Forum PeUndeMerg.ro

România => Nivel național => Rutier => Topic started by: north on July 15, 2014, 12:25:56 AM

Title: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:25:56 AM
SSC iar apoi PUM au aparut relativ tarziu ca instrumente de documentare a dezvoltarii infrastructurii romane de transport pentru posteritate. (Chiar si asa, eu sunt de parere ca gresim nerealizand o arhiva cat de cat sistematica a pasilor / articolelor de presa / strategiilor / cercetarii etc. etc. privind dezvoltarea infrastructurii rutiere - si de transport in general - in Romania).

Propun acest thread pentru a prezenta - si eventual discuta - documente (strategii, articole de presa etc.) "istorice" (adica, sa zicem, pre-2005) privind subiectele ce ne pasioneaza pe noi toti.
In deschidere, am sa incep eu cu cateva articole din mileniul anterior, ca sa zic asa. Enjoy :)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:27:17 AM
1998-01-12   Autostrada Bucuresti - Pitesti se modernizeaza

Traian Basescu, ministrul transporturilor, va inaugura oficial astazi, 12 ianuarie, lucrarile de reabilitare a autostrazii Bucuresti - Pitesti, lucrari ce vor dura circa doi ani. Potrivit afirmatiilor ministrului Basescu, dupa finalizarea acestor lucrari - care prevad modernizarea autostrazii la nivelul european de trafic, securitate a circulatiei si al facilitatilor - va fi instituita o taxa de acces. Participarea Ministerului Transporturilor la finantarea lucrarilor de pe autostrada Bucuresti - Pitesti a fost estimata la peste 200 miliarde lei, restul fiind acoperit cu un credit de 53 milioane de dolari de la BERD.

(LAURENTIU SOLOMON - Luni, 12 Ianuarie 1998 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:28:24 AM
1998-01-13 Autostrada Bucuresti - Pitesti va avea avertizoare de ceata si polei

Ieri, in prezenta ministrului transporturilor, Traian Basescu, au inceput oficial lucrarile de modernizare a autostrazii Bucuresti - Pitesti. Lucrarile vor dura pina in luna august 1999, fara intreruperea traficului pe autostrada. Autostrada, in lungime de 96 km., va avea, in final, doua porti de taxare, cite una la fiecare capat. De asemenea, de-a lungul ei vor fi montate avertizoare automate de ceata si polei, care vor semnaliza portiunile de drum afectate de capriciile vremii.Lucrarile sint executate de Centrala de Constructii Cai Ferate, avind ca antreprenor firma italiana FAT. Ministrul Basescu a declarat ieri ca, in cazul nerespectarii termenului de finalizare a modernizarii, vor fi aplicate penalizari.

(LAURENTIU SOLOMON - Marti, 13 Ianuarie 1998 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:29:23 AM
1998-07-20 "Autostrada Soarelui" a ajuns piesa de muzeu

Dupa ce, timp de sapte ani, a inghitit miliarde de lei de la buget, "Autostrada Soarelui" a ajuns piesa de muzeu

Pe cei citiva kilometri de drum betonat cresc in voie, intre Bucuresti si Constanta, balariile

Autostrazile construite, de-a lungul timpului, in Romania pot fi foarte usor de numarat pentru simplul motiv ca nu sint decit doua, bine cunoscuta Bucuresti-Pitesti si minuscula Fetesti-Cernavoda. Desigur, din timp in timp, au fost destule glasuri care s-au ridicat in sprijinul elaborarii si dezvoltarii unui program de construire a unei retele nationale de autostrazi. Functie de interesele de moment, pe hirtie s-au facut tot felul de trasee pe care ar fi trebuit sa apara mult-doritele drumuri care sa certifice, si prin aceasta, conectarea la cerintele europene. Cele mai vehiculate rute de autostrazi au fost, si inca mai sint, Bucuresti-Giurgiu si Bucuresti-Constanta. Fara indoiala ca, din toate punctele de vedere, cea mai tentanta si cea mai rentabila autostrada a fost aceea ce urma sa lege Capitala de cel mai mare port maritim al tarii, Constanta. Numai ca, alintata si "Autostrada Soarelului", panglica moderna de beton ce ar fi trebuit sa descongestioneze, in special in sezonul estival, traficul dintre Bucuresti si Constanta, este departe de a se numi autostrada. Astfel, dupa sapte ani de la punerea primei pietre la temelia sa, "Autostrada Soarelui" este intr-o stare jalnica, desele si lungile intreruperi ale lucrarilor transformind si putinii kilometri de drum betonat intr-o ruina demna de a fi trecuta in patrimoniul Directiei Monumentelor Istorice.

Programul de construire a autostrazii a fost semnat in 1990

Daca nu ar fi trista si nu ar reflecta fidel saracia, neputinta si convulsiile politice ale ultimilor sapte ani, istoria acestui petic de drum ar fi demna de o "telenovela". Dar, din pacate, in spatele istoriei autostrazii Bucuresti-Constanta se afla miliarde de lei rupte de la gura unui buget de austeritate perpetua si ingropate in pamint de neputinta si birocratia romaneasca. Povestea autostrazii incepe inca din anul 1990, cind prin HG nr.116 din 7 august, Guvernul Roman a aprobat o nota a ministrului Doru Pana prin care erau definite modalitatile tehnico-financiare de realizare a tronsonului Bucuresti-Fundulea care era parte din proiectul autostrazii Bucuresti-Fetesti-Constanta. Tot in luna august a anului 1990, Ministerul Lucrarilor Publice comunica societatii Italstrade din Milano aprobarea Guvernului pentru incredintarea lucrarilor la acest tronson, ce urma sa fie construit de italieni cu Centrala Constructii Cai Ferate Bucuresti. Antreprenorii isi prezinta oferta beneficiarului, Administratia Nationala a Drumurilor, iar dupa o serie de negocieri valoarea contractului se stabileste la 2.838.533.570 lei si 35.663.670 dolari. Contractul de executie a tronsonului Bucuresti-Fundulea se semneaza pe data de 21 decembrie 1990, de fata fiind ministrul Doru Pana si ambasadorul Italiei, la data de 15 ianuarie 1991 fiind constituita si societatea mixta romano-italiana "Romstrade" in care Italstrade avea o participare de 51%, iar CCCF 49%.

In 1991, Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii

Ziua cea mare a deschiderii oficiale a lucrarilor a sosit la 28 iunie 1991 cind ministrul Traian Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii. Cei 26,5 kilometri de autostrada aflati sub aripa societatii Romstrade ar fi trebuit sa fie finalizati in 15 luni, mai precis la finele anului 1993. "Pentru demararea lucrarilor si respectarea termenelor am adus utilaje performante printre care o statie de betoane de mare capacitate, in valoare de 600.000 dolari, care nu a functionat nici un minut din lipsa de front de lucru, precum si o masina de turnat beton cu un randament de 1 kilometru pe zi", afirma Giuseppe Sacchetti, directorul general al Romstrade, in timp ce arata pustietatea santierului in care nu se misca nimic. Incepute cu mare fast, lucrarile se rezuma, in perioada anilor '91-'92, numai la ridicarea organizarilor de santier si la executarea fundatiilor pentru 4 din cele 8 poduri ce urma sa fie ridicate, iar totul se stinge in vara anului 1992 cind, din cauza dificultatilor intimpinate de Administratia Nationala a Drumurilor in procurarea fondurilor, lucrarile sint stopate pina in luna septembrie. Reluate cu mai mult elan, lucrarile merg in plin si AND semneaza cu Romstrade un act aditional prin care termenul de finalizare a lucrarilor este pasat la 31 martie 1995.

In 1993 lucrarea este oprita

Numai ca, fericirea nu tine mult si, in luna septembrie 1993, ca urmare a dificultatilor financiare prin care trecea AND si a inexistentei alocatiei bugetare pe acel an pentru lucrari la autostrazi, Romstrade suspenda lucrarile, societatea reclamind o restanta neincasata de peste 13 miliarde lei si 6 milioane dolari. La un an de la sistarea lucrarilor si dupa ce sint platite toate datoriile, la data de 16 septembrie 1994 santierul revine la viata numai ca viata sa va fi scurta, respectiv pina in noiembrie 1995. In acest timp, beneficiarul a mai intocmit un act aditional, asa ca termenul de finalizare a drumului de 26,5 kilometri a fost mutat la 31 octombrie 1996. Aflata intr-un nou impas, lucrarea mai primeste o gura de oxigen din partea Guvernului, concretizata prin Ordonanta nr.999 din 12 decembrie 1995 care aloca 95 miliarde lei tronsonului Bucuresti-Fundulea. Singura perioada in care constructorul a reusit sa lucreze din plin a fost pe parcursul anului 1996, fapt ce a dus la realizarea a 50% din totalul investitiei.

In 1997, Autostrada Soarelui este abandonata definitiv

Ramasa neterminata, lucrarea a cunoscut o noua si ultima sistare recomandata, de altfel, si de adresa nr.193 din 17 februarie 1997 prin care Danila Bucsa, directorul general al AND, le comunica celor de la Romstrade ca "se sisteaza lucrarile pina la aprobarea Legii bugetului pe anul 1997" Tinuta in rama, la loc de cinste, pe unul dintre peretii biroului directorului Sacchetti, adresa beneficiarului nu-l incalzeste cu nimic, mai ales ca, potrivit acestuia, AND mai are o datorie, pentru lucrarile executate, de 20 miliarde lei."Se discuta chiar de rezilierea contractului, dar consider ca ar fi o mare greseala chiar si numai pentru faptul ca santierul dadea de lucru la 1500 de oameni", ne-a declarat Giuseppe Sacchetti. De altfel, in opinia directorului general al Romstrade, pentru finalizarea lucrarilor ar fi necesari 60 milioane dolari, in conditiile in care, pina in prezent, s-au cheltuit aproximativ 40 milioane dolari. "Daca vom avea o alocatie anuala de 200 miliarde de lei, la sfirsitul anului 1999 lucrarea poate fi terminata", a precizat directorul Sacchetti care mai spera in promisiunile facute de primul-ministru, Radu Vasile, omologului sau italian cu prilejul vizitei in Italia. Pina atunci, desi sintem in plina vara, santierul e pustiu si pare lovit de o bomba atomica. De asemenea, portiunea de autostrada pe care a apucat sa fie turnat primul strat de beton, de altfel singurul strat, arata precum un pepene spart, prin crapaturile caruia au napadit buruienile. Din cind in cind, pe "autostrada" mai trece o caruta, un tractor sau cite un satean care spera sa mai gaseasca ceva de "imprumutat" si bun de carat in gospodarie. Si, in vreme ce "falnica Autostrada a Soarelui" a devenit un tarim selenar, in drum spre Constanta, soferii isi macina timpul si nervii inghesuindu-se pe soseaua ingusta, pe milioanele de dolari ingropati in pamint cresc in voie buruienile.

(LAURENTIU SOLOMON - Luni, 20 Iulie 1998 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:30:06 AM
1998-10-08 "Cine vrea drumuri mai bune sa plateasca mult!"

Pofta de taxe a lui Traian Basescu creste cu fiecare noua declaratie: "Cine vrea drumuri mai bune sa plateasca mult!" Pentru ministrul transporturilor, Autostrada Bucuresti-Constanta e un monument al neputintei
Traian Basescu, ministrul transporturilor, a recunoscut ieri, la deschiderea seminarului privind administrarea, gestionarea si finantarea drumurilor publice, faptul ca "Autostrada Bucuresti-Constanta, din care s-au executat numai 22 de kilometri, si aceia in proportie de 50%, este un monument al neputintei. Nu trebuie sa ne intindem mai mult decit ne permite plapuma financiara, iar in locul unui program nerealizabil de construire de autostrazi trebuie sa modernizam actuala retea de drumuri nationale". De asemenea, o serie de drumuri nationale modernizate, printre care si cel de pe Valea Oltului, se depreciaza din cauza lucrarilor neperformante executate de antreprenori. "Am fost la un pas sa rupem contractul cu antreprenorul italian FAT deoarece a intirziat cu patru luni lucrarile de reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti". Referindu-se la taxa care ii poarta numele, ministrul Basescu a precizat: "Daca utilizatorii doresc drumuri mai bune trebuie sa plateasca mai mult si cred ca este momentul escaladarii nivelului taxelor de drum.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:30:41 AM
1998-11-04 CONCESIONAREA - ultima solutie pentru terminarea autostrazii Bucuresti-Constanta

Dupa ani de opinteli neputincioase, autoritatile hotarasc ceva: CONCESIONAREA - ultima solutie pentru terminarea autostrazii Bucuresti-Constanta

Daca nu ar fi trista si nu ar reflecta fidel saracia, neputinta si convulsiile politice ale ultimilor ani, istoria peticului de drum ce s-ar fi vrut sa fie autostrada Bucuresti-Constanta si in special a tronsonului Bucuresti-Fundulea ar fi demna de o "telenovela". Numai ca, din pacate, in spatele acestei povesti se afla miliarde de lei rupte de la gura unui buget de austeritate si ingropate in pamint de neputinta si birocratia romaneasca. De altfel, recent, chiar si Traian Basescu, ministrul transporturilor, a recunoscut ca "autostrada Bucuresti-Constanta este un monument al neputintei", stiuta fiind politica acestuia axata pe reabilitarea retelei de drumuri nationale si trecerea constructiei de autostrazi pe plan secund.

Contractul cu firma "Italstrade" a fost reziliat

Prin incheierea, la inceputul lunii septembrie, a unei minute intre reprezentantii Ministerului Transporturilor si ai firmei "Italstrade" a fost pecetluita, pentru moment, soarta autostrazii Bucuresti-Constanta. Dupa o agonie de aproape opt ani, timp in care s-a executat numai jumatate din lucrari, cele doua parti, Administratia Nationala a Drumurilor si "Italstrade", au ajuns la concluzia ca, din lipsa fondurilor, este preferabila sistarea lucrarilor, fiind in plina desfasurare procesul de concesionare. In fapt, acest proces de concesionare a trecut de faza de preselectare a ofertelor, in competitie raminind numai doua firme. "Dupa ce va fi selectata oferta cea mai buna se va trece la negocieri pentru incheierea contractului de concesionare", a precizat Iulian Danila, director adjunct al Administratiei Nationale a Drumurilor, care a estimat ca toate aceste formalitati s-ar putea finaliza in primele luni ale anului viitor. Pina atunci, santierul este pustiu si arata ca lovit de o bomba atomica, in vreme ce portiunea de autostrada pe care a apucat sa fie turnat primul strat de beton arata precum un pepene spart, prin crapaturile caruia au napadit buruienile.

Povestea unui cosmar numit "Autostrada Soarelui"

Povestea autostrazii a inceput inca din vara anului 1990, cind prin HG nr.116, din 7 august, primul-ministru de atunci, Petre Roman, a aprobat o nota a ministrului Doru Pana, prin care erau definite modalitatile tehnico-financiare de realizare a tronsonului Bucuresti-Fundulea, parte a proiectului autostrazii Bucuresti-Fetesti-Constanta. Contractul de executie a tronsonului Bucuresti-Fundulea a fost semnat pe data de 21 decembrie 1990, iar la data de 15 ianuarie 1991 a fost constituita societatea mixta romano-italiana "Romstrade", in care "Italstrade" avea o participare de 51%. Ziua cea mare a deschiderii oficiale a lucrarilor a fost 28 iunie 1991, cind ministrul Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii. Cei 26,5 kilometri ar fi trebuit finalizati in 15 luni, mai precis la finele anului 1993, valoarea lucrarilor stipulata in contract fiind de 2.838.533.570 lei si 35.663.670 dolari. Numai ca, dupa inceputul entuziast, lucrarile la autostrada au intrat in impas, prima sistare fiind in vara anului 1992, din cauza dificultatilor Administratiei Nationale a Drumurilor in procurarea fondurilor. De fapt, lipsa banilor a fost si este principala cauza a frecventelor intreruperi, precum si a pasarii termenelor de finalizare a lucrarilor, ultima sistare fiind recomandata de AND prin adresa nr.193 din 17 februarie 1997, semnata de directorul general, Danila Bucsa. "Se discuta chiar despre rezilierea contractului, dar consider ca ar fi o mare greseala", afirma, in urma cu trei luni, Giuseppe Sachetti, directorul general al "Romstrade", care aprecia ca "pentru finalizarea lucrarilor ar fi necesari 60 de milioane de dolari". La inceputul lunii septembrie, acest contract a fost reziliat, iar partea italiana, desi spera sa ramina constructorul autostrazii si se pare ca are motive temeinice sa creada in sansa sa, a solicitat plata unei despagubiri de 60 de milioane de dolari atit pentru lucrarile efectuate si neplatite, cit si pentru investitiile facute, in timp, pe santierul unde nu se mai intimpla nimic.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:31:46 AM
1999-02-10 Autostrada Budapesta-Bucuresti, o dilema pentru partea maghiara

In cadrul pachetului de masuri economice convenit de Radu Vasile cu Viktor Orban figureaza si proiectul construirii Autostrazii Budapesta-Bucuresti. Atit oficialii maghiari cit si presa din Ungaria s-au aratat foarte preocupati de problema rutei alese pentru constuctia drumului care nu ar trebui sa ocoleasca zonele din Romania locuite de minoritarii maghiari. Radu Vasile a aratat ca traseul ales nu ocoleste zonele Cluj sau Harghita-Covasna, ci urmareste cea mai economica solutie. Aceasta afirmatie a fost confirmata, cu date tehnice, si de ministrul roman al transporturilor conform caruia partea maghiara ar fi acceptat pina la urma aceasta solutie cu conditia ca "mai tirziu autostrada sa fie legata direct, prin drumuri nationale de zonele din Romania populate de maghiari".

(OANA VlASCEANU, Budapesta - Miercuri, 10 Februarie 1999 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:32:41 AM
1999-11-02 210 milioane de euro pentru construirea autostrazii Bucuresti-Constanta

Conducerea Bancii Europene de Investitii a aprobat acordarea imprumutului de 210 milioane euro destinat construirii autostrazii Bucuresti-Constanta. Ministrul transporturilor, Traian Basescu, a declarat ca acordul de finantare urmeaza sa fie semnat pina la sfirsitul acestei luni. Cit priveste lucrarile la autostrada Bucuresti - Constanta (componenta a coridorului european numarul 4), care vizeaza tronsonul dintre Fundulea si Fetesti, ministrul Basescu a precizat ca acestea vor demara la inceputul verii viitoare.

(LAURENTIU SOLOMON - Marti, 02 Noiembrie 1999 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:33:39 AM
2000-02-14 Printr-o autostrada proprie, romanii vor asigura traficul catre podul construit de bulgari

Printr-o autostrada proprie, romanii vor asigura traficul catre podul construit de bulgari
Premierul Mugur Isarescu s-a intilnit ieri dimineata la Palatul Victoria cu coordonatorul pactului de stabilitate in Balcani, Bodo Hombach, primul-ministru roman prezentindu-i acestuia in cadrul intrevederii principalele proiecte pe care tara noastra le va initia in cadrul Pactului de stabilitate. In acest context, Isarescu  a precizat ca in primavara se va deschide un prim punct de lucru la autostrada Ungaria-Bulgaria, care va traversa tara noastra, facind legatura cu cel de-al doilea pod peste Dunare, pe care bulgarii s-au angajat sa-l construiasca fara participarea partii romane. Desi, vineri in urma intilnirii cu premierul bulgar, Ivan Kostov, ministrul roman al transporturilor, Traian Basescu, declarase ca tara noastra nu se va implica cu nimic - finantare sau modificarea infrastructurii rutiere si feroviare - in facilitarea accesului catre podul care, in context, deserveste strict interesele Bulgariei, premierul Isarescu a lasat sa se inteleaga ieri ca noua autostrada romaneasca va fi de interes european si va "alimenta" traficul catre noul pod de peste Dunare. "Romania este o tara care are resurse, are oameni calificati si are posibilitati sa realizeze proiectele care acum sint doar pe hirtie", a afirmat la rindul sau coordonatorul Pactului de stabilitate in Balcani, Bodo Hombach. El a aratat ca are incredere in guvernul Mugur Isarescu si in faptul ca in contextul Pactului de stabilitate investitorii vor capata la rindul lor incredere in mediul de afaceri din Romania. Hombach a mai mentionat si faptul ca proiectele initiate de partea romana pentru care se asteapta  finantarea sint cel putin pentru moment fezabile, si ca in cadrul Pactului de stabilitate, Romaniei i se acorda in continuare girul ca lider in Balcani.

(OANA VLASCEANU - Luni, 14 Februarie 2000 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:34:27 AM
2000-06-21   Basescu, asteptat pe Centura

Imaginati-va ca sinteti la volanul Daciei dumneavoastra. Este noapte, rulati pe o strada neteda ca-n palma, luminata ca o autostrada nemteasca. Motorul zumzaie discret, amortizoarele par ca sint in plus pentru ca strada nu mai are gropile cu care ne-am obisnuit. Pare neverosimil, dar va conduceti masina pe "centura" Bucurestiului! Este vis? Este un scenariu desprins din popularul serial "La limita imposibilului"? Nicidecum! Asta ne promite Traian Basescu, intr-o dubla calitate: cea de inca ministru al transporturilor si cea de viitor primar al Capitalei. Intr-o emisiune tv de maxima audienta, Traian Basescu a afirmat ca va aloca 112 miliarde de lei pentru refacerea soselei de centura a Bucurestiului - dispozitie pe care o poate emire curind. Apoi, incepind de saptamina viitoare, ca primar al Capitalei, Basescu se poate ocupa de proiect. Un lucru este cert: daca se vor incepe lucrarile, mai multe tronsoane ale soselei de centura vor fi blocate partial sau total.
Pe linga aglomeratia inerenta, doua categorii sociale care traiesc de pe urma traficului auto din zona vor fi afectate: prostituatele si buticarii.

"Inchide Basescu «centura»? Mare lucru, ma mut in Vacaresti!"

Am plecat mai intii spre o zona cunoscuta ca intens populata cu "fetite": portiunea de drum care face legatura intre comuna Voluntari si comuna Otopeni, judetul Ilfov. Intrind pe raza comunei Tunari, observam pe partea dreapta un grup de citeva prostituate care faceau semne cu mina. Oprim prompt la semnalul "fetitelor". Sintem invitati la obisnuita partida de sex oral, oferita contra sumei modice de 50.000 de lei: "Hai la mama, baieti, sa va faca ea barbati!". Refuzam invitatia, le spunem fetelor ca sintem ziaristi si le intrebam daca au auzit despre intentia lui Traian Basescu. "Da, am auzit ceva la televizor", ne spune una dintre ele. Le explicam ca refacerea soselei presupune blocarea drumului, deci vor circula mai putine masini si, implicit, vor avea mai putini clienti. Prostituatele nu par afectate de o eventuala inchidere a soselei de centura. "Mare smecherie! Daca inchid strada, ne mutam in Vacaresti. Banu' se face si acolo. Poate sa faca Basescu asta ce vrea: cit timp vor exista barbati, ei vor veni la noi. Indiferent unde sintem, pe centura sau in alta parte". Le lasam pe fete la treaba, ne urcam in masina si plecam mai departe, spre Mogosoaia.

"Cimp minat", de la Mogosoaia pina la Soseaua Alexandriei

O data cu iesirea din comuna Mogosoaia incepe calvarul rotilor: gropi cu duiumul, bolovani, centura Bucurestiului asa cum este astazi. Mergem incetisor, sa nu rupem planetarele masinii - unele gropi au chiar 30-40 cm adincime. Ajungem cu chiu, cu vai, spre soseaua Alexandriei. "Centura" este jalnica: gropile sau "trambulinele" de beton dau soselei aspectul unui loc bombardat. Oprim la o terasa cu mici si bere, amplasata pe partea dreapta. Intram in vorba cu patronul si ii transmitem acelasi lucru: ca este posibil ca soseaua de centura sa fie inchisa circulatiei rutiere pentru lucrari. Omul pare incintat de idee, chiar daca ar fi nevoit sa isi inchida pravalia mai multa vreme. "Minunat! Sa dea Domnu' sa faca Basescu asta «centura», ca ar fi bine pentru toata lumea. Daca strada este buna, soferii n-o ocolesc", ne raspunde patronul.

(EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 15, 2014, 12:35:22 AM
2000-10-04   30.000 de lei - taxa de autostrada

Pe autostrada Bucuresti - Pitesti se va circula de anul viitor numai contra unei taxe, au anuntat ieri, cu ocazia inaugurarii, oficialii Ministerului Transporturilor. Taxa, care va fi stabilita prin hotarire de guvern, va fi diferentiata functie de tipul vehiculului: in cazul autoturismelor, ea se situeaza intre 25 si 30 de mii de lei, pentru masinile de mare tonaj, taxa urmind sa fie mai mare.
Banii incasati vor fi utilizati de operatorul autostrazii, desemnat prin licitatie, pentru intretinerea carosabilului, instalarea unor posturi telefonice de urgenta si, evident, a unor puncte de colectare a taxelor. Firma va fi stabilita pina la finele acestui an si va avea dreptul sa opereze timp de 15 ani. Autostrada Bucuresti-Pitesti, cu o lungime de circa 96 de km, a intrat in urma cu trei ani intr-un program de modernizare al carei cost se situeaza la 100 de milioane de dolari. Soseaua are cite doua benzi de circulatie pe sens, asigurind, potrivit proiectului o viteza de rulare a autovehiculelor de 120 de km/h.

(MIHAELA BALEA - Miercuri, 04 Octombrie 2000 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nicolaem on July 15, 2014, 08:00:39 PM
in mica ta "istorie" am numarat de 22 de ori numele lui Basescu. sper ca nu te referi la istoria lui
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Ionut on July 15, 2014, 08:55:37 PM
Va rog n-o dati pe politica. Basescu a fost ministru, probabil am uitat asta. Nu stiu cat de util e topicul, insa poate fi un exercitiu mental.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:20:39 AM
Quote from: nicolaem on July 15, 2014, 08:00:39 PM
in mica ta "istorie" am numarat de 22 de ori numele lui Basescu. sper ca nu te referi la istoria lui

:) Eu doar le-am luat din arhiva (a mea proprie).
Dar iaca trecem - vezi postarile de mai jos - la 2001 (din pacate ante-2001 am tare putine) si... se vor primeni numele :)

Pentru Ionut: nici eu nu stiu despre utilitate neaparat; citindu-le ieri mi-am dat seama (sau mi-am reamintit) cat de departe am ajuns totusi fata de unde eram in anii '90... Pot avea de asemenea o utilitate istorica, sau poate pentru cei ce se documenteaza pentru diverse cercetari, sau poate doar ca fapt divers.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:23:33 AM
2001-03-15   Firmele care au cirpit autostrada Bucuresti-Pitesti, date in judecata

Autoturismele care circula pe autostrada Bucuresti - Pitesti sint obligate ca, pe portiunile cu gropi, sa reduca viteza la 40 km/h, in urma unui ordin emis de ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea. "Am luat aceasta decizie avind in vedere faptul ca stratul de uzura se desprinde foarte usor, iar o masina care circula cu viteza mare poate arunca bucati de asfalt in parbrizul altui autoturism", a declarat, ieri, Miron Mitrea. El a precizat ca abia dupa finalizarea anchetei, peste doua - trei saptamini, se va stabili solutia de reabilitare a zonelor afectate. Intre km 43 si 46 au fost depistate desprinderi locale izolate, care tind sa se extinda, din cauza faptului ca dalele de beton care sustin carosabilul nu au fost plane, iar intre km 23 si 48, inspectorii MLPTL au gasit desprinderi puternice si gropi chiar si in dalele de beton. Lucrarile de refacere a autostrazii vor fi suportate de antreprenor sau, daca acesta refuza, din garantia stabilita prin contract, in valoare de cinci milioane de dolari. Fostul ministru al transporturilor, Traian Basescu, admite ca cele doua firme romanesti, care au executat portiunile in cauza, nu au respectat reteta pentru materialele de constructie si nici cantitatile necesare de adezivi. "Totusi, mi se pare ca se politizeaza excesiv problema reabilitarii, avind in vedere ca exista bani pentru aceste lucrari", a precizat Traian Basescu.

(Iuliana Anghel - Joi, 15 Martie 2001 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:25:11 AM
2001-05-03   Viitoarea autostrada va trece pe langa noi!

Gheorghe Falca acuza si parlamentarii PDSR pentru dezinteres

La mai bine de doua luni de cand Comisia Tehnico-economica (CTE) din cadrul Ministerului Transporturilor a aprobat traseul pe care il va avea autostrada Nadlac-Lugoj anumiti parlamentari de Arad au recunoscut ca nu aveau nici cea mai vaga idee ca interesele Aradului sunt prejudiciate. Deputatul PDSR de Arad Dorel Zavoianu a declarat: "Nici nu stiam ca deja a fost aprobat traseul acestei autostrazi si mai ales care este acesta." Desi in urma cu mult timp, cand presedinte al CJA era democratul Dan Ivan, a fost gandit un traseu impreuna cu omologii din judetul Timis, in 15 februarie a.c. CTE a avut o alta opinie. Traseul elaborat de aradeni si timisoreni a fost Nadlac-Arad-Vinga-Timis-Lugoj, in timp ce acea comisie prin traseul aprobat, Nadlac-Secusigiu-Timis-Lugoj, dezavantajeaza clar judetul nostru. Solutia avizata de CTE a nemultumit autoritatile locale. Vicepresedintele CJA, Gheorghe Falca, a trimis saptamana trecuta o adresa Ministerului Transporturilor prin care cerea ca respectiva comisie sa aiba o noua intalnire, la care judetul Arad sa-si sustina punctele devedere la viitoarea autostrada. "Punctele de dezvoltare ale Aradului au fost alcatuite in perfecta concordanta cu traseul pe care l-am elaborat noi. Terminalul Cargo a fost pozitionat in functie de autostrada, in zona Aeroportului am lasat o parcela pentru o zona libera. Practic, dezvoltarea Aradului depinde de traseul autostrazii", afirma Gheorghe Falca. Printre putinii parlamentari care au idee ce inseamna actualul traseu pentru judet se numara si deputatul Titus Gheorghiof, care in februarie a solicitat PDSR Arad o intalnire pentru a discuta si pe aceasta tema. Acesta i-a solicitat ministrului transporturilor, Miron Mitrea, sa-i primeasca pe cei 10 parlamentari de Arad pentru a sustine cauza Aradului. "Daca dosarul CTE nu a fost trimis in Ungaria ar mai exista posibilitatea sa se revina asupra deciziei acesteia, pentru ca altfel nu stiu ce credibilitate am mai avea daca am modifica de la o luna la alta traseul." De altfel, atat vicepresedintele CJA, cat si liberalul Titus Gheorghiof considera ca si parlamentarii PDSR au partea lor de vina, pentru ca nici macar nu stiu ce decizie iau propriii oameni din ministere.

(Virtual Arad)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:27:20 AM
2001-06-11   Batalia pentru traseul autostrazii Nadlac-Lugoj

Autoritatile locale au fost alertate, in urma cu cateva saptamani, de posibilitatea ca traseul autostrazii Nadlac-Lugoj-Deva sa ocoleasca judetul nostru. Traseul initial stabilit de consiliile judetene Arad si Timis era Nadlac-Arad-Vinga- Timis-Lugoj, in timp ce Comisia Tehnico-Economica din cadrul Ministerului Transporturilor a aprobat varianta Nadlac-Secusigiu- Timis-Lugoj, care dezavantajeaza clar judetul nostru. Sansele ca actualul traseu sa fie modificat au fost intarite si de secretarul de stat la Ministerul Transporturilor, Marius Bota, care s-a aflat la sfarsitul saptamanii in Arad. Marius Bota este responsabil in cadrul ministerului de partea financiara a constructiilor si de traseele paneuropene. Reprezentantii MT s-au intalnit, saptamana trecuta, cu responsabilii Comisiei Europene si ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. La respectiva intalnire s-a facut precizarea ca actualul traseu al autostrazii sa se modifice printr-un proiect care sa atinga Aradul. In momentul de fata, traseul este revizuit efectuandu-se un studiu de fezebilitate pana la Deva. "Studiul initial facea o legatura directa Arad-Lugoj, dar anul acesta, beneficiind de 800 000 de dolari, se revizuieste studiul pe portiunea coridorului 4-Nadlac-Deva", afima Marius Bota. Pana in toamna studiul va fi finalizat si, ca o consecinta a acestuia, autostrada care, foarte probabil, va avea traseul Nadlac-Arad- Timisoara-Lugoj-Deva va prelua traficul din Arad si Timisoara si a comunelor care sunt pe traseu. "Autostrada Nadlac-Lugoj-Deva este principala poarta de intrare in Romania. Este cel mai important obiectiv din urmatoarea perioada si, desigur ca revizuirea va da castig de cauza variantei propuse de aradeni si timisoreni", a incheiat Marius Bota.

(Virtual Arad)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:30:57 AM
2001-11-09   Ministrul Mitrea, turneu in "judetul Timisoara"

Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Miron Mitrea, s-a aflat simbata intr-o vizita oficiala la Timisoara. Oficialii judeteni i-au pregatit un traseu cuprinzind vizitarea aeroportului si taierea panglicii inaugurale la pasajul peste calea ferata la Remetea. Se pare ca liderii judeteni au uitat sa-i aminteasca ministrului unde se afla, din moment ce acesta a afirmat, in repetate rinduri, la conferinta de presa pe care a sustinut-o la Palatul Administrativ, ca se afla "in judetul Timisoara".

Fonduri duble pentru drumurile judetene

La Aeroportul International Timisoara, ministrului i-a fost prezentata, de catre presedintele Consiliului Judetean, Dan Ioan Sipos, macheta cuprinzind viitorul terminal cargo, noua sala de asteptare si doua hoteluri - toate urmind sa fie realizate in parteneriat cu afaceristii italieni din Venetto. Miron Mitrea a inaugurat oficial pasajul peste calea ferata de la Remetea Mare, apoi a vizitat blocurile construite prin ANL si s-a plimbat pe proaspatul tronson de drum de pe Calea Aradului. Ministrul a apreciat in mod deosebit implicarea CJ Timis in finantarea diferitelor proiecte, de la reabilitarea de drumuri la modernizarea aeroportului. Mai putin apreciata a fost munca municipalitatii, drept care Mitrea s-a simtit obligat sa modifice putin proiectele de locuinte pentru tineri, cerind case ingemanate in loc de insiruite si pe credit ipotecar. Mitrea a promis, pentru Timis, o finantare aproape dubla in 2002 (65 de miliarde) pentru drumurile judetene, la care "se simte ca nu s-a prea intervenit" in ultimii zece ani, aratind ca, pina in 2003, trebuie finalizata autostrada de alimentare a Culoarului IV paneuropean cu ruta Drobeta - Lugoj - Timisoara.

Liber trenurilor private

Una dintre masurile care vor face cu siguranta valuri dupa ce ministrul lucrarilor publice Miron Mitrea le va pune in aplicare se refera la injumatatirea regionalelor CFR existente in tara. "Opt, cite sint in prezent, e o cifra abuziv de mare si cred ca patru ar fi suficiente", a declarat ministrul, adaugind ca inca nu s-a lamurit asupra unui detaliu - la care sa renunte. Pe linga aceasta masura, el vrea sa introduca trenurile private pentru transport de persoane si sa elimine acele trenuri considerate nerentabile. Chiar daca, astfel, o anumita categorie a populatiei, cel putin, va fi vadit nemultumita. "Vor fi afectate anumite zone, dar acelor judete care considera ca pe acele trasee au neaparat nevoie de trenuri, le punem la dispozitie vechile automotoare fabricate la Malaxa, le vom ajuta sa si le repare. Sint foarte bune, eu am mers cu ele. Va trebui doar sa-si faca in aceste judete companii de exploatare. Nu e ceva nou, in Europa exista curse interjudetene private, iar daca la noi exista doritori, am sa-i sustin categoric", a mai precizat Mitrea.

(GEORGETA PETROVICI - Luni, 19 Noiembrie 2001 - EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:34:33 AM
2002-01-03   AND va construi o noua sosea de centura pentru Capitala

         Administratia Nationala a Drumurilor (AND), cea mai mare regie din subordinea MLPTL, a initiat anul acesta
         o serie de noi proiecte importante pentru infrastructura rutiera a tarii, intre care constructia autostrazii
         Bucuresti-Brasov, modernizarea tronsonului Bucuresti-Baneasa-Otopeni, dar si trasarea unei noi sosele de
         centura pentru Capitala. Pregatirea si demararea efectiva a acestora vor mai dura insa cativa ani, intrucat
         AND nu dispune de fondurile imense necesare pentru lucrarile de executie. In paralel, AND a continuat
         programul de reabilitare a drumurilor nationale, reusind sa finalizeze 400 km de drum, in conditiile in care
         fondurile alocate in acest scop au fost insuficiente. Proiectele de viitor aflate pe masa oficialilor companiei
         sunt numeroase, realizarea lor depinzand strict de fondurile de care AND va beneficia. Potrivit directorului
         general al AND, dl Aurel Balut, in 2002, sumele totale de care va dispune regia (din transferuri bugetare de la
         Fondul Special al Drumurilor Publice, din credite externe si din venituri proprii) vor totaliza 18.800 miliarde de
         lei (circa 600 milioane de dolari), fata de 12.500 miliarde de lei in acest an. "Vom continua programele de
         reabilitare incepute cu fonduri de la Banca Mondiala (BM), BERD, BEI sau de la Uniunea Europeana, prin
         instrumentele de finantare Phare si ISPA. Totodata, in baza unui credit de 70 milioane de dolari, acordat de
         Banca Japoneza de Cooperare Internationala, vom demara lucrarile de executie a soselelor de centura a
         oraselor Craiova si Timisoara, dar si reabilitarea tronsonului Lugoj-Timisoara. Complementar, vom demara
         lucrarile de reabilitare a sectoarelor de drum Craiova-Drobeta Tr. Severin-Lugoj, astfel incat, in 2004-2005,
         legatura intre Timisoara si Bucuresti, prin sud-vestul tarii, sa fie complet realizata", a afirmat dl Balut. Tot in
         2002, AND va demara lucrarile de reabilitare a tronsonului Petrosani-Simeria, care leaga Oltenia de
         Transilvania, prin Valea Jiului. Proiectul va fi cofinantat de BEI si UE, prin programul ISPA. In baza aceleiasi
         finantari, in 2003 va incepe reabilitarea sectorului Cluj-Dej-Bistrita-Suceava, care leaga Transilvania de
         Moldova. Dupa mai multi ani in care lucrarile de constructie a autostrazii Bucuresti-Constanta au fost stopate
         din lipsa de fonduri, in acest an, MLPTL a reluat executia proiectului. In primavara, au fost atacate simultan
         primele trei tronsoane, urmand ca cel de-al patrulea - Drajna-Fetesti-Cernavoda -, sa fie licitat in a doua parte
         a anului viitor. Intrucat costurile de executie sunt imense, AND are in vedere ca pe tronsonul
         Cernavoda-Constanta sa construiasca un drum expres cu doua benzi pe sens, care va avea profil de
         autostrada, dar va costa mai putin. In paralel, compania "Search Corporation Romania" a demarat studiile de
         fezabilitate ale autostrazii Bucuresti-Brasov, ce vor fi finalizate in vara viitoare. "Vom merge apoi la institutiile
         financiare internationale, pentru finantare. In paralel, vom incerca sa atragem la proiect companii private, care
         sa finanteze lucrarile de constructie, urmand ca, in final, acestea sa preia autostrada in concesiune, pe termen
         lung", a precizat Aurel Balut. AND analizeaza in prezent mai multe oferte pentru intocmirea studiului de
         fezabilitate a unei noi sosele de centura pentru Capitala, care va face legatura intre autostrazile
         Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Cernavoda. Noul by-pass va avea o lungime aproximativa de 25 km [sic] si va fi
         realizat la nivel de autostrada, cu doua benzi pe fiecare sens. Lucrarile vor incepe in 2004. Pana atunci, AND
         va realiza, cu o finantare de circa 30 milioane de dolari de la BM, un proiect complex care vizeaza cresterea
         capacitatii de circulatie a autovehiculelor pe DN 1, portiunea Baneasa-Otopeni. Soseaua va fi largita cu inca
         doua benzi (in final vor fi trei, pe fiecare sens), iar Pasajul Otopeni va fi marit si modernizat. Totodata, actuala
         sosea de centura a Capitalei, care trece pe sub DN 1 la intrarea in Otopeni, va fi complet reabilitata.
         "Proiectul prevede lucrari pe aproximativ 15 km de drum, care se vor realiza sub trafic. Acest fapt va
         reprezenta un mare impediment pentru noi, atat costurile, cat si timpul de executie fiind mai mari in astfel de
         cazuri", a conchis seful AND.

(Curentul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:36:12 AM
2002-01-14   BERD a acordat 60 de milioane de euro pentru realizarea soselei de centura la Pitesti

Salvatore Candido, directorul pentru Romania al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), si Miron Mitrea, ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei au semnat, saptamana trecuta, un acord de imprumut intre BERD si Guvernul Romaniei, in valoare de 60 de milioane de euro. Creditul, destinat, in principal, realizarii centurii ocolitoare a orasului Pitesti, are o perioada de gratie de patru ani si va trebui restituit in 17 ani.

Cele 60 de milioane de euro reprezinta o parte dintr-un proiect in valoare de 114 milioane de euro, restul banilor fiind alocati din surse de la buget. Astfel, in cadrul aceluiasi proiect, in afara soselei de centura, mai exista doua componente: parteneriatul public privat si reorganizarea Administratiei Nationale a Drumurilor (AND), aflate in etapa finala. In ceea ce priveste realizarea soselei de centura, pana in luna august va fi aleasa firma de consultanta, care va elabora caietul de sarcini, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie desemnat constructorul, in urma unei licitatii internationale. Lucrarile de constructie a soselei, care va avea o lungime de 13,6 kilometri, vor incepe la sfarsitul acestui an si vor fi incheiate in anul 2005. "Realizarea centurii ocolitoare a orasului Pitesti se incadreaza in strategia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei de a dezvolta cu prioritate traseul Coridorului IV paneuropean, care leaga centrul Europei de Portul Constanta", a declarat ministrul Transporturilor. El a mai spus ca, dincolo de impactul de mediu pozitiv, construirea centurii permite dezvoltarea acestei rute comerciale de mare viteza, cu beneficii semnificative pentru Romania.

Potrivit Reuters, BERD a semnat, in anul 2001, angajamente de imprumut si de investitii in valoare de 3,6 miliarde de euro depasind cu mult obiectivul sau anual pe termen mediu de trei miliarde de euro. Jean Lemierre, presedintele bancii, a declarat ca exista multe oportunitati de investitii in cele 27 de state in care opereaza BERD. Principalul motiv al expansiunii activitatilor de finantare, de la nivelul de 2,6 miliarde de euro atins in 2000, este majorarea investitiilor realizate in statele candidate la integrarea in Uniunea Europeana (UE), precum si investitiile efectuate in Rusia si Iugoslavia.

(Ziua)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:40:30 AM
2002-02-06   Primele trei proiecte [PPP] incep sa se contureze

Constructia si exploatarea Autostrazii Bucuresti - Brasov, modernizarea si intretinerea Drumului National 2D Focsani - Ojdula, precum si constructia si administrarea soselei de centura a municipiului Brasov [sic; n.ed.: cred ca era totusi vorba de noua centura a Bucurestiului] reprezinta primele proiecte pe care MLPTL intentioneaza sa le realizeze in baza unor parteneriate intre stat si investitori privati. "Investitorii vor fi selectionati in conformitate cu prevederile ordonantei privind proiectele de parteneriat public-privat. Anunturile de intentie privind implementarea acestor proiecte urmeaza sa fie publicate in "Monitorul Oficial", a declarat ministrul de resort, Miron Mitrea. Pentru a se precalifica la licitatiile organizate in vederea realizarii proiectelor mentionate, investitorii sau asocierile de investitori trebuie sa demonstreze ca au capacitatea tehnica de a indeplini sarcinile din contract, sa convinga ca au experienta, resurse si expertiza in lucrari similare ca anvergura, ca dispun de experienta manageriala in domeniu si ca au capacitatea financiara de a atrage si gestiona in intregime si pe cont propriu resursele financiare aferente unui astfel de proiect. "De asemenea, investitorii vor accepta asumarea unei parti din riscurile proiectului, pe baza unei matrici de distribuire a riscurilor propuse de MLPTL la incheierea acordului de proiect", a precizat Miron Mitrea.

(e-transport)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:41:52 AM
2002-03-13   Lucrarile pentru autostrada Bucuresti-Brasov vor incepe la anul

         Prefectul de Brasov, Otilian Neagoe, a anuntat ca lucrarile pentru executarea autostrazii Bucuresti-Brasov, finantate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), vor putea incepe in primavara anului viitor.
         Concluzia a fost desprinsa in urma unei intalniri desfasurate la Prefectura Brasov, intre prefectul Otilian Neagoe, directorul general al Agentiei Nationale a Drumurilor, Mircea Sandulescu, proiectanti si primarii localitatilor ce vor fi strabatute de autostrada. Potrivit prefectului, lucrarile pentru constructia autostrazii "vor incepe din doua capete", iar primele tronsoane realizate vor fi Bucuresti-Ploiesti si Predeal-Ghimbav. Neagoe spune ca termenul estimat pentru finalizarea lucrarilor este de aproximativ trei-patru ani. "La aceasta intalnire s-au lamurit o multime de lucruri.
         Probleme majore sunt cu Sanatoriul de la Predeal si cu conductele de gaz metan, care se afla pe traseul autostrazii. Speram sa obtinem niste fonduri si de la Ministerul Industriei si Resurselor pentru devierea acestor conducte, care oricum trebuie schimbate", declara prefectul. Otilian Neagoe mai spune ca Brasovul are sanse sa obtina de la MLPTL fonduri si pentru realizarea soselei ocolitoare a Brasovului. "Important este ca, din fondurile Brasovului, sa fie realizati primii patru kilometri din soseaua ocolitoare, apoi MLPTL ar putea aloca fonduri pentru finalizarea lucrarii, mai ales ca acest proiect trebuie legat de autostrada", explica Otilian Neagoe. Pentru soseaua ocolitoare au existat trei variante de proiect, iar administratia brasoveana a ales varianta medie care prevede 15 kilometri de sosea. Ocolitoarea va incepe de la podul Darste si va ajunge pana dincolo de bariera aflata intre localitatile Brasov si Cristian. In prelungirea ei va fi realizat un drum expres pe patru benzi, care va asigura legatura dintre soseaua ocolitoare si autostrada Bucuresti-Brasov.

(Curentul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:44:19 AM
2002-03-24   Autostrada Bucuresti-Fundulea va fi finalizata in decembrie

Audi-ul ministrului a testat "pe viu", cu 140 km/h, structura de rezistenta

         Chiar de la inceputul anului viitor, intre Bucuresti si Fundulea se va putea merge si pe autostrada - este concluzia inspectiei la fata locului realizata ieri de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea. Ministrul spune ca antreprenorii Halstrade/CCCF i-au garantat darea in folosinta in decembrie 2002 a tronsonului, primii 27 de km din ceea ce, candva prin 2007-2008, se va chema autostrada Bucuresti-Constanta.
         Fata de inspectia de anul trecut, s-a constatat ca "lucrarile au reactionat bine dupa prima iarna", iar portiunile cu crapaturi au fost "decupate" si refacute. De altfel, structura de rezistenta (realizata pe o buna parte din tronson) a fost testata pe viu, bolizii ministerului (intre care si Audi-ul d-lui Mitrea) ruland cu 140 km/h. Lucrarile la tronsonul Bucuresti-Fundulea incepute in martie 2001 sunt cele mai avansate in raport cu restul proiectatei autostrazi, fiind de fapt o continuare a ceea ce s-a realizat in perioada 1991-1996. Aceasta explica si solutia de constructie bazata, in mare parte, pe beton-ciment, o solutie agreata de ministru pentru ca "cimentul se produce in tara". Pentru aceasta lucrare, antreprenorul s-a angajat la o garantie de doar un an de zile. Ministrul spune ca asa a fost negociat anterior contractul, dar a lasat sa se inteleaga ca, daca s-ar cere o garantie mai mare, ar creste si costul lucrarilor. Valoarea totala a investitiei pentru acest tronson este de 44 milioane euro si este finantata 75% dintr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Imprumutul BEI pentru primele trei tronsoane Bucuresti-Fundulea-Lehliu-Drajna este de 210 milioane euro. Ieri nu a fost vizitat si tronsonul al doilea, Fundulea-Lehliu, dar ministrul spune ca, fata de anul trecut, antreprenorul turc "a marit ritmul" si doar in ce priveste constructia de poduri sunt iesiri din grafic. In orice caz, penalizarile "se acorda atunci cand nu este respectat termenul final", in acest caz, jumatatea anului 2004.

Autostrada Nadlac-Deva - cel mai mare proiect de investitii de la Canalul Dunarea-Marea Neagra

         In paralel cu lucrarile la autostrada Bucuresti-Constanta, in acest an vor incepe lucrarile la autostrada Nadlac-Deva (primul tronson pana la Timisoara) pe acelasi culoar paneuropean IV. Nadlac-Deva este "cel mai mare proiect de investitii de la Canalul Dunare-Marea Neagra incoace", dupa cum spune ministrul Mitrea, lucrarile fiind estimate la un miliard de dolari. Din acesti bani, 775 milioane vor reprezenta un imprumut de la BEI, iar in contul contributiei romanesti se preconizeaza un alt imprumut, de la banci germane si japoneze. In acest an, consortiul Strabag va intocmi studiul de fezabilitate a autostrazii Bucuresti-Ploiesti, primul tronson al autostrazii Bucuresti-Brasov. Aceasta autostrada, ca si cea preconizata Sibiu-Deva, va fi supusa parteneriatului public-privat (finantarea proiectului se face pe baza veniturilor preconizate sa fie aduse de proiectul respectiv).
         Oricum, pentru a putea circula pe autostrada si drumuri expres intre Nadlac si Constanta se estimeaza ca e nevoie de circa 7 miliarde dolari.

(E-transport)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:46:09 AM
2002-04-01   Bihorul cere sprijinul Ungariei in batalia pentru autostrada

Sefii Consiliului Judetean Bihor cer sprijinul Ungariei pentru construirea unei autostrazi care sa treaca prin Oradea. Batalia pe autostrada se da intre Bihor si Arad. Guvernul roman prefera judetul Arad, iar executivul de la Budapesta - Bihorul.
Pentru a inclina balanta in favoarea bihorenilor, presedintele Consiliului Judetean Bihor, Stefan Seremi, impreuna cu vicepresedintele Kiss Sandor s-au intilnit vineri, la Berettyoujfalu, cu ministrul transporturilor din Ungaria, Fonagy Janos. Conducerea CJ spera ca intentia guvernului maghiar de a aduce o autostrada pina la Oradea va determina si executivul de la Bucuresti sa-si reconsidere pozitia  fata de autostrada promisa ardelenilor, care ar trebui sa treaca pe linga orasul de pe Crisul Repede.

Oradea incearca sa intre in planurile de dezvoltare a infrastructurii, gindite de guvernul maghiar

Anul trecut,  executivul maghiar a aprobat planul national care se va intinde pe o perioada de 15 ani. Scopul acestuia este de a face legatura intre sudul si vestul Ungariei cu partea estica, intre Tisa si Dunare. "Culoarele M4 si M8 vor atinge, in Hajdu-Bihar, granita cu Romania si, asa cum speram, acest drum se va dezvolta si dincolo de granita. Sint discutii, inca, in ceea ce priveste locul unde drumurile vor taia granita.
Guvernul maghiar va lua in considerare tot ceea ce doreste guvernul roman in acest sens. Va fi un prilej bun de a stabili, in comun, punctul unde autostrada va strapunge granita. Guvernul maghiar ar dori ca acest punct sa fie in judetul Bihor. Aceasta este o recomandare a Uniunii Europene. Cred ca este interesul ambelor tari de a avea mai multe drumuri de legatura spre Europa", ne-a declarat ministrul maghiar al transporturilor, Fonagy Janos.

(Miruna Ionescu - Luni, 01 Aprilie 2002 - EvZ, Editia de Vest)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:47:51 AM
2002-04-01   Primul tronson de autostrada din Moldova a devenit functional

         La zece kilometri de municipiul Roman a avut loc saptamana trecuta receptia lucrarilor la primul tronson de autostrada din Moldova. Lucrare executata integral de Agentia Nationala a Drumurilor, autostrada va traversa in final partea de est a Romaniei legind Capitala de principalul punct de trecere a frontierei catre Republica Moldova, Sculeni. "Primul tronson al autostrazii DN 28 este gata pe portiunea Sabaoani, judetul Bacau - Podu Iloaiei, judetul Iasi, fiind in lungime de aproape 50 de kilometri. Acest tronson este doar prima parte dintr-un proiect de anvergura care, in final, se va incheia la granita cu Republica Moldova, la Sculeni", a precizat Mihail Gabriel Popescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Iasi. Kilometrul zero al acestei autostrazi se afla in localitatea bacauana Sabaoani si continua pina la kilometrul 46, Podu Iloaiei. Soseaua, cu doua benzi pe sens si refugii, parcari si benzinarii mult mai dese decit au existat pina in prezent, se incadreaza in standardele europene de transport. "Capacitatea portanta a drumului a crescut de la opt tone pe osie, cit era in prezent, la 11 tone pe osie, standard solicitat de Comunitatea Europeana. Programul autostradei care traverseaza Moldova face parte din cele noua proiecte nationale de reabilitare a drumurilor europene. Proiectele totalizeaza 7.000 de kilometri, a caror finalizare se situeaza in perioada 2004-2006. La capatul acestor planuri se poate spune ca Romania a intrat cu adevarat in Europa si transportul nu va mai fi veriga slaba a sistemului nostru", a declarat la deschiderea oficiala a autostrazii Petru Dumitru, directorul general al Agentiei Nationale a Drumurilor, presedintele comisiei de receptie a lucrarilor.

(EvZ)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:49:42 AM
2002-05-16   BEI netezeste calea investitorilor straini pe autostrada Nadlac-Deva

         Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei va semna cu Banca Europeana de Investitii un acord de imprumut destinat finantarii constructiei tronsonului de autostrada Nadlac-Deva, proiect a carui valoare este estimata la un miliard de dolari. Ministrul Transporturilor Miron Mitrea a precizat ca Banca Europeana de Investitii va aloca 75% din valoarea proiectului, diferenta urmand sa provina din alte surse. Portiunea de autostrada cuprinsa intre Nadlac si Deva face parte din culoarul IV de transport pan-european si are o lungime totala de 196 de kilometri. Dupa finalizarea lucrarilor pe traseul Nadlac-Brasov-Bucuresti-Constanta, reteaua de autostrazi a Romaniei va masura aproximativ 1.300 de kilometri, fata de 113 kilometri in prezent. Finantarile acordate de Banca Europeana de Investitii se ridica, pana in prezent, la peste trei miliarde de euro. Banca Europeana de Investitii a fost infiintata in 1958 de catre cinci state dezvoltate ale Comunitatii Europene pentru sprijinirea dezvoltarii statelor membre cu economii in dezvoltare. In prezent, BEI are 15 membri si se ocupa cu finantarea de proiecte de dezvoltare in Uniunea Europeana, dar si in afara ei, in special in tarile candidate la aderare. In functie de volumul finantarilor BEI, Romania se situeaza pe locul pe locul doi, dupa Polonia, in ierarhia statelor candidate la UE. In luna martie BEI a acordat Romaniei trei credite in valoare de peste 330 de milioane de euro, pentru lucrarile cuprinse in etapa a cincea de reabilitare a drumurilor nationale din Romania, in cadrul careia vor fi modernizate 750 de kilometri de drumuri, pentru proiectul de aparare a malurilor pe Canalul Sulina si introducerea unui sistem de masuratori topohidrografice si de semnalizare pe Dunare, precum si pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, canalizare si tratarea apelor uzate in orasele Cluj, Craiova, Braila, Focsani si Pascani.

(E-transport)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:51:17 AM
2002-06-06   Agentia Nationala a Drumurilor a pregatit proiecte rutiere de anvergura europeana

         Investitia in infrastructura de transporturi constituie nu numai o optiune fireasca in politica economica a Romaniei, ci si un obiectiv obligatoriu in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Prin programul de guvernare se urmareste dezvoltarea infrastructurii prin reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea drumurilor nationale, imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si eficientizarea transportului de marfa, marirea mobilitatii populatiei, concomitent cu alinierea sistemului national de transport la sistemul european.
         In acest sens, Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a definit o strategie clara pe termen mediu, pana in anul 2012, si pe termen lung, dupa aceasta perioada. Programul, deosebit de ambitios, are drept scop constructia de autostrazi, reabilitarea drumurilor nationale, intretinerea curenta, siguranta circulatiei si reabilitarea primara a retelei, avand in vedere liberalizarea transporturilor in Europa.
         Proiectele beneficiaza de finantare din partea Bancii Europene de Investitii (BEI), prin programul ISPA al Uniunii Europene, de la BERD, cat si din partea Guvernului Romaniei. Dintre acestea amintim:
         * realizarea tronsonului de autostrada Bucuresti-Cernavoda de 151 km, cu termen final de executie 2006, in valoare de 346,6 milioane euro;
         * ocolire Pitesti de 15 km, in valoarea de 114 milioane euro, termen 2005;
         * ocolire Sibiu, 24 km, in valoare de 90,5 milioane euro, termen 2005;
         * largire Bucuresti-Giurgiu, in valoare de 65,8 milioane euro, termen 2005.
         Pana in anul 2004, urmeaza sa fie demarate o serie de lucrari la care studiile de fezabilitate sunt elaborate sau in curs de elaborare, cum ar fi:
         * Bucuresti-Ploiesti, 66 km, termen de realizare 2008;
         * Centura Bucuresti Nord, lungime 50 km, termen 2009;
         * Lugoj-Nadlac, 215 km, termen 2012;
         * largire Cernavoda-Constanta, 61 km;
         * Sibiu-Deva, 122 km;
         * largire Brasov-Sibiu, 110 km.
         Va fi, de asemenea, construita autostrada Bucuresti-Brasov, pe traseul Ploiesti-Campina-Comarnic-Sinaia-Busteni-Predeal-Brasov, in lungime totala de 128 de kilometri, valoarea totala estimata a proiectului fiind de 842 milioane euro, iar termenul de finalizare prevazut este anul 2015.
         Un proiect rutier de mare anvergura vizeaza fluidizarea traficului in zona de nord a Capitalei prin lucrari de sporire a capacitatii de circulatie. Lucrarile propuse prevad largirea la 6 benzi a sectorului DN1 Aeroport Baneasa - Pasaj Otopeni, construirea pasajului Otopeni, reabilitarea soselei de centura DN1A-DN1, realizarea acestora urmand a fi finalizata in 2004, valoarea investitiei fiind de circa 60 milioane euro.

(Adevarul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 01:52:41 AM
2002-06-24   Autostrada Bucuresti-Constanta va avea 4 benzi si de la Lehliu incolo

         Ieri, ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, ne-a dezvaluit, la Mangalia, "o stire in premiera absoluta": dupa 10 ani de conservare, autostrada Bucuresti-Constanta primeste din nou fondurile necesare pentru ca, in decembrie, sa fie dat in folosinta primul tronson (pana la Lehliu), iar de aici incolo sa se treaca de la 2 benzi, cum era in proiectul initial, la 4, pana la Drajna-Fetesti. El spune ca "alaltaieri s-a discutat si soarta tronsonului Cernavoda-Constanta", afirmand ca "desi exista puncte de vedere diferite, eu sunt partizanul continuarii si aici la nivel de autostrada", considerand ca cei ce au gandit limitarea doar la 2 benzi "sunt lipsiti de profesionalism".

(Adevarul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 16, 2014, 02:03:11 AM
2002-08-15   AND modernizeaza 1.500 kilometri de drumuri

         Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a semnat, la inceputul lunii iulie, 15 contracte de executie in valoare totala de 84,36 milioane de euro, pentru reabilitarea primara a circa 1.500 kilometri de drumuri nationale, conform anunturilor de atribuire a contractelor de achizitie publica. Lucrarile de reabilitare se vor desfasura pe DN73, pe tronsonul Pitesti-Brasov, DN12A, Miercurea Ciuc-Onesti, DN11A, Adjud-Birlad, DN6, Alexandria-Caracal, DN4, Bucuresti-Oltenita, DN16, Apahida (Cluj)-Reghin, DN1D, Albesti (Ploiesti)-Urziceni, DN3, Bucuresti-Calarasi, DN10, Buzau-Prejmer (Brasov), DN11, Brasov-Bacau, DN15C, Piatra Neamt-Prasia [sic] (Falticeni), DN67, Dr.Tr. Severin-Rm.Vilcea, DN14, Sibiu-Sighisoara, DN22A, Cataloi (Tulcea)-Hirsova.

(Adevarul)

[nota user North: acestea au fost asa-zisele "reabilitari primare" dintre care unele rezista admirabil (din punctul meu de vedere) la mai bine de un deceniu dupa finalizare - vezi DN 16 (s-au facut doar lucrarile din CJ, nu si cele din BN si MS, dar asta este o poveste pentru alta data), DN 67, DN 1D etc. Altele nu au rezistat asa de bine (de exemplu DN 14). Dar va invit sa impartiti suma totala a programului - chiar presupunand ca pana la finalul acestuia suma indicata in articol s-ar fi dublat - la lungimea in km a drumurilor reabilitate... Mare pacat ca nu s-a continuat acest program de reabilitari primare!... cel putin nu la o anvergura similara - vezi insa reabilitarile similare din arealul DRDP TM - de ex. DN 57B, DN 58, DN 59A, DN 68, DN 79A ]

(tbc)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 23, 2014, 11:52:48 PM
Si pentru ca postarile anterioare au surescitat (http://dexonline.ro/definitie/surescita) interesul dvs. :troll: continui azi cu materiale din arhiva proprie.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 23, 2014, 11:54:13 PM
2002-08-18 Construirea autostrazii Bucuresti-Ploiesti va costa 400 milioane de dolari

Autostrada Bucuresti-Ploiesti ar putea fi construita in cadrul unui parteneriat public-privat, valoarea investitiei fiind de aproximativ 400 milioane de dolari, a declarat ieri Miron Mitrea, ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. "Studiul de fezabilitate va fi finalizat la sfarsitul lunii septembrie, dupa care vom putea incepe negocierile cu investitorii interesati. De asemenea, foarte important este si proiectul tehnic", a adaugat Mitrea. Parteneriatul public-privat reprezinta o asociere intre o administratie publica centrala sau locala si persoane juridice private, in scopul proiectarii, finantarii, construirii si operarii unui proiect de anvergura. La finalizarea contractului de asociere, bunul public realizat este transferat liber de sarcini autoritatii publice contractante. Proiectul propus pentru realizarea autostrazii Bucuresti-Ploiesti vizeaza finantarea, proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea autostrazii, care va avea doua benzi pe sens cu zona de separatie mediana.
Totodata, proiectul prevede si amenajarea si exploatarea unor spatii de intretinere si a unor zone comerciale pe traseul autostrazii. Pentru a putea fi selectionate, companiile interesate trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care se numara capacitatea tehnica de a realiza proiectul propus, experienta in proiecte similare, precum si capacitatea financiara de a atrage si gestiona in intregime resursele pentru o astfel de lucrare. In plus, investitorii isi vor asuma o parte din riscurile proiectului, pe baza unei matrice de distributie a riscurilor propusa de MLPTL. Autostrada Bucuresti-Ploiesti, primul tronson din cadrul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov, va avea patru benzi (doua pe fiecare sens), o lungime de circa 60-70 de kilometri, in functie de aliniamentul selectat, benzi de stationare de urgenta si acostamente.
Construirea autostrazii, pe un traseu pe care se remarca un trafic in continua crestere, va permite o conexiune rapida intre Bucuresti si cele doua mari orase. In prezent, aceasta relatie este deservita, in principal, de DN1, structurat ca drum expres, avand cate doua benzi pe sens pe sectiunile Bucuresti-Ploiesti (56 kilometri) si Ploiesti-Comarnic (36 kilometri), dar cu o singura banda pe sens pentru restul sectiunilor.

(Curentul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 23, 2014, 11:54:59 PM
2002-09-30   Drumul expres Bucuresti-Giurgiu va fi gata in 2005

         Lucrarile de executie a drumului expres Bucuresti-Giurgiu, in valoare de 33.784.335,81 de euro, dintre care 66% sunt asigurati de Comisia Europeana, prin facilitatea ISPA, se vor incheia in februarie 2005, a anuntat ieri ministrul Miron Mitrea. Acest tronson, in lungime de 36 km, face parte din coridorul IX de transport pan-european, care leaga Romania de Bulgaria, Turcia si Grecia. In urma licitatiei internationale, consortiul desemnat castigator este alcatuit din firmele Impressa Grassetto Spa si Itinera Spa din Italia, consultantul si proiectantul in acest contract fiind firma Hyder Consulting Ltd.-Anglia, in asociere cu Consitrans SRL Romania.
         Obiectivele realizarii acestui drum expres constau in obtinerea unei economii de timp de parcurs de 16 minute, imbunatatirea fluxului de trafic, cresterea capacitatii de trafic si a vitezei medii de la 43,5 km/h la 63 km/h, precum si reducerea numarului de accidente si imbunatatirea sigurantei circulatiei, in special la traversarea localitatilor. Drumul existent va fi largit la patru benzi, totodata urmand sa fie largite, consolidate si reconstruite patru poduri, cu o lungime totala de 130,7 m. Vor fi construite, de asemenea, 26 de podete noi si vor fi amenajate sase intersectii cu drumurile publice laterale. Contractul semnat ieri de ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei reprezinta primul contract de lucrari din domeniul transporturilor cu finantare asigurata prin facilitatea ISPA.
       
(Curentul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 23, 2014, 11:56:17 PM
2002-09-06   Bani din geamantan pentru iscalitura

Taranii din Cernica dezvaluie dedesubturile exproprierilor pentru autostrada Bucuresti-Constanta

In scandalul titlurilor de proprietate duble de la Cernica, politia si Parchetul nu au anuntat demararea vreunei investigatii, in pofida faptului ca miza afacerii se ridica la citeva milioane de dolari. Banii ar trebui platiti de Administratia Nationala a Drumurilor (AND), pentru cumpararea unor terenuri deja achizitionate, platite si trecute in patrimoniul domeniului public. Revenim asupra subiectului cu declaratiile unor oameni din Cernica, menite sa dovedeasca nu doar implicarea unor virfuri PSD locale, ci si pregatirea minutioasa a planului de inavutire pe seama bugetului de stat.

Cacealmaua

Citeva notabilitati din Ilfov au imaginat, anul trecut, o schema pe cit de parsiva, pe atit de profitabila. Implicatiile par sa fi ajuns pina "la virf", deoarece guvernul a emis, la initiativa Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), o hotarire ce legitimeaza intr-un fel "cacealmaua" despagubirilor pentru terenurile pe care se construieste autostrada Bucuresti-Constanta. Astfel, executivul a dat unda verde unei liste cu persoane care ar urma sa fie despagubite pentru exproprierile necesare construirii autostrazii Bucuresti-Constanta. Numai ca aceste persoane sint detinatoarele unui al doilea rind de titluri de proprietate, eliberate in 2002 pentru paminturi retrocedate deja la inceputul anilor Ô90 unor locuitori din Cernica. Cu toate astea, Primaria Cernica a fost de acord cu eliberarea actelor din 2002, la fel si prefectura, iar MLPTL nu a pus nici el la indoiala valabilitatea actelor duble.

Domnisoara Petra

Cei din Cernica povestesc ca persoana care a mijlocit totul si pe numele careia se afla acum cea mai mare parte din terenurile aflate in discutie (unde se afla autostrada) este Petra Dumitrache, consilier la Primaria Cernica. Iata ce declara despre ea Georgeta Neagu, fosta angajata a primariei: "Domnisoara Petra a venit de mai multe ori la mine si la sotul meu sa ne propuna sa cumparam terenuri de la oameni mai nevoiasi, cu 8,5 milioane de lei hectarul, apoi sa-l vindem pentru autostrada. Ea s-a ocupat de gasirea celor care voiau sa-si ia pamintul inapoi, de la care noi trebuia sa cumparam imediat. I-am zis ca n-am bani, dar raspunsul a venit prompt: "Ne da Bebe (Bebe Ivanovici - n.r.) si-i cumparam si lui". Noi am refuzat, dar pina la urma ea si-a pus planul in aplicare. Mai tirziu, am fost chemata in biroul primarului Gelu Apostol, de la Cernica, de catre domnisoara Petra Dumitrache. Le-am aratat actele de pe autostrada, le-au tras la xerox. Eu i-am avertizat ca acolo nu se poate face nimic pentru ca sint acte, exista proprietari care au vindut la AND, dar domnul primar mi-a zis: "Ce, nu pot sa dispara"? (actele - n.n.)". Fiindca stia prea multe si le-a atras atentia Petrei Dumitrache si primarului Gelu Apostol de la Cernica, Georgeta Neagu a fost amenintata de mai multe ori ca va fi distrusa.

Usi deschise

Fostul presedinte la Asociatiei Agricole "Agroprest" Cernica, Marin Marcu, spune ca a fost si el imbiat de Petra Dumitrache: "Domnisoara Petra Dumitrache a venit la mine si la Mihalache Gheorghe si ne-a propus sa cumparam teren la auto-strada de la oameni nevoiasi cu un pret de 8-8,5 milioane de lei. Dupa care sa-l revindem, si banii sa-i impartim".
Dragan Noanea este unul dintre cei care asteptau de multa vreme sa primeasca pamintul revendicat la primarie. Auzind ca Petra Dumitrache cauta oameni care vor sa vinda imediat dupa ce li se scot actele, barbatul s-a dus la ea si a rugat-o sa-l bage si pe el in afacere. Omul este acum speriat de amenintarile consilierei: "Ne-a chemat la notariat pe toti la care ne-a scos titlurile dupa ce i-am dat procura ca poate sa-l vinda. Mie si sora-mii ne-a promis cite opt milioane la pogon. Acolo, la notar, mi-a zis ca nu stiu eu ce-i ala pogon si mi-a dat doar patru milioane la hectar, nu cum ne-am inteles acasa. M-am certat cu ea acolo si m-a speriat ca a spus ca am semnat pe hirtie (cind i-a dat procura - n.r.) ca daca fac galagie dau 200 de milioane lei inapoi. Era acolo o fata tinara, cu un geamantan cu incuietoare si ea ne dadea banii la fiecare, dupa ce semnam vinzarea. Mi-e frica sa nu dau de necaz, ca pe unde am fost avea usa deschisa. Altii stateau si o zi acolo, noi am intrat cu ea peste tot imediat".

Si tu, Floricel...?

Daca "organele abilitate" n-au reactionat la anchetele noastre, taranii din Cernica au facut-o imediat. Batrina Maria Constantin avea terenul la autostrada, cu adeverinta care tine locul titlului de proprietate. Titlul de proprietate nu l-a primit nici pina acum. Iarna trecuta insa, spune femeia, "Petra si Floricel (o salariata a primariei Cernica - n.n.) au venit la mine acasa, pe seara, si m-au pus sa iscalesc o hirtie alba, proces-verbal, cum au zis ele, ca-mi iese actul de proprietate. Acuma am vazut ca apare Petra pe pamintul meu. Miine ma duc la primarie si-o string de git pe Floricel. Sa-mi faca una ca asta! Eu sint batrina, dar nu ma las!".
La Cernica, stirea ca Prefectura Ilfov face ancheta i-a lasat indiferenti pe sateni. La ultima noastra vizita, oamenii ne-au rugat disperati sa facem noi o sesizare: "Catre primul-ministru si procurorul general intrucit persoanele implicate conduc judetul Ilfov, prin urmare orice comisie formata la acest nivel va musamaliza afacerea. Cum adica, noi sa luptam pentru banii statului, sa facem treaba pentru care altii isi iau banii?"

(EvZ - Mariana Bechir - Vineri, 06 Septembrie 2002)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 23, 2014, 11:57:58 PM
2002-09-15   In domeniul rutier, Romania are un handicap imens

         Infrastructura rutiera din Romania este in mare parte intr-o stare precara. Din cei 14.000 de kilometri retea de drumuri nationale s-au reabilitat ceva mai mult de 1.500 km. Parcul de autovehicule creste de la an la an, exponential, iar tranzitul de marfuri transportate pe sosele de carausii straini si autohtoni este din ce in ce mai mare. In atare conditii, circulatia este ingreunata pe zi ce trece. Pentru a putea dezvolta o viteza de circulatie medie si a rula in conditii de siguranta este necesara o marire a ritmului de reabilitari si modernizari a infrastructurii rutiere.
- Avand in vedere situatia retelelor de drumuri nationale, care sunt considerate prioritare pentru reabilitare?
- Primul lucru pe care il faci cand te apuci de analiza retelei rutiere este sa pui in balanta trei factori: drumuri si soferi vechi, masini noi, din ce in ce mai puternice. Aceste date trebuie armonizate astfel incat traficul sa se desfasoare normal. Romania are un handicap imens.

In anii '70-'80, in loc sa construim drumuri cum faceau vecinii nostri din Europa de vest, noi faceam canale.

         Programul de reabilitare a inceput tarziu, in 1994. In 2001 era un singur plan de modernizare, iar pentru drumurile judetene nu s-au gasit resurse. In 10 ani media de reabilitare a fost de 160-170 km/an. In perioada 2001-2002 s-au realizat circa 350 km/an si chiar si asa este putin. Din pacate aceasta medie nu poate fi urcata mai mult de 400-450 km/an, luand in considerare capacitatea financiara a Romaniei. De aceea trebuie sa ne axam pe alte concepte, cum ar fi reabilitarea primara. Prin acest procedeu prin care se modernizeaza doar suprafata de rulare, nemodificandu-se structura de rezistenta a drumului, se spera ca in 7 ani sa se reabiliteze 1.500-2.000 km. Reabilitari prioritare se executa in Moldova, unde lucrarile se vor incheia in acest an, traseul Craiova-Pitesti, apoi, in etapa a III-a, Bucuresti-Giurgiu, Timisoara-Lugoj si Ramnicu Valcea-Focsani. In etapa a IV-a se vor ataca distantele: Cluj-Suceava, Craiova-Drobeta Turnu Severin si Simeria-Petrosani.
Avem finantarea asigurata de la Banca Europeana de Investitii si pentru etapa a V-a care va cuprinde legatura cu Moldova si Ardealul si cateva drumuri nationale cum ar fi Roman-Suceava, Deva-Oradea, Brasov-Fagaras, Petrosani-Craiova.
- La ce eforturi financiare se ridica realizarea acestor cinci etape de reabilitare?
- Prima etapa, pentru cei 1.494 kilometri modernizati s-au cheltuit 625,29 milioane dolari. In etapa a II-a, 517 kilometri reabilitati au costat 283,13 milioane dolari. Pentru etapele urmatoare, prognozele sunt: 274,25 milioane dolari etapa a III-a, 704,4 milioane dolari etapa a IV-a si 543 milioane dolari etapa a V-a. Mai urmarim sa finalizam fluidizarea traficului la iesirea nordica a Bucurestiului, Baneasa-Otopeni, unde, pe tot timpul saptamanii, dar mai ales in week-end, circulatia este ingreunata. Garantia de buna executie a drumurilor reabilitate este, pentru contractele terminate sau aflate in derulare, de un an. Incepand din acest an, toate programele pe care le-am inceput vor avea garantii de doi ani. Consider ca si doi ani pentru un drum este putin, dar am intalnit o opozitie foarte puternica a institutiilor financiare, motivatia acestora fiind ca marirea termenului de garantie creste costurile financiare. Oricum noi vom pleda in continuare pentru perioade de garantii mai mari.
- Avand in vedere cererea si consumul tot mai mari de marfuri, circulatia traficului greu pe drumurile nationale a crescut, se are in vedere o armonizare a legislatiei romanesti cu cea europeana?
- Desigur, trebuie sa ne adaptam din mers. Deocamdata ne gandim sa restrangem orele de circulatie ale carausilor, dar nu vom institui inca un program strict.

         Deja exista obligativitatea ca soferii de TIR-uri sa circule maxim 8 ore pe zi, iar cat de curand, cu toate ca stiu ca vor protesta, transportatorii rutieri vor trebui sa-si instaleze tahometre si pentru rutele interne. In ceea ce priveste siguranta rutiera, anul acesta s-a investit de doua ori mai mult decat anul trecut, alocandu-se pentru aceasta circa 60 milioane dolari.
- Si in acest an se anunta o iarna grea, Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a inceput pregatirile specifice?
- Pregatirile pentru sezonul rece au inceput inca din luna martie, la sfarsitul iernii trecute. Mai mult, AND si-a marit parcul necesar interventiilor cu utilaje noi. Nu sunt ingrijorat pentru iarna care va veni.

(Romania Libera)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:01:00 AM
2002-09-18   Autostrazile, un vis mult prea indepartat

Guvernul vrea 1.300 de kilometri de super-sosele, dar are bani doar pentru 560.
         
         România are, în prezent, numai 113 kilometri de autostradã: 97 între Bucuresti si Pitesti si 17 între Cernavodã si Fetesti. Cu o asemenea "performantã" se situeazã printre ultimele tãri din Europa si riscã sã rãmânã în afara rutelor de transport international.
         
         Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei a definit, pe hârtie, o strategie pentru constructia de autostrãzi care se întinde pânã-n 2012.
         
         La finele ei, vom avea 1.300 de kilometri de autostrãzi. Costul este estimat la aproape 7,5 miliarde dolari.
         
         Conform angajamentelor cu Uniunea Europeanã, coridoarele de transport paneuropene 4 (Nãdlac - Constanta) si 9 (Vaslui - Giurgiu) care traverseazã România vor fi terminate pânã-n 2012.
         
         Bucuresti - Constanta va fi gata dupã 2006
         Autostrada Bucuresti - Constanta este singurul drum strategic care are sursa de finantare asiguratã: 460 de milioane euro.
         
         Pânã-n ianuarie 2003, primul tronson (Bucuresti – Fundulea, 26,5 kilometri), realizat din beton de ciment, va fi finalizat. În prezent, s-a executat 60% din totalul lucrãrilor.
         - În ianuarie 2004, alti 29,2 kilometri, cei dintre Fundulea - Lehliu, vor fi gata. Pânã acum este executatã 29% din distanta totalã.
         - Cea mai lungã distantã, Lehliu - Drajnea (401, 6 km), are termen final noiembrie 2004. Pânã acum este realizat 13% din total.
         - Cel de-al patrulea tronson, Drajna - Fetesti, are 36,8 kilometri. Acest contract are ca termen de executie 36 de luni si va fi gata în toamna lui 2005.
         - Actualul segment de autostradã Fetesti - Cernavodã are 17,2 kilometri, este vechi din 1986 si va fi reabilitat.
         - Pentru bucata Cernavodã - Constanta (50 kilometri) se pregãteste o licitatie pentru alegerea unui studiu de fezabilitate care se va finaliza în 12-15 luni.
         
         Drumuri care, într-o bunã zi, vor deveni autostrãzi
         
         Faza Sector Lungime Cost Termen de autostradã (km) milioane $ începere/finalizare
         
         1. Bucuresti - Ploiesti 70 350 va începe în viitorii 4 ani
         
         2. Centura de Nord Bucuresti 50 250 va începe în viitorii 4 ani
         
         3. Lugoj - Nãdlac - Calafat 120 560 va începe în viitorii 4 ani
         
         4. Comarnic - Brasov (un sens) 65 319 termene necunoscute din lipsa finantãrii Sibiu - Lugoj 210 735 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         5. Brasov - Sibiu 110 165 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         6. Comarnic - Brasov 65 300 termene necunoscute din (celãlalt sens) lipsa finantãrii
         
         7. Centurã Bucuresti Sud 40 112 termene necunoscute din lipsa finantãrii
         
         8. Sibiu - Lugoj 210 662 termene necunoscute din lipsa finantãrii (constructie a doua cale)
         
         9. Completare coridor 9 65 300 termene necunoscute din (Vaslui - Giurgiu) lipsa finantãrii
         
         10. Completare coridor 4 483 26-503 termene necunoscute din lipsa finantãrii (Catev - Pitesti; Catev - Brasov)

(Curierul National)

(Edit North: WT... Catev?)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:02:02 AM
2002-09-29   Foamea de infrastructura se astampara cu 20 mld. dolari

         Intentia Romaniei de cuplare in urmatorii 10-15 ani la retelele de transport european va da nastere la o afacere imensa: reabilitarea si innoirea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene si navale costa peste 20 miliarde dolari. "Una din marile voastre probleme este serviciul aerian si de transport foarte limitat. Daca vreti investitii straine, trebuie sa luati in considerare faptul ca marfurile si oamenii trebuie sa se miste repede si liber". Aceasta este explicatia decalajului dintre investitiile straine din Romania si Ungaria a lui Brian Brown, unul din sefii Solectron pentru Europa. Solectron are deja o fabrica la Timisoara, dar angajatii sai prefera sa ajunga aici prin Budapesta. "Este mai usor sa ajungi de la Budapesta in orasele din Vestul tarii. Camioanele merg prea incet, stau prea mult in vama.
         Timpul de accesare al pietei este foarte important. De exemplu, ca sa faci un PC iti trebuie doar jumatate de ora, dar pana sa ajunga la consumator dureaza cateva zile", explica Brown. Dar construirea de autostrazi, modernizarea si dezvoltarea drumurilor nationale, cailor ferate, aeroporturilor si extinderea capacitatilor portuare nu este necesara doar pentru investitorii straini. Companiile de constructii vor putea licita pentru proiecte cu valori mari, de la zeci de milioane pana la miliarde de euro, cum este cazul proiectului feroviar Curtici-Deva-Brasov-Campina, de aproximativ 1,949 miliarde euro. "Cel mai important test in negocierile pentru aderarea la UE pentru Ministerul Transporturilor este dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul coridorului pan-europene IV si IX, care dupa aderare vor face parte din reteaua de Trans-Europeana de transport", a spus Marius Bota, secretar de stat din Ministerul Transporturilor, cu ocazia primei Conferinte privind Dezvoltarea Infrastructurii Romanesti, care s-a desfasurat miercuri si joi in Bucuresti. Cine va da banii? Statul roman va asigura aproximativ 25-30% din fondurile necesare "grosul" finantarii urmand sa fie furnizat de Uniunea Europeana prin fonduri ISPA si PHARE, si din credite externe acordate de banci.
         "Proiectele de infrastructura au nevoie de multe miliarde de euro, peste 20 miliarde euro, pe termen lung, pana in 2015, in sistemul de transport rutier, al cailor feroviare si al transporturilor navale. La acestea se adauga necesitatile de modernizare a aeroporturilor", a declarat pentru Ziarul Financiar Alexandru Dobre, presedintele Asociatiei romane a antreprenorilor din constructii (ARACO), organizatie patronala din industria constructiilor care grupeaza peste 1.000 firme de profil. Companiile romanesti precum CCCF sau Hidroconstructia participa la aceste licitatii alaturi de grupuri de profil din strainatate precum Strabag sau Italstrade, iar "batalia" pe aceste proiecte va fi tot mai intensa, avand in vedere ca abia acum se dezleaga sursele de finantare. Mult in urma pe autostrada, mai in fata pe calea ferata... Romania se afla pe unul din ultimele locuri din Europa in ceea ce priveste numarul de kilometri de autostrada construiti. In 2001, Romania dispunea de aproximativ 113 km de autostrada, fata de Slovenia - 223 km, Croatia - 268, Bulgaria - 287, Ungaria - 351 km, Iugoslavia - 366, Cehia - 416, Spania - 2.700, Italia - 6.767 km sau Germania cu peste 8.900 kilometri de autostrada. "Ungaria, spre exemplu, are un program pentru dezvoltarea autostrazilor biner pus la punct. O asemenea autostrada este cea care leaga Budapeste de granita cu Austria, in care au investit milioane de dolari. Un alt exemplu, este Olanda, care are poate cea mai densa retea de autostrazi de pe continent, si asta,. Se intampla, intr-un loc unde terenul este foarte scump", explica Dobre.
         La capatul opus, se afla infrastructura feroviara din Romania, care potrivit specialistilor, se situeaza printre cele mai dezvoltate de pe continent. Uniunea europeana va fi unul dintre principalele motoare ale dezvoltarii infrastructurii romanesti, avand in vedere ca anual vor fi alocate fonduri ISPA in valoare de aproximativ 240 milioane euro pentru proiectele mari, iar fonduri PHARE pentru lucrarile mai mici. Politica adoptata de autoritatile romane in domeniul infrastructurii rutiere vizeaza pe termen scurt si mediu finalizarea reabilitarii/modernizarii , cu prioritate, a Coridorului pan-european de transport nr. IV si cresterea capacitatii de transport pe acest coridor, continuarea reabilitarii/modernizarii, cu prioritate, a Coridorului pan-european de transport nr. IX pe sectiunile: Bucuresti-Marasesti-Galati/Iasi si Bucuresti-Giurgiu, fluidizarea traficului prin realizarea variantelor de ocolire a aglomerarilor urbane, modernizarea/construirea pasajelor denivelate si a podurilor, inceperea constructiei de autostrazi, prioritara fiind ramura nordica a Coridorului pan-european nr. IV (Nadlac-Bucuresti-Constanta) si sectiunea Bucuresti-Giurgiu (coridorul pan-european nr. IX).
         Resursele financiare necesare pentru realizarea acestor obiective, numai pentru perioada 2000-2007, sunt estimate la aproximativ 5,818 miliarde euro, creditele angajate de Romania pentru realizarea infrastructurii rutiere se ridica la aproximativ 920 milioane euro.
         Vor avea insa companiile romanesti suficienta forta de a "musca" din tortul afacerilor pe infrastructura? "Firmele romanesti au experienta in domeniul proiectelor mari de infrastructura, insa nu intotdeauna de dimensiunile cerute la licitatiile organizate. De obicei, companile straine mari reusesc sa fie contractori generali ai acestor lucrari, iar cele romanesti subcontractori. Chiar acum, participam la licitatie in asociere cu Strabag si Italstrade pentru realizarea soselei de centura la Sibiu, proiect estimat la aproximativ 50 mil.euro", a declarat pentru Ziarul Financiar Iurie Druta, director gerneral al Hidroconstructia, una din cele mai mari companii romanesti de constructii.

(Ziarul Financiar)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:02:51 AM
2002-10-06   Strabag va prelua autostrada Bucuresti-Ploiesti

         Prima etapa a construirii autostrazii Bucuresti-Brasov, pe tronsonul Bucuresti - Ploiesti, ar putea fi realizata de firma Strabag, singura care a depus o oferta, a declarat ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea.
         Mitrea spera ca, pana in primavara anului 2003, sa semneze contractul pentru realizarea acestui tronson de autostrada. El a mai spus ca in cel mult opt saptamani se vor cunoaste si firmele interesate sa realizeze tronsonul de autostrada Predeal - Rasnov, proiectul fiind deja transmis la Monitorul Oficial in vederea publicarii.
         Ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a mai declarat ca, cel tarziu in luna noiembrie, va fi publicat in Monitorul Oficial si proiectul pentru tronsonul Comarnic-Predeal, urmand ca, pana in primavara anului viitor, sa fie cunoscuta situatia ofertelor si in acest caz.

(E-Cargo Journal)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:05:21 AM
2002-10-17   BEI va finanta autostrada Nadlac-Deva

Banca Europeana de Investitii (BEI) va finanta constructia autostrazii Nadlac-Deva, ne-a declarat ieri Marius Sorin Bota, secretar de stat in Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), dupa intilnirea avuta la Luxemburg, cu vicepresedintele BEI, Wolfgang Roth. "Conducerea bancii a fost de acord cu finantarea acestui tronson de autostrada, ceea ce reprezinta un mare pas inainte in implementarea strategiei ministerului privind constructia unei retele de 1.300 de kilometri de autostrada, in urmatorii 15 ani, cu un efort investitional de 7,5 miliarde de dolari", a afirmat Bota. BEI va finanta cu 75% construirea tronsonului principal din cadrul autostrazii, respectiv Arad-Timisoara-Lugoj. Valoarea totala a lucrarilor la autostrada Nadlac-Deva, care are o lungime de 196  kilometri, este estimata la 961 milioane euro.

(EvZ - S.N. - Joi, 17 Octombrie 2002)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:06:52 AM
2002-10-30   Emisiune de obligatiuni pentru autostrada Predeal - Brasov

         Fondurile pentru finantarea lucrarilor de constructie a tronsonului de autostrada Predeal - Brasov ar putea fi obtinute prin intermediul unei emisiuni de obligatiuni care va fi lansata special pentru acest proiect, prevazut sa se realizeze in baza sistemului de parteneriat public-privat, a declarat Miron Mitrea, ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. "Suntem in negocieri cu banca de investitii Merill Lynch si cu o companie de constructii, pentru a stabili aspectele acestui nou sistem de finantare. Cele doua societati, care s-au aratat interesate de acest proiect, s-ar putea imprumuta pe piata de capital prin intermediul unui emisiuni de obligatiuni, pentru finantarea lucrarilor de executie", a spus Mitrea. Tronsonul Predeal - Brasov are o lungime de 26,5, iar lucrarile necesita fonduri in valoare de circa 220 milioane de dolari.

(Curentul)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 24, 2014, 12:08:08 AM
2002-11-29   Podul Calafat-Vidin va fi gata in 2006

Bulgaria a semnat un acord cu un consortiu hispano-britanic pentru proiectarea podului ce urmeaza a fi construit intre Calafat si Vidin, transmite France Presse. Consortiul, care este format din societatile britanice Scott Wilson Holding, Flint si Neill Partnership si din societatea spaniola Ibernisa, va elabora, pina in iulie anul viitor, un proiect al podului si va pregati un apel de oferte inainte de septembrie 2004. Contractul este in valoare de 5,5 milioane de euro, dintre care 85 la suta vor fi furnizati prin programul ISPA al UE. Construirea acestui pod face parte din programul Quick Start al Pactului de Stabilitate, semnat in 1999 pentru sustinerea redresarii economice si democratiei in Balcani. Podul, care va avea o lungime de un kilometru, ar trebui sa fie gata pina in 2006 si va include linii de tren, o autostrada cu patru benzi, doua trotuare si alei pentru biciclisti. Proiectul va primi o finantare de pina la 70 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii.

(EvZ - I.A., P.P. - Vineri, 29 Noiembrie 2002)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: stangabriel on July 24, 2014, 09:02:46 AM
Interesant. Nu-mi vine sa cred ce lunga a fost perioada de promisiuni,si ce promisiuni. Oricum e bine sa ne aducem aminte de faptul ca a fost foarte dificil in trecut,mai ales pentru cei cu o varsta mai mica,care nu au prins neaparat constienti aceste non-evenimente si declaratii/minciuni. Imi pare bine ca se construieste acum pe fonduri europene,altfel nu prea mai prindeam ceva. Variantele din trecut sunt aproape imposibile.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 29, 2014, 01:13:58 AM
Let's go way back:

1971-00-00   Soseaua "Transfagarasana" (http://www.youtube.com/watch?v=bOZcoCX_8kI#t=92)

(TVR)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: adiarc on July 29, 2014, 02:24:58 PM
f.fain acest filmulet si intradevar o constructie impresionanta , prea putin promovata ........exceptand , puternica tenta propagandistica
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: north on July 30, 2014, 01:00:24 AM
Haa, "tenta propagandistica" :)

Ma gandeam zilele trecute sa propun un thread privind referinte in cultura populara (in fine, references in the pop culture suna parca mai edificator) romaneasca asupra infrastructurii de transport.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Ionut on July 30, 2014, 08:20:26 AM
Hai sa nu deviem discutiile, te rog frumos. Multumesc! Strict ontopic te rog si va rog.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Dan027 on June 03, 2018, 11:11:35 PM
1938...

(https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/34189481_2069203249773863_5468222928132767744_n.jpg?_nc_cat=0&oh=d45d9f13b64d40efdd3a5046b5c7421b&oe=5BC3B35C)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: prd.marius on June 03, 2018, 11:17:49 PM
WOW
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: ciprebbe on June 03, 2018, 11:29:04 PM
Hai ca se poate, prin 2038, dupa 100 de ani.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: carutasul on June 03, 2018, 11:32:35 PM
Mă întreb dacă nu e în parte actualul DN1?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: danutzu_1069 on June 03, 2018, 11:59:05 PM
Pai chiar DN1 este. Cu exceptia Giurgiu Bucuresti.
In '38, nu stiau ai nostrii "ce e" cu autostrade-le...
Probabil auzite de la nemti...
Sau o fi fost intentia nemtilor de a face autostrada in România?
Hmmm
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on June 04, 2018, 12:21:28 AM
^^^

(https://i.imgur.com/z4eNfti.jpg)
sursa (https://books.google.ro/books?id=Rj40DQAAQBAJ&pg=PT965&lpg=PT965&dq=Svenska+V%C3%A4gaktiebolaget&source=bl&ots=kmu143WX1k&sig=ewec9Yqq-utqR7umTyZPU1cxKHo&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjq04HRsbjbAhWSaVAKHa79Dm4Q6AEIXDAF#v=onepage&q=Svenska%20V%C3%A4gaktiebolaget&f=false)

QuoteAfter the union of Transylvania with Romania in 1918, the bad condition of roads made a modernisation necessary. A swedish company, Johnsonkoncern, began with the construction of a road of 750 km from Bucharest via Brasov, Sibiu, Sebes, Turda and Cluj to Oradea. The construction began in 1931 and lasted until 1938.
sursa (https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=23499)

Si aici putina bascalie, dar o istorie buna a contractului cu suedezii pentru DN1:
http://www.dailycotcodac.ro/2013/09/modelul-bechtel-inventat-intre-razboaie-soseaua-bucuresti-oradea-o-teapa-de-traditie/ (http://www.dailycotcodac.ro/2013/09/modelul-bechtel-inventat-intre-razboaie-soseaua-bucuresti-oradea-o-teapa-de-traditie/)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: reed on October 04, 2018, 03:49:55 PM
Documentar cu fotografii constructie A1 Bucuresti -Pitesti
(https://www1.agerpres.ro/media/images/2017-02/02031900514125313.jpg)
(https://www1.agerpres.ro/media/images/2017-02/02031858514034657.jpg)
(https://www1.agerpres.ro/media/images/2017-02/02031901514193250.jpg)
(https://www1.agerpres.ro/media/images/2017-02/02031907514531875.jpg)
(https://www1.agerpres.ro/media/images/2017-02/02031908514605469.jpg)

Ionut,daca consideri ca nu e topicul potrivit te rog muta unde e mai bine
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: adiarc on October 04, 2018, 07:39:15 PM
Mersi de poze...esti sigur ca e SB-Pitesti?...din ce imi aduc aminte de cand eram copil,initial era toata din placi de beton...
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: prd.marius on October 04, 2018, 10:44:44 PM
Un articol complet despre asta, plus cateva imagini cu DN7.
Wow ce perdea de copaci aveam odata pe marginea drumurilor.

https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/02/04/documentar-in-imagini-50-de-ani-de-la-inceperea-constructiei-autostrazii-bucuresti-pitesti-prima-autostrada-din-romania-08-30-28
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: boer_escu on October 11, 2018, 10:49:07 PM
Cautam prin arhiva mea de poze si am dat peste o imagine de acum 6 ani si 6 luni (din ciclul "imagini nepublicate"  :) ):

(https://i.imgur.com/KQiSgikh.jpg) (https://i.imgur.com/KQiSgik.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Pentru cei care nu cunosc zona, este A1 langa satul Mag Sacel, jud Sibiu, unde acum se afla singurul tunel de autostrada din Ro.

Asta doar ca sa ne aducem aminte cum era 'pe vremuri' cand nu prea aveam autostrazi (nu ca acum am avea prea multe)!

Multumiri celor care acum ne delecteaza cu imagini proaspete de pe santiere!!! :cheers:
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: mishu77 on October 11, 2018, 10:57:09 PM
Mag? Poate vrei sa zici Sibiel.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: adiarc on October 11, 2018, 10:59:36 PM
de fapt cel de langa e Sacel...de asta ii zice si tunelul Sacel  :p....in apropiere de Sacel e Mag si Sibiel
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: mishu77 on October 11, 2018, 11:02:19 PM
Asa e Sacel m-am incurcat :)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on December 29, 2018, 09:47:26 PM
Postez aici pentru ca e mai vizbil. Proiectul pasajului rutier subteran pe sub piata si gara Ploiesti Sud, proiect 1939

(https://1.bp.blogspot.com/-57srZa4zSR0/XCfNT56tu8I/AAAAAAABmJA/nuZxQu5ro84yfkCjXEHibJ9ze5nGKj3SQCLcBGAs/s640/1.jpg)
sursa foto: Revista Arhitectura. Trimestrial de arhitectura si urbanistica, Soc. Arhitectilor Romani, Bucuresti, 1939

In 1892, in Ploiesti incepe demolarea micutiei gari din perioada austro-ungara pentru a face loc unei bijuterii neoclasice, o impresionanta cladire cu etaj si mansarda inalta , ce domina prin masivitate si aspect zona de sud a orasului. Arhitectul responsabil pentru aceasta superba cladire este N. Mihaescu, iar inaugurarea are loc in 1894.

(https://1.bp.blogspot.com/-SXOPWAxGmtU/XCfJXLWLv-I/AAAAAAABmIk/TZaHO0onI0Qumko801fp2hvl35QBNv4ZQCLcBGAs/s1600/954_001.jpg)

(https://4.bp.blogspot.com/-Z8OUws51lmk/XCfJXYt62xI/AAAAAAABmIo/gm6HThyZBU8V6Gop6Pd9EgoVdUOGBtR3gCLcBGAs/s1600/783_001.jpg)

In 1944 cladirea este distrusa de bombardamente, gara fiind refacuta in comunism fara insa a se respecta arhitectura initiala.

(https://1.bp.blogspot.com/-uGDZlGm_B5Q/XCfJ8b0hzYI/AAAAAAABmI0/qthwAkFZQUAldMEnbgmEtJRRw1tK5ndjACLcBGAs/s1600/470_001.jpg)

Dar sa revenim in perioada interbelica. Mai exact in 1939 cand Ploiestiul era un important oras, in plina expansiune si cu o economie puternica datorata aurului negru.

Astfel, pentru a face fata traficului rutier ce se estima a creste considerabil in viitorul apropiat autoritatile locale iau decizia de a construi un impresionant pasaj rutier subteran care sa subtraverseze piata si cladirea Garii.

Pentru proiectul de arhitectura este ales Grigore Ionescu, absolvent al Academiei de Arhitectura din Bucuresti si bursier al Scolii Romane din Roma.

(https://4.bp.blogspot.com/-tKJpqOQzrTM/XCfNk-NrDOI/AAAAAAABmJI/77cCa_1UpFsA-x2OYAe8974F8jUGSLjHgCLcBGAs/s1600/2.jpg)
sursa foto: Revista Arhitectura. Trimestrial de arhitectura si urbanistica, Soc. Arhitectilor Romani, Bucuresti, 1939

Acesta proiecteaza un pasaj cu o banda pe sens si trotuare si cu o spectaculoasa arhitectura art deco. In plus pe lateral pasajul urma sa fie marginit de o generoasa promenada exclusiv pietonala.

(https://1.bp.blogspot.com/-sLFcQJWqyIg/XCfNxh7JmUI/AAAAAAABmJM/UJ-kzi-tsjgTBIFPVpOchMvn8FPeyA2XQCLcBGAs/s1600/4.jpg)
sursa foto: Revista Arhitectura. Trimestrial de arhitectura si urbanistica, Soc. Arhitectilor Romani, Bucuresti, 1939

Pe latura dinspre gara pasajul urma sa aiba doua obeliscuri monumentale cu basorelifeuri laterale. Obeliscurile aveau sa margineasca o eleganta fantana arteziana.

Din pacate incepe cel de al doilea razboi mondial, iar proiectul nu mai este realizat niciodata.

(https://2.bp.blogspot.com/-PVrQ5ENSWx4/XCfN7HBlTQI/AAAAAAABmJU/6lSKbqrv_iAJrATcptdkYiOTSx3OvgUSACLcBGAs/s1600/3.jpg)
sursa foto: Revista Arhitectura. Trimestrial de arhitectura si urbanistica, Soc. Arhitectilor Romani, Bucuresti, 1939
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Cristi N on December 29, 2018, 10:15:01 PM
Un articol cu aceiasi tema a fost publicat pe republicaploiesti.net: link (http://republicaploiesti.net/2011/03/tunelul-subteran-de-la-gara.html)

Pentru mine ramane o enigma cum un oras cu atat de multa industrie se zbate in niste proiecte minuscule. Pana la urma Ploiesti-ul este orasul aurului negru, ar trebui sa fie un etalon de modernitate.
Se chinuie acum sa faca o strapungere intre Gara de Sud si Gara de Vest care din faza de proiect nu e la un standard de bun simt: 2 benzi de circulatie pe sens+ linie de tramvai. Se vede de la o posta ca traseul respectiv se suprapune perfect unui viitor inel interior in continuarea sos. Vestului si apoi sos. Nordului.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on December 29, 2018, 10:20:37 PM
Mai exista podul de piatra? Poate fi folosit?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Cristi N on December 29, 2018, 10:27:24 PM
Nu, podul de piatra a fost demolat in perioada in care a fost dat in folosinta noul pod peste pachetul de linii CF, anii '60. Pana acum o luna mai exista un pod din grinzi metalice nituite(podul de lemn), probabil construit tot prin pe la inceputul sec. XX. Podul respectiv mai era deschis doar circulatiei pietonale de mai multi ani, fiind in pericol de prabusire.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 05, 2019, 12:12:49 PM
Are cineva idee unde ar putea fi/unde a fost podul asta? Pe langa scrisul ilizibil de pe pzoa singura informatie e ca ar fi undeva in Ardeal.

(https://i.imgur.com/mUfQGLT.jpg)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: pasadia on January 06, 2019, 03:12:11 PM
Imi aduce aminte de podul Decebal (sau Traian, nu stiu sigur care e denumirea corecta) din Arad (https://www.google.ro/maps/@46.1593407,21.3217373,3a,37.2y,17.03h,94.26t/data=!3m6!1e1!3m4!1sqRUDocDNq7NLviJFEPa_rg!2e0!7i13312!8i6656!5m2!1e4!1e1?hl=ro). Nu e exact la fel ca in imaginea Street View, dar parca-parca seamana.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 07, 2019, 12:03:55 AM
Nu e acelasi. Podul Traian a fost facut in 1910-1913. Asta din poza de sus are elemente art deco tipice mijlocului spre sfarsitul anilor '20.

Am mai gasit doua poze cu niste poduri in constructie, undeva in Romania.

(https://i.imgur.com/NpP7Zj5.jpg)

(https://i.imgur.com/BjgQ3dC.jpg)

Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Earthchild on January 07, 2019, 09:20:04 PM


Quote from: prd.marius on October 04, 2018, 10:44:44 PM
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/02/04/documentar-in-imagini-50-de-ani-de-la-inceperea-constructiei-autostrazii-bucuresti-pitesti-prima-autostrada-din-romania-08-30-28

Interesant, s-au construit doar un sens în 1967-1970 și apoi celălalt în 1970-1972.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 13, 2019, 09:02:35 AM
1936 Dambovita bagata in subteran pentru a se face sosele deasupra  :o

(https://i.imgur.com/nyedb1O.png)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on January 13, 2019, 12:01:44 PM
^ Fantastică fotografie, mulțumesc! Ai cumva acces și la articolul care o însoțește?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 13, 2019, 12:09:39 PM
Sunt mai multe articole si fotografii, mai dureaza ceva (2-3 zile) pana reusesc sa le adun pe toate si le voi posta aici in detaliu
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 19, 2019, 03:35:24 PM
^^ a durat ceva mai mult de 3 zile pentru ca am avut mult de cautat.
----------------------
La mijlocul anilor '30 in Bucuresti incepe unul dintre cele mai ambitioase proiecte de infrastructura urbana din Romania acelor vremuri. Este vorba de realizarea unei autostrazi urbane care sa traverseze capitala de la un capat la altul peste raul Dambovita care urma sa fie bagat in subteran.

(https://1.bp.blogspot.com/-_sT0Kjnzc5A/XEMijGAtazI/AAAAAAABmys/G_x57G30Ag8d66m3P3fjAH-NElNyUxk1gCLcBGAs/s640/capture-20190119-151319.png)

O prima etapa a cestor ample lucrari se realizeaza intre podurile Halelor si Rahova, plus cate 20 de metri dupa aceste poduri. Latimea proiectata a fost de 32 de metri, cu 3 deschideri externe de minim 9 metri pentru a permite pe viitor realizarea unei linii de metrou in subteran. Conform caietului de sarcini din acea vreme structura peste Dambovita trebuia sa reziste la o sarcina echivalenta cu: un compresor de 23 de tone, coloana de camioane pe fiecare deschidere, patru linii de tramvai si o incarcare totala cu oameni socoting 500kg/mp.

La licitatia restransa din data de 13 octombrie 1934 au fost chemate 6 companii dupa cum urmeaza: Societatea VIA, Antrepriza Pragher, Antrepriza Tiberiu Eremia, Societatea Edilitatea, Antrepriza inginer G. Ignat si Antrepriza A. Ioanovici. Interesant este ca Antrepriza Pragher a venit cu nu mai putin de 3 variante de proiect, insa in final contractul este atribuit Societatii VIA.

(https://1.bp.blogspot.com/-duc0Sg82BOA/XEMg9dONl9I/AAAAAAABmx0/1QXMStHHGuo7DqKkTVwXebH2OEolii3YwCLcBGAs/s640/capture-20190119-150613.png)

Dupa definitivarea caietului de sarcini si a proiectului, diriginte al lucrarilor este numit Inginerul Aurel Beles.

Conform contractului tronsonul Podul Justitiei - Podul Halelor plus cate 20 de metri dupa poduri , in lungime totala de 246 de metri trebuia finalizat in data de 10 iulie 1935, iar restul de lucrari pana la 610 metri trebuiau finalizate pana la data de 1 noiembrie 1935, cand avea sa se faca receptia provizorie. Receptia definitiva urmand a avea loc la 1 noiembrie 1936, in timpul celor 12 luni Societatea VIA fiind obligata sa remedieze eventuale probleme ale lucrarii.

Conform proiectului final deschiderile sunt de 9.60m, 12 m, 9.60m, distanta intre grinzi fiind de 4m. Grosimea placii peste rau variaza de la 17 cm in mijloc pana la 22 cm pe nervurile secundare.

(https://3.bp.blogspot.com/-wMuS3bByEpA/XEMgHlC33BI/AAAAAAABmxg/nTw_2JOkhyIBPslhFIq6aw6_-ff31wd3QCLcBGAs/s640/capture-20190119-150248.png)

(https://3.bp.blogspot.com/-YzkYgngPXEQ/XEMgYZYDKbI/AAAAAAABmxo/zUKhhQSz15k3j4HZF0A0frsjY5KrIcHBACLcBGAs/s640/capture-20190119-150405.png)

(https://1.bp.blogspot.com/-Xymj1heL0S4/XEMgsBM7AGI/AAAAAAABmxw/4qWlYyLuO1ogceAwDT4pS7E8jIbuxiD4QCLcBGAs/s640/capture-20190119-150517.png)

(https://4.bp.blogspot.com/-9zU0tCr68qM/XEMhStSKsiI/AAAAAAABmyA/ebmyWp5gPPYJ2eDEmf8d5X5GhpozS9f0ACLcBGAs/s640/capture-20190119-150737.png)

(https://1.bp.blogspot.com/-sLCSOhv7kD4/XEMhjTXkJGI/AAAAAAABmyI/AVHqNPAfleENHJsYMKYA7vZLrle69o9QgCLcBGAs/s640/capture-20190119-150845.png)

(https://2.bp.blogspot.com/-ijzlFJ1-iZM/XEMhrKhdY4I/AAAAAAABmyM/T3Uhry7ASXQQAKdMKu3JIYc7XhBsI0H5QCLcBGAs/s640/capture-20190119-150944.png)

(https://2.bp.blogspot.com/-qvg77dVEPpY/XEMh94RKBvI/AAAAAAABmyY/qEoWAakW_IAEi_bhP2CMNa4osBWHM7XsACLcBGAs/s640/capture-20190119-151049.png)

(https://3.bp.blogspot.com/-9B5g9KRcIZs/XEMiLFuBf5I/AAAAAAABmyc/jb7BZgJu4k0LcQ8pWweV1zE9pEuK6NHuACLcBGAs/s640/capture-20190119-151147.png)

(https://3.bp.blogspot.com/-ph0GWBo9V-o/XEMiV1CMbQI/AAAAAAABmyk/zvektIHXTsYQiqylpHmSAk4k99-wH6rTwCLcBGAs/s640/capture-20190119-151224.png)

La 10 iulie 1935 prima etapa este finalizata conform contractului, iar pana in data de 14 august se efectureaza teste de rezistenta dupa care se face receptia temporara a lucrarilor. Multumite de rezultat, autoritatile bucurestene aproba continuarea proiectului pana la podurile Senatului si Serban Voda. Lucrarile sunt receptionate in luna aprilie 1936.

(https://4.bp.blogspot.com/-lVO_U3yD3WQ/XEMjvm3lvXI/AAAAAAABmy4/Id5cy6zW69Qn57i-Hw-NWGf4OU6ihijUwCLcBGAs/s640/capture-20190119-151821.png)

(https://1.bp.blogspot.com/-xp0iQUAPFzg/XEMkLhue8nI/AAAAAAABmzA/9xa8_OdXX2sDILdVMNj0SJ6_ACg6ORiwACLcBGAs/s640/capture-20190119-152022.png)

In noiembrie 1935, odata cu finalizarea acestei prime etape din autostrada urbana a Bucurestiului, la intrarea pe aceasta se inaugureaza un elegant ceas monumental realizat in stil art deco.

(https://2.bp.blogspot.com/-1z6i-bobU9E/XEMllboO8HI/AAAAAAABmzI/g_GKA2hDk3suaAA4-CvF32mCHVEJ1Z7mwCLcBGAs/s640/capture-20190119-152242.png)

~THE END~
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on January 19, 2019, 05:28:38 PM
^ Fantastic, habar nu aveam. Mulțumesc mult!
Deci în anii '30 se dorea canalizarea subterană a Dâmboviței, realizarea unei autostrăzi urbane și a unei linii de metrou, totul cu proiectanți, constructori și finanțare românească. Încerc să-mi imaginez toate astea în ziua de azi, cu bugetul și cu posibilitățile tehnice de acum, dar când nenumărate proiecte minore și de importanță periferică sunt începute de ani buni în București și nu se vede nici un orizont de terminare a lor.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: frunzaverde on January 19, 2019, 08:56:17 PM
Quote from: nenea_hartia on January 19, 2019, 05:28:38 PM
Deci în anii '30 se dorea canalizarea subterană a Dâmboviței, realizarea unei autostrăzi urbane și a unei linii de metrou, totul cu proiectanți, constructori și finanțare românească.

Exact ca si acum, si ca in cam toata istoria Romaniei, hartia suporta multe creioane/carioci. Realitatea era mai trista si mai sumbra - proiectul s-a impotmolit imediat dupa ce acesti 850 metri de planseu intre Calea Victoriei si Pod Serban Voda au fost pusi in folosinta in 1936. Nu a mai existat nici o alta faza 2, nici de planseu, nici de nimic altceva; primaria (si guvernul) apucandu-se de cu totul alte proiecte (sistematizarea Pietei Palatului Regal si constructia noului palat, refacerea Pietei Victoriei etc.), abandonand practic proiectul asta. De metrou nici macar nu se pusese serios problema - erau "idei" si "proiecte" dar nimic mai mult decat ceea ce azi numim "carioci".

Si ce a rezultat din proiect a fost departe de o "autostrada urbana". A fost un simplu bulevard lat - pe o lungime de cateva sute de metri, de la ceea ce azi numim Piata Natiunilor Unite la Piata Unirii, cu intersectii la nivel. Plus resistematizarea pietei Unirii. Atat si nimic mai mult. Arata asa:

(https://i.imgur.com/sCEhlFx.jpg)

Realitatea este ca nici in perioada respectiva (ca in practic nici o perioada a istoriei Romaniei), proiectele publice mari nu mergeau. Foarte multe proiecte ambitioase erau pur si simplu abandonate (linia feroviara Brasov - Buzau, de exemplu) dupa prima faza, fiind lasate intr-o stare de utilitate minima. Altele s-au tarat decenii la randul - de exemplu calea ferata Bumbesti - Livezeni inceputa in 1924 si terminata in 1949 (si cat s-au laudat comunistii cu ea, cand era vreo 85% gata cand au venit pe tancuri din Rusia...). Altele au inceput ambitios dar s-au finalizat cu mari intarzieri, si pana la urma la un standard incredibil de modest - asfaltarea DN1, de exemplu - care la inceput trebuia sa fie retrasata cu geometrie moderna, dar care a rezultat pana la final intr-o fundatie slabuta si asfalt. De altele (o retea energetica nationala) se vorbea de la inceputul anilor '20, cu lucrari incipiente si foarte timide.

Intre timp, Ungaria isi electrifica caile ferate (si deja, in 1935 avea Budapesta - Viena la tractiune electrica) si avea metrou in uz (inca din 1896), Cehoslovacia incepea un program ambitios de autostrazi, avea trenuri suburbane electrice si electrifica Praga - Bratislava...
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 21, 2019, 05:14:47 PM
^^Nu a zis nimeni ca era perfect, din contra au fost si atunci foarte multe probleme, dar daca comparam 1920-1940 cu 1990-2010 si chair pana in 2020 nu putem sa nu observam ca in prezent stam mult, mult mai prost.

---------------------
1936. Autostrada Londra - Bucuresti - Istanbul. Cum se prezenta traseul din Romania

In anii '30 se pun bazele unei autostrazi transcontinentale ce urma sa lege Londra de Istanbul via Bucuresti. In tara noastra traseul era Oradea - Cluj-Napoca - Alba-Iulia - Sibiu - Brasov - Sinaia - Ploiesti - Bucuresti - Giurgiu, avand o lungime de 650 de kilometri.

Din presa vremii aflam ca in iarna lui 1936, pe tronsonul din Romania, soseaua era aproape gata, spre deosebire de tronsonul maghiar unde inca nu se turnase asfaltul. Redam fragmente din analiza situatiei de pe santierul autostrazii:

"De la Szolnoc la Arland soseaua ajunge la Bors, statia de frontiera romaneasca. Prin Ungaria soseaua nu a fost inca asfaltata, nu e inca o autostrada.
La Episcopia Bihorului unde se face revizia bagajelor, soseaua e asfaltata ca in palma. Cei 7 kilometri care despart Episcopia Bihorului de  Oradea Mare sunt un drum minunat de-a lungul CrisuluiRepede care insoteste soseaua internationala pana in capitala Crisanei.
[...] De la Oradea la Tileagd, soseaua asfaltata isi continua drumul prin aceeasi vale a Crisului Repede, pe care a urmat-o de la frontiera. De la Tileagd la Alesd, soseaua nu e gata inca, dar va fi peste cel putin un an de zile. E o distanta de numai 20 de kilometri, care se va implini foarte lesne.
De la Alesd, de unde incepe din nou autostrada, ea strabate vaile muntilor Apuseni, prin locuri de o frumusete salbatica, cum au prea putine tari din Europa. Soseaua strabate Borodul, Ciucea, Huedinul, Gilaul, trece prin Cluj si urca dealul Feleacului.
[...]De la Feleac la Turda, soseaua nu e gata. De la Turda la Diciosanmartin (astazi Tarnaveni  -n.n.) , autostrada se lucreaza acum si automobilistul are ocazia aici sa vada pe o distanta de 15 kilometri cum se toarna o autostrada. Trece apoi prin Aiud si Teius, ca in apropiere de Alba Iulia sa inceapa din nou autostrada. Aici sunt cateva privlesiti minunate pana la Sibiu, unde pe o distanta de inca 20 de kilometri se lucreaza la autostrada. De aici, pe coastele muntilor, prin locuri pe care nici pana cea mai maiastra nu le poate descrie, autostrada trece prin Avrig, Voila, Fagaras, Sercaia, Vladeni si Codlea pana la Brasov.
De aici strabate renumita vale a Prahovei prin Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic, Campina, Ploiesti, Bucuresti. Din capitala, autostrada placa prin Jilava pana la Giurgiu, de unde trece Dunarea cu bacul la Rusciuk. De aici pana la Istanbul, nu e gata decat o foarte mica portiune din autostrada internationala.
De la Bucuresti o alta ramificatie a autostrazii, pleaca prin Popesti, Budesti si Oltenita, trece Dunarea la Turtucaia si isi continua dumul la Constanta.
[...]De la Ploiesti pana aproape de Urlati s-a facut asfaltarea unei noi autostrazi internationale de mai mic interes, prin Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Bacau, Roman, Harlau, Botosani, Dorohoi, Cernauti, trece spre Polonia prin Lwow si Varsovia, legand Romania de tarile baltice.[...]"

(https://1.bp.blogspot.com/-XNKLM2DA5Y0/XEXhnRqxzjI/AAAAAAABm24/-Q-spST6AX8JT6RqqshmvA7ZCpDFECYwQCLcBGAs/s1600/capture-20190121-170801.png)

(https://1.bp.blogspot.com/-5WdlLT0upKM/XEXhrK_MS3I/AAAAAAABm28/TT9HMB8DBQ4CuZlLg5SEUsHBCBjuDWX0wCLcBGAs/s1600/capture-20190121-170819.png)


Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: frunzaverde on January 21, 2019, 07:30:37 PM
Quote from: Harry on January 21, 2019, 05:14:47 PM
^^Nu a zis nimeni ca era perfect, din contra au fost si atunci foarte multe probleme, dar daca comparam 1920-1940 cu 1990-2010 si chair pana in 2020 nu putem sa nu observam ca in prezent stam mult, mult mai prost.

Ba tocmai, eu zic ca situatia de-atunci era la fel de dezastruoasa ca cea de-acum. Ba chiar mai rea. Aceleasi probleme cu politicieni incompetenti, lucrari minore, si deja depasite tehnologic descrise cu mega-pompa, butaforii de diverse feluri, lucrari incepute si niciodata duse la bun sfarsit, contractori straini care-si puneau mainile in cap de situatia din Romania, coruptie etc. etc..

Hai sa luam drumul de care zici:

Quote from: Harry on January 21, 2019, 05:14:47 PM
Din presa vremii aflam ca in iarna lui 1936, pe tronsonul din Romania, soseaua era aproape gata, spre deosebire de tronsonul maghiar unde inca nu se turnase asfaltul. Redam fragmente din analiza situatiei de pe santierul autostrazii:

In primul rand, nu a fost si nu este vorba de o autostrada, asta e clar. Iar jurnalistii de-atunci, ca si cei de-acum, ori din incompetenta, ori din exagerare voita, foloseau termenul complet gresit si impropriu. Termenul de autostrada avea aproximativ acelasi sens cu cel de-acum - drum construit de la zero special pentru automobile, cu separare de restul de trafic si (eventual) cu sensuri separate. Existau deja peste 1000 km de autostrazi in uz in Italia, Germania, Olanda, SUA. Urma sa se inaugureze primul tronson in Belgia in 1938, in Franta se semna primul contract (pus in functiune de-abia in 1946, din cauza razboiului), in Suedia se semna primul contract (care pana la urma a ajuns un hibrid), in Cehia si Polonia se faceau master-planuri etc. etc.

In schimb, in Romania se facea... asfaltarea unui drum de carute. Pentru ca, "autostrada" de care vorbesc autorii este exact DN1 de azi. Si jurnalistii scriau de o astfel de lucrare, modesta chiar si pentru epoca respectiva, in termeni ultra-elogiosi, in acelasi fel in care scriu jurnalistii azi de reconstructiile pe CIV ca "cale ferata de mare viteza".

Da, initial a pornit extrem de impozant proiectul - cu o sosea cu trei benzi pe sens, ronduri impunatoare la iesirea din Bucuresti, cu linia ferata Bucuresti - Constanta traversand pe pod, si cu pod de beton peste noul parc-expozitie (Herastrau). Doar ca ambitiile au scazut masiv dupa acei primi cativa kilometri, pana la nivelul la care tot ce s-a facut a fost o fundatie (destul de slaba) peste drumuri vechi, de care, fara nici o corectura de traseu, fara nimic altceva. A se vedea cum serpuia DN1 prin Miercurea Sibiului sau Sebes (sau varianta veche a drumului prin Campina).

Mai mult, proiectul s-a chinuit mai bine de 10 ani. Pentru primele segmente ale DN1 contractele s-au sfarsit in 1930. Aici aveti o harta cu lucrarile contractate deja in primavara anului 1931 (traducerea legendei figurii este "Harta indicand reteaua rutiera romana. Liniile groase trasate neintreupt indica drumurile permanente (asfaltate) contractate, iar cele punctate indica drumurile contractate semi-permanente (macadamizate)"):

(https://i.imgur.com/fwvUtN6.jpg)

Harta e din Teknisk Tidskrift 60(5) pp.57-61, Stockholm, fiind o comunicare a unuia din sefii de proiect ai Svenska vägaktiebolaget (unul din antreprenorii principali la DN1 si 2, alaturi de STRABAG) despre lucrarile din Romania: http://runeberg.org/tektid/1931v/0059.html

Apoi, drumul n-a fost gata pana la razboi, cu toata prognoza optimista a autorilor articolului. Uitati aici o harta din vara anului 1938 cu gaurile:
(https://i.imgur.com/TkoFdiZ.jpg)

Scandalurile au fost uriase, de la calitatea (proasta) a lucrarilor pana la costurile (uriase) ale proiectului si metodele de finantare ale acestuia. Au existat inclusiv scandaluri de coruptie, in care, printre altele, legatia suedeza la Bucuresti a fost implicata.

Si proiectul asta a fost singurul proiect mare de asfaltare/modernizare de drumuri din Romania interbelica. Practic la razboi erau asfaltate exclusiv drumurile astea de care zice articolul, si nici astea complet, adica DN1 + DN1B (Ploiesti - Buzau).

Si zici de Ungaria - da, e adevarat ca legatura Bors - Debrecen era neasfaltata, dar asta pentru ca Ungaria si Romania se priveau ca inamici in perioada; si prioritatea Ungariei era sa asfalteze in toate celelalte directiile. De fapt, in 1936, Ungaria avea o retea de drumuri nationale complet asfaltata. Toate drumurile cu negru sunt asfaltate:

(https://i.imgur.com/scMUtBt.jpg)

(Harta interactiva aici: poti vedea inclusiv centuri rutiere construite: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/33879/view/?pg=0&bbox=3499%2C-7578%2C10026%2C-4176)

Seamana al naibii de mult situatia din 1936 cu cea de-acum, nu? Doar ca azi, in loc sa cuantificam kilometri de asfalt, cuantificam kilometri de autostrada. Si harta ungureasca arata surprinzator de similar cu cea de azi a autostrazilor, cea romaneasca la fel.

De altfel, inapoierea societatii romanesti fata de societatile vestice (sau chiar vecine) era mult mai mare. Analfabetismul era la cote neauzite altundeva in Europa (la recensamantul din 1930, doar putin peste jumatate din populatie putea citi, majoritatea localitatilor in regatul vechi avand populatii majoritare analfabete). Mortalitatea infantila (aratand lipsa de igiena, malnutritia lipsa de acces in spitale si conditiile sociale foarte proaste) era la cote imense, fiind de departe cea mai mare din Europa (17.5% fata de 15% in Bulgaria, pe atunci mult mai saraca ca Romania, 13.8% in Ungaria, 7.9% in Franta, 5.9% in SUA si 4.7% in Suedia). Statul a fost practic constant in degringolada, cu 22 de cabinete in 18 ani. Statul era atat de slab si incompetent, incat nu a fost in stare, in toata existenta lui sa unifice legislatia in toata Romania - codul civil n-a fost niciodata unificat, iar codul penal a fost unificat de-abia in 1936 - in 1935, daca comiteai o crima la Predeal si alta la Brasov, erai pedepsit dupa doua sisteme legale complet diferite. Contrar povestilor, economia a fost practic constant in criza, economia Romaniei interbelice fiind, per total (1920-1938) printre cele mai proaste performere la nivel global - singura perioada de crestere rezonabila fiind 1936-1938. Si astea nu pe date comuniste, ci exclusiv pe date publicate de Regatul Romaniei... Nu e de mirare ca democratia romaneasca s-a prabusit sub propria greutate, rezultand in 3 regimuri totalitare succesive inaintea celui comunist!
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Earthchild on January 22, 2019, 10:28:54 AM
^^big like pentru prezentare.
Intr-adevar, este frapanta similitudinea situatiei drumurilor asfaltate in perioada interbelica cu cea a retelei de autostrazi din zilele noastre... Dam vina pe rusi pentru subdezvoltare, ne-au cerut despagubiri de razboi si ne-au devalizat economia cu sovromurile. Daca ar fi castigat altii razboiul cine stie, am fi dat vina pe nemti; vinovatul de serviciu nu locuieste niciodata aici. Probabil nici planul Marshall nu ar fi avut succes in Romania, cam ca utilizarea fondurilor UE de acum.
Stat slab si administratie incompetenta atunci, stat slab si administratie incompetenta si acum.
In plus, azi mai avem si "statul paralel".
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: cristi5 on January 22, 2019, 09:33:45 PM
Asemanari cu interbelicul or fi destule, dar consecintele sunt mult mai serioase decat atunci, pentru ca acum incompetenta statului duce la depopulare, care nu cred ca are precedent in istorie.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on January 23, 2019, 06:12:25 PM
Intr-o zi, sa am ceva timp liber am sa iau si sa pun in paralel atunci/acum de la drumuri la spitale si de la scoli la turism sa vezi ca in perioada 1920-1940 era mult mai bine decat acum. In alta ordine de idei care e faza cu podul de sticla??  ??? :o

"In 1938 Romania cunostea o inedita premiera. Pe soseaua Parlitei - Sarulesti, la 58 de kilometri de Bucuresti, in judetul Calarasi , peste un curs de apa, vechiul pod din lemn era inlocuit de unul din sticla imbracata in tabla ondulata. Aceasta investitie apartine unei companii americane care realizase astfel de poduri pe traseul autostrazii Pittsburg - Washington."

(https://3.bp.blogspot.com/-igry9UICAc8/XEiSFZJTqeI/AAAAAAABm9c/ckykMq2nbmkZf0QrRqi2Rfq5mPzDc578gCLcBGAs/s1600/capture-20190123-180517.png)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: frunzaverde on January 24, 2019, 12:03:21 PM
Quote from: Harry on January 23, 2019, 06:12:25 PM.
In alta ordine de idei care e faza cu podul de sticla??

Cred ca e vorba de un material compozit - deci nu de "sticla" ci foarte probabil de un predecesor al ceea ce numim azi "fibra de sticla". Existau diverse produse pe piata in perioada, inclusiv materiale de constructii, mai ales in SUA, confirmand textul.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 23, 2019, 10:55:25 PM
Poze făcute de fotograful german Willy Pragher pe DN1, în apropierea Bucureștiului, pe 19 mai 1971.
Dacă cineva curios mai găsește în această arhivă (https://www.archivportal-d.de/objekte?facetValues%5B%5D=context%3DNQRL5C7D6ISUBDQXFSJDB4XNS6PCPOUD&rows=20&sort=random_3040598538775018339) cu mii de fotografii din România și alte poze interesante cu drumuri, l-aș ruga să le posteze. Mulțumesc anticipat și îi mulțumesc și lui @Harry pentru sursă.


(https://i.imgur.com/RFi8a3C.jpg)


(https://i.imgur.com/20JZipk.jpg)


(https://i.imgur.com/FLGeyyF.jpg)


(https://i.imgur.com/ZxDnFzJ.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 23, 2019, 10:58:43 PM
O să mai pun tot eu câteva, de data asta cu fostul drum dintre Orșova și Moldova Nouă, astăzi înlocuit de DN57. Deși toate sunt denumite ,,Moldova Veche [Altmoldowa, Banat]", în realitate pozele sunt făcute în mai multe locuri între Dubova și Coronini. Pentru o mai clară prezentare am decupat link-urile pe care le inserează automat site-ul, dar sursa imaginilor este aici (https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=60580&sprungId=1307512&letztesLimit=suchen). Pentru cei interesați există și nenumărate fotografii ale zonei făcute de pe vapor (https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/suche/ergebnis1.php).

Drumul era foarte spectaculos, deși aparent prost întreținut. Voi începe cu o poză a cetății Trikule, aici (https://zigzagprinromania.com/blog/cetatea-trikule-svinita/) se vede cât s-a înălțat Dunărea după construcția barajului de la Porțile de Fier.

(https://i.imgur.com/JwQJKvD.jpg)

Șoseaua văzută de pe vapor:

(https://i.imgur.com/wEJSpBZ.jpg)

(https://i.imgur.com/JinzvdQ.jpg)

(https://i.imgur.com/4GDgt7T.jpg)

(https://i.imgur.com/mVHT47p.jpg)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 23, 2019, 10:59:37 PM
(https://i.imgur.com/K1j5Fta.jpg)

(https://i.imgur.com/wvHcM6u.jpg)

(https://i.imgur.com/hbWPLX5.jpg)

(https://i.imgur.com/xsycrk1.jpg)

(https://i.imgur.com/92UOBHT.jpg)

(https://i.imgur.com/7TmLMNC.jpg)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 23, 2019, 11:00:45 PM
(https://i.imgur.com/Mg9DnsW.jpg)

(https://i.imgur.com/Sav0zCq.jpg)

(https://i.imgur.com/DRnLbHo.jpg)

(https://i.imgur.com/zo1NuSP.jpg)

(https://i.imgur.com/hKEIbUI.jpg)

(https://i.imgur.com/4G2AiOg.jpg)

Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 23, 2019, 11:01:19 PM
Șoseaua în zona Porților de Fier (actual DN6):

(https://i.imgur.com/RYc2P0E.jpg)

(https://i.imgur.com/yyAevh5.jpg)

(https://i.imgur.com/cxvV44G.jpg)

Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on June 24, 2019, 03:53:57 AM
^^tri-kule = trei cule = trei turnuri. Cuvantul cula in limba romana a intrat pe filiera turca, unde inseman turn. Eu sunt curios ce scria pe placa pusa pe stanga aia.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: kitsune on June 25, 2019, 07:46:53 PM
(https://adevarul.ro/assets//adevarul.ro/MRImage/2018/05/28/5b0bc24bdf52022f757e5478/orig.jpg)

Nu e asta?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 25, 2019, 09:36:23 PM
^ Aceea trebuie să fie, mulțumesc (o altă fotografie cu inscripția e aici (http://mandarchiv.hu/cikk/6289/A_Vaskapucsatorna_amely_meg_a_romaiakon_is_kifogott)). În ziua de azi mai există doar asta (https://www.google.com/maps/@44.6550546,21.7252233,3a,75y,7.22h,107.43t/data=!3m6!1e1!3m4!1snTk4MZOtqwfaPMHKrG62vg!2e0!7i13312!8i6656), am trecut de zeci de ori pe lângă ea și am fotografiat-o, dar pozele mele (https://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1043405) s-au dus pe copcă de pe o zi pe alta când imageshack și-a șters fără nici un avertisment toată baza de date.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Harry on June 26, 2019, 04:55:58 AM
foloseste google drive. link-urile sunt statice si in plus ai undeva la 15 gb gratuit si apoi cand depasesti poti plati pt extra space
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 26, 2019, 10:11:14 PM
@Harry: mulțumesc, dar din păcate acum e târziu, am pierdut sute de poze, din care zeci de la construcția centurii Sibiului, a autostrăzii Timișoara-Arad, etc, multe din ele aș spune că unicat. :(

====

Voi continua să mai pun ce găsesc interesant prin arhiva recomandată de @Harry până când mă va opri cineva. :lol:

DN1 aproape de intrarea în Câmpina, cam pe aici (https://www.google.com/maps/@45.1012354,25.758244,3a,75y,314.18h,94.34t/data=!3m6!1e1!3m4!1sSB3yGdYNyNCus78iyl4Ngg!2e0!7i13312!8i6656), în decembrie 1939 (sursă (https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=60580&sprungId=1611815&syssuche=campina&logik=or&letztesLimit=suchen)):

(https://i.imgur.com/CLX7tQQ.jpg)

(https://i.imgur.com/3CwCkaQ.jpg)

E15 la Mihail Kogălniceanu pe 18 mai 1971 (sursă (https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/bild_zoom/zoom.php?bestand=60580&id=1309921&screenbreite=1920&screenhoehe=1040)):

(https://i.imgur.com/FFcXUWD.jpg)


Actualul DJ391 la Negrești, jud. Constanța, presupun că aici (https://www.google.com/maps/@43.9953313,28.1277238,3a,75y,269.36h,101.51t/data=!3m6!1e1!3m4!1sIXjGCkYLVNYNXXr9ct8nyw!2e0!7i13312!8i6656), în septembrie 1971:

(https://i.imgur.com/rV5YaPu.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on June 26, 2019, 10:18:52 PM
Cheile Bicazului pe 21 septembrie 1971 (sursă (https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=60580&sprungId=1612417&syssuche=bicazului+cheile&logik=or&letztesLimit=suchen)):

(https://i.imgur.com/rz47jDo.jpg) (https://i.imgur.com/PKNE3xR.jpg)

(https://i.imgur.com/3oU2MbA.jpg) (https://i.imgur.com/sxCUG4q.jpg)

(https://i.imgur.com/StYgN2J.jpg)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: reed on January 19, 2021, 06:58:50 PM
(https://i.imgur.com/pRxPz1Eh.jpg) (https://i.imgur.com/pRxPz1E.jpg)


An 1995-1998
Sursa www.flickr.com
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Vlad94 on September 11, 2021, 06:52:06 PM
Există vreo înregistrare/știre cu inaugurările autostrăzii A2 din anul 2004? Primele 3 tronsoane au fost inaugurate la aceeași dată sau separat?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Cristi N on November 08, 2021, 11:16:01 PM
Bogdan Suditu (https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1477004979340497&id=100010930272490)

...18 oct. 1881 - inaugurarea căii ferate Buzău - Mărășești...., inclusiv podul peste râul Buzău de la Vadu Pașii, cantonul c.f. de jos de la vad și halta din câmp.... Satul Vadu Pașii fusese înființat (trasat plan si 100 însurăței împroprietăriți) cu câteva luni mai devreme - 6 martie 1881.
Salutări ceferiștilor din VP! Adam Victor @Bucur Aurel Stefan Toader Gheorghe Remus @Tudor Mihai

Quote from: Direcția Patrimoniu Digital - cIMeC
(https://i.imgur.com/HnerYaY.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Acum 140 de ani, la 18 octombrie 1881, se inaugura oficial linia de cale ferată Buzău – Mărășești, prima linie construită și proiectată de ingineri români, sub administrația directă a statului român, respectiv a Direcției Generale a Căilor Ferate Române (înființată în 1880). Această linie scurta semnificativ relația directă dintre Muntenia și Moldova, realizată până atunci prin varianta ocolitoare care asigura accesul la cele mai importante porturi de la Dunăre ale României, Brăila și Galați, construită ca parte a concesiunii Strussberg.

Construirea liniei Buzău – Mărășești se realiza în contextul în care statul român își asuma controlul asupra sistemului feroviar, pe de o parte prin preluarea tuturor liniilor aflate sub concesiuni străine, pe de altă parte prin construirea de noi linii prin forțe proprii. Succesul construirii liniei Buzău – Mărășești a reprezentat o confirmare a potențialului tânărului stat român. Ea a stârnit la vremea respectivă un entuziasm general, rezumat și în discursul Regelui Carol I: ,,Sunt 12 ani de când întâiul car de foc străbătu câmpiile frumoase și holdele bogate ale României; nu se prevedea că în un timp așa de scurt vom lucra și exploata singuri, prin propriile noastre mijloace, drumurile de fer, că vom fi pe deplini stăpâni a acestei mari artere a civilizațiunii, care a dat un avânt neașteptat vieții noastre comerciale. Iată succese strălucite, progrese însemnate, dobândite prin noi înșine."

Chiar la festivitatea ținută cu ocazia inaugurării liniei, la Focșani, în seara de 18 octombrie, inginerii prezenți au hotărât pe loc să înființeze o societate ,,de ingineri și arhitecți, indigeni sau străini, în scopul de a se menține în curentul dezvoltării științei, comerțului și industriei în celelalte țări și a căuta a le pune în raport cu trebuințele și necesitățile țării, prin o discuție întinsă în sânul societății".

Societatea, care și-a început activitatea efectiv de la 6 decembrie 1881, odată cu prima adunare generală ținută în fosta sală de clasa I a Gării de Nord din București, s-a numit Societatea Politecnică Română și a rămas activă până la instaurarea puterii comuniste. Primul ei președinte a fost inginerul Dimitrie Frunză, directorul responsabil de construcția liniei Buzău – Mărășești.

📖 Din 1885, Societatea Politecnică Română a început publicarea unui Buletin, care, deși cu mai multe întreruperi în prima perioadă, a apărut în tot timpul cât societatea rămâne activă, respectiv cca 60 de ani. Toate volumele care s-au păstrat până în zilele noastre din această publicație, puse la dispoziție de Asociația Generală a Inginerilor din România, pot fi răsfoite astăzi în Biblioteca Digitală, unde se află în curs de catalogare la nivel de articol: https://biblioteca-digitala.ro/... (https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2164-buletinul-societatii-politecnice)

📖 Un istoric al Societății Politecnice Române, precum și o trecere în revistă a ingineriei românești până la acea dată puteți citi în numărul din 1927, realizat de inginerul Ion Ionescu: https://biblioteca-digitala.ro/... (https://biblioteca-digitala.ro/?volum=8496-buletinul-societatii-politecnice--1927)

📖 Despre construcția căii ferate Buzău – Mărășești și istoria ei puteți afla mai multe citind și articolul lui Ionuț Iliescu din Cronica Vrancei, publicație editată de Muzeul Vrancei din Focșani: https://biblioteca-digitala.ro/... (https://biblioteca-digitala.ro/?articol=12715-calea-ferata-buzau-marasesti-adjud-1881-1948--cronica-vrancei-muzeul-vrancei-din-focsani--x-2011)

🖼️ Podurile liniei Buzău – Mărășești au fost construite inițial din lemn. Cca 15 ani mai târziu, ele au fost reconstruite și înlocuite cu poduri metalice. Multe fiind distruse în timpul Primului Război Mondial, au fost refăcute în diverse etape de-a lungul perioadei interbelice. În imagine sunt cele două poduri de peste Buzău, cel vechi, metalic, construit sub conducerea lui Anghel Saligny în 1886, și cel mai nou, din beton armat, așa cum sunt prezentate într-un articol scris de Ion Ionescu în Buletinul Societății Politecnice din 1931.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on November 09, 2021, 01:53:26 AM
Poza cu locomotivele nu cred că este din 1881. La inaugurarea din 1881 bănuiesc că era doar podul cu grinzi metalice din spate, podul cu arcade cred că e de la dublarea liniei (în perioada interbelica?).
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: Cristi N on November 09, 2021, 09:05:21 AM
Da, podul de beton a fost construit undeva inainte de 1931 atunci cand e mentionat in Buletinul Societății Politecnice.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on November 15, 2021, 08:48:54 PM
"Charta Telegrafo-Poștală". 1865. Pe timpul lui Cuza. Pe hartă apare "România", deși numele oficial al statului era încă "Principatele Unite Române" (până în 1866).
Cele 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost cedate Rusiei în 1878, după Războiul de Independență.

Apar drumurile poștei și liniile de telegraf. Plus locurile unde se schimbau caii ("releu de cai").

Încă nu aveam căi ferate. Linia București-Giurgiu a fost pusă în funcțiune abia în 1869.


(https://i.imgur.com/qcJ6oxI.jpg)


sursa: facebook Vlad Cubreacov (https://www.facebook.com/cubreacov)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: cristi5 on November 15, 2021, 09:03:07 PM
Superba harta, merci!
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: nenea_hartia on November 16, 2021, 12:53:42 AM
^ Foarte simpatică harta, mulțumesc! Spre deosebire de călătorii spre Moldova sau spre sudul Olteniei, nevoiți să traverseze prin Rimnic Sârat, Capu Dracului, Cioroiul, sau alte localități cu nume la fel de puțin atrăgătoare, călătorii în drum spre Câmpina se puteau desfăta câteva ore, cât se schimbau caii, la Doue Chirciume :lol:.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: aschiutza on November 25, 2021, 03:22:30 PM
Un film interesant cu multe detalii tehnice despre constructia podului peste lacul Mangalia:

https://www.youtube.com/watch?v=5Q3uf2L3YSg


Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on December 15, 2021, 02:51:03 AM
DN1 în 1944:

https://www.youtube.com/watch?v=DzRXbqOsdhQ
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on December 16, 2021, 12:00:51 AM
IPTANA scurt istoric (http://www.iptana.ro/romania/scurt%20istoric.html):

1953 - S.C. IPTANA S.A. a fost infiintata prin decizie guvernamentala sub denumirea initiala de Institutul de Proiectari Hidrotehnice si Drumuri (IPHD) – unitate centrala specializata, aflata in subordinea directa a conducerii Ministerului Transporturilor Navale si Aeriene.

1966 - Formatiunile de proiectare pentru infrastructura transporturilor rutiere, navale si aeriene din cadrul diferitelor administratii de profil au fost reorganizate sub denumirea de Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) in subordinea ministerului omonim. In anii care au urmat institutul si-a dezvoltat si diversificat activitatea pentru a fi in masura sa intocmeasca intregul volum de documentatii tehnice necesar ministerului.

1991 - Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene , unitate economica centrala a Ministerului Transporturilor a fost transformat in societate comerciala pe actiuni in baza HG nr 1336/21 decembrie 1990.

1999 - In urma unei licitatii, pachetul majoritar de actiuni al societatii a fost dobandit de catre Asociatia Salariatilor si Conducerii, IPTANA SA devenind o companie independenta, cea mai puternica si capabila firma de proiectare si consultanta in domeniul sau de activitate.

2017 - intră în insolvență (https://www.economica.net/final-de-drum-pentru-cel-mai-vechi-proiectant-de-sosele-din-romania-iptana-intra-in-insolventa_139864.html)

prezent (2021) - site-ul www.iptana.ro e nefuncțional; o fi intrat în faliment?


Pe internet se găsește încă următoarea monografie, o bună sursă de documentare despre evoluția infrastructurii de transport în România:

1953 - 2003 IPTANA
50 DE ANI DE PROIECTARE PENTRU INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR


PARTEA I -EVOLUŢIE, DOMENII DE ACTIVITATE,PRINCIPALELE REALIZĂRI
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20I_Generale.pdf

PARTEA II -DRUMURI ŞI AUTOSTRĂZI
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20II_Drumuri.pdf

PARTEA III- PODURI, PASAJE DENIVELATE, VIADUCTE
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20III_Poduri.pdf

PARTEA IV- LUCRĂRI HIDROTEHNICE ŞI PORTUARE
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20IV_Hidro.pdf

PARTEA V- CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20V_Constructii.pdf

PARTEA VI- STUDII DE TEREN
https://ro.scribd.com/doc/169830141/Partea-Vi-Geo-Topo

Despre poduri:
Quote from: nenea_hartia on February 04, 2021, 09:34:20 PM
Mai există chestii interesante în Revista Construcțiilor, sunt publicate în foileton, dar trebuie ceva muncă să le găsești. Sunt mai puține amănunte tehnice, dar mai multă istorie. Un exemplu e serialul de aici (https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/09/01/podurile-bolti-si-arce-iv/), respectiv aici (https://issuu.com/revistaconstructiilor/docs/rc_nr_107_septembrie_2014), paginile 44-45 (din câte știu eu, toate originalele revistei sunt puse pe issuu.com și se descarcă mai greu, dar nu e imposibil). Am pus partea a IV-a ca exemplu, dar se găsesc și celelalte. Există astfel de seriale cam pentru toate tipurile de poduri, dar trebuie să ai răbdare să cauți. Spre exemplu aici (https://issuu.com/revistaconstructiilor/docs/rc_nr_162_septembrie_2019), la paginile 38-39, găsești despre podurile hobanate. Și la AGIR (https://www.agir.ro/buletine/2391.pdf) găsești tot felul.


Din partea a II-a a monografiei atașez paginile privitoare la autostrăzi:

(https://i.imgur.com/etroBc3.png)

(https://i.imgur.com/EflPXOy.png)

(https://i.imgur.com/t1olmfT.png)

(https://i.imgur.com/539Grcc.png)

(https://i.imgur.com/IIt8pbG.jpg)

(https://i.imgur.com/b4Su255.png)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

   
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: aschiutza on December 22, 2021, 04:32:44 PM
un film despre constructia si montarea podului  '' Sf.Maria'' de peste Canalul Dunare-Marea Neagra de la Cernavoda



https://www.youtube.com/watch?v=WgPtcUum3uE

Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: GIV on December 22, 2021, 04:51:52 PM
oare se gasesc filmari de la constructia viaductului de la barcau sau a podului de la calafat?
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: JohannDB on December 23, 2021, 09:45:30 AM
        Calafat......... Podul începe după borna km 82 DN 56 la cca 800m (borna 82, aflată la 20 m înainte de "gheretele poliției de frontieră RO/BG"  de pe partea noastră)i; de aici DN -ul după PTF, merge "înainte" vreo 300-400 m după care face o curbă largă la dreapta, trece pe sub DN 56D care intră în orașul Calafat, prin girația de la Lidl și după subtrecerea acestui pod, la 300m  face intrarea pe rampa românească spre podul propriu-zis spre Bulgaria....

https://www.youtube.com/watch?v=WnOnWyRebqk 
                 31.03.2012.... Ticu Constantin

https://www.youtube.com/watch?v=i8zc_TO8TYU
                  Ianuarie 2021.... Ticu Constantin

https://www.youtube.com/watch?v=P4Ydde2dYFQ
                 04.10.2021...  Ticu Constantin
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on December 23, 2021, 10:27:37 AM
Și de la constructor:

https://www.youtube.com/watch?v=20d0sf4wCS0

https://www.youtube.com/watch?v=wxb1hjUH2TU

https://www.youtube.com/watch?v=eZmckkVdLhk
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: GIV on December 24, 2021, 03:06:30 PM
superbe imagini, multumesc!
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: b1 on February 14, 2022, 01:56:19 PM
Harta foarte detaliată a Europei din secolul XIX (inclusiv a României, fără Dobrogea): https://maps.arcanum.com/hu/map/europe-19century-secondsurvey/?layers=158%2C164&bbox=-5735818.245245171%2C3957717.150053159%2C9125986.03829822%2C9495426.975257609
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: dr4qul4 on February 14, 2022, 07:27:40 PM
cred ca e al doilea sau al 3-lea recensamant militar austro-ungar. Am si eu salvate mai multe harti vechi, majoritatea chiar de pe acel site (e la favorite). Nu stiu insa cat de reale sunt
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on February 14, 2022, 07:43:24 PM
Hărțile sovietice 1: 100 000 reproiectate în Stereo70 (și multe altele)

http://geo-spatial.org/vechi/download/hartile-sovietice-1-100-000-reproiectate-in-stereo70

http://geo-spatial.org/harti/#/viewer/openlayers/10
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on July 23, 2022, 11:23:42 PM
Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România pune la dispozitia persoanelor interesate arhiva revistei Drumuri - Poduri:

http://www.apdp.ro/ro/publicatii/drumuri-poduri/


Din istoricul A2, în primele numere (1991; contractele nu au mai fost duse la capăt din cauza situației economice din anii '90):


(https://i.imgur.com/2ODetG7.png)
http://www.apdp.ro/documents/dp/1991/DP_2_1991.pdf

(https://i.imgur.com/YA4UTGX.png)
http://www.apdp.ro/documents/dp/1991/DP_3_1991.pdf

Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)


Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on September 01, 2022, 10:08:39 PM
Un "sereleu" din Podu Turcului a cîştigat contracte de peste 100 milioane de euro în ultimii doi ani!

12 martie 2004

Sereleul "Spedition UMB" din Podu Turcului (Bacău) cîştigă contract după contract pentru refacerea unor drumuri naţionale, acumulînd într-un an şi jumătate un portofoliu de lucrări de peste 105 milioane de euro. Motivul pare să fie relaţia specială pe care patronul firmei, Dorinel Umbrărescu, o are cu responsabilii din ministerul transporturilor. "Spedition UMB" este asociată direct cu firma "Selena" Bacău, controlată de Dumitru Sechelariu, fratele secretarului de stat responsabil cu coordonarea investiţiilor din sectorul drumurilor naţionale, Sergiu Sechelariu.

Dorinel Umbrărescu şi Dumitru Sechelariu sînt parteneri în consorţiul care a cumpărat fabrica de hîrtie de ziar "Letea" Bacău. Zilele trecute, firma omului de afaceri Dorinel Umbrărescu a reuşit să cîştige noi contracte în domeniul infrastructurii rutiere, în valoare totală de peste 35,8 milioane de euro, ridicînd valoarea încasărilor societăţii din aceas-tă activitate la peste 105 milioane de euro.

"Spedition UMB" a semnat, recent, trei contracte în mai puţin de două săptămîni cu Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi pentru realizarea de covoare asfaltice pe o lungime de 150 km şi întreţinere periodică pe un alt drum. Practic, împreună cu alte două societăţi - "Genesis International" Bucureşti şi "PA & CO International" Bacău (controlată de Costel Căşuneanu, important sponsor al partidului de guvernămînt) - firma "Spedition UMB" domină la capitolul contracte publice de modernizare şi întreţinere a drumurilor naţionale. De-a lungul ultimelor 14-16 luni, cele trei firme au căpătat de la bugetul statului fonduri de peste 165 milioane de euro. Surse din piaţă susţin că preferinţa autorităţilor pentru "Spedition UMB" nu are ca motivaţie cauze obiective; firma nu lucrează mai repede şi nici mai bine faţă de celelalte, ba dimpotrivă. Şoseaua Iaşi-Vaslui-Crasna, contractată anul trecut de "Spedition UMB", arată astăzi mai prost decît a fost înainte de reabilitare. În prezent, compania "Spedition" are lucrări contractate în Braşov (circa 55 miloane de euro), Iaşi (35,8 milioane de euro), pe tronsonul DN 11B Tîrgu Secuiesc-Cozmeni (5 milioane de euro), DN 1 Ploieşti-Buzău (12,6 milioane de euro).

bursa.ro (https://www.bursa.ro/afacerea-drumuri-nationale-un-sereleu-din-podu-turcului-a-cistigat-contracte-de-peste-100-milioane-de-euro-in-ultimii-doi-ani-03247815)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: GIV on September 01, 2022, 10:28:11 PM
interesant articolul^
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: stangabriel on November 13, 2022, 12:01:25 AM
https://iptana.ro/istoria/

Poze si filmari din ultimii 50 de ani, plus statistici.
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on October 31, 2023, 11:23:27 PM
Quote from: tom_sawyer on June 04, 2018, 12:21:28 AM(https://i.imgur.com/z4eNfti.jpg)
sursa (https://books.google.ro/books?id=Rj40DQAAQBAJ&pg=PT965&lpg=PT965&dq=Svenska+V%C3%A4gaktiebolaget&source=bl&ots=kmu143WX1k&sig=ewec9Yqq-utqR7umTyZPU1cxKHo&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjq04HRsbjbAhWSaVAKHa79Dm4Q6AEIXDAF#v=onepage&q=Svenska%20V%C3%A4gaktiebolaget&f=false)

QuoteAfter the union of Transylvania with Romania in 1918, the bad condition of roads made a modernisation necessary. A swedish company, Johnsonkoncern, began with the construction of a road of 750 km from Bucharest via Brasov, Sibiu, Sebes, Turda and Cluj to Oradea. The construction began in 1931 and lasted until 1938.
sursa (https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=23499)

Si aici putina bascalie, dar o istorie buna a contractului cu suedezii pentru DN1:
http://www.dailycotcodac.ro/2013/09/modelul-bechtel-inventat-intre-razboaie-soseaua-bucuresti-oradea-o-teapa-de-traditie/ (http://www.dailycotcodac.ro/2013/09/modelul-bechtel-inventat-intre-razboaie-soseaua-bucuresti-oradea-o-teapa-de-traditie/)

1937:

(https://i.imgur.com/y90dug2.png)


(https://i.imgur.com/gKU8Wct.png)

"La Roumanie", suplimentul ziarului Figaro, 27 iunie 1937
https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k409532m/f4.item#
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on January 09, 2024, 02:22:48 PM
"Semne oficiale pentru SEMNALIZĂRI RUTIERE, conform legii din 28 Mai 1935"

(https://i.imgur.com/nkqoknT.jpg)
(sursa: un anunț de pe okazii.ro)

Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: TVlad on January 09, 2024, 04:52:28 PM
Formidabil, ai cumva mai multe informatii despre drumurile modernizate de firma suedeza? Un unchi de-al meu originar din jud. Olt spunea in anii '80 ca drumul Slatina - Pitesti ar fi fost construit de o "societate suedeza". Am retinut informatia asta de mic copil pentru ca mi s-a parut uluitor ca in polul national comunismului sa fi lucrat cindva, intr-o lume mai buna, o firma occidentala. In acei ani '80 drumul era cu placi de beton intr-o stare nu prea buna. Iar pe margine erau pancarte cu lozinci cu Partidul, iubitul conducator si alte asemenea. S-a intimplat o data sa fim trasi pe dreapta de Militie si sa asteptam o ora sa treaca "Tovarasu"...
Title: Re: Arhivele cu drumuri
Post by: tom_sawyer on January 09, 2024, 04:57:51 PM
Vezi la pagina 5 (https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=310.msg229675#msg229675) câte ceva.