 2017-2020.

În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, se estimează o deviere pe orizontul de referință de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,91 % din P.I.B., în anul 2018 la 2,97% din P.I.B. urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020.

Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, obiectivul final al regulilor europene în materia deficitului bugetar fiind astfel asigurat.

2.2 .3 Importanța respectării obiectivului bugetar pe termen mediu

Recuperarea din devierea OTM  începând cu anul 2019 ar putea genera spaţiu fiscal suficient pentru unele măsuri discreţionare de politică bugetară, de exemplu, creșterea investiţiilor publice în infrastructură.
Recuperarea din deviere  la finele intervalului de prognoză este necesară şi din punct de vedere al faptului că o deteriorare a poziţiei structurale a finanţelor publice ar avea drept consecinţă o reacție  potențială a piețelor cu consecințe asupra majorării costurilor de finanţare a deficitului bugetar.

^^Se propune respingerea amendamentului întrucât prevederea din textul articolului nou introdus nu face obiectul legii bugetare anuale. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, "Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exercițiului bugetar."  >:(

se fac pasi in directia FOndului Suveran de Dezvoltare:

http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-21600782-guvernul-grindeanu-vrea-concentreze-puterea-absoluta-asupra-companiilor-stat-profitabile-intr-singura-mana.htm

cum am mai scris, acest fond este singura sansa realista de a asigura perenizarea finantarii ptr proiectele infra (bugetul public e prea sarac, iar incadrarea in limita deficitului de 3% pune cruce oricaror investitii de la buget)

sfanta naivitate!

ai urmarit vreodata executia bugetara din Ro? cheltuielile cu investitiile sunt prinse in buget doar ptr a folosite ca variabila de ajustare (citeste taiere) la rectificarile negative de peste an.

politic, e intotdeauna mai palatabil sa declari ca acel deficit de 3% merge in investitii publice&cofinantari (ipotetice, niciodata bugetate in mod real) decat in cheltuieli de personal (pensii si salarii)

retine, daca ne vom baza in continuare ptr resursele de la buget nu vom avea niciodata autostrazi.

Quote from: teocharis on February 11, 2017, 04:01:31 PM
cheltuielile cu investitiile sunt prinse in buget doar ptr a folosite ca variabila de ajustare (citeste taiere) la rectificarile negative de peste an.

Gresit !
Rectificarile au fost mereu pozitive. "Per ansamblu".
Adica s-au marit cheltuielile. Cheltuielile "sociale".
Nu s-a taiat "decat" de la investitii.

Mai sintetic:
Nu avem bani sa consolidam carciuma,  chiar daca carciuma are "bulina rosie".
Avem insa bani sa le dam clientilor carciumii, sa faca "dever", deci impozit in plus pe profit, contibutii sociale mai mari etc...
Pe logica asta gaunoasa tip PSD, ma mir ca nu se face salariul minim 10.000 EUR/luna.... :D

@teocharis, cu tot respectul,fondul suveran e o gaselnita de pe vremea lui Ponta care e fluturata in fata alegaturilor "patrioti" ori de cate ori <Bruselul> este aratat cu degetul ca sursa a tuturor nenorocirilor din economie. Este o inversiune logica sa crezi ca un astfel de fond - creat prin concentrarea profiturilor celor mai rentabile companii de stat (in special din energie) -  ar putea fi gestionat la scara macro altfel ca bugetele locale din ultimii ani (adica pur discretionar, pe interersele baronilor locali). Uite-te numai la ultimul raport al curtii de conturi sa vezi ce risipa s-a facut la extrem de multe achizitii din buget.
Ideea este buna in sine si a mers in alte locuri din Europa dar la noi va fi deturnata in secunda doi asa cum bine a remarcat vancouver.

Fiecare trage ce concluzie vrea din raportul privind ancheta parlamentara pentru verificarea conditiilor in care s-a realizat rectificarea din toamna trecuta: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21611595-document-proiectul-raportului-privind-ancheta-parlamentara-pentru-verificarea-conditiilor-care-realizat-rectificarea-din-toamna-trecuta-vezi-text-spun-fostul-premier-fostul-sef-finantelor.htm

Eu insa retin urmatoarele:

QuoteCare sunt investițiile / programele care au fost bugetate, dar nu au fost realizate, pe fiecare minister în parte?

-programul de investiții cumulat la luna decembrie 2016 a fost stabilit la nivelul sumei totale de 13,49 miliarde lei, din care 10,73 miliarde lei finanțare de la bugetul de stat și 2,66 miliarde lei din alte surse de finanțare (venituri proprii ale instituțiilor si ale entităților subordonate acestora);
- plățile cumulate la 31 decembrie 2016 au fost în sumă totală de 8,96 miliarde lei (66,45%din programul de investiții), din care suma de 8,57 miliarde lei a fost achitată de la bugetul de stat;
- diferența dintre programul de investiții și plățile cumulate efectuate (per global), respectiv nerealizarea valorică a programului de investiții este în sumă de 4,52 miliarde lei; din  aceasta suma nerealizată, 2,15 miliarde lei (47,64%) reprezintă diferența dintre program și plăți din bugetul de stat, iar 2,31 miliarde lei (50,98%) reprezintă diferența dintre program și plăți din alte surse de finanțare.
- raportat la sursa de finanțare, rezultă o nerealizare a investițiilor la bugetul de stat în procent de 20,10%, iar la alte surse de finanțare în procent de 86,51%.

Care sunt motivele nerealizării investițiilor / programelor de către ministere?

- proceduri de achiziții publice derulate cu întârziere sau anulate;
- proceduri de achiziții publice îndelungate (mai mult de 6 luni) din cauza contestațiilor depuse;
- nesemnarea contractelor de finanțare aferente proiectelor;
- încheierea contractelor în luna decembrie, fapt ce a determinat lipsa timpului necesar pentru recepția și plata serviciilor;
- rezilierea contractelor cu antreprenorii;
- litigiile aflate în derulare între antreprenor și beneficiar;
- nefinalizarea operațiunilor de expropriere;
- revendicările de terenuri pe timpul derulării investiției;
- lipsa autorizațiilor de construire;
- obținerea cu întârziere a Acordului de mediu, necesar obținerii Autorizației de construire;
- nerespectarea clauzelor contractuale de către antreprenori;
- refuzul la plată a situațiilor finale de lucrări datorită neconformității datelor transmise;
- neasigurarea, la nivelul solicitat, a fondurilor de la bugetul de stat;
- rectificare bugetara târzie
- lipsa prevederilor bugetare pentru o noua soluție tehnică;
- schimbarea soluțiilor tehnice, ceea ce a condus la depășirea valorii contractului inițial;
- necesitatea reproiectării ca urmare a modificării destinației anumitor spații si modificării normativelor tehnice
- existența unor probleme legate de proiectul tehnic, ceea ce a determinat întârzieri majore în derularea lucrărilor;
- neemiterea Certificatului la terminarea lucrărilor;
- emiterea facturilor pentru plata cheltuielilor de investitii cu întârziere, la finele lunii decembrie;
- lipsa personalului de specialitate din unele structuri beneficiare ale investitiilor;
- lipsa fortei de munca în constructii în anumite zone ale tarii;
- intrarea în insolventa a prestatorului/antreprenorului;
- netransmiterea de catre UAT la MDRAP a deconturilor justificative;
- neexecutarea lucrarilor de interventii;
- nefinalizarea în timp util a procedurilor de achizitie publica a lucrarilor de investitii de catre administratiile publice beneficiare.

QuoteCare sunt motivele nerealizării investițiilor / programelor de către ministere

Daca citeau forumul, gaseau toate aceste raspunsuri aici la noi... ;)

S-a publicat legea bugetului de stat pe 2017 in M.O.

Intr-un proiect pilot compania Auchan aduce in Romania lantul de supermarketuri de proximitate A2Pas.

Aceste supermarketuri au suprafete cuprinse intre 200 si 500 de metri patrati si se adreseaza in principal clientilor din marile orase.

Ce este inedit la acest proiect? Faptul ca magazinele A2Pas vor fi deschise in benzinarii apartinand grupului OMV-Petrom, parteneriatul dintre cele doua firme fiind anuntat in cursul zilei de ieri. Pentru Romania, brandul A2Pas a fost inregistrat la OSIM in urma cu 3 ani.

Este inreresant de urmarit evolutia Auchan-Immochan in Romania, mai ales ca in ultima perioada grupul a anuntat/demarat proiecte de mari dimensiuni de la hypermarketuri, la remodelari de centre comerciale si construirea de mall-uri proprii.

S-a mai postat asta? Mi se pare o analiza foarte buna:

http://cursdeguvernare.ro/o-chestiune-de-dus-in-csat-7-harti-ale-izolarii-romaniei-din-cauza-infrastructurii.html?fb_action_ids=1105313919481790&fb_action_types=og.recommends

Alarmă la Finanţe: încasările în ianuarie sunt cu 5% mai mici decât în ianuarie 2016, pe când bugetul prevede plus 14% pentru tot anul

Veniturile la bugetul general consolidat sunt cu 5% mai reduse în ianuarie 2017 faţă de ianuarie 2016, în condiţiile în care încasările din TVA au fost cu 20% mai mici, conform unor surse apropiate Ministerului de Finanţe. Veniturile din TVA reprezintă circa un sfert din încasările bugetului general consolidat.

Guvernul prevede în legea bugetului o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat în 2017 de 14% în valoare nominală faţă de anul anterior.

O altă surpriză neplăcută este creşterea cu 10% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în condiţiile noilor legi aprobate la sfârşitul lui 2016, chiar şI fără noile măsuri de majorare a salariilor din administraţia locală care au intrat în vigoare la 1 februarie 2017. Mai mult, volumul cheltuielilor cu salariile din ianuarie multiplicat cu 12 este deja peste limita de 63,8 miliarde de lei, plafonul pentru salariile bugetarilor aprobat prin legea bugetului.

TotuşI, execuţia pe ianuarie se va încheia pe un excedent minor, de circa 0,1%-0,2% din PIB, ca urmare a reducerii drastice a cheltuielilor de investiţii.

Ziarul Financiar.ro (http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/alarma-la-finante-incasarile-in-ianuarie-sunt-cu-5-mai-mici-decat-in-ianuarie-2016-pe-cand-bugetul-prevede-plus-14-pentru-tot-anul-16170269)

:busted:

Quote from: adrian rosca on February 22, 2017, 11:56:44 PM
Alarmă la Finanţe: încasările în ianuarie sunt cu 5% mai mici decât în ianuarie 2016, pe când bugetul prevede plus 14% pentru tot anul
....
Guvernul prevede în legea bugetului o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat în 2017 de 14% în valoare nominală faţă de anul anterior.

Da, sigur... Plus 14%...
Pe baza unei cresteri de 4 ori a veniturilor din incasari din fonduri europene.... (Poate de aia au schimbat-o pe pitzi de la Fonduri Europene... ;) )
Dar ei ce au facut pentru asta ?!...
(Nu mai zic ca in ianuarie ar trebui sa aiba cele mai mari incasari, caci in ianuarie se platesc taxele aferente lunii decembrie, luna cadourilor.... :( )

Quote from: adrian rosca on February 22, 2017, 11:56:44 PM

O altă surpriză neplăcută este creşterea cu 10% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în condiţiile noilor legi aprobate la sfârşitul lui 2016, chiar şI fără noile măsuri de majorare a salariilor din administraţia locală care au intrat în vigoare la 1 februarie 2017.

Ce surpriza neplacuta ?!?!....
Nu stiau foarte bine  ca vor creste salariile bugetarilor ?!...
(Nu comentez, caci pe forum sunt interzise anumite expresii ne(re)cunoscute in DEX.... ;) )

CONCLUZIA:
Mai degraba ne vom vedea ceafa (fara oglinzi) decat sa vedem sosele decente in Romania.

De fapt, Ionut ar putea inchide forumul pana la urmatoarele alegeri.
Pe infrastructura NU se va mai intampla nimic.
NU avem bani pentru "rahaturi". Avem de dat pomeni.
Pomeni Social-Democrate.
PUNCT.

Altă întrebare ?!....

Problema se poate rezolva foarte simplu: nu se mai publica datele referitoare la executia bugetara lunara, ca sa nu nelinisteasca "boborul". Cum era aia: "dormi linistit, [...] lucreaza pentru tine!"

S-au publicat datele privind executia bugetara pe luna ianuarie 2017: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31012017.pdf

si spre comparatie cifrele pe 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgcianuarie2016.pdf

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele:

2017:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 108.2 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 1 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 214.8 mii lei.
- Total: 324 mii lei.

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 374.4 mii lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 2.9 mii lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 310.8 mii lei.
- Total: 688.1 mii lei.

Deci nici macar 50%!

Pai de unde fonduri externe nerambursabile cand toate proiectele sunt blocate in hartii?
Unele de mai bine de 1 an de zile (LD4)

Eu intreb altceva: guvernul & pesedeul s-au plans ca bugetul a fost intarziat de presedinte. Ok, dar acum ca e promulgat de ceva timp, unde sunt proiectele de HG de aprobare a bugetelor de ventituri si cheltuieli pentru Companiile si Administratiile Nationale? Fara a fi aceste bugete aprobate, nici ca se pot face cheltuieli cu investitiile. Iar pana acum nu s-a publicat niciun astfel de proiect pe site-urile diferitelor ministere. Ce mai asteapta?

Asteapta sa vada cine ramane. Sau mai bine zis...daca ramane.
Avem 1 luna de scandal. 1 luna in care nu s-a facut absolut nimic. Cel mai rau lucru pentru o economie este incertitudinea. Nici schimbarile dese nu fac prea bine.
Eu l-as fi pastrat pe Homor la CNADNR si as fi continuat cu CNIR-ul.
Trebuie sa incetam sa gandim ca planul celorlalti este unul prost. Chiar daca e intr-adevar prost, atunci trebuie imbunatatit, nu inlocuit de la radacina. Orice plan e mai bun decat deloc.
Din pacate l-a fel au facut si ceilalti. Daca pentru Neaga ii inteleg , cu Heinmann chiar nu stiu ce au avut. La fel si cu cel de la Anaf. Pana la urma nu a fost decat o alta rotatie de cadre.
Astept ziua in care va aparea un nou partid care sa nu mai fie CONTRA. Care sa spuna "vom lucra si cu dreapta si cu stanga, atat timp cat ne putem pune in aplicare proiectele".
Nu ma incanta cu nimic ca ministerul finantelor a calculat ca pe A3 din 1,5 mld platiti, 0,5 mld sunt prejudiciu. Oricum banii aia nu mai vor fi recuperati niciodata. Mai important este ce vom face de acum inainte ca sa nu se mai intample la fel si cum facem sa punem rotitele in miscare.

Pai si actualul guvern are planuri, nu neaparat bune, ca de exemplu inghitirea Ministerului Fondurilor Europene de catre cel al Dezvoltarii. Pana si unii pesedisti zic ca miscarea asta e o greseala:

Prezent în studioul Capital TV, senatorul PSD Eugen Teodorovici a declarat că în acest moment stăm mult mai rău în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene decât am stat în aceeaşi perioadă din vechiul exerciţiu financiar.

"Acelaşi lucru se întâmplă şi în prezent, modificările din organizarea Guvernului având darul de a amâna proiectele europene. ,,Acum facem acelaşi lucru, aceeaşi greşeală, nu capitalizăm expertiza sau nu învăţăm din greşelile pe care le-am întâmpinat în primul ciclu financiar. Vom face acelaşi lucru! Ca dovadă, astăzi avem un minister al Fondurilor Europene care trebuia păstrat şi nu contopit cu un alt minister. Asta ce înseamnă la acreditare? Refaci regulamentul de organizare şi funcţionare, refaci fişe de post, refaci proceduri interne. Ai o mare problemă pe care ţi-o creezi singur", a explicat Teodorovici.

Capital.ro (http://www.capital.ro/de-ce-s-a-contopit-ministerul-fondurilor-europene-cu-cel-al-dezvoltarii-teodorovici-nu-invatam-din-greseli.html)

tot respectul pentru Teodorovici. Arata de parca e din nemuritorul, dar a preluat min fondurilor Europene cand toate plățile erau blocate.
A facut minuni acolo. Si are si acum dreptate.
Dar a fost tras pe linie moarta de noua conducere...

Da, se pare ca este prost vazut caci este din "gasca lu' Ponta pierzatorul"...
Astia noi sunt din "gasca lu' Dragnea castigatorul"... :D

Din toate subdiviziunile retailului, bricolajul & DIY este cel care, in Romania are cel mai scazut ritm de crestere.

Cel mai nou jucator isi va incepe activitatea pe piata in data de 9 martie. Este vorba de MatHaus. Facand parte din acelasi grup de firme cu Arabesque (un lant romanesc de succes care s-a extins si peste hotare), MatHaus se adreseaza clientilor persoane fizice.

Primul magazin se va deschide la Iasi, investitia fiind de 10 milioane de euro. Suprafata magazinului este de 9.000 mp. In cazul de fata discutam de preluarea si remodelarea fostului Mr. Bricolage.

In luna octombrie a acestui an Departamentul de Comert al Statelor Unite, impreuna cu Ambasada Statelor Unite la Bucuresti organizeaza Trade Winds - unul ditnre cele mai importante summit-uri economice din istoria Romaniei.

La eveniment vor fi prezente peste 150 de companii americane din sectoare precum: industrie, servicii si capital. alaturi de acestea vor fi si oameni de afaceri si oficiali din Bulgaria, Croatia, Serbia si Grecia.

Articol interesant despre legatura dintre Infrastructura (rutiera) si crestere economica

"Ziarul Financiar publica o analiza in care arata ca investitiile in infrastructura contribuie la cresterea economica. "Comparatia evolutiei judetului Constanta, singurul centru economic puternic legat de o autostrada continua de Bucuresti, este ilustrativa, cu date concrete asupra situatiei", noteaza publicatia.

PIB-ul in valoare nominala al judetului Constanta a avut o crestere in perioada 2012-2016 de 56%, fata de o crestere nominala de 29% a PIB-ului Romaniei. In cei patru ani anteriori, adica intre 2008 si 2012, cand nu era gata toata autostrada, PIB-ul nominal al judetului Constanta a crescut cu 13%, sub ritmul de crestere al PIB-ului per total tara, de 14%."

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21646354-ziarul-financiar-proba-infrastructura-contribuie-decisiv-cresterea-economica-deschiderea-autostrazii-pib-constantei-crescut-viteza-dubla-fata-restul-economiei.htm

Mai jos o analiza multianuala pe bugetul alocat la Cluj Napoca pe transporturi din 2009 incoace.

Sunt curios daca in orasele aproximativ similare (ca si marime si buget) Iasi, Timisoara, Brasov, Constanta, Craiova, etc s-a investit similar, cel putin ca si trend daca nu ca si valori.
In analiza intra sectiunea "transport in comun" si cea de "strazi".

https://clujeuropean.com/2017/03/12/buget-transporturi-cluj-napoca-analiza-multianuala/

PS: ca si opinie personala zic ca la Cluj se simt investitiile in transportul in comun, parcul auto incepe sa fie la standarde europene. Zilele acestea este in dezbatere publica realizarea de benzi dedicate pe axa centrala pentru TP, sper sa se concretizeze.

Din aceasta toamna IKEA si KIKA vor avea un nou competitor pe sectorul DIY. Este vorba de compania austriaca XXXLUTZ, a doua din lume dupa IKEA si care aduce in Romania lantul Momax.

Magazine Momax sunt prezente in Austria, Germania, Slovenia, Ungaria si Bulgaria.

Primul magazin se va deschide in toamna la Timisoara si va avea o suprafata de 6.500 mp. Alte doua magazine vor fi deschise in Bucuresti si Cluj-Napoca.

In acest context este interesant de urmarit ce vor face cei de la concurenta, IKEA anuntand in fiecare an intentia de a construi noi magazine, insa fara a face ceva concret in acest sens, iar KIKA detin mai multe terenuri in marile orase, insa nici acestia nu par sa intentioneze sa isi mareasca numarul de magazine din portofoliu.

(https://1.bp.blogspot.com/-I5No423jjnQ/WMlNAyf6oxI/AAAAAAABUDE/rd86B6bssngjemvqzdhwIWT8nmRJoO3_gCLcB/s1600/Untitled.png)

Quote from: Harry on March 04, 2017, 02:21:58 PM
In luna octombrie a acestui an Departamentul de Comert al Statelor Unite, impreuna cu Ambasada Statelor Unite la Bucuresti organizeaza Trade Winds - unul ditnre cele mai importante summit-uri economice din istoria Romaniei.

La eveniment vor fi prezente peste 150 de companii americane din sectoare precum: industrie, servicii si capital. alaturi de acestea vor fi si oameni de afaceri si oficiali din Bulgaria, Croatia, Serbia si Grecia.

Salut, ai si un link pentru eveniment? Mersi.

^^ https://connect.eventtia.com/en/dmz/tradewinds/website[/ur] (https://connect.eventtia.com/en/dmz/tradewinds/website)

Cinci inaugurari de magazin la Predeal, Bacau, Stulpicani, Iancu Jianu si Vadastrita ridica reteaua PROFI la 531 de unitati.

Deschis in format City, magazinul din Predeal, al 19-lea din judetul Brasov, se gaseste pe B-dul Mihail Saulescu, nr. 62. Acesta are o suprafata totala de 375 mp, iar sala de vanzari este de 253 mp.

Tot in format City se afla si unitatea din Bacau. Situata pe str. Letea, nr.13, sc. A-B, aceasta acopera 358 mp, din care suprafata de vanzari este de 194 mp.

De astazi, localitatea Stulpicani, judetul Suceava, dispune de un magazin PROFI Loco pe str. Principala, nr. 275. Unitatea masoara o suprafata totala de 350 mp, iar sala de vanzari are 215 mp.

Acum functioneaza in format Loco, cate un magazin PROFI si in localitatile Iancu Jianu si Vadastrita, ambele din judetul Olt, Profi. Cel din Iancu Jianu este situat pe str. Targului, nr.1B si ocupa o suprafata totala de 393 mp, iar sala de vanzari masoara 186 mp.

Cu o suprafata totala de 313 mp, din care suprafata de vanzare este de 178 mp, unitatea din Vadastrita functioneaza pe str. M. Sadoveanu, nr. 60.

Prin magazinele sale prezente in 278 de localitati, si cu peste 11.000 de angajati, PROFI este reteaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografica din Romania.

^^Recent BERD a devenit un membru important in actionariatul Profi

S-au publicat datele privind executia bugetara pe luna februarie 2017: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC28022017.pdf

si spre comparatie cifrele pe 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCfebruarie2016.pdf

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele:

2017:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 301 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 14.4 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 608.1 mil lei.
- Total: 923.5 mil lei.

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1973.3 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 38 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 729.8 mil lei.
- Total: 2741.1 mil lei.

Adica putin peste 33% din ce a fost anul trecut!!! Pe fonduri europene e dezastru.

LE Sa vedem si ce a fost in 2015:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1396.1 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 21.8 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 662.8 mil lei.
- Total: 2080.7 mil lei.

Adrian,
mi-aduc aminte ca ai fost mereu nemultumit de guvernul Ciolos...

Ia "d'aci" niste Grindeanu, pentru variatie... :D

(Si asta, din pacate, este abia inceputul...  >:( )
Vor veni cu cifre tulburatoare pe luna martie la venituri... Dupa ce ANAF a primit ordinul sa f..a tot, amenzi peste amenzi, sa ii jupoaie. Info "pe surse belea"... Dar tot nu ies pe +12% fata de 2016, cam cat ar zice programarea... Abia daca vor iesi pe maxim +1%... )

La doar 33% din ce s-a cheltuit in 2016 trebuie sa se duca cineva sa traga cateva palme prin Guvern si sa dea drumul la alarma de incediu, poate-i scoala din adormire.

Tibi, adevarul e intotdeauna undeva la mai spre mijloc. Poate ca ar trebui sa detaliem putin structura cheltuielilor din fonduri europene:

2017:
- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (adica exercitiul financiar precedent): 94.9 mil;
- Proiecte cu finantare din fonduri externenerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: 206.1 mil;

2016:
- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1,635.9 mil;
- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: 337.4 mil.

Bun, si daca consideram ca exercitiul precedent s-a inchis si il scoatem din calcul, observam ca diferenta intre 2017 si 2016 nu mai e atat de ingrozitoare. Luand in considerare faptul ca guvernul precedent nu a pregatit suficiente proiecte pe fonduri europene, iti dai seama ca nemultumirea mea persista.
Sa vedem daca situatia se mai schimba dupa aprobarea bugetelor companiilor nationale, pana atunci platile pentru investitii o sa fie subtiri spre zero. Iar dupa aceea o sa vina in curand rectificarea, asa ca investitii Cucu.

Intr-o mutare surpriza grupul Carrefour a luat decizia ca o parte din magazinel Billa sa fie rebranduite in Supeco.

Primul astfel de magazin transformat in Supeco a fost la Galati. Se pare ca acesta remodelare se va aplica fostelor magazine Billa cu o suprafata mare, restul urmand a deveni Carrefour Market.

Supeco este un lant de magazine ce imbina cash & carry cu discountul.

Deschiderea de la Galati aduce cu sine al 5-lea magazin din portofoliul lantului.

Guvernul lasa autoritatile locale fara bani. Cine plateste salariile majorate?

Guvernul Grindeanu a dat o lovitura grea primariilor si consiliilor judetene, unele ramase fara buna parte din banii pentru investitii. Asta pentru ca, dupa cum sustin primari si presedinti de CJ, Executivul PSD a decis majorari salariale si taieri de taxe, iar administratia locala trebuie sa le suporte fara nicio compensatie de la bugetul de stat.
...
De unde banii?

"In general, deficitele s-au dus in reducerea investitiilor din surse proprii ale autoritatilor locale. Este adevarat ca exista posibilitatea finantarii investitiilor din fonduri europene, dar e putin probabil ca ele sa se faca in acest an, ghidurile nu sunt publicate, din pacate, guvernele pe care le-am avut din 2014 pana astazi nu au reusit sa le finalizeze.

Nu exista proiecte in derulare, abia acum cei mai avansati dintre noi incepem sa semnam niste contracte de finantare", spune Ilie Bolojan.

Ziare.com (http://www.ziare.com/social/administratia/guvernul-lasa-autoritatile-locale-fara-bani-cine-plateste-salariile-majorate-1460375?utm_source=Digi24.ro-Cross&utm_medium=Guvernul+lasa+autoritatile+locale+fara+bani.+Cine+plateste+salariile+majorate%3F&utm_campaign=Interpromo)

Sectorul construcţiilor şi-a continuat declinul în februarie, înregistrând o scădere de 3,4%

Lucrările de construcţii au înregistrat în a doua lună a acestui an o scădere de 3,4% faţă de februarie 2016, afectat de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a crescut semnificativ, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Este a doua lună de scădere din 2017, după un declin  de 1,1% în ianuarie. Cumulat, în primele două luni din 2017, sectorul construcţiilor a scăzut cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În februarie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

"Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 19,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 16,4%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 70,3%", se arată în comunicatul INS.
Pe elemente de structură, în februarie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de a doua lună a anului trecut la două din cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale s-au redus cu 29,7%,  lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 1,7%, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 0,1%.
Faţă de ianuarie, lucrările de construcţii au crescut în februarie cu 24,1%, pe serie brută, dar au scăzut cu 0,6% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.
În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Adevarul.ro (http://adevarul.ro/economie/afaceri/sectorul-constructiilor-si-a-continuat-declinul-februarie-inregistrand-scadere-34-1_58ef1b125ab6550cb8378983/index.html)

Viscolul, bata-l vina! Interesant ca a batut doar la constructiile ingineresti si cele nerezidentiale, adica la lucrarile statului.  :-[

Cheltuielile fiscale de la inceputul anului 2017 vor afecta investitiile in a doua jumatate a anului 2017 si in anii urmatori

"Cheltuielile fiscale de la inceputul anului 2017 vor sustine probabil consumul, insa vor afecta investitiile in a doua jumatate a anului 2017 si in anii urmatori", se arata in raportul trimestrial al Unicredit, intitulat "Abateri de la drum".
...
Data fiind absorbtia foarte lenta a fondurilor UE, investitiile statului vor scadea probabil, afectand negativ cresterea economica in a doua jumatate a anului 2017 si in anii urmatori. In consecinta, suntem de parere ca principalul risc al cheltuielilor fiscale este o crestere economica mai lenta, mai degraba decat o crestere abrupta a deficitelor bugetare.

Hotnews.ro (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21713297-cheltuielile-fiscale-inceputul-anului-2017-vor-afecta-investitiile-doua-jumatate-anului-2017-anii-urmatori-raport.htm)

Si se mai mira lumea de ce ma enervez cand ii aud ca autostrazile care sa lege Brasovul nu sunt prioritare... Pai cum sa nu te enervezi cand contribui consistent la bugetul de stat si ai beneficii aproape 0?!
Macar daca aveam si noi o alocare pt institutile din sistemul educational la nivelul Clujului sau al Iasiului, de 1,3-1,5 mlrd de lei pt anul curent, fata de 0,5 mlrd lei in cazul Brasovului, pana si Bacaul primeste mai mult.

Situatia actuala sta cam asa: Brasovul este un contributor "de top" la bugetul national si primeste o **** inapoi:
- 0 cm de autostrada
- portiunea din CIV Nord ce trece prin Brasov este singura pe care nu s-a inceput modernizarea
- bani pentru sanatate/spitale 0
- bani pentru sistemul educational, mult sub alte centre universitare, chiar mai mici decat BV.

Posibilele cauze ce au condus la aceasta situatie sunt:
1. Incompetenta autoritatilor locale si centrale (trebuie sa fi prost sa nu bagi bani in zonele cu potential)
2. Rea vointa din partea autoritatilor locale si centrale
3. Indiferenta
4. Interese ale "servicilor" / Forte oculte / Conspiratie impotriva Brasovului

QuoteJudețele Ilfov, Brașov și Sibiu contribuie cel mai mult la bugetul țării. La polul opus se află județele Vaslui și Olt. Însă, Capitala depășește cu mult toate județele țării din acest punct de vedere. Peste 43 de miliarde de lei s-au colectat anul trecut din taxele și impozitele plătite de contribuabilii mici şi mijlocii din Bucureşti şi Ilfov, potrivit datelor ANAF.

QuoteIlfov: 4.630 lei/locuitor

Brașov: 3.900 lei/locuitor

Sibiu: 3.350 lei/locuitor

http://www.digi24.ro/stiri/economie/top-cele-trei-judete-care-contribuie-cel-mai-mult-la-bugetul-tarii-708950

Populatie judet Brasov: 630.807 loc (http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Populatia%20la%201%20ianuarie%202016.pdf) * 3.900 lei/locuitor = 2.460.147.300 lei = ~ 547 mil euro.

Nu ar zice nimeni nimic daca macar o parte din acesti bani s-ar intoarce in proiectele de infrastructura ale judetului:
- Autostrada in zona metropolitana (Predeal-Persani + Dumbravita-Sf. Gheorghe)
- VO Fagaras la nivel de autostrada
- Tunelele autostrazii Comarnic-Brasov ce ar deservi drept centuri ocolitoare pt statiunile de pe VP
- Tunel pe sub Pasul Oituz
- Reabilitarea caii ferate Predeal-Sighisoara ca sa nu ne mai trezim ca deraiaza trenurile in linie dreapta. (sunt nenumarate incidente in care au deraiat trenuri din cauza starii infrastructurii in rapoartele agifer: 1 (http://www.agifer.ro/rap-finale-ro/54%20Raport%20Investigare%20Racos%20Rupea%2019%2011%202015.pdf), 2 (http://www.agifer.ro/rap-finale-ro/37%20RI%20Vanatori%2026%2005%202015.pdf), 3 (http://www.agifer.ro/rap-finale-ro/69%20Raport%20investigare%20Augustin%2021%2003%202016.pdf), etc.
- Un spital decent, actualul spital judetean nu mai respecta standardele pentru a deservi drept spital de urganta si va fi transformat in viitor in spital de recuperare.
- poate chiar un aeroport ...

Asteptam regionalizarea, desi nu am incredere in autoritatile locale ca vor sti cum sa foloseasca banii pentru a avea beneficii economice cat mai mari, cred totusi ca va fi mai bine decat in prezent. (orice e mai bine decat 0)

Imi aminteste de o situatie asemanatoare de acum cativa ani cand Constanta varsase 1 miliard de euro si primise inapoi in prima transa 10.000 (zece mii) de euro si apoi in transa doi 1 milion de euro.

Guvernul se împrumută. A reușit ca până acum, adică în doar trei luni și jumătate, să se îndatoreze cu 4,697 miliarde euro. Cam 40% din împrumutul semnat cu FMI, la începutul crizei economice, de atât de criticatul Guvern Boc.

Stirea completa http://www.digi24.ro/opinii/in-trei-luni-si-jumatate-guvernul-a-imprumutat-aproape-40-din-cat-a-luat-romania-de-la-fmi-in-2009-708949 (http://www.digi24.ro/opinii/in-trei-luni-si-jumatate-guvernul-a-imprumutat-aproape-40-din-cat-a-luat-romania-de-la-fmi-in-2009-708949) - bazata pe comunicari oficiale de la Ministerul Finantelor.

Performanţa Guvenului PSD: un milion de euro fonduri structurale atrase în două luni, din alocarea 2014-2020

În ciuda promisiunilor oficialilor guvernamentali, până acum banii europeni întîrzie să vină. Bilanţul după primele două luni din 2017 arată rău: din alocarea în curs pentru exerciţiul financiar 2014-2020, România a atras de la UE doar un milion de euro.

Economica.net (http://www.economica.net/performanta-guvenului-psd-un-million-de-euro-fonduri-structurale-atrase-in-doua-luni-din-alocarea-2014-2020_136664.html)

Ce-i graba asta ?...

Mai avem alte 10 luni pentru alea 20 de miliarde de euro din programul de guvernare...

Ah, pardon, doar 5 si un pic in 2017...

Quote
Miercurea trecută, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a declarat la Antena 3 că România și-a propus pentru acest an să atragă 5,2 miliarde de euro bani europeni, după ce anul trecut a fost unul "pierdut" pentru fonduri.

Offff... Scuze... Doar 1,9....

QuoteDin suma de 5,2 miliarde euro, 1,9 miliarde euro reprezintă bani din politica de coeziune, iar 3,3 miliarde euro din politica agricolă comună, a mai precizat Plumb atunci.

Ei si ce? Am luat pana acum doar 0,00105 miliarde fonduri structurale.
Da, dar luam 3,3 miliarde pentru fermieri...
Anul asta. Garantat. Fermele raman pe loc, lanurile si vacile din grajd la fel...

Agricultura salveaza Romania !

Nu mai pun ultima fraza din articol, ca prea a fost "inflamare politica" in Parcare... :(

S-au publicat datele privind executia bugetara pe luna martie 2017: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCmartie2017.pdf

si spre comparatie cifrele pe 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCmartie2016.pdf

2017:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 3,228.5 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 57.4 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 1,066.6 mil lei.
- Total: 4,352.5 mil lei.

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 2,788.3 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 57.9 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 1,546.3 mil lei.
- Total: 4,392.5 mil lei.

Inca nu s-a publicat situatia fluxurilor financiare dintre Romania si UE la data de 31.03.2017, ca sa vedem de fapt cati din banii europeni reprezinta de fapt subventii agricole.

LE: aceasta postare a fost mutata de pe threadul A10

Sunt curios sa vad peste cativa ani o statistica/comparatie intre orasele de pe traseul lui A10 vs orase de asemenea marime si "tip"(industrial, etc) care nu au acces la autostrada (autostrazi). Asa ca si o presupunere as zice ca Aiud, Teius poate chiar si Blaj (si Ocna Mures?) vor avea o crestere economica mai accentuata in perioada urmatoare si vor trage dupa ele si comunele din zona. De Turda (+Campia Turzii) si de Sebes nu mai are rost sa vorbesc, ele deja sunt in crestere, probabil ca vor avea crestere economica si mai mare in viitorul apropiat. Alba Iulia are foarte multi turisti (renovare cetate cu fonduri europene) si probabil legatura pe autostrada si catre sud si catre nord (aeroport Cluj Napoca) nu poate decat sa insemne si mai multi. O centura la Alba Iulia din nodul nord pana in vest (DN 74, zona Sard) ar aduce foarte repede la autostrada si zona Zlatna/Abrud.

Similar pe ruta A3 vor preconizez ca vor creste economic si orasele Ludus si Iernut (+ comunele din zona) si de ce nu, Tarnaveni. Medias va avea legatura la doua autostrazi la 42km respectiv 69 km.

PS: fara sa intru in politica, dar unde era economia noastra daca ne concentram mai cu talent pe infrastructura (auto + cai ferate)?

Quote from: BogdanCluj on April 30, 2017, 10:29:48 PM
unde era economia noastra daca ne concentram mai cu talent pe infrastructura (auto + cai ferate)?

Asta fiind, evident, o intrebare retorica...

Dar iti raspund:
DEPARTE !

Cu mai multi romani muncitori muncind in tara lor, nu ca "imigranti" prin nush' ce tari...
Lipsa infrastructurii este o pierdere IMENSA, atat de mare incat politicienii nici mcar nu o pot concepe...
(Bine, prin definitie, politicienii au un numar redus de neuroni... Daca ar fi avut mai multi, si-ar fi gasit si ei un job decent... :D )