Forum PeUndeMerg.ro

E o sansa mica sa vedem ceva, hai sa deschidem topic special.

Canalul Dunăre-Bucureşti, un vis ce devine realitate. Studiul de fezabilitate al proiectului a fost reactualizat

(http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/08/14/520ba862c7b855ff56d91a0e/646x404.jpg)

Mega-proiectul canalului Dunăre-Bucureşti începe să se mişte încet-încet. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, studiul de fezabilitate a fost reluat, fiind reactualizat.

"Vreau să vă dau o veste care sper să bună şi care să nu fie un foc de paie. S-a reluat SF-ul pentru actualizarea proiectului Dunăre-Bucureşti. Este un lucru extraordinar! Înseamnă că prin nişte cabinete au avut loc nişte discuţii vizavi de posibilitatea construirii acestui canal. În noul SF, din câte am informaţii, se face o economie consistentă faţă de preţul iniţial, şi se va ajunge undeva la 2 miliarde de euro, astfel încât preţul să fie acceptabil pentru o finanţare sigură", a spus Filipescu, întro conferinţă de presă.

După mai bine de 20 de ani, proiectul va fi reluat. Punctul terminal al canalului va fi la la Glina, în apropiere de Bucureşti. Planul conţine trei poduri: la Fundeni, Vasilaţi şi în oraşul Budeşti, toate cele 3 localităţi aflate în judeţul Călăraşi Proiectul include amenajarea râului Dâmboviţa şi a râului Argeş. Punctul terminal este Glina, în apropiere de Bucureşti, unde va fi amplasat un port şi încă unul va fi la Olteniţa. Proiectantul iniţial, SC IPTANA SA, la solicitarea Ministerului Transportului şi Infrastructurii, a actualizat proiectul ce s-ar putea realiza în 4 ani. Investiţia ar antrena, în execuţie, 7- 8.000 de oameni, urmând ca, pentru perioada următoare, peste o mie de persoane să lucreze în exploatare.

sursa: Adevarul (http://adevarul.ro/locale/calarasi/proiect-studiu-fezabilitate-1_520ba7d6c7b855ff56d917b9/index.html)

La Glina punctul terminal?! Hm... Ceausescu avea la 1 Decembrie programat punctul terminus, wtf?! In fine, vad ca l-au dus acum in est... Sau sunt doua porturi terminus, unul pentru marfa, altul turistic?

huh! asta da veste (posibil) buna!
dar de ce le-a trebuit un sfert de secol ca sa nu mai considere acest proiect o megalomanie a unui cizmar?

sper insa sa caute alt nume ptr "portul Glina", cel putin mie imi pare cam aiurea si parca n-ar fi frumos ca un turist sa confunde groapa de gunoi de la Glina cu portul (sau invers) :D
dar la urma urmei, chiar si "Glina Harbour" sa-i zica, numai sa-l faca

2 miliarde eur? comparativ cu afacerea "blegtel"... e chiar ieftin!

Doar asa, ca fapt divers, dupa 3 ani si ceva de la ultimul mesaj de pe acest thread...

---

CANALUL DUNĂRE - BUCUREŞTI. Cât ar COSTA finalizarea PROIECTULUI. Ce spune Gabriela Firea
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a reiterat luni dorința de a iniția un proiect pentru finalizarea obiectivului București - port la Dunăre, subliniind că un astfel de canal nu ar fi doar unul navigabil și că, de-a lungul cursului apei, ar putea fi construite și câteva hidrocentrale.

"S-a vorbit mult despre acest proiect, Bucureștiul — port la Dunăre, care ar urma să transforme Capitala României în port fluvial. Nu știu cât de mult se cunoaște faptul că acest canal a fost realizat în proporție de 70% înainte de Revoluție. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil, care ar lega practic Bucureștiul de Marea Neagră, dar pe acest curs de apă, cu o lungime de peste 70 de kilometri, s-ar putea instala și câteva hidrocentrale, care ar produce energie. Diferența de nivel între București și Dunăre este de 53 de metri, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie. Pentru acest proiect ar fi necesară o finanțare din partea UE de circa 1,5-1,7 miliarde de euro", a spus edilul general, în cadrul conferinței ''Orașul meu în Europa noastră'', la care a participat și comisarul european Corina Crețu.

"I-am transmis comisarului european Corina Crețu un proiect la care ținem, care a fost început înainte de 1989, un proiect abandonat și despre care se vorbește de multe ori în șoaptă, pentru că există anumite rețineri, dar ca orice proiect mare și important, este — posibil — și unul contestat. Dar, după ce am discutat cu mai mulți specialiști, cu persoane care nu au de-a face neapărat cu vâltoarea mediului politic și care nu au subiectivism, ci doar profesionalism — reprezentanți ai mediului universitar și academic — am luat decizia să vorbesc în public despre acest proiect. (...) Am fost încurajată de reacția comisarului european Corina Crețu și a colegilor domniei sale, din cadrul întâlnirii pe care am avut-o recent la Bruxelles. Ni s-a comunicat că trebuie să realizăm un proiect, să venim în fața Comisiei Europene cu un document concret. Ne-am întors la București și am început să lucrăm deja", a menționat edilul șef.

"Suntem în acest moment în situația în care vrem să identificăm o suprafață de teren de circa patru hectare, am găsit o astfel de suprafață, am identificat și sursa proprie de finanțare sau co-finanțare și vom merge la Bruxelles. Dacă ni se va adopta proiectul, vom fie extraordinar de fericiți. Dacă nu, oricum vom construi acest spital regional de urgență al Bucureștiului", a spus Firea.

B365 (http://www.b365.ro/canalul-dunare-bucuresti-cat-ar-costa-finalizarea-proiectului-ce-spune-gabriela-firea_254180.html)

---

Sunt curios ce zice Adi. :)
Eu n-am inteles care e ideea cu suprafata de teren si spitalul regional.

Nu stiu cum naiba, la intervale regulate de timp iarasi se scoate ideea asta de proiect de la naftalina. De 25 de ani insa nu se face nimic. Nici macar un studiu de prefezabilitate, o decolmatare, ceva...

Quote from: Ionut on October 04, 2016, 07:47:26 AM
Doar asa, ca fapt divers, dupa 3 ani si ceva de la ultimul mesaj de pe acest thread...

---

CANALUL DUNĂRE - BUCUREŞTI. Cât ar COSTA finalizarea PROIECTULUI. Ce spune Gabriela Firea
....

bla bla bla proiect electoral drag ilich iliescu, de la ape, preluat de trompetista centurista fierea bleah bleah bleah

Niet, tavarisci Ilici era impotriva proiectului, de aia a si murit complet dupa '90.

Din moment ce lacul Vacaresti a devenit parc natural, cat mai are pana moare de tot proiectul?
Practic au ramas fara portul de agrement. Iar pentru marfa chiar nu se merita. Giurgiu e foarte aproape si mult mai mare.

Nu inteleg ce legatura are Parcul Vacaresti. Era vorba de port in 1 Decembrie, nu in Vacaresti. Sau...?!

Vacarestiul nu are nici o legatura.
Doar lacul Mihailesti are legatura, ca este pe Arges si teoretic ar fi reglat nivelul pe canal...

In aval de Mihailesti trebuia sa fie portul de marfa.
Insa portul turistic trebuia sa fie pe Dambovita iar fara lacul Vacaresti nu au cum sa pastreze debit constant.

Si am auzit ca unul din vise era ca iahturile sa se plimbe si pe Vacaresti. Nu bag mana in foc, dar cu siguranta nu a fost gandit ca " delta".

Asta este "portul turistic  Bucuresti" de pe Dambovita... La Glina !
https://goo.gl/maps/ZB6tEuDWVEN2 (https://goo.gl/maps/ZB6tEuDWVEN2)
(GM iti va arata ca Dambovita este "canalizata" pana la Budesti, la confluenta cu Argesul - mai exact pana la confluenta cu fostul-viitor canal Bucuresti-Dunare...)

Mi-e greu sa iti spun ce a avut Ceasca in minte...
Ii aducea pe "turistii occidentali"la muntele de gunoi de la Glina si dupa aia ii ducea cu autocarul sa vada "maretia Casei Poporului" ?!...
Beats me...

Iar statia de epurare de la Glina s-a inceput "fix" din motivul asta...  Pentru ca turistii care urcau cu vaporasul pe Dambovita sa nu fie deranjati de mirosul si "aspectul sugestiv" al "mititeilor" provenind din WC-urile a 2 milioane de bucuresteni (multi au renuntat la RADET, dar nimeni nu renunta la canalizare... :D )

Ok. Si Lacul Vacaresti pentru ce a fost creat? Wikipedia zice ca pt prevenirea inundatiilor, dar fiind mult mai sus ca Dambovita nu vad cum putea face asta!

El trebuia umplut cu apa din lacul Mihailesti, dar care sa fie logica sa aperi Bucurestiul de inundatiile de pe Arges?
Eu am auzit (de la oameni mai batrani dar nu neaparat informati) ca trebuia sa asigure alimentarea cu apa a Dambovitei navigabile pe perioada secetelor ( Lacul Morii nu ar fi de ajuns).

Totusi, varianta cu lac de agrement pentru iahturi nu pare chiar asa de nastrusnica. Ok, la Glina era portul, dar acolo e si groapa de gunoi si deversorul. Cu toate statiile de epurare tot o sa puta. In plus, portul turistic ar trebui sa fie destul de incapator. Vorbim de cateva sute de iachturi.

Pfff. Ce bun ar fi acum proiectul vechi.

Da, Bucurestiul e nr 1 la contributie in PIB a.s.o. dar tot incerc sa-mi dau seama ce si cita marfa ar fi de transportat pe canalul asta...

Putina.
Portul Bucuresti este undeva pe la 1 Decembrie. Cate nave de marfa crezi tu ca ar descarca acolo, la 45 de km de Portul Giurgiu si la vreo 10 de DNCB. Pana la urma, din Port tot trebuie sa le incarce pe ceva.
Si ca sa ajunga la Portul Bucuresti un vapor trebuie sa treaca prin vreo 5 ecluze.
Ceausescu avea ceva cu transportul naval. Credea ca acolo e cheia dezvoltarii (si a fost pentru toata europa pana sa apara autostrazile).

In loc sa bage atatia bani in acest canal, mai bine ar face o autostrada pana la Giurgiu sau pana la Oltenita ca e mai aproape.

Si inca ceva: nu cumva ridicarea nivelului apelor Argesului cu 20-30 de m ar face imposibila scurgerea apelor Neajlovului ceea ce va avea impact asupra Baltii Comana?

 Lacul Văcărești a fost gândit ca rezervor de apă pentru sudul Bucureștiului, avea în proiect și o stație de tratare a apei.

Quote from: dr4qul4 on October 05, 2016, 09:51:34 AM
Cate nave de marfa crezi tu ca ar descarca acolo, la 45 de km de Portul Giurgiu si la vreo 10 de DNCB. Pana la urma, din Port tot trebuie sa le incarce pe ceva.

Se construise si o linie CF pe care aproape o terminasera.
A fost insa furata - au mai ramas in doar cateva locuri niste traverse si cateva cupoane de sina - le-am vazut cu ochii mei, cu vreo 5-6 ani in urma... :(

Atunci seamana cu o "investitie politica" si nu-si are alt rost decit sa verse niste bani in conturile unui partid. Nu de alta da' madam Firea pare-a fi croita pe asa ceva. Si bate cimpii.

Citisem că se intenţiona crearea unei centuri de lacuri care, în zilele de caniculă, să provoace mişcarea turbionară a aerului. Proiect SF dacă-i aşa.

De la inceput nu era foarte clara utilitatea canalului pentru altceva decat "glorie politica". Portul Bucuresti - 1 Decembrie. Asta e portul Bucuresti in toata splendoarea lui : https://goo.gl/maps/fa95A8MwgHR2

Din ce se vede are capacitate pentru o macara, o mica platforma pentru marfuri vrac si cam atat. Nu pare ca are capacitate de procesare containere, nu vad unde ar fi fost platforma de transbordare-incarcare.

E cam jumatate din Portul Medgidia, deci capacitatea de transport proiectata a canalului e cel mult modesta (mai ales gandindu-ma ca la Medgidia portul a fost dimensionat practic pentru o singura unitate industriala - fabrica de ciment). Pare ca proiectantii stiau ca canalul e o bazaconie de-a lui Ceausescu, si au facut minimul necesar pentru a-i satisface toanele.

Quote from: TibiV on October 05, 2016, 04:09:28 PM
Se construise si o linie CF pe care aproape o terminasera.

Aproape o terminasera e mult spus. Existau doua segmente de cateva sute de metri pentru aratat la tovarasi, plus un pod peste Sabar care a fost construit devreme pentru ca viitorul terasament sa fie folosit pe post de drum tehnologic. In rest, pe traseul CF amenajasera o sosea provizorie in regim de drum de santier (care azi se numeste partial DJ400). Azi arata asa: https://goo.gl/maps/KkT3GyTxPR52. La abandonarea lucrarilor terasamentul nu fusese construit, se montasera podetele casetate, si cam atat.

Linia s-ar fi conectat in linia de centura, cu racord doar spre directia Progresu - Bucuresti Sud. Linia ar fi fost simpla, diesel (LdC nu e electrificata in punctul ala), deci capacitatea de transport marfa n-ar fi fost cine-stie-ce.

La fel, dat fiind ca nu exista racord spre Bucuresti Vest - Chiajna, probabil nici nu s-au gandit la ideea de a transporta containere pe-acolo (terminalul de containere al Bucurestiului fiind la 16 februarie).

Oricum, toata ideea nu e altceva decat prostie... in conditiile in care porturile Giurgiu si Oltenita zac aproape nefolosite (situatia nefiind mult diferita in 1989), sa construiesti un canal de +1 miliard de euro cu un micro-port si 5 ecluze la 40 km de astea e o tampenie fara margini... Ar trebui declarat oficial abandonat obiectivul si ecologizata zona.

^^^ AMIN! Ne pierdem vremea cu bazaconii. Nici nu merita amintit proiectul asta.

Merita amintit macar pentru faptul ca din cauza lui (si a haosului general din Romania anilor '90) au fost afectate alte modalitati de transport.
Podul de la Gradistea de ce a cazut ?
Din cauza exploatarii irationale a pietrisului din albie... Permisa de faptul ca s-a "reconfigurat" albia raului pentru Canal....
Iar cateva DJ-uri din zona sunt "mutate" fix peste lucrarile de la "Canal" (poduri si ecluze neterminate...)

Ori il facem, ori il dam ma-sii de proiect. Daca "il dam ma-sii" sa stim si noi, si sa readucem lucrurile la normal.
Dar nu mai poate ramane in stadiul actual de "struto-camila".
Trenul face distanta dubla Bucuresti-Giurgiu din cauza asta. Practic nu mai exista tren Bucuresti-Giurgiu.
Si e pacat...
Ca a fost prima Cale Ferata din Regat... :(
(Iar gara (acum AutoGara Filaret chiar ar trebui reabilitata complet. Asta chiar este un monument istoric!
Pana la urma este prima gara din Bucuresti !
Si arata vai de mama ei... :( )

(Nashpa... am amestecat Naval cu Feroviar...
Dar intamplator proiectul asta este legat "strans" de amandoua...

^^ e mai mic si decat Portul Tomis (https://www.google.se/maps/place/Portul+Turistic+Tomis/@44.1777917,28.6590236,3a,75y,106.32h,86.31t/data=!3m7!1e1!3m5!1slYf8IjSZyAEga9rSBdjwNA!2e0!6s%2F%2Fgeo1.ggpht.com%2Fcbk%3Fpanoid%3DlYf8IjSZyAEga9rSBdjwNA%26output%3Dthumbnail%26cb_client%3Dmaps_sv.tactile.gps%26thumb%3D2%26w%3D203%26h%3D100%26yaw%3D87.704247%26pitch%3D0!7i13312!8i6656!4m5!3m4!1s0x40bae5294b9aa76b:0x8eb2115ced3277fc!8m2!3d44.175576!4d28.6612015!6m1!1e1?hl=sv) :lol:

Primăria Capitalei soliciată să preia proiectul "Bucureşti-Port la Dunăre"

Primarul General, Gabriela Firea, a avut o întâlnire cu specialişti în domeniul consultanţei în infrastructuă pentru a discuta despre posibilitatea reluării lucrărilor la Proiectul "Bucureşti - Port la Dunăre".  "Îmi doresc ca în urma acestei întâlniri să tragem o concluzie în ceea ce priveşte utilitatea, funcţionalitatea şi avantajele acestui proiect, dar şi să stabilim paşii pe care îi avem de urmat pentru continuarea şi finalizarea acestei investiţii. Vreau să continuăm acest proiect, să preluăm responsabilitatea realizării lucrărilor în Bucureşti, iar investiţia să devină o prioritate pentru Capitală. După discuţiile pe care le vom avea cu reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale responsabile şi după întocmirea documentaţiei necesare, vom putea demara procedurile pentru obţinerea cofinanţării proiectului din fonduri UE. Avem deja sprijinul Comisarului European, Corina Cretu pentru realizarea acestui proiect important", susţine Primarul Capitalei, Gabriela Firea.

În cadrul şedintei s-a stabilit ca pentru a putea demara procedurile de accesare a fondurilor europene este necesară actualizarea studiului de fezabilitate. De asemenea, pentru a putea relua construcţia acestui proiect este necesară implicarea autorităţilor locale care ar putea beneficia de avantajele acestei investiţii: judeţele Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi, dar şi autorităţile centrale cu responsabilităţi în acest sens: Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei sau Ministerul Dezvoltării, precizează primăria Capitalei.

Potrivit primăriei, investiţia este evaluată la aproximativ un miliar de euro

"Prin conectarea Bucureştiului cu Fluviul Dunarea se obţine o cale navigabilă cu o capacitate de transport semnificativă, iar racordarea Capitalei la principala artera de navigatie transeuropeana permite legătura directa a Bucureştiului cu Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc., ceea ce va face posibil transportul de mărfuri pe apă, apreciat ca fiind cel mai economic şi nepoluant, precum şi includerea Bucureştiului pe lista porturilor în care pot acosta navele de pasageri", mai susţine Primăria Capitalei într-un comunicat de presă.

Mediafax (http://www.mediafax.ro/social/primaria-capitalei-soliciata-sa-preia-proiectul-bucuresti-port-la-dunare-15815839)

Eu am 2 probleme acum, insa dupa constructie vor fi problemele noastre.

Debitul variaza enorm. Intre 10 metri cubi si aproape 2000 metri cubi la inundatii.

Apoi raman aluviunile..... la propriu in canalul cu o viteza a apei oricum incetinita.

Cat despre oportunitate..... am o cunostinta care transporta piatra adusa din zona Drobeta pe Dunare cu descarcare la Oltenita.. Poate daca s-ar aduce pana la Bucuresti pe apa ar fi si mai ieftina. Studii exacte exista? Recuperare investitie?

Cum deja am observat ca Baraganul a fost abandonat politic ,iar vremea a tinut cu agricultura, consider mai important Canalul Siret Dridu. E o varianta cu latime de 50 m , pescaj 7m ,navigabil. Aici e un canal veritabil, apa aproape ca nu curge, va primi apa doar cat pentru irigatii si mentinerea nivelului, cu posibilitate de navigare barje.

Cred ca mai ieftin ies daca sapa un canal separat, pe langa Arges si il betoneaza, alimentat cu apa curata cat nu sunt viituri, ferit de inundatii si alte probleme.

Pana atunci , Centura oameni buni la Bucuresti, de asfalt, nu apa....de ploaie.

Navigabilitatea canalului Siret-Baragan (Calimanesti-Dridu mai exact) este doar o legenda urbana, avand in vedere ca toate cursurile de apa urmau sa fie subtraversate prin sifonare, cam cum e Dambovita la Piata Unirii.

Decat sa cheltuie banii aiurea mai bine ar reface canalul Negru Voda .... asa s-ar repune calumea pe picioare agricultura in Dobrogea.

Quote from: Harry on October 17, 2016, 11:12:51 AM
Decat sa cheltuie banii aiurea mai bine ar reface canalul Negru Voda .... asa s-ar repune calumea pe picioare agricultura in Dobrogea.

Asta daca si agricultorii ar avea bani de apa, ca daca nu ai macar 1000 de hectare de teren de cultura normala, nu prea se merita investitia cu irigatul. Ar fi o treaba ca agricultorii sa se asocieze, dar inca sunt multi care cred ca asocierea e un CAP , dupa cum sunt altii si mai multi care detin terenurile in scop speculativ.

Cat despre transformarea Bucurestiului in port la Dunare, treaba nu e rea daca avem in vedere doar croazierele, dezvoltarea comertului, transportul alimentelor, parcurile industriale.

Terenuri agricole mari sunt in Constanta, in special de cereale operate de companii straine. Deci ar avea bani pentru a plati apa. Sa-i asociezi pe cei mici pe tarani e greu. Exista mult raca si invidie si prostie din asta tipic romaneasca asa ca e aproape imposibil sa gasesti 3 insi care sa-si puna impreuna terenurile fara sa se certe si sa se dea in judecata.

Din pacate jumatate din terenuri sunt cumparate doar pentru a fi lucrate  cealalta jumatate sunt lucrate dar si scoase la vanzare. Cei care le tin pentru a le vinde mai tarziu nu sunt interesati de irigatie sau de alte investitii, ci doar de arenda sau ajutoarele euopene. Din prima jumatate doar o parte sunt comasate in ceea ce putem numi exploatatii medii , foarte putine sunt exploatatiile mari si foarte mare suprafata faramitata.

Asta din urma e atat de mare incat arendasii fac schimburi de teren intre ei atiunci cand le lucreaza.

Just for fun:

Se reia proiectul lui Ceaușescu, canalul Dunăre - București

Românii ar putea ajunge de la Bucureşti la mare şi în deltă pe Dunăre. Autorităţile vor să aducă la viaţă un proiect realizat în proporţie de 70% pe vremea lui Ceauşescu. Ce a mai rămas din principalul port construit pe râul Argeş în localitatea 1 decembrie, aflăm dintr-un reportaj Digi24.

Digi24.ro (http://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/se-reia-proiectul-lui-ceausescu-canalul-dunare-bucuresti-721833)

Dar nu sunt alegeri. Ce le-o fi venit? :o
Sunt atat de multe intrebari in acest moment, incat nici nu are sens sa le scriem.

Las doar una: bani de unde? Nimeni nu scoate o vorba.

Si inca una de la mine: cum de face PMB un SF pentru ceva ce nu e in ograda lor? Nu e un pic ilegal?

Eh, astea sunt amanunte. Ce, n-ai vazut ca din vorbe au luat si DNCB?
Asa manelizare cu declaratiile astea...

Acolo macar au cerut sa il preia. Aici nimic, or fi zis ca daca e abandonat nu mai trebuie sa intrebe pe nimeni, il iau si gata. Exact cum au gandit taranii dupa '89 cand s-au devalizat sistemele de irigatii: daca e al statului, nu e al nimanui, asa ca e al meu. Bleah.

Tare imi e ca de folosesc de scuza cu canalul ca sa mai sifoneze niste bani. Ca de terminat sigur nu-l termina.

^
Exact asta este. Pentru ca un astfel de proiect nu-si are utilitatea. De ce ar veni navele la 1 Decembrie ca sa descarce in camioane care apoi ajung in Bucuresti, cand ar putea, bine mersi, sa descarce la Giurgiu/Oltenita si sa faca acelasi lucru; ba chiar cu ceva timp salvat pentru ca navigatia pe canal ia mai mult timp decat TIR-ul pe sosea (chiar daca nu e autostrada).

Tanti Firea vrea sa sifoneze niste bani si incepe cu reactualizarea SF-ului. Ma mir ca nu modifica proiectul sa duca canalul pana la Voluntari.

Se face e și ea că muncește, mai o siglă,  mai un sf, apare și ea la telvizor. Că în rest nu se mai face nimic în oraș, dar ce contează, ea oricum are ambiții mai mari...

Eu aş vrea să se facă un SF din care să rezulte o dată pentru totdeauna că n-are rost ( că presupun că asta ar rezulta dacă e pe bune), să ecologizăm zona şi să terminăm povestea :) Până la urmă dacă e de sifonat se poate sifona şi din asta. Sau trebuie păstrat aşa ca să sifoneze şi generaţiile viitoare de politicieni? :)

Anunt public privind Decizia de respingere a solicitării acordului de mediu pentru proiectul "Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte" (http://www.anpm.ro/ro/anunturi-publice/-/asset_publisher/YrqwIE4uLr7N/content/anunt-public-privind-decizia-de-respingere-a-solicitarii-acordului-de-mediu-pentru-proiectul-amenajarea-raurilor-arges-si-dambovita-pentru-navigatie-s?_101_INSTANCE_YrqwIE4uLr7N_redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fro%2Fanunturi-publice%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_YrqwIE4uLr7N%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_count%3D1&redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fro%2Fanunturi-publice%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_YrqwIE4uLr7N%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_count%3D1)

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului anunţă publicul interesat asupra deciziei de respingere a solicitării acordului de mediu pentru proiectul ,,Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe", propus a fi amplasat în judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi, titular Compania Naţională – Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa.

Motivul fiind că Apele Române nu au depus nu știu ce acte la dosar (http://www.anpm.ro/documents/12220/2693013/Decizia+de+respingere+a+solicitarii+acordului+de+mediu+pentru+proiectul+Amenajarea+raurilor+Arges+si+Dambovita+pentru+navigatie+si+alte+folosinte.pdf/27e1477e-eee1-4c3d-a08e-c2bca6acf4f0) timp de doi ani. E clar, numai Firea și alegătorii ei mai visează la proiectul ăsta.

http://www.economica.net/firea-bucurestiul-este-prima-capitala-situata-pe-traseul-platformei-de-conectivitate-dintre-china-si-ue-dorim-finalizarea-canalului-spre-dunare_140786.html

Cei "trei B"
Beijing-Bucuresti-Bruxelles....
Ar fi de :lol: daca nu ar fi de  :((

A rezolvat pasajele rutiere indispensabile intrarii A3 in Bucuresti, a rezolvat RATB-ul (mai ales parcul indisponibil de 50%), a rezolvat problma parcarilor, a rezolvat problema sistemului nefunctional de management al traficului. a rezolvat conflictul ELCEN-RADET....
Asa ca, in lipsa de "alte provocari serioase", a gasit "Canalul"...
Un semn preluat de pe alt forum: (https://forum.metrouusor.com/images/smilies/Priest.gif)
Sa ne ajute Al de Sus, "ca cu primarul general" sigur vom ajunge sa ne cante (https://forum.metrouusor.com/images/smilies/Priest.gif) la toti...

Tocmai a anuntat Veorica ca proiectul de "Amenajare a raurilor Dambovita si Arges pentru navigatie" se va realiza prin PPP.

Bietul proiect... Odihneasca-se in pace !....

QuoteÎn România, până la sfârşitul acestui an, se va demara licitaţia pentru canalul Dunăre-Bucureşti în parteneriat cu statul român, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3

mediafax.ro (http://www.mediafax.ro/politic/valcov-pana-la-finalul-anului-va-fi-demarat-parteneriatul-public-privat-pentru-trei-autostrazi-17357951)

^ e vorba de PPP aka "borcanul cu miere"

Sa isi bage "borcanul cu miere" in acea zona a carei denumire nu poate fi folosita pe forum... :((
Si, de preferat, sa foloseasca un borcan de minim 5 litri.

Doamne apara si pazeste. Am rasfoit putin acest topic si nu-mi vine sa cred ca mai sunt creduli care pot aplauda asemenea bazaconie de "doar" cca 1,5 miliarde de euro. Valcov asta trebuie luat usor pe sus si dus la tratament (eventual la Jilava unde ii este cel mai probabil locul).

Tăriceanu: Sumele pentru canalul Dunăre - Bucureşti pot fi folosite pentru a finanţa lucrări mai stringente

ALDE susţine majoritatea proiectelor adoptate de Guvern pentru a se realiza în parteneriat public-privat cu excepţia celui referitor la finalizarea lucrărilor la Canalul Dunăre - Bucureşti, sumele necesare pentru această investiţie putând fi folosite pentru a finanţa lucrări "mult mai stringente", a declarat, marţi, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu, relatează Agerpres.

"Am discutat (...) despre lista de proiecte în parteneriat public-privat, propuse şi aprobate prin HG, unde avem o serie de observaţii de făcut şi o serie de sugestii pe care dorim să le discutăm în cadrul coaliţiei de guvernare cu PSD. Susţinem majoritatea covârşitoare a proiectelor incluse în lista aprobată, avem însă o observaţie care nu ţine de oportunitatea politică, ci de criterii tehnico-economice. Este vorba de Canalul Bucureşti - Dunăre care a fost iniţiat în perioada anilor '80, care nici la vremea respectivă nu era viabil din punct de vedere economic şi ridica probleme serioase din punct de vedere tehnic", a afirmat Tăriceanu, după şedinţa forurilor de conducere ale ALDE.

În opinia sa, reluarea lucrărilor este "extrem de delicată", iar costurile sunt ridicate. "Există semne de întrebare serioase legate de utilitatea unei astfel de lucrări, care, din estimări, s-ar ridica la un miliard de euro. Noi credem că acest miliard de euro poate fi folosit pentru a finanţa lucrări care sunt cu mult mai stringente, din lista lucrărilor public-private, cum este canalul de irigaţii Siret - Bărăgan, care are valenţe multiple şi pentru irigaţii şi pentru alimentare cu apă. În mod normal, 80% din suprafeţele care ar putea să fie irigate, şi care se ridică la jumătate de milion de hectare, ar putea să fie alimentate prin cădere, adică fără a consuma energie electrică, deci foarte convenabil din punct de vedere economic pentru agricultură", a explicat liderul ALDE.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22674574-riceanu-sumele-pentru-canalul-dun-bucure-pot-folosite-pentru-finan-lucr-mai-stringente.htm)

are dreptate Tariceanu chiar daca nu spune motivul cel mai important - principalul motiv pentru a lansa proiectul si a investi miliarde este pentru a pompa bani de la buget in firmele care ar lucra fizic si pe consultanta in proiect. daca trecea canalul prin alta zona geografica nu se incerca nimic

sa faca canale de irigatii, sa imbunatateasca infrastructura existenta si care se degradeaza, sa faca autostrazi ...

Si mie imi pare mult mai important canalul Siret - Baragan, daca s-ar face macar, pentru ca Baraganul devine efectiv desert de la an la an.

^ si regularizat Siretul ca sa nu mai inunde tot in jurul lui pe cat posibil.

Canalul Bucureşti-Dunăre este O GREŞEALĂ URIAŞĂ (https://www.gandul.info/financiar/canal-bucuresti-dunare-greseala-uriasa-avertizeaza-tariceanu-17608960)

QuoteProiectul, în forma actuală este - după cum ştim - iniţiat la începutul anilor '80 nu dintr-un raţionament economic, ci din dorinţa megalomanică a unui lider politic total incult, dar dornic şi el să-şi aducă contribuţia la lungul şir de proiecte inutile

Guvernul învie Canalul Dunăre-Bucureşti al lui Ceauşescu. Va costa peste 1,5 miliarde de euro şi va fi realizat în 5 ani - studiu de fundamentare

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat studiul de fundamentare pentru realizarea în Parteneriat Public Privat a mega – proiectului început de Nicolae Ceauşescu, prin care Bucureştiul urma să fie legat de Dunăre printr-o magistrală fluvială. Canalul va fi proiectat şi construit în cinci ani şi va costa în total 6,71 miliarde de lei (1,44 miliarde de euro), fără TVA, conform documentului oficial. Când va fi finalizat, bucureştenii vor putea merge în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.

economica.net (http://www.economica.net/canalul-dunare-bucuresti-proiectul-lui-ceausescu-finalizare-ppp_162563.html)

http://www.cnp.ro/user/repository/transparenta_decizionala/Studiu_fundamentare_Amenajare_Arges_Dambovita.pdf (http://www.cnp.ro/user/repository/transparenta_decizionala/Studiu_fundamentare_Amenajare_Arges_Dambovita.pdf)

Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a luat-o razna de tot. Sunt curios cum au scos ei acest proiect, din pix, ca fiind unul viabil economic. Dincolo intrebam de studii de trafic, aici oare ce sa mai intrebam?

^ N-ai ce să întrebi. Ca și la A3 vor răspunde că totul e negociabil, inclusiv traseul, se poate da roată prin Oltenia și Ardeal dacă așa se pot sifona mai bine banii. Abia aștept să văd ce firme se bagă.

^ Publicat la data 13.12.2018, aflat în dezbatere pâna la data de 23.12.2018

Propunerile, sugestiile si opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail prognoza@cnp.ro, prognoza_cnp@yahoo.com în termen de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site.

http://www.cnp.ro/ro/transparenta_decizionala (http://www.cnp.ro/ro/transparenta_decizionala)

http://www.cnp.ro/user/repository/transparenta_decizionala/Nota_fundamentare_Amenajare_Arges_Dambovita.pdf (http://www.cnp.ro/user/repository/transparenta_decizionala/Nota_fundamentare_Amenajare_Arges_Dambovita.pdf)

Mai e un amanunt de rezolvat ca sa faca rentabil canalul: Bucurestiul va trebui sa devina un mare producator de produse metalurgice, petrochimice, ciment, carbune, cereale si alte produse vrac. Tot inainte, spre socialism, tovarasi!  :lol:

N-ai citit ca de fapt il fac pentru croaziere? :D

Da, sa se dea un pic cu lotca Liviu si cu Viorica. Asta ca sa parafrazez zicerea cu barcuta, Nicu si cu Lenuta.  ;)

you guys are gonna love this. In perioada 1933-1935 s-au facut primele studii si s-a trasat primul traseu al canalului si se aleg si locatiile pentru porturi insa se renunta la idee pentru ca nu renteaza o astfel de investitie

(https://i.imgur.com/IiEWz9r.png)

^ Este de exceptie textul. E dintr-un ziar sau ceva publicatie economica sau e dintr-un studiu al proiectului?

^^

Memoriul justificativ - planul director de sistematizare al municipiului Bucuresti, 1 noiembrie 1934, intocmit de arhitectii: Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, Ioan Al. Davidescu si inginerul Teodor Radulescu.

L-am urcat acum pt cine vrea sa-l descarce, linkul e valabil 7 zile:

https://we.tl/t-xtTwvxM4V7 (https://we.tl/t-xtTwvxM4V7)

Am facut o trecere in revista a proiectului:

In anul 1927, inginerii  Alexandru Davidescu  si Dimitrie Leonida realizeaza primul studiu pentru construirea unui canal navigabil intre Bucuresti si Dunare si transformarea capitalei in port fluvial.

(https://4.bp.blogspot.com/-woK_9zZpqG0/XC1HEMohBDI/AAAAAAABmTs/O4TJ1AfZ5Y0Mob4NFEqg3r9ojpAF4g7IQCLcBGAs/s1600/capture-20190103-011848.png)

Denumit oficial canalul Bucuresti - Arges, traseul depasea 70 de km, iar pe cursul acestuia au fost proiectate o serie de porturi in jurul carora se dorea dezvoltarea de depozite si obiective industriale de productie.

La sfarsitul lui 1934 se renunta la proiect intrucat nu este rentabil din punct de vedere financiar.

In 1986, dupa 4 ani de proiectare se da startul lucrarilor la Canalul Dunare - Bucuresti.

(https://3.bp.blogspot.com/-R_cjOrLHVTQ/XC05hUEmqFI/AAAAAAABmRk/USiuB0sZxAww0i5fCOrFI2iKRIYhkpvPQCLcBGAs/s1600/1986%252C_5_august._Festivitatea_de_deschidere_a_Santierului_National_al_Tineretului_Canalului_Dunare-Bucuresti.jpg)

5 august 1986 | foto: http://www.comunismulinromania.ro/

Pe raul Arges se realizeaza 95 de kilometri de amenajari hidro intre podul feroviari Gradinari si Dunare, canalul fiind proectat pentru ambarcatiuni de maxim 2.000 de tone. De asemnea se incepe amenajarea porturilor Oltenita si Bucuresti - 1 decembrie.

Pe raul Dambovita se preconizau lucrari pe o lungime de 31 km permitand accesul barjelor de pana in 1500 de tone (capacitate maxima/convoi) + impingator.

In 1990 cand sunt oprite lucrarile porturile Bucuresti si Oltenita erau racordate la reteaua rutiera si feroviara, porturile fiind finalizate in proportie de 90%, protul Bucuresti avand finalizata inclusiv prima magazie de marfuri. 

Pe raul Arges erau finalizate 90% dintre traversari: poduri rutiere, feroviare si linii electrice. De asemenea excavatiile erau la 73%, digurile erau finalizate in proprotie de 69%, 39% din suprafata era betonata, taluzurile erau finalizate in proportie de 36%, iar 24% dintre echipamentele necesare erau instalate. In plus fundatiile nodurilor hidro erau finalizate in proportie de peste 90%.

Noul pod feroviar de la Gradistea era finalizat in proportie de 90% .

Pe Dambovita se realizeaza decolmatarea si largirea albiei si montarea dalelor de beton pe bieful 3. In portul Glina se finalizeaza cheurile, bazinul portuar si o mare parte din platforma portuara. La Tanaganu se finalzieaza fundatiile ecluzei, descarcatorului de ape mari si a hidrocentralei. Se sistematizeaza bieful 3 (Glina - Tanganu) si se reface infrastructura rutiera aferenta.

Dupa 1990 se finalizeaza acumularea Mihailesti - Cornetu si se completeaza bresele din digurile existente.

La nivelul anului 2000 situatia se prezenta astfel: caile ferate au fost furate si duse la fier vechi, elementele de beton au fost sparte pentru extragerea fierului si valorificare acestuia, aceeasi lucru s-a intamplat si cu tablierele metalice ale podului Gradistea. Multe dale de beton si piatra bruta au fost la randul lor furate.

In 2009, asocierea IPTANA – ISPH - AQUAPROIECT realizeaza un nou studiu pentru finalizarea canalului.

(https://4.bp.blogspot.com/-tNsE01d3uUI/XC0_ls-dRSI/AAAAAAABmRw/BLvp4TPdwG0dMHhZA5ndyBnzvzkLkwOTQCLcBGAs/s1600/1.png)
traseul canalelor navigabile

(https://4.bp.blogspot.com/-WJuc39oaIbw/XC1CAZjLWjI/AAAAAAABmR8/rufkpH0nx4YM9Xqv7jJMo1Gyf1i179H-gCLcBGAs/s1600/2.png)
(https://2.bp.blogspot.com/-ae9jA0LujwA/XC1DzYEWlOI/AAAAAAABmSc/QGyZJ5Jd02MeHWfrZGsdlsRcX2NtQbDQQCLcBGAs/s1600/8.png)
ecluza Oltenita

(https://2.bp.blogspot.com/-FY3PK88CqhM/XC1CPoC2W4I/AAAAAAABmSA/oTDwOb_L2MAo6uXOJw7LMLf0iySbiQD0ACLcBGAs/s1600/3.png)
ecluza Tanganu

(https://3.bp.blogspot.com/-AsZ3NxRj6_g/XC1DkK35kEI/AAAAAAABmSY/WKwstJQTLYE_PFEGQC6iEZcuKuEJdD8XgCLcBGAs/s1600/5.png)
ecluza Budesti

(https://3.bp.blogspot.com/-yPVPPxkgjKE/XC1Dj2nU3jI/AAAAAAABmSU/KuoYnOesCLgMuIR8GzRMkMkw-CMw8HvjQCLcBGAs/s1600/6.png)
ecluza Gostinari

(https://2.bp.blogspot.com/-vwgbvcEEdtg/XC1Dj63loRI/AAAAAAABmSQ/esBEoNYKdgUOA6wF9zU0QlzAIjQQvNizQCLcBGAs/s1600/7.png)
ecluza Copaceni

(https://3.bp.blogspot.com/-5vStjMiIXk8/XC1ELjkUnUI/AAAAAAABmS0/e-vLe1d6MNwgn4CEEhqixIuWLGVO4s7zgCLcBGAs/s1600/9.png)
ecluza Cucuieti

Portul Bucuresti - 1 Decembrie:  Este calculat pentru derularea unui trafic de 20 milioane tone/an. Dispune, de asemenea, de dane pentru activitatea turistica si de pasageri, precum si de dane tehnice. Platforma portuara insumează 221.000 m2, iar 115.000 m2 reprezinta suprafata destinata extinderilor ulterioare. Pe platforma portului este prevăzuta si cladirea multifunctionala pentru conducerea si exploatarea intregii activitati aferente caii navigabile Bucuresti si Dunare. Portul dispune de legatura feroviara la statia Bucuresti – Jilava in lungime de 8,5 km si racord rutier la DN 5 Bucuresti – Giurgiu.

(https://3.bp.blogspot.com/-x9_HNfBioTw/XC1D4GkGzzI/AAAAAAABmSo/c1RLcBf1P5Ed2z_R08TmcC3ll_72ghMhACLcBGAs/s1600/4.png)
(https://4.bp.blogspot.com/-XNuG8n-_oO4/XC1EfgOqBFI/AAAAAAABmS8/gMpA74YzqbMKqkqZ6fqhiksUVMQ0n4JLQCLcBGAs/s1600/10.png)
(https://4.bp.blogspot.com/-2UkRWW0k5qo/XC1EgF71NOI/AAAAAAABmTA/kAiztC22vecIbw9dYye4-nLXqK_6tOYRACLcBGAs/s1600/11.png)

Portul Bucuresti - Glina:  Dispune de dane operationale cu lungimea totala de 300 m pentru operare de marfuri, dana de pasageri si dane tehnice. Suprafata platformei portuare este 72.500 m2, iar suprafata zonei rezervate extinderii este de 67.500 m2. Portul asigura un trafic de 4 milioane tone/an. Este prevazut cu accese rutiere si racord la sistemul feroviar (la statia Bucuresti – Sud). Constructiile de exploatare de pe platforma portului, in prima etapa sunt de tip container.

(https://2.bp.blogspot.com/-L2I6TYBsjRg/XC1FZQ3nuLI/AAAAAAABmTU/fBBwq5qHeicVmYDM_a9_zVsAws6ppyn8QCLcBGAs/s1600/12.png)
(https://1.bp.blogspot.com/-aw4NSJwlS8A/XC1FZECqSyI/AAAAAAABmTQ/wFmu8xZPmIIKnRemOTX9lw2_EnkUbkEYACLcBGAs/s1600/13.png)

Portul Oltenita:  dispune de fronturi de operare atat pe malul stang al Argesului in zona de confluenta, cat si la Dunare, imediat in aval de confluenta, cu lungimea totala de 310 m, dane destinate activitatii turistice, de pasageri sau pentru activitati tehnice. Suprafata totală a platformei portuare este de 73.000 m2. Se are in vedere si o extindere cu suprafata de 192.000 m2. Portul dispune de racorduri rutiere si legatura feroviara la reteaua CFR. El este echipat pentru un trafic de pana la 3 milioane tone/an.

(https://4.bp.blogspot.com/-vApB0FwLGA4/XC1GmOFdlJI/AAAAAAABmTk/V_2y6tyueM4VPugzYP8Iw-X4xDz6NATNACLcBGAs/s1600/14.png)
(https://3.bp.blogspot.com/-QZ0ULefBzH0/XC1Gl5l-Z4I/AAAAAAABmTg/9Wl-qzPnedI20TPAcLxmlpLEc4Gcr_smgCLcBGAs/s1600/15.png)

wow, câte ecluze. Cât ar fi făcut o navă de la Oltenița la 1Decembrie? O săptămână? :)

Un proiect faraonic lipsit de orice justificare realista.

Păi dacă un inginer din 1934 îți zice că ești scump, te duci și te culci ;)  Ăia  erau oameni serioși....
Ce aș vrea însă să văd e un proiect de remediere a situației pentru că nici așa nu poate fi lăsat, ori mai dărâmi din construcții, ori le revalorifici, poate unele porțiuni pot fi folosite pentru agrement, vaporașe, ștranduri. Pentru cei care vor să învie proiectul poate facem un parc tematic "megalomania lui Ceașcă" :)

Stați ma, nu vin investitorii să îl termine în pepepe? Hateri...

Sincer, eu mă gândeam ( că tot sunt la 2km de barajul de pe Argeș) dacă n-ar merge făcut altceva, o parcare pentru yacht-urile "băieților deștepți" de exemplu, ca să aibă un loc aproape unde să le expună, că la Constanța e cam departe :)  Plus că "pe Argeș în jos" sunt unele locuri foarte frumoase ( și departe de "civilizație" ) deci în ppp cred că s-ar putea face multe chestii frumoase, dar sigur nu transport. Vorba ceea, linia ferată de Constanța e singura care merge la 160km/h...

Btw, până acum câțiva ani le ofeream musafirilor mai speciali o plimbare de-a lungul Argeșului, pe ceea ce cred că era drumul tehnologic,  mergeam până aproape de 1Decembrie, cred că se mai putea merge în continuare. Acum s-au  stricat drumurile până acolo și pe o porțiune au blocat și pădurarii accesul auto, dar cred că drumul tehnologic e în continuare practicabil și probabil se poate ajunge pe el din localitățile din aval. E aproape de București, dar zona pare "imemorială" o dată ce te-ai depărtat de DN6 . Cu bicicleta îmi e cam teamă pentru că erau câțiva ciobani cu câini pe lângă pădure.

Păi ca sa il transformi din transport în agrement iti trebuie revizuire de SF mai întâi. Bine, nu ca pentru transport nu ar fi nevoie. Doar zic ca trebuie studiate atent soluțiile... dacă exista solutii fezabile.

Daca in '90 lucrarile s-ar fi conservat ar fi fost oarecum ok sa fie finalizat proiectul. Dar la halul in care a ajuns acum chiar ar fi o tampenie sa ingroape banii in asa ceva. Singura investitie necesara aici e in podul ala de CF. Atat

păi oricum zona trebuie măcar ecologizată, nu știu ce construcții mai sunt la suprafață dar câte ceva e, chiar și pentru asta trebuie niște lucrări nu?   

Sincer? :)) nu cred ca  e nevoie , zona nu e poluata cu hidrocarburi sau chestii radioactive ori mai stiu eu ce substante f toxice. Sa cureti toata suprafata aia ar insemna niste costuri imense.

Pentru transport nu e o solutie, nu are niciun rost sa aduci Dunarea la Bucuresti pentru marfurile vrac produse in capitala, e suficient sa reabilitezi calea ferata spre Giurgiu, ieftin si eficient.
Pe Arges in jos, da, dar lasa-ma sa continui parafraza, <altul mai mare si mai frumos=> podul ala daramat si nerefacut de atat amar de vreme, o rusine si o ofensa nationala pe prima cale ferata romaneasca>, atat si nimic mai mult.
Nu numai acei ingineri <adevarati> s-au opus imbecilitatilor trufase ci si urmasii lor de la Ape si de la Transporturi.
Nu-l agreez deloc pe d-l C.P.Tariceanu dar a reluat perfect argumentatia mai zilele trecute...
Pe de alta parte nici pentru irigatiile d-lui De-aia nu prea se potriveste, nu are un debit rezonabil de apa vara pentru asa ceva si taman in perioadele de seceta apele Argesului s-ar duce la alimentarea cu apa potabila a capitalei nu la cucuruz...m-as orienta mai degraba spre ceva acvacultura sau piei de bizami...
Pentru navigatie nu are pescaj suficient fara baraje si ecluze, exclus fara astea datorita debitului variabil...
Ecologie?
Da!
Egrete, papura si cormorani!
;)

Poate o să râdeţi, dar la una din ecluze este singura baltă cu apă limpede pentru scufundări de agrement open-water din tot ce am văzut şi mi s-a povestit din Muntenia şi Moldova (pe locul 2 sunt lacurile de la Doaga, lângă Focşani). Am văzut acolo ce am cautat (zadarnic) în Deltă. Păcat că malurile sunt pline de gunoaie.

Subscriu la ideea că singurul lucru care merită salvat e podul de CF, e incredibil să nu existe tren viabil între Bucureşti şi GR. Faptul că nu a fost refăcută legătura după atâţia ani şi că s-a scos balast atât de aproape de pod spun multe, inclusiv că vorbim discuţii despre acest proiect.

Agrementul nautic la noi este în principal cu caiacul, unde contează să fie cât mai puţin beton şi cât mai multă natură. Un bun exemplu lângă Bucureşti e delta Neajlovului. Cine vrea să defileze cu barca cu motor o poate face pe Snagov... şi cine vrea să se dea o face în Deltă. Herăstrăul e bun pt caiac şi dinghy.

Pentru sporturi nautice în Bucureşti:
Ar fi frumos să fie făcută o bază serioasă pe Lacul Morii şi înverzită zona, şi reabilitată cumva rigola numită Dâmboviţa.
Pe Herăstrău au fost lupte puternice pe bazele sportive, duse de antrenorii de la cluburi împotriva tuturor.
Din ce auzisem s-a ratat şi reabilitarea proiectului cu ecluzele pe Colentina: iniţial au fost prost proiectate, acum ar funcţiona dar ALPAB a cumpărat vaporaşe prea late sau ceva de genul.

Eu nu mă pricep la sporturile nautice, dar am menționat "deturnarea" proiectului în turism ca fiind o formă de valorificare, pe cât se poate, a lucrărilor deja făcute. Ce anume s-ar putea face în zona turistică nu știu precis, dar sunt sigur că sunt oameni care știu. Avantajul e tocmai apropierea de București, Bucureștiul duce încă lipsă de suficiente zone de agrement în apropiere.

Si eu am auzit de o intentie legat de ecluza de la Straulesti, dar nimic concret, doar vorbe.

Baietii de la 2ride au facut o plimbare de-a lungul canalului Bucuresti - Dunare, tronsonul 1 Decembrie - Budesti. Link (https://2ride.eu/segment/off15-pe-malul-argesului)

https://youtu.be/u6cW2JdL6iw

QuoteSuntem în 22 decembrie 2019, se împlinesc 30 de ani de la revoluția din 89' și e prima zi după solstițiul de iarnă ceea ce înseamnă că a început iarna astronomică. Pentru motocicliști și optimiști de azi începe să crească ziua, și nopțile vor fi din ce în ce mai scurte. Dar cel mai important pentru noi este faptul că azi s-au anunțat 15 grade cu plus și cer senin.
Deci este o zi perfectă pentru o tură cu motorul. Ne-am propus să explorăm malurile râului Argeș de la 1 Decembrie până la Budești, adică până unde se varsă Dâmbovița în Argeș. Această porțiune face parte din faimosul Canalul Dunăre – București, lucrare începută pe vremea lui Ceaușescu în 1986, și oprită în 1989. De atunci nu s-a mai făcut absolut nimic. Doar s-a mai furat ce s-a putut. De-a lungul traseului propus veți vedea tot felul de ruine ale lucrărilor începute: poduri, maluri înălțate și betonate, ecluze și tot felul de alte amenajări rămase în paragină.
Vă voi descrie condițiile de drum întâlnite de noi pentru că este genul de drum pe care probabil că îl veți parcurge toamna târziu sau la începutul primăverii când nu sunt condiții prielnice la munte. Noi am prins o zi destul de calduroasa, dar peste noapte s-a strans foarte multă umezeală. Prin urmare drumul era umed și pe alocuri zone cu noroi și cateva bălți mai serioase.
Intrarea pe segmentul de drum offroad propus se face în localitatea 1 Decembrie chiar înainte de podul peste Argeș. Vom începe de pe malul stâng pentru că în zona asta malul a fost sistematizat și drumul merge pe coronamentul unui dig. Aici drumul este destul de bun,  sunt doar câteva denivelări, ceva pietriș așa că este practicabil și pe vreme mai umedă.
Imediat după ce se termină satul Copăceni, în apropiere de Ecluza Copăceni, am dat peste o porțiune de drum plină de noroi. Nu e o problemă pentru că mai există un drum către stânga care ocolește zona cu probleme și iese la un drum asfaltat. Asfaltul nu ține prea mult și vom reveni la drum de pământ. De aici urmează o zonă împădurită așa că dacă a plouat de curând, sunt șanse mari să dați peste noroi și băltoace mari. Nu ar trebui să fie foarte dificil de trecut pentru că totuși pe drum există suficientă piatră cât să aveți o aderență decentă.
Odată ieșiți din pădurice, drumul devine din ce în ce mai bun și mai lat. Pe porțiunea asta se poate merge lejer cu 70Km/h. Drumul este aproape perfect, nu există nicio groapă. În curând veți ajunge la podul de cale ferată de lângă Grădiștea, care ar fi trebuit să lege Bucureștiul de Giurgiu. Acest pod nu a fost niciodată finalizat așa că dacă vă vine să credeți, nici până în prezent nu există cale ferată directă între București și Giurgiu. Și ca lucrurile să fie și mai triste, pe acest traseu s-a construit prima cale ferată pentru pasageri din România între anii 1865 și 1869.
După ce trecem de podul neterminat de la Grădiștea, în câțiva kilometri vom ajunge la un pod improvizat peste Argeș. Suntem în dreptul satului Gostinari. Acest pod a fost construit din tuburi de beton peste care s-a turnat pământ și pietriș. Probabil că a fost făcut pentru Șantierul Canalului Dunăre – București dar nu a fost finalizat niciodată. Iată că după 35 de ani podul este încă folosit. Aici vom trece pe malul drept pentru că pe cel stâng drumul este asfaltat și nu e foarte fun. În schimb, drumul de pe malul drept devine din ce în ce mai spectaculos. Asta pentru că pe partea dreaptă malul are pe alocuri aspect de faleză cu o înălțime de aproximativ 20 m.
La vreo 4 km de la podul de lângă Gostinari drumul de pe malul Argeșului dispare. Vom face dreapta pe un drum care ne scoate în DN5A și după 4 Km vom coborî din nou pe malul râului la drumul de pământ.
Vom urma cursul râului pentru încă aproximativ 7 km. Drumul are cam același aspect pe această porțiune, se merge pe un dig relativ drept și fără prea multe denivelări. La Hotarele putem vedea un pod proiectat de faimosul inginer Anghel Saligny. Drumul continuă cu același aspect ca și până acum încă vreo 10 Km. În apropiere de Budești este punctul de vărsare al Dâmboviței în Argeș. Aici vom încheia acest segment. Puteți face un ultim popas pe digul înalt de lângă podul de peste Argeș. De aici se poate admira ultima ruină de pe traseu: ecluza Budești.
Acest segment de drum poate fi parcurs fără probleme pe vreme uscată. Dacă a plouat de curând sau a fost acoperit de zăpadă și s-a topit, atunci mai mult ca sigur veți da peste porțiuni cu noroi  care pot fi impracticabile. Ca peisaj, drumul este plăcut dar din păcate civilizația oamenilor lasă de dorit. Lângă toate satele, pe marginea drumului e plin de gunoaie deși sunt convins că toți au serviciu de salubritate în sat.
Dacă mai aveți timp, puteți continua pe malul Argeșului până la vărsarea în Dunăre adică până la Oltenița. Mai sunt vreo 25 km.

Interesant. Într-o vreme intram cu mașina imediat după pădurea Cornetu și mergeam.... până mă plictiseam (Pruni, Dumitrana, Dărăști, cred că am ajuns până aproape de 1Decembrie o dată) . Acum - cinci șase ani probabil or fi trecut-  au pus niște baraje ca să nu poți intra ( bănuiesc că împotriva hoților de lemne) și drumul pe lângă pădure s-a stricat destul de rău dar sunt destul de sigur că drumul tehnologic e în continuare în stare bună. Cu motorul se poate merge probabil fără probleme, și farmecul e că locurile sunt destul de pustii. Îmi propusesem să încerc și pe malul celălalt dar n-am mai făcut-o.

E de necrezut ca asa ceva este in proximitatea capitalei tarii.

Avem si partea a doua a plimbarii in lungul Argesului: 1 Decembrie - baraj Mihailesti - Bolintin.

https://youtu.be/J0dwkeoN6Zw

Imi pare rau, dar este o filmare doar despre drumuri mocirloase si motociclete "cool".

ZERO despre canal....

Imi permit sa spun asta, pentru ca in urma cu vreo 10 ani am parcurs tot traseul canalului de la fostul-viitor port 1 Decembrie pana la Budesti (confluenta Arges - Dambovita).
Calatoria a durat aproape 9 ore. Si l-am avut alaturi pe proiectantul canalului, Dumnezeu sa-l odihneasca...

Este sinistru sa vezi cate resurse au fost consumate pe acest proiect, fara vreo finalitate...
De exemplu podul/viaductul care apare in prima filmare (langa Budesti)...  Un pod (https://goo.gl/maps/6zFk8z82HNQcJmk3A) care pleaca de niciunde si ajunge nicaieri..
Din pacate, canalele navigabile nu se pot face "half-profile".  :(

Scopul filmarii a fost orientat strict catre partea moto. Am pus-o aici doar in ideea ca e o continuare a primului trosnon si despre obiectivul asta nu prea sunt informatii, pe principiul e ceva mai bun decat nimic.

La ultimul paragraf as mai adauga un lucru sinistru: gunoiul aruncat oriunde s-a putut.

Licitația de pe SEAP cu titlul: [CN1028595] - Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte'' apare ca anulată.

https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100113858

Interesant SF-ul Iptana din 2009 prezent în documentație.

Din această documentație, am extras ,,Sinteza Generală, Volumul I, Memoriu Tehnic", care începe cu istoricul și se termină cu fezabilitatea. Chiar dacă nu se va executa canalul, documentația merită să rămână.

53 de pagini, enjoy:


(https://i.imgur.com/XARe4jo.jpg)


(https://i.imgur.com/nAw1cXd.jpg)


(https://i.imgur.com/fsvUiNt.jpg)


(https://i.imgur.com/0GuGGnN.jpg)


(https://i.imgur.com/2IPw3y4.jpg)


(https://i.imgur.com/0Xe85xZ.jpg)


(https://i.imgur.com/Q59yusy.jpg)


(https://i.imgur.com/CfhtP19.jpg)


(https://i.imgur.com/YJGbzgT.jpg)


(https://i.imgur.com/jcNquQl.jpg)


(https://i.imgur.com/N9xvwtO.jpg)


(https://i.imgur.com/2D1tFcg.jpg)


(https://i.imgur.com/f8i5cyz.jpg)


(https://i.imgur.com/gfeKIL2.jpg)


(https://i.imgur.com/WcfptRj.jpg)


(https://i.imgur.com/loNi0TG.jpg)


(https://i.imgur.com/HYkc2J0.jpg)


(https://i.imgur.com/FbsKXKM.jpg)


(https://i.imgur.com/kAqOxhI.jpg)


(https://i.imgur.com/V8slfxc.jpg)


(https://i.imgur.com/LHMdKuy.jpg)


(https://i.imgur.com/7fMNfML.jpg)


(https://i.imgur.com/kUbIOdC.jpg)


(https://i.imgur.com/1DNRqWK.jpg)


(https://i.imgur.com/RMDMCD7.jpg)


(https://i.imgur.com/qBYsvXN.jpg)


(https://i.imgur.com/I7eBQm2.jpg)


(https://i.imgur.com/CMsRsJB.jpg)


(https://i.imgur.com/uV3A20q.jpg)


(https://i.imgur.com/fRCKS4c.jpg)


(https://i.imgur.com/ipe12Ue.jpg)


(https://i.imgur.com/jo9s4LI.jpg)


(https://i.imgur.com/53asLMh.jpg)


(https://i.imgur.com/peut0kI.jpg)


(https://i.imgur.com/OoaQ0Dh.jpg)


(https://i.imgur.com/ilfvagJ.jpg)


(https://i.imgur.com/z7bl522.jpg)


(https://i.imgur.com/sGfJeEH.jpg)


(https://i.imgur.com/tzu911J.jpg)


(https://i.imgur.com/QD3YqVC.jpg)


(https://i.imgur.com/5AKkRdn.jpg)


(https://i.imgur.com/8FGdsQz.jpg)


(https://i.imgur.com/TJyZTBn.jpg)


(https://i.imgur.com/Il0TGYy.jpg)


(https://i.imgur.com/3RQ6lCv.jpg)


(https://i.imgur.com/RIk0jEx.jpg)


(https://i.imgur.com/8tYCSzg.jpg)


(https://i.imgur.com/VnTcC5C.jpg)


(https://i.imgur.com/FgrzJDK.jpg)


(https://i.imgur.com/e0stJTa.jpg)


(https://i.imgur.com/pzIKoj6.jpg)


(https://i.imgur.com/2UtSJnL.jpg)


(https://i.imgur.com/s8OyPFq.jpg)


(https://i.imgur.com/OCU7xCR.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Quote from: TibiV on February 05, 2020, 02:39:06 PM
... in urma cu vreo 10 ani am parcurs tot traseul canalului de la fostul-viitor port 1 Decembrie pana la Budesti (confluenta Arges - Dambovita).
Calatoria a durat aproape 9 ore. Si l-am avut alaturi pe proiectantul canalului, Dumnezeu sa-l odihneasca...

Este vorba despre inginerul Avadanei. Al treilea in lista de semnaturi de pe pagina 1 (conform numerotarii) a documentului postat de RaduG.
Semnatura lui este si ultima, cea care incheie documentul....

S-a depus ceva muncă, nu au fost surprinsi de lipsa studiilor din teren ca la autostrada sau la CORIDOR.

Am avut un coleg care a fost topograf la trasarea digurilor. Detasat de aici din Timiș. Judetele aveau fiecare sectorul de executie, trasare, executie etc. trebuiau sa lucreze corelat cu judetul vecin de sector.

Oare care era soarta amenajarii daca era gata in momentul 1990?

Soarta ar fi fost una bună dacă se puneau în funcțiune hidrocentralele și se făceau și amenajările colaterale de irigații pentru cele 150.000 de hectare.
Probabil partea de transporturi agabaritice de la IMGB și celelalte întreprinderi pe Dunăre ar fi picat după revoluție, precum și transportul de cărbune din valea Jiului pe Dunăre către CET-urile din București.
La momentul când s-au făcut calculele de transport, nevoile erau altele, și spre București și dinspre București.

De exemplu, canalul siderurgic de la Călărași, care era complet operațional la revoluție, cu macarale de cheu, benzi transportoare, etc și pe care s-a adus cocs pentru combinatul siderurgic, acum zace colmatat odată cu dispariția combinatului. El a fost creat într-o logică mai largă, in care Combinatul Siderurgic Călărași (CSC) ar fi primit minereu de fier din Brazilia-Port-Constanța-Canal Dunăre-Marea-Neagră-Dunăre, iar tot pe canalul siderurgic ar fi plecat la export laminatele de la cel mai lung laminor din țară, care nu ar fi încăput nici pe rutier nici pe feroviar. https://www.google.ro/maps/@44.2006808,27.2917316,3a,75y,21.46h,91.06t/data=!3m6!1e1!3m4!1s7N10Q_YnxbKNOmB6UBbB3w!2e0!7i13312!8i6656

Canalul Dunăre-București este însă diferit economic de mono-scopul canalului siderurgic Călărași, și probabil, cu o finanțare EU, si-ar recupera banii investiți din producerea de curent și irigații.

Canalul asta rentabil?  :lol:
Irigatiile traditionale nu sunt subventionate de UE. Asa ca daca s-ar face, s-ar face cu bani de la buget. Multi bani de la buget si degeaba.
In privinta transporturilor... exista vreo barja care ar fi avut loc pe Dambovita? Sau o facem navigabila doar pt barcute de agrement...cu turisti care sa admire statia de epurare .

Potrivit planurilor, Dambovita ar fi trebuit sa fie navigabila in amonte de Budesti exclusiv in scop turistic - de aici si exista acelui "port turistic" la Glina, cu discutia despre podul de pe A0.... Portul Glina nu avea prevazute echipamente de cheu pentru marfa - doar parcari pentru autocarele care vor prelua turistii occidentali...
De altfel Dambovita nu avea prevazuta nici o ecluza in amonte de Budesti - deci circulatie "rapida" Budesti-Glina si retur, pentru motonave de pasageri.
Iar statia de epurare Glina s-a initiat (atunci, pe vremea lui Ceausescu) pentru ca Dambovita era - efectiv - un rau de rahat. Toti turistii si-ar fi vomitat si matele...

Barjele erau in schimb programate exclusiv pe Arges, iar de la Budesti pana la Portul 1 Decembrie mai erau inca 3 sau 4 ecluze.
Este drept, in portul 1 Decembrie era si o dana de pasageri. Dar acolo nu erau probleme olfactive, Argesul nu a fost niciodata canalul de dejectii al Bucurestilor...

@dr4qul4

Dar care irigatii sint subventionate? nu iti faci dosar de fonduri europene? se dau foarte usor pentru dovleac si mazare.Iti faci un PFA si ai nevoie de doua hectare de teren.

Eu am intrebat care ar fi fost soarta canalului daca in 1990 era deja construit la fel cum erau deja cele doua canale din Dobrogea.
______________________

@TibiV

In studiu precizeaza port la Glina pentru barja + impingator, dana de bunkeraj, dana de pasageri, noduri hidrotehnice la Tînganu si Cucuieti cu ecluza si centrala electrica.

My bad... :-[

se subventioneaza irigatiile prin picurare, complet automatizate in ziua de azi.
Si pentru astea nu ai nevoie de canal navigabil, poti aduce apa si prin conducta sau dintr-o sursa de apa.
Daca era gata in 90 ar fi avut aceeasi soarta ca si Canalul Bega.

Nu am studiat fenomenul dar cred ca e foarte costisitoare (daca e posibila) irigarea prin picurare la culturea mare, porumb, grîu, soia. 

Canalul Bega e un caz aparte, el nu a fost construit in comunism (se prezuma ca la comandă fără studii sau cu ignorarea lor) ci a fost construit pe vremea Habsburgilor.

A fost închis din ratiuni politice nu economice la vremea aceea.

Am un client în Buzău care face irigare prin picurare la porumb, cu rezultate foarte bune. Consum foarte mic de apă, care ajunge exact unde trebuie. La culturile prășitoare se pretează, că e distanța mare dintre rânduri, la păioase nu.
Este utilă când rezervele de apă sunt limitate (gen ai foraje individuale), sau când costul apei este foarte mare (esți la a 2-a - a 3-a pompare).
Nu cred că s-ar pune problema pe acest canal, cu o singură pompare asiguri diferența de nivel, iar apă ar fi arhisuficientă. Argeșul singur ar putea iriga 2.000.000 de hectare, dacă ar fi folosit doar pentru asta (adică să nu mai verse nici o picătură în Dunăre). Targetul de 150.000 de hectare este mai mult decât realist.

Radu se iriga si grau prin picurare, pana si orez care traditional era "inundat" se iriga prin picurare
https://www.timesofisrael.com/israels-drip-irrigation-pioneers-aim-to-do-away-with-flooded-rice-fields/

Eu nu contest ca se pot face irigatii traditionale din Arges.
DAR: UE nu finanteaza irigatiile in canal deschis. Ati vazut doar cum au refuzat prin PNRR.
Asadar, banii trebuie sa vina de la buget. Si vorbim de foarte multi bani.

Mai apoi: Un canal navigabil nu poate fi fezabil daca e folosit doar pentru irigatii.
Asa ca va rog sa imi spuneti ce transporturi navale putem face, si care ar fi beneficiile.
Daca il facem doar pt irigatii, atunci poate nu mai facem poduri si diguri mai inalte si mai lungi si bineinteles mult mai scump. Am scapa si de niste ecluze, care nici alea nu sunt deloc ieftine.

si colac peste pupaza... aia de la mediu chiar nu au nimic de zis? PN Comana e la 2 pasi. Ridicarea nivelului Argesului, nu va afecta deloc?

eu zic că discuția nu își are sensul. Cred că e evident că transportul pe Argeș nu e rentabil, și pentru un motiv simplu: marfa oricum trebuie descărcată și încărcată în camioane. Că o faci aici sau la Giurgiu... diferența de drum e infimă. Dacă erau 200 de km poate ieșea o economie, dar la 40 versus 15...  Probabil se pot lua la puricat calculele din studiu și se poate vedea unde s-a "exagerat". Că eu n-am văzut la noi SF din care să reiasă că nu e fezabil ceva, ele se fac la comandă :) După cum în patru ani de "cercetare" nu am văzut temă finalizată cu răspunsul "nu se poate" . Trebuie doar cineva suficient de hotărît și de credibil ca să omoare proiectul. Reversul e că există niște amenajări deja făcute care probabil trebuie luate fiecare în parte și văzut dacă se pot folosi la ceva, fie la plimbări cu vaporașul, fie ștranduri sau ce s-o mai putea...

Aici aveți link-ul pentru documentație, inclusiv cele două volume de analize economico-financiară din SF:

https://www.dropbox.com/s/m5xrzjo57u6c1jt/CN1028595.zip?dl=0

Abia acum "arunc un ochi" pe topicul acesta, daca stiam ca sa discuta asa mult in legatura cu Budestiul veneam mai demult.

In Budesti mi-am petrecut majoritatea verilor in copilarie.

Bunica din partea mamei alaturi de parintii ei si de frati au "fost refugiati" aici dupa WW2 (Strabunicul era CFRist si au venit din Basarabia via Constanta - unde bunica a pierdut in bombardamente un frate dar strabunica a nascut pe fiica cea mica - si Ploiesti unde iar au mancat ceva bombardamente, de data asta nemtesti). Practic unde era bombardat CFRul apareau si ei. Am ceva povesti de la bunica despre trait o luna in lanul de mazare mancand mazarea cruda si band apa din balti.

Revenind: dupa razboi a venit un lot de "stramutati" din Dobrogea, in principal aromani, iar pe langa ei si cantonul CFR. Sunt silozuri in zona si o gara destul de maricica (pentru cereale). CAPul era la randul sau maricel, cand eram copil inca se vindeau injectoare de la combine si tractoare prin birturile din sat, iar noi le cumparam ca sa le folosim pe post de "pocnitori" (indoiam un piron - asa numeam cuiele mari -, radeam in injector pucioasa de pe chibrituri apoi folosind un elastic gros sau fasii din camere de biciclete introduceam 2-3 cm si propteam pe diagonala in injector cuiul indoit tinut sub tensiune de elastic). Indepartam mana de corp si loveam usurel capul cuiului de un stalp de beton de curent. Va imaginati voi "PT-ul", rezultatul erau niste pocnituri destul de impresionante. Ma opresc aici cu amintirile ca ma "scarpina" Ionut.

ON-Topic:

1. Nu stiu eu cu ce se ocupa statia aia de epurare de la Glina, dar in "Cartierul Ostrov" adica la intrarea dinspre Bucuresti aerul era pana in 2001-2002 irespirabil vara si "micii" pluteau linistiti. Uneori se mai deversau chestii ciudate ca era tot raul plin de carasi plutind cu burta in sus.

2. Undeva la final de '90 inceput de 2000 eculza a fost asanata cu moto-pompe si tot ce inseamna fier a disparut urgent. Prin fier descriu tot de la "mustatile" de la fier-beton si pana la macarale. Erau mai multe macarale ce rasareau din apa, cred ca vreo 3 sau 4. Localnicii se urcau pe macarale si plonjau in ecluza, unii murind "trasi in teapa" pe fiarele de sub apa. Probabil nu mai trebuie sa mentionez ca o saptamana tot orasul (da, Budesti este oras) a mancat numai peste scos din ecluza. Erau niste somni enormi acolo.

3. Nu stiu ce debit ziceti voi ca are Argesul ala ca sa fie folosit vara la irigatii, dar eu treceam la 14 ani raul prin vad, ducand cu bicicleta de coarne fara sa imi ud pantalonii. Si aveam pantaloni "trei sferturi" care se terminau sub genunchi. Au fost veri cand Argesul era practic secat.

Pe drumurile din jurul ecluzei am facut eu "scoala de soferi" cu tata venind de la pescuit. Aveam 9 ani si vedeam in fata pe sub partea de sus a volanului, nu eram suficient de inalt sa vad peste.

În 1937, inginerul Leonida proiectează un port al Bucureștiului. acesta urma să fie amplasat în cartierul Bellu și urma să dispună de o zona industrială, una comercială, un terminal de pasageri, silozuri de mare capacitate și o uzină hidro-electrică. Legătura cu Dunărea urma să se facă prin canale.

(https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFCr-EgfVXMP7-fjgf3QX8-JpgPeMLLbl4qDwPyYuLWAOqZfdHskOiSskw8sN4p2k1qv5vj1gcpUHpFyuTpXTJc0nyJWpT_PaPTrlu_JRIz-OXbGfCebHzPqw9LojgNCKG541JMcByeL1ZbsERD_lSgigwCIAwSylTZDoVsb771oePOXoAGO50-WOJlQ/s16000/Layer%201.png)

Pun aici o filmare EXCEPTIONALA facuta de DASCH CAMERA RO cu canalul Dunare-Bucuresti.

Cred ca este prima filmare a sectiunii dintre Glina si barajul Balaceanca...


Pentru membri mai tineri:

Proiectul "Canalul Bucuresti-Dunare" includea 2 (doua) canale!
- unul pentru marfa (Oltenita-Budesti-1 Decembrie) pentru marfa
- altul (Oltenita-Budesti-Glina) pentru "nave de pasageri" - "Ceasca" spera sa aduca nemti si austrieci la Palatul Poporului pe calea apei...

Daca DASH CAMERA RO ar mai fi mers 1 km mai la vest de statia Glina, ati fi vazut fostul "viitor port turistic Glina"...  ;)

Dacă credeați că a murit... :

[CN1045709 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100153368)] Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte''

Data publicare: 05.08.2022
Autoritate contractanta: COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANTA

Valoarea estimata: 6.000.000 lei (fara TVA)

Depunere oferta - Data limita: 12.10.2022

Iata de ce nu i se pune odata cruce: e bun si el din cind in cind pentru un studiu (doua, trei) de fezabilitate de numai un milion si ceva de euro.

Bani aruncați pe geam. Chiar dacă o parte sunt fonduri europene nerambursabile, tot banii contribuabililor sunt.

Am încercat cât am putut anul trecut să nu aruncăm banii ăștia pe apa sâmbetei. Se pare că cineva are de umflat buzunarele pentru trei foi de maculatură care vor concluziona o minciună: proiectul este fezabil.

^ Și de asta s-au împiedicat turcii la podul peste Dâmbovița A0SL1 ?

Fiindcă proiectanții "strategici" Iptana s-au ținut cu dinții de iluziile astea comuniste și nu au dat aviz pentru podul normal, cerând un pod cu gabarit navigabil (în condițiile în care în aval de podul de pe A0 sunt alte poduri fara gabarit). Au cedat abia în momentul în care a fost de acord toată lumea să scrie in aviz ca podul actual ce se face pe A0 se va dărâma in momentul in care vine canalul navigabil și se va construi altul mai înalt.

Păi după cum funcționează lucrurile la noi cred că singura soluție ar fi ca acel SF să ajungă la concluzia că nu e fezabil (ceea ce mi se pare evident) și să propună o alternativă de continuare (eu zic că potențialul turistic este considerabil, văd că toate locurile de agrement din jurul Bucureștiului sunt pline mereu) și cu asta i s-ar pune cruce. Însă la noi din SF de obicei iese "ce trebuie", nu se face serios, că e și asta muncă...

Pacat ca nu s-a putut face asta si pe CF Bucuresti - Giurgiu. Risipa monumentala acolo.

Quote from: TibiV on August 21, 2022, 04:11:32 AMPentru membri mai tineri:

Proiectul "Canalul Bucuresti-Dunare" includea 2 (doua) canale!
- unul pentru marfa (Oltenita-Budesti-1 Decembrie)
- altul (Oltenita-Budesti-Glina) pentru "nave de pasageri" - "Ceasca" spera sa aduca nemti si austrieci la Palatul Poporului pe calea apei...

Daca DASH CAMERA RO ar mai fi mers 1 km mai la vest de statia Glina, ati fi vazut fostul "viitor port turistic Glina"...  ;)

Din fericire, DASH CAMERA RO a mers și la Glina...

Quote from: TibiV on September 12, 2022, 12:51:56 PMO noua filmare de la DASH CAMERA RO: Pasajul Popești-Leordeni - DNCB - Râul Dâmbovița - Retur 10.09.2022

... la 07.10 se vede fostul viitor port turistic de pe Dambovita navigabila...

Quote from: tom_sawyer on September 28, 2022, 01:28:10 AM[CN1045709 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100153368)] Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte''

1. Ofertant unic : TPF INGINERIE SRL,

2. Ofertant unic : AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.,

http://e-licitatie.ro/pub/procedure/statement/view/100181706

Am inteles ca o sa ne oblige sa ne spalam pe dinti lasand apa sa curga in acelasi timp, ca sa aiba apa pe dambovita sa vina vapoarele cu nemti ca sa viziteze Palatul Parlamentului, Therme si Centrul Istoric.

Apă ar fi fost pe râu, problema este că nu e fezabil ca proiect. Mai pe scurt, niciodată nu îşi va scoate costurile. Iar pentru nostalgici, primul demers ar fi totuşi realizarea etapei a II-a a staţiei de epurare de la Glina :)

Ce inseamma etapa 2 la statia de epurare?

Momentan se epureaza complet doar ~40% din flux. Restul de ~60% se epureaza doar mecanic, asa ca apa poluata se varsa direct in Dambovita, care e de facto un rau mort de la Glina in aval.

Dupa faza a II-a (in constructie) se va epura complet tot fluxul. Probabil va dura insa o perioada pana cand isi va reveni Dambovita.

Si etapa asta a II-a era legată de construcția canalului?

sau cum se poate în atîția din 1990 să nu fie făcută?

bine că acuma a iesit HG sa își declare oamenii fosele, dar capitala n-are statie de epurare.

Statia de epurare si canalul stiu ca au fost incepute simultan insa nu erau interdependente din punct de vedere tehnic. Atita doar ca nu ar fi placut sa faci turism nautic pe un riu maro.

Nu stiu de ce o lalaie atit cu statia de epurare de parca ar fi centrala nucleara. Probabil pentru ca iarmarocul si panselutele se vad, rahatul din apa nu prea.

Fose septice?! Hm... unii au transformat vechile fintini in haznale, nenorocind definitiv pinza freatica. Pentru astia orice pedeapsa e prea mica.

Staţia de epurare a fost începută tocmai pentru a avea vreun sens teoria cu plimbatul turiştilor cu vaporul la Bucureşti. Este singurul lucru bun din miliardele băgate. Dacă nu ar fi fost fantezia cu turiştii nu construia nimeni staţie de epurare. Mă tem că etapa a II-a va tot întârzia.

Am gasit un articol foarte stufos despre lucrarile la statia de epurare etapa 2 si alte lucrari la canalele colectoare din lungul Dambovitei.
Este vehiculat un termen de finalizare la etapa 2 30.06.2022. Dar nu am mai gasit informatii daca s-a finalizat sau nu lucrarea.
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-25281710-video-stadiu-afla-extinderea-statiei-epurare-glina-cel-mai-mare-proiect-fonduri-europene-derulat-primaria-capitalei.htm/amp

 Grindeanu re-aduce in conversatia publica amenajarile raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie, incepute de Ceausescu in anii '80:

https://economedia.ro/bucuresti-port-la-dunare-grindeanu-anunta-continuarea-lucrarilor-la-canalul-bucuresti-dunare-contractul-pentru-studiul-de-fezabilitate-va-fi-semnat-in-2023.html#.Y3wpG_nTUSw

Asta cu SF la canal a ajuns ca un ritual religios pentru politicienii Romani...

^exista alocare financiara in PNRR ptr terminarea lucrarilor la canal? in articol se face referire la 2.7 mld eur deja investiti, o suma uriasa deoarece vb in preturi din anii '80.

e adevarat ca UE prin pactul ecologic privilegiaza rail- si water-ways la finantarea TEN-T, posibil ca ministrul sa se bazeze pe ceva...

Quote from: tom_sawyer on October 14, 2022, 02:40:32 PM

Quote from: tom_sawyer on September 28, 2022, 01:28:10 AM[CN1045709 (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100153368)] Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte''

1. Ofertant unic : TPF INGINERIE SRL,

2. Ofertant unic : AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.,

Ofertant castigator: AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.
Valoare contract: 5.697.520 RON

http://e-licitatie.ro/pub/notices/ca-notices/view-c/100350560

Cam putin, 1 mil euro, ptr un canal atat de mare, Dunare-Bucuresti.

 :lol:  pai ce, nu se poate rezilia contractul ca banii nu sunt suficienti? si asa mai trec x ani...

In asteptarea reactualizarii (a cata oara?) SF-ului:


(https://i.imgur.com/I9usGjA.png)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

Probabil asteapta dupa Academie sa actualizeze DEX-ul.  :lol:

Canalul a fost prins in TEN-T Core, Coridorul 9-inland waterways, are vocatie la finantare nerambursabila masiva, deci va fi construit chiar impotriva vointei statului roman.

In anii ăștia cu încălzire globală în care apa devine o resursă tot mai prețioasă și în care se fac investiții tot mai mari pentru drămuirea ei inteligenta, unii visează mega canale comunistoide deschise, nu doar inutile, ci chiar mega dăunătoare pentru mediu și pentru dorința oamenilor de a profita de fiecare picătură de apă, prin care apa sa se evapore grupa mare. Eu am impresia că shift2rail e trol, pur și simplu nu pot fi susținute la modul credibil atâtea aberații pe metru pătrat pe toate threadurile. Felicitări pentru răbdarea de fier, Ionuț.

exact la inceput subtraverseaza raul Zabrauti. Daca va fi navigabil...va fi doar pt gondole  :lol:

^^mon ami, daca ti-ar pasa de schimbarile climatice ar trebui sa stii ca fara decarbonarea transporturilor (aprox un sfert din emisii ghg totale) nu exista nicio sansa de a le incetini, la limita opri. Iar emisiile din transporturi nu pot fi reduse fara un transfer masiv al marfii, daca nu si al pasagerilor, de la routier( emitentul nr 1, de departe, in grupa transporturi) catre, primo, feroviar si, secundo, naval.

'Canalul' inseamna, by and large, sistematizarea raurilor Arges si Dambovita, deci impactul asupra luciului de apa, desi non-neglijabil, va fi limitat. Cat priveste risipa apei, daca ai fi studiat celelalte threaduri, ai fi inteles ca sunt evident impotriva  proiectelor faraonice de irigatii uzitate in anii '70/'80, gen canalul Siret Baragan. Amprenta de apa a agiculturii poate fi redusa prin practici prietenoase cu mediul: soiuri rezistente la seceta( de ex, sorghul e o alternativa excelenta la porumb si creste in... africa subsahariana) perdele forestiere intre sole, acoperirea vegetala a solului intre culturi ptr a evita evaporarea, samd.
One should try to educate himself, really.

Inapoi la subiect, ruta navala Dunare-Arges/Dambovita, asa cum e asumata de MT in Coridorul Rhin-Dunare:


(https://i.imgur.com/v1pzRKa.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

Sorgul nu sorghul iar daca merge in Africa nu inseamna ca noi sintem africani sa acceptam sorgul.
Sorgul se cultiva in Romania in alte scopuri.

Giurgiu va fi la o aruncatura de bat pe CF. Ce rost mai are canalul?
Crezi ca poate sa concureze transportul de marfuri pe apa, intre 1 Decembrie si Oltenita, cu cel feroviar intre Bucuresti si Giurgiu?
Reactualziarea SF-ului actual va da un verdict in premiera pentru Romania: Navigatia pe Dambovita (segmentul Budesti-Glina) va fi nefezabila!
Au nevoie de hartii ca sa ingroape proiectul.

@dan tm : sorgul castiga teren an de an  in jumatatea de sud a Fr, unde conditiile pedo-climatice sunt, similar cu Ro, tot mai aride. Initial am fost sceptic vis a vis de acest inlocuitor, dar avantajele sunt nete in fata porumbului: consum muuult mai redus de fertilizatori, apa, lucrari agricole, etc:

https://www.web-agri.fr/sorgho/article/224903/la-culture-du-sorgho-gagne-du-terrain

@dr4qul4: nu e nimeni dogmatic, sa asteptam concluziile SF-ului; imho, cazul economico-ecologic ptr aceasta ruta navala e mai puternic astazi decat in anii '80 cand proiectul constituia mai degraba un motiv de stima ptr familia faraonului local.

@shift2rail - scopul principal al canalelor navigabile este transportul de marfa neperisabila la vrac - carbune, minereu, cereale. Vitezele sunt incredibil de mici (2-5 km/h, incluzand nodurile hidrotehnice), frecventa de transport este foarte, foarte, foarte slaba (mai ales daca canalul e unidirectional si reversibil), capacitatea vrac e cea care e foarte mare.

Ori zona Bucuresti nu are nici nevoie, si nici nu produce nimic "la vrac". Termocentralele tip CET, din fericire, s-au inchis sau au fost convertite de la carbune/pacura grea in productie pe gaz. Siderurgii, cocserii, etc. zona de sud a Bucurestiului nu are si nu a avut niciodata. Agricultura cerealiera deja are capacitati de stocare excedentare cu un ordin de marime (s-au construit foarte multe silozuri de stocare pentru urgente, multe niciodata folosite), de-a lungul cailor ferate - transferul cerealelor de pe CF pe naval nu are sens, deja e hiper-eficient. Pasageri la vitezele alea nu ai cum cara.

Si inainte sa scrii, uita-te un pic la cum arata "canalul" - e absolut penibil ca capacitate, si ca ruta de transport. "Portul" Bucuresti este mai mic ca o singura hala acoperitadin "dry port"-ul logistic de la A1.

P.S. Sorgul ca cultura agricola este eficient doar daca e cultivata ca planta perena. Pentru asta, ai nevoie sa fii in zona de rezistenta (scara USDA) 9a - 12, adica clima blanda, calda, preferabil foarte calda, neexpusa la inghet. Mare parte din Franta este 9a/9b, toata partea de sud, si toata partea de vest, inclusiv coasta Atlantica pana in Bretania, restul fiind 8a/b. Romania este in zona 4b/5a/5b (muntii), 6b (Transilvania), 7a (Campia Romana, Podisul Moldovei) si 7b (Oltenia si sudul Munteniei). 8a, cea mai "aspra" situatie pentru plante in Franta este cea mai "dulce" in Romania, si exista doar pe cateva sute de kilometri patrati in Oltenia.

De aia ei cresc sorg si orez, noi crestem porumb si grau. Clima din Romania e puternic continentala, plantele care rezista "la noi" nu sunt cele asteptate la latitudinea noastra in Vestul Europei. Bucurestiul e pe aceiasi zona de rezistenta a plantelor (USDA) cu... Stockholmul, nu cu Parisul sau Nisa, cum i-ar zice latitudinea. Si poti vedea asta in vegetatia naturala, care nu seamana cu cea din Franta.

Schimbarile climatice nu ne vor muta inspre 9, ci mai degraba, prin accentuarea caracterului continental, vom ramane tot la 7-8.

^porumbul are nevoie de 700 l/m2/an, media ultimilor ani a scazut in sudul Ro: Baragan de vest  este de max 400 l/m2, iar Baragan est si Dobrogea, sub 300 l.

Poate parea socant dar porumbul poate va fi pentru agricultura ce e motorul thermic ptr transporturi, o specie pe cale de disparitie, in conditiile unor primaveri
+veri din ce in ce mai aride.

Nu exista solutii miracol la problema agricolo-alimentara- probabil un mix de schimbat obiceiuri de consum catre proteina vegetala (e incredibil de ineficient si costisitor in resurse sa crestem porumb ptr a hrani  animale, care ulterior sa ne furnizeze proteina animala), soiuri adaptate-naut, linte, sorg, samd-, agricultura regenerativa low/min/no till + covor vegetal vara ptr retentia apei in sol, asolamente ameliorate, samd.

Legat de sorg, e adaptat excelent in Fr si in Ro, suprafetele cultivate sunt in crestere an de an, exista chiar o societate europeana a sorgului care si-a tinut congresul inaugural , acum cativa ani, la...Bucuresti. Si, cel mai important, e la fel de nutritiv ca porumbul.

@shift2rail : Sorgul in Romania este cel mult o cultura experimentala. In ultimul an cu date, in Romania s-au plantat 7353 ha sorg, adica 0.09% din suprafata totala cultivata a Romaniei (aproape exact cat in 1994). Cifra e in scadere masiva fata de anii de varf de interes - 2013 a fost varful, cu 21668 ha (tot nesemnificativ, 0.26% din suprafata totala!). Pare ca a existat o "moda" cu incercat sorg in perioada 2008-2015, dupa care au vazut ca nu merge, si la revedere, trendul e in scadere constanta...

Productia e absolut nesemnificativa, si la fel, in colaps. Nu-i de mirare, productia la hectar de sorg e semnificativ mai mica ca cea de porumb - 1.2-1.3 tone e delta (in favoarea porumbului) intr-un an bun, adica cu 20-25% mai prost. Intr-un an agricol foarte prost, sorgul nu e mai productiv: 0.1-0.2 e delta in favoarea porumbului chiar si asa, adica o pierdere de 2-3%. Pretul pentru porumb si sorg merge in banda in ultimii 30 de ani, deci daca poti produce porumb mai mult decat sorg, vei produce porumb. Deci nici vorba ca sorgul e "perfect adaptata", e mult mai ineficient ca culturile standard cerealiere in Romania. De altfel, sorgul are aproape acelasi calendar de cultura cu porumbul in Romania, doar ca mai "strans".

Mai mult, magazinarea si transportul si vanzarea in pietele globale pentru porumb si grau din Romania sunt ieftine, pentru ca ai economii de scara - silozuri, vagoane, vapoare. Pentru sorg, nu ai nimic din astea, asa ca vei plati si de zece ori costul la transport.

Cat de nevoile de apa, nu sunt agricultor si nici specialist in agricultura si nici climatolog, dar am norocul sa lucrez cu unii din cei mai buni din domeniu din lume. Si unul din lucrurile pe care le-am invatat (si verificat empiric) e ca ceea conteaza conditiile sunt climatice din sezonul de crestere, nu cele anuale. E si logic, nu-ti pasa daca ploua la 3 zile dupa ce ai terminat recoltarea, daca ai 5 luni pana la urmatoarea campanie de insamantari. Si am fost curios, m-am uitat pe proiectiile de productie (Popp et. al.) bazate pe MapSPAM, care e modelul global de productie agricola la nivel local - n-am vazut ceva ingrijorator pentru Romania in nici unul din "shared socio-economic pathways".

Pana la urma, Romania are conditii excelente pentru a cultiva cereale, si, dat fiind modernizarea masiva a agriculturii in ultimii 15 ani, productii la hectar aproape duble fata de anii '80-2000, aproape de 6 tone la hectar la porumb. Schimbarile vor fi de 5-10% pe majoritatea SSEP-urilor (proiectiilor socio-economice legate de incalzirea globala), si nu neaparat in sens negativ (Transilvania e estimata sa devina mai umeda, Muntenia mai umeda toamna). Intr-un an bun, Romania produce 4.5-5 kg cereale / zi / cap locuitor, intr-un an execrabil, undeva la 1.1 kg, muuult peste nevoile tarii. Si, pe standarde militare, 4.5 kg grau, de exemplu inseamna undeva 3.9-4.2 kg de faina, adica vreo 6.5 kg de paine pe zi. Sa tot te saturi...

Franta ti-am zis, e alta poveste. Alta zona climatica, alte probleme in viitor. Nu mai zic de soluri si calitatea lor - Romania are norocul unor soluri exceptionale, si evolutia lor e pozitiva dupa eliminarea practicilor agricole extrem de ineficiente promovate de comunisti. Aici, schimbarile climatice au o probabilitate chiar de a imbunatati solurile, prin promovarea stepei (generatorul de sol bun) - noi suntem la marginea de "sol bun" spre "sol modest" (padure temperata).

P.S. N-am gasit nici o societate a sorgului, am gasit insa SorghumID, organizatia de lobby construita in jurul Axéréal - pare ca iar confunzi argumentele obiective cu reclama lobby-istilor. Si da, Axéréal se focuseaza pe Romania, dar nu par, in baza datelor, a avea mare succes cu Sorgul. Faptul ca se lauda cu o "conferinta" unde au strans 100 de oameni intr-o sala de hotel, e un pic... ehem, edificator, pentru starea industriei. Noi strangem 100 la un workshop intern de proiect...

P.P.S. Porcul, pestele, gaina si curcanul nu au un impact nerezonabil asupra emisiilor de carbon (mai ales in conditiile in care proteina animala si cea vegetala nu au aceiasi rata de absorbtie, diferenta e de 20-50%). Vaca si oaia, alta poveste - vezi aici cifre exacte: https://academic.oup.com/nutritionreviews/article/80/6/1648/6422500. Dieta romaneasca nu e in particular problematica pentru viitor. Vom vedea foarte probabil o scadere masiva a efectivelor de vaci si oi de carne in urmatorele decenii, dar o sa-i doara pe romani fix...

Si o intrebare, de ce scrii atat de frantuzit? Daca romana nu este limba ta nativa, si franceza e limba ta nativa: multe din cuvintele pe care le folosesti nu au echivalent in romana, daca pronuntate romaneste nu-ti suna rezonabil, cel mai probabil nu s-au "portat" in romana, si va trebui sa cauti un echivalent. A, si, in general "h" frantuzesc exista in romana doar daca cuvantul incepe cu h. Altfel, cu mici exceptii, a disparut.

Quote from: frunzaverde on March 31, 2023, 02:11:47 AMVom vedea foarte probabil o scadere masiva a efectivelor de vaci si oi de carne in urmatorele decenii

Nicidecum. Sunt obiceiuri alimentare dintotdeauna, care vor continua sa existe timp cat exista umanitatea. Nu le poti elimina din alimentatie doar pentru ca o organizatie din ce in ce mai rupta de realitate a decis in mod absurd, din birou si cu de la sine putere sa le elimine din lantul alimentar.

Nu va fi nimic "de birou" (probabil traume romanesti cu dictatori combinate cu neincredere profunda in stat), ci pur si simplu va fi un rezultat al mecanismelor de piata, piata agroindustriala globala fiind mai puternica ca orice stat. Si obiceiurile alimentare se schimba in functie de disponibilitati, preferinte induse (marketing!), preturi, si asta de secole. Porcul si mamaliga, produse pe care le consideram "nationale" sunt inventii recente in Romania (secolul 18). In mare parte din Europa, sa mananci pui era un lux extrem pana in 1965-1970. Vita a devenit foarte populara in Vestul Europei (inlocuind oaia) in 1880-1890, cand s-a inventat transportul refrigerat din Argentina si Brazilia.

@frunzaverde: evident ca vaca (rumegatoarele, in general) e emitentul numarul 1 de CH4 din agro, dar emisiile 'industriale' de metan si nitriti vor trebui reduse in tot sectorul zootehnic: tocmai ce a iesit IED ( directiva reducerii emisiilor industriale), va curge sange si in sectoarele porcului, puiului, samd, dupa 2030. Vezi ce se intampla in Olanda cu partidul fermierilor dupa ce s-a propus reducerea emisiilor de nitriti prin achizitionarea fermelor, si inchiderea lor ulterioara, de catre guvern.

Ce incerc sa spun e altceva: nu se vor putea reduce credibil aceste emisii agro-zootehnice fara 'sobrietate' (te las sa gasesti echivalentul in romana) proteica,  adica fara o modificare structurala a comportamentelor de consum dinspre proteina animala catre proteina vegetala: naut, mazare, fasole, linte(tb sa uitam de consumul de insecte, e o pista caricaturala-tipic romanesc- complet falsa); adresezi astfel, simultan, dubla constrangere apa-emisii (climat), pe care cresterea porumbului, ca feedstock principal in zootehnie, si zootehnia in aval, o violeaza sistematic.

Ps. nu sunt un lobbyist al sorgului, nicio conexiune cu acest business, imi pare insa una dintre putinele alternative credibile la status quo-ul intensiv in apa/fertilizanti/pesticide, cel putin ptr anii din ce in ce mai secetosi si fierbinti din sudul Europei.

De la Ionut Ivasca: Portul 1 Decembrie / Canalul Dunăre-București


... cu o colectie de fotografii de arhiva in a doua jumatate...

^ canalul are vocatia de a primi finantare europeana,  aprox 500 mil eur sunt rezervati in PT pentru proiecte navale:


https://economedia.ro/canalul-bucuresti-dunare-ministerul-transporturilor-poate-termina-lucrarile-cu-finantare-europeana-apel-de-proiecte-de-460-de-milioane-de-euro-pentru-infrastructura-navala-prin-pt-2021-2027.html

^ ar fi banii aruncați degeaba, care ar putea sa fie folosite pentru altceva, mai de folos.

^Dimpotriva, e una dintre cele mai eficiente energetic modalitati de transport a marfii: consum energie, a fortiori emisii CO2, pe tona-km la 1/6 fata de rutier si 1/2 fata de feroviar electric.

Și nu e aplicabila peste tot. Canalul București-Dunărea este absolut fără rost, pentru ca nu va avea capacitate necesara pentru a deservi decât o fracțiune de marfa, la un cost uriaș. Pe scurt, nu rentează. Știu ca transport maritim și fluvial este o opțiune ok dpdv reducerii co2, dar nu-i soluția optima peste tot, în orice caz. In cazul Bucureștiului, chiar nu este și nu are perspective sa fie. Faptul ca iar și iar genii de la guvern încearcă sa reînvie pe aceasta tâmpenie e numai dovada ca nu au nicio idee sa facă un proiect de folos.

Evident ca nu se preteaza la orice tip de marfa, dar inteleg ca vracul si containerizata sunt candidate viabile. Cota modala a fluvialului e ridicola in Ro, suntem in faza de low-hanging fruit cu acest canal, departe de a avea supracapacitate pe rute navigabile.

In plus, Ro s-a angajat, ca parte a Green Deal la dublarea volumului de marfa transportat fluvial (nu e greu tinand cont de baseline, desigur). Sa vedem ce aduce nou updatarea SF-ul, asteptata la inceputul anului viitor.

Alocarea totala a UE pentru intreg sectorul naval pe PT este de 245 milioane de Euro. Cu cofinantarea nationala ajungem undeva la 460 milioane de euro.

Din astia 245, 50 milioane (100 cu tot cu cofinantarea) sunt deja antamati pe proiecte fazate. Mare parte din restul se vor folosi pentru dragari pe Dunare, pentru lucrari urgente in zona Calarasi - Braila si pentru porturi.

Probabil "canalul" lui peste a fost pus ca sa satisfaca niste nostalgici gen Daea. Lucrari n-o sa vezi prea curand, cel mult ceva puneri in siguranta...

^^ cota modala este mica pentru ca România are puține rute care sunt navigabile, cu excepția de Dunăre. Capacitatea de canalul aia ar fi fost oricum mica, dar ar necesita investiții uriașe. Sa aruncam bani ca să avem producția mai mare pe hectar?

Marfa vrac? Chiar dacă, containere nu au niciun rost la cât de mic este canalul. Mai bine îmbunătățirea de platforme la Constanța.

BTW. Tu ai văzut canalul aia?

Seara buna la toata lumea !
Un asa zis articol al Duduei a relansat o spseudo polemica despre canalul Bucuresti Dunare.
Daca as povesti tot ce am trait pe acest santier in 1989 ...mi-ar trebui o luna de zile sa stau sa va povestesc....
Articolul respectiv nu are nici o informatie demna de luat in seama.
frunzaverde explica cum stam cu banii pentru proiecte transport naval.

Daca nu munciti in transportul naval, mai ales cel fluvial nu veti putea intelege niciodata ,,le quoi et pour quoi'' le canal Bucuresti - Dunare.
Pina si un chinez ar fi interesat si ar intelege importanta acestui canal pentru o dezvoltare a potentialului exponential  posibil al Bucurestiului si al ILFOV-ului.

Dar, na ... nu toata lumea poate sa inteleaga, asta este...
Toate tarile cu apa calda in fiecare zi ar fi terminat canalul acesta de foarte mult timp.
Noi am avut parte de ILIESCU si de zimbetul lui tampit.

China incearca de 10 ani de zile sa conviga Grecia , Macedonia si Serbia pentru a construi un canal navigabil pentru a scurta ruta ce trece prin Romania.

Daca vreti sa intelegeti de ce ceilalti au atitea cai navigabile naturale dar mai ales artificiale si in ce proportie acestea contribuie la o economie sutenable si puternica nu aveti decit
 sa intrebati cele citeva sute de romanii care muncesc in navigatia fluviala vest europeana, uni chiar de 30 de ani cind uni dintre voi nici nu erati planificati...

Atita timp cat avem politicieni fara nici o viziune strategica pentru economia Romaniei, nu se va face mare lucru in tara asta.

73 de Km lungime si 5 noduri hidrotechnice realizate in proportie de 70%...

La cum se exploateaza salbatic si de multe ori clandestin balastierele in regiune, nimeni nu are interesul ca acest canal sa fie terminat.

Eu tot nu inteleg ce marfuri vreti voi sa duceti la volum din Bucuresti.

Faur, IMGB si restul mamutilor sunt inchisi, altceva ce vreti sa duceti?

Marfa vrac. Este Bucurestiul cumva zona miniera? Sau se practica agricultura pe Magheru?

Eu zic că cineva care a condus Consiliul Național al Apelor și are studii în domeniu are o părere mai avizată, dacă tot a fost pomenit:

Quote from: tom_sawyer on June 19, 2022, 11:18:34 PMmin. 5:38

^Nu credeam ca vreodată as spune asa ceva, dar... Iliescu are dreptate.  :o

 :lol:  :lol:  :lol:  :lol:

Quote from: shift2rail on October 27, 2023, 05:49:01 PMCota modala a fluvialului e ridicola in Ro, suntem in faza de low-hanging fruit cu acest canal

Splitul modal al transportului fluvial in Romania este cel mai mare din UE. Se transporta pe ape interioare cam la fel de multa marfa ca pe calea ferata. Si nici la cantitatea de marfa feroviara nu sta Romania chiar rau...

(https://i.imgur.com/71uftpO.png)

RO, NL si BG joaca in propria liga cand vine vorba de transport fluvial in UE, fiind campioane in domeniul asta. Iar dublarea splitului modal e imposibila, ar insemna sa depaseasca si rutierul ca pondere. Iar scrii fara sa stii?

@frunzaverde dar bănuiesc ca vorbim practic de Dunărea, canal Dunărea-M si câteva fragmente în restul tarii?

^^ erata, modal share_ul transportului fluvial trebuie crescut cu 50% cf Green Deal (si nu cu 100% dupa cum am citat din memorie.

dar trebuie crescut!

^Oricum nu ai cum. Scuza, dar asta e genul de atitudine "ca să fie producția mai mare pe hectar". Reducerea emisiilor CO2 este o țintă importanta, dar nu toate elemente sunt aplicabile peste tot sau rentabile: în contextul romanesc, Canalul de peste prăjit este absolut nerentabil și dacă deja insistam pe legătură fluviala, mai bine un terminal naval-feroviar în Giurgiu. Ar costa mai puțin și ar fi fost mult mai de folos.

nu e un scop in sine, evident: scopul celor care au gandit green deal este reducerea emisiilor ghg; in sectorul transporturi asta presupune report modal catre feroviar si naval. masiv.

^Dar abordarea ta nu tine cont de diferențe care provin din realității locale, regionale, geografie etc. România are geografie asa cum are, și nu ai rețeaua hidrografica pe care ai creste 50% rolul transportului naval în mod rațional dpdv economic. Banii aia pot sa fie redirecționate către alte proiecte cu mult mai mult folos pt economia și mediu decât Canalul aia de Nea Nicu.

@misiekwas - absolut. Vorbim de Dunare, mai ales de Dunarea Maritima si de Canalul Dunare Marea Neagra. Si cam astea sunt singurele ape exploatabile pentru transport in Romania.

@shift2rail - iar comparam mere si pere? UE vrea cresterea la nivel UE cu 50% a cotei de piata a transportului pe ape interioare si "maritim intra-UE" la nivel UE, nu la nivel de Romania, care e deja campioana in domeniu. Punctele principale sunt Dunarea in amonte, si apele interioare in Germania si Franta, nu Romania. O sa aiba de beneficiat si RO+BG, prin imbunatatirea si normalizarea conditiilor de transport pe Dunare, dar e cu totul alta mancare de peste.

In RO problema principala e calitatea senalului navigabil pe Dunare, si punctele de gatuire, nu canale artificiale infundate, cu proiectare demna de secolul XVIII. A, plus faptul ca transportul maritim RO+BG - restul UE are cota redusa de piata, in parte din cauza ocolului imens.

@mariusbalasa - argumentele emotionale sunt absolut degeaba. Canalul Dunare - Bucuresti nu are nici un fel de viabilitate economica, si faptul ca Iliescu a spus ca nu are viabilitate este un plus la argument - Iliescu este specialist in domeniu, inginer hidro cu una din cele mai bune scoli din lume in treburile astea, si cu acces nelimitat la documentele strategice de design. Nu-l judeca pe Iliescu inginerul dupa prestatia lui ca politician.

Restul argumentelor le putem discuta una cate una:

1. China : Prestatia economica a Chinei este dezastruoasa in momentul asta din cauza erorilor strategice facute de guvernul Xi, care mai degraba reinvie maoismul in loc sa continue strategia eficienta economica din epoca Deng-Jiang-Hu. Unul din esecurile economice este politica economica internationala a lui Xi - Yidai Yilu (in romana "Centura si drumul", dar mai cunoscut ca BRI sau One Belt, One Road).

BRI e un esec total : Sri Lanka si Muntenegru au dat faliment din cauza investitiilor stupide si foarte scumpe facute ca parte a programului; Kenya si Etiopia platesc dobanzi uriase la cai ferate extrem de scumpe care insa nu aduc nici un fel de beneficiu semnificativ, in ultimul caz a fost unul din multele cauze care au dus la un razboi extrem de violent (care a si distrus o parte din calea ferate). Practic, rezultatul este negativ atat pentru China (care pierde "goodwill" si nu face cine-stie-ce bani) si pentru tarile "in curs de dezvoltare" (care au de platit dobanzi uriase pentru proiecte mult prea mari fata de nevoi si cu beneficii indoielnice). De altfel, Italia (una din putinele tari dezvoltate parte a BRI) s-a retras, Grecia intentioneaza sa reduca volumul si sa re-cumpere parti din portul Pireu.

In concluzie : In momentul asta, daca China impinge o afacere, trebuie asumat a priori ca e paguboasa.

2. cei citeva sute de romanii care muncesc in navigatia fluviala vest europeana pot sa va zica : Fals logic. Un marinar sau ofiter de nava nu are absolut nici o competenta in logistica navala sau in economia transporturilor. Ei sunt profesionisti in a transporta ce li se spune sa transporte si a intretine navele cu care transporta. Ai nevoie de un logistician pentru asta, si in general economisti, logisticieni, ingineri de transporturi etc. sunt cei care sunt competenti sa isi spuna opinia legata de asta.

Iar argumentul ca "canalele sunt elementele strategice ale dezvoltarii" e fals statistic - vezi tabelul de mai sus - Romania are cea mai mare cota modala; tarile vest-europene au o cota modala in general neglijabila - exceptiile fiind Olanda si Germania - deci daca cineva poate da lectii legate de impactul transportului naval asupra dezvoltarii, vorbim fix de RO+BG+NL.

3. Canalul respectiv a fost construit fara vreo viziune strategica. Zici ca ai lucrat la canal - daca da, deja stii ca Portul 1 Decembrie (Bucuresti) are capacitate jumatate cat are Portul de la... Medgidia. Si ca canalul e gandit pentru trafic unidirectional, cu puncte de intalnire si cu atatea noduri hidrotehnice ca o barja urma sa faca 1 Decembrie - Oltenita in >24h, fata de sub 2 ore cu trenul. Stii si ca accesele la "Portul Bucuresti" au fost prevazute sa fie un DJ de 7 metri latime si o cale ferata uzinala din materiale refolosite.

Vorbim prin urmare de capacitati absolut modice (nici vorba strategice) de transport - capacitatea totala era estimata la <300.000 tone marfuri pe an, adica efectiv nimic - echivalentul unui singur tren de marfa la doua zile pe relatia Bucuresti - Constanta.

4. Pe canaluri circula doua tipuri de marfa:

- marfa vrac, greu de transportat altfel, insensibila la timp, dar foarte sensibila la cost. Cereale, cocs, petrol, nisip, piatra, rumegus, minereu... Bucurestiul nu proceseaza asemenea marfa in cantitati mari.

- containere ultra-low-cost, insensibile la pret. Problema e ca atuul canalului, care nu poate procesa decat barje mici, in cazul asta, e zero, pentru ca vei avea oricum de facut o transbordare, ori la Braila, ori la Constanta, ori chiar la Oltenita, urmata de inca o transbordare feroviara la 1 Decembrie (capacitatea este modica, n-o sa ai un dry port la 1 Decembrie). Caz in care e mai ieftin s-o transbordezi direct feroviar la Constanta, Galati, Braila...

PS : Daca chiar era marfa de carat, ar fi fost carata. Exista o linie ferata paralela cu canalul asta - Bucuresti - Oltenita. La capatul din Bucuresti, exista terminal de containere deja construit, intepat direct in linie, Bucuresti Sud/Catelu. Un tren de marfa face aproximativ 2h de la Port Oltenita la Bucuresti Sud Containere, starea liniei este foarte buna (fiind recent renovata de TFG/TFC). Cererea este zero - portul Oltenita a fost decuplat de la reteaua feroviara din lipsa de cerere, putinele trenuri de marfa sunt cu marfa locala, cateva pe an.

mie chiar mi se pare trist cum nu suntem capabili să ne facem proiectele noastre și ne agățăm de proiectele comuniștilor care erau și mai incapabili și le copiau pe alea din vremea lui Carol I ... când poate or fi avut o noimă pentru că altfel dădeau calculele la 1800. Și din cauza asta râul stă distrus de zeci de ani, pentru că nici nu poate fi ecologizat, nici nu poate fi folosit altfel (eu cred că o parte din lucrări ar putea fi refolosite pentru unele zone de agrement). Dar am plătit deja un superpod peste A0 și unul la Grădiștea...adevărată taxă pe prostie...

^^ Memoriul justificativ - planul director de sistematizare al municipiului Bucuresti, 1 noiembrie 1934, intocmit de arhitectii: Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, Ioan Al. Davidescu si inginerul Teodor Radulescu.

"Navigația. Deşi nu intervedem posibilitatea de a avea curând canale navigabile şi un port la Bucureşti din cauza marilor capitaluri de investiție (unul, două sau trei miliarde) necesare şi a lipsei de rentabilitate, nu putem să lăsăm nemenționată chestiunea aceasta.
S'au trasat pe plan pentru evidență, traseele de canale proectate de D-nii Ing. Al Davidescu şi D-1 Ing. Leonida, iar pe terenurile destinate porturilor s'au prevăzut zone de industrii şi depozite care cadrează cu porturile. Când se vor face studiile de detaliu ale acestor zone industriale urmează să se lase posibilitatea de a se infiinţa porturile.
Este tot ce se poate face intr'o situație aşa de puțin clară ca a portului și canalelor navigabile, când posibilităţile de înfăptuire care păreau in trecut aşa de apropiate, au dispărut intr'un viitor îndepărtat."

La A0 pana la urma parca a invins ratiunea si podul este fara gabarit navigabil. Doar decizia a durat mult si lucrarile au inceput tarziu.

Parțial, că avem podul peste "calea ferată" către port, la ăla mă gândeam :) Dincolo da, s-a procedat cu înțelepciune :)

Mea culpa, am uitat de CF. Ala e si mai aproape de Plaiurile Carutesti, clar stii mai bine care-i treaba  :D

@frunzaverde ,,argumentele emotionale'' ...da si nu. O:-)
... Faptul ca Iliescu a spus ca nu are viabilitate este pentru mine egal cu zero, exact ca experienta si profesionalismul lui de specialist in domeniu, inginer hidro cu una din cele mai bune scoli din lume.
Poate nu sint singurul care nu am pus botul la ce spunea Iliescu, si faptul ca este inca in viata si inca nu a fost nici macar judecat spune foarte multe...

Despre celelalte , asa pe repede inainte... ;)

1/ Canalul din Grecia pina la Sava in Serbia ar putea fi o cale navigabila interesanta pentru China in principal,si nu numai, sauf pentru Romania si Bulgaria. China ar putea investi daca UE ii va permite sa i-si constuiasca un cap de pod spre centrul Europei.

2/ cei citeva sute de romanii care muncesc in navigatia fluviala vest europeana ... nu si-ar dori decit acelasi cai navigabile si aceeasi dezvoltare si pentru Bucuresti. Dar, na ... daca termini acest canal trebuie sa a-i si cu cine sa construiesti economia periferica acestuia... pentru a pretinde ca intr-o zi costurile se vor amortiza. Din cite cunosc eu, cam mai la toate proiectele strategice de genul acesta nu sint amortizate nici in 100 de ani, exceptie Canalul de Suez in zilele de astazi.
Franta utilizeaza bani UE tocmai pentru un canal care nu va fi niciodata amortizat.
,,Proiect european important, Canalul Seine-Nord Europa
Canalul Europa de 107 kilometri lungime Seine-Nord va conecta nordul Franței la peste 20.000 de kilometri de căi navigabile europene până în 2030. Pentru economia Hauts-de-France, acest proiect finanțat de UE este un teren de reproducere pentru oportunități. Acesta este un proiect major care progresează constant.29 septembrie 2022,,

3/ ,,canalul e gandit pentru trafic unidirectional''.
In 1989 ,,am lucrat'' la acest la canal... in special Grupul de Dragaj ( 12 dragi functionale si la sfarsit nodul hidrotechnic Oltenita).
De la nivelul functiei, ala mic dar cu aces la multi ingineri hidro si nu numai, ingineri adevarati nu secretari de partid, care credeau cu adevarat in munca lor.
Odata pe saptamana participind la sedintele de ,,progres''... niciodata nu a fost vorba de canal unidirectional si nici ca un convoi de 4 barjele de  2000t incarcate trebuie sa faca mai putin de 7 km/H.
Dragile sapau in general pentru un senal navigabil de 6 m de adaincime...
Portiunile de dig la Nord de Oltenita care erau gata de betonare aveau 20m lungime de sus pina la baza, daca nu ma insel.Statiile de betoane produceau non stop 24/24h...
Portul Bucuresti... era proiectat la 1 faza pentru ca se cauta a fi dat in folosinta cit mai repede, se vorbea deja de al extinde treptat.

4/ ,,tipuri de marfa'' depinde de ce se doreste a fi transportat si la ce pret/tona.
Totul depinde de tesutul economic creat in jurul acestui canal...si aici trebuie sa stii cum sa favorizezi investitori potentiali. Nici unde in lume nu au aparut toate peste noapte, dar s-a inceput cu ceva.
In '90 aduceam in portul Giurgiu 6 barje de 2000t nisip pentru Bucuresti cam la fiecare 2 zile, lucrau 2 mega dragi la sud de Giurgiu.
Transbordarea unui container de 14 pieds = 3 minute in zilele de astazi in mai toate porturile.

PS: Nu am nimic impotriva cai ferate, tot din subventii de la stat functioneaza...
    Si in cele din urma, ... canalul daca se va termina intr-o zi, inseamna ca ILIESCU si zimbetul lui tampit a disparut din mintiile multora dintre noi. ;)

@mariusbalasa :

1. Nu ai avut rabdare nici macar sa citesti ce am scris, daramite sa intelegi. China nu construieste nimic in afara Chinei pe gratis, ci doar la dobanzi foarte mari. Experienta Muntenegrului (cu o autostrada inutila, la costuri uriase) si a Serbiei (cu proiectele imobiliare si de infrastructura) au fost extrem de negative, ca si ale Sri Lankai, ale Kenyei... Muntenengru a fost salvata de la faliment de UE, Serbia nu mai are mult si ajunge si ea la mana UE. Canalul ala nu va fi construit nu pentru ca "nu ii lasa UE" ci pentru ca Balcanii de Vest s-au fript cu darurile otravite ale Chinei, si pentru ca China are probleme economice foarte grave in momentul asta.

2. Nu conteaza ce-si doresc marinarii si ofiterii care lucreaza in navigatia fluviala. Pentru ca nu ei isi asuma riscul investitiei si costul de oportunitate - ei doar opereaza masinaria, si isi iau salariile. Conteaza exclusiv daca canalul respectiv aduce sau nu beneficii (directe, indirecte si externalitati) peste valoarea investita. O investitie inutila intr-o infrastructura inutila nu doar ca nu aduce beneficii, ci aduce pierderi

3. Noul Canal de Nord in Franta e previzionat, la 8.1 milioane de tone anual, sa fie profitabil, si sa-si recupereze investitia intr-un orizont de 50 de ani. Vorbim de un canal de capacitate de 20 de ori mai mare ca Bucuresti - Dunare care deja leaga doua zone cu trafic intens, si doua porturi maritime uriase (Anvers si Le Havre) printr-o legatura in hinterland. Nu de o fundatura pe un rau interior, care nu duce nicaieri. E ca si cum ai compara mere cu pere.

4. 7 km/h viteza maxima inseamna 11 ore intre 1 Decembrie si Oltenita la viteza maxima (sunt 74 km pe canal), fara timpii de asteptare si trecere prin ecluze, pe care ii poti calcula - deci vreo 20+ de ore in practica. Circulatia unidirectionala si capacitatea vin din propaganda comunista prezentata in Almanahul Scanteia, si confirmata de ce se vede din satelit si in desenele IPTANA care se gasesc pe forum, mai inainte. Ca ziceau ca "e faza I" si alte povesti, asta era poveste pentru Ceausescu, hai sa fim seriosi.

Eu n-am vazut inginer entuziasmat de porcaria asta. Studiile din anii '30, cand canalele navigabile erau mult mai viabile ca azi, din lipsa de transport rutier, zic si ele ca respectivul canal nu are fezabilitate. Iar toti inginerii cu care am vorbit, unii care au lucrati - au zis ca respectiva lucrare este o megalomanie fara valoare economica.

5. Nu faci o investitie subventionata ca apoi sa subventionezi aparitia activitatii economice in jurul ei. Asa ceva e un esec garantat - e ok sa subventionezi infrastructura ca sa sustii activitate economica, dar absolut ilogic sa construiesti infrastructura acolo unde nu este nimic, pentru ca apoi sa ai nevoie sa sustii si activitatea economica. E practic o gaura fara fund.

Din nou, vad ca eviti intebarea : ce cari pe canalul asta? Ce industrie are nevoie de el? Trebuie sa fie o industrie complet indiferenta la timpul de transport dar foarte sensibila la pretul de transport (deci nimic Just-in-time, nimic high-yield). Industrie grea? Pai Bucurestiul nu are, pentru ca nu are nici un fel de resurse naturale exploatabile in domeniu. Industrie chimica si bulk? La fel, nu are ce procesa. Agricultura? Deja exista toata infrastructura necesara pentru cereale la Oltenita, Giurgiu, si de-a lungul liniilor CF 800 si 100. Alta infrastructura e pur excedentara. Plus ca industria orasului este in mare parte in vestul si estul orasului, la 20+ km de "micro-port".

PS Transbordarea nu dureaza 3 minute - pentru ca nu asa se calculeaza timpul in tranzit. Se masoara din momentul in care vehiculul sosit la transbordare intra in punctul de transbordare pana in momentul in care vehiculul incarcat iese din punctul de transbordare. Care nu e trei minute. O transbordare feroviar - feroviar, pe infrastructura moderna, ia undeva la 3-4 ore, si necesita cel putin patru oameni, in functie de tehnologia folosita (desi da, un singur container, pozitionat cum trebuie, ia 2-3 minute). Aerian - rutier dureaza undeva la 2-3 ore, si asta in regim "expres", minimum 10 oameni implicati. Naval - feroviar nu are cum sa dureze mai putin.

@frunzaverde
Adevarul este ca am avut timp si sa citesc si sa inteleg chiar daca m-a prins miezul nopti.

In cele din urma, ... canalul daca se va termina intr-o zi, inseamna ca ILIESCU si zimbetul lui tampit a disparut din mintiile multora dintre noi. ;)

Sintem atit de saraci in comparatie cu ceilalti ca nimic nu ma mai impresioneaza.
,,Poporul asta de idioti, cum bine a spus Tutea'' a trecut de la interesul general la cel particular printr-o agonie salbatica.

Totul in viata asta nu se invarte numai dupa profit, amortizare, devidente si alte interese...

Si,foarte multe realizari in infrastructura la noi s-au la altii daca astazi exista, nu se datoreaza doar prin simple viziuni contabilicesti.

Observ ca zilele aste esti prea enervat asa ca, na ... nu am timp de pierdut.

Iti doresc totusi o zi buna. ;)

^Dar stai, ca nu înțeleg. Spui ca nu trebuie sa fie criterii principale "profit, amortizare" etc. pentru proiecte de infrastructura. Atunci, ce sa fie? Da, poate sa fie uneori de exemplu siguranță, dar nu se aplica aici.
Dar totusi: pana la urma, infrastructura nu construim ca să fie frumos sau ca să umplem statistici, ci pentru a deservească un scop, economic, social etc. Și foarte bine, poate sa fie neprofitabila în anumite privințe (de ex
feroviar pentru pasageri), dar nu înțeleg cum construcția canalului ar îndeplini un scop social și economic care ar justifica construcția.

Și aceasta nu înseamnă imho renunțarea la proiecte ambițioase, dar renunțarea la proiecte inutile, care nu renteaza (nu neapărat prin profit financiar) ca să avem fonduri pentru proiecte necesare.

@mariusbalasa - Romania nu este o tara saraca, la nivel global este o tara chiar bogata. Saracia a venit in Romania, de fiecare data, cand a venit megalomania si complexul de inferioritate, si s-au construit lucruri inutile dar scumpe in locul lucrurilor utile si necesare. De la Complexul Forturilor din epoca Carol I (care au fost o cauza pentru Rascoala din 1907), la megalomania demolarii zonei Palatului Regal in epoca Carol al II-lea si apoi la Casa Poporului si Canalul Bucuresti Dunare in epoca Ceausescu.

Si bogatia a venit exact in scurtele perioade cand Romania a investit pentru nevoile cetatenilor, in lucruri necesare (mici sau mari) fara ambitii prostesti.

Eficienta este singurul criteriu dupa care se ghideaza investitiile. Nu e neaparat profit direct - pot fi profituri indirecte, externalitati, costuri de oportuntate care nu se pot masura direct. Sau importanta pentru alte sectoare non-economice - militar, ecologic, chiar religios etc.. Dar nu vorbim in cazul asta de nimic : tocmai tu ai zis ca nici indirect nu e avantajos, pentru ca economia din jurul canalului nu exista, si ar trebui sustinuta de stat (deci alte subventii) sa apara.

PS: A cita dintr-un stalinist devenit legionar anti-semit (nazist!) ca Petre Tutea nu te face mai respectat. Inteleg ca nu-l suferi pe Iliescu, si inteleg de ce, dar nu vad cum Iliescu e mai rau ca Tutea - un individ a carui ura pentru comunitatea evreiasca a mers pana in ultima zi a vietii lui, si pe care Institutul Elie Wiesel il pune in randul prigonitorilor, avand roluri inalte in aparatul de persecutie si genocid legionar. Si nu, faptul ca a facut puscarie politica (ar fi facut puscarie pentru activitatea legionara si in Vestul Europei, nu era vreun taranist sau liberal nevinovat prigonit de comunisti!), si ca a debitat niste pseudo-filosofie mistica spre sfarsitul vietii nu-l reabiliteaza in vreun fel.

@frunzaverde

PS: Da am citat 4 cuvinte direct legate de subiectul nostru.

Nu am facut o facultate de filo si nici nu ma dau cu capul de pereti pentru vezi doame ce au facut a-ia s-au ceilalti, pentru ca la jocul asta crede-ma ...nimeni nu castiga si actualitatile din zilele noastre sint fara cuvinte.

Chiar crezi ca merit sa ma asimilezi cu viata s-au cu ceea ce tu ii reprosezi lui Petre Tutea ?

Cand am scris ca ,,Sintem atit de saraci in comparatie cu ceilalti'' stiu de ce vorbesc, si ca, sa a-i putina idee, deja in mai 1990 ajunsesem la Passau...nu mai are rost sa-ti explic nici diferenta de atunci si nici cea de acum care chiar s-a amplificat. Si asta fara nici un complexul de inferioritate pentru ca nu stiu ce este ala... ;)

Cum spuneam: nu am timp de pierdut... si nici nu cred ca m-am milogit vreodata sa me respecte cineva (dar asta nu a-i de unde sa o stii  O:-) dar na,... este week-end si simt nevoia de a repeta o evidenta:
In cele din urma, ... canalul daca se va termina intr-o zi, inseamna ca ILIESCU si zimbetul lui tampit a disparut din mintiile multora dintre noi. ;)

Iti doresc totusi o zi buna.

@mariusbalasa - ce treaba are Romania din 1990 si vizita ta la Passau cu oportunitatea unui canal Bucuresti - Dunare astazi?

Iar cand zici "diferenta [..] 1990 [..] cea de acum care chiar s-a amplificat", spui prostii. Romania, in 1989-1990 era in postura de tara la granita intre "stat subdezvoltat" (ONU: lower income) si "in curs de dezvoltare" (ONU: lower-middle income). Astazi Romania e la statutul de "stat dezvoltat" (ONU: high income), adica aceiasi categorie de tari ca Germania. Decalaj inca e dar s-a redus in termen de prosperitate, de la 10-20:1 la 2:1. Exporturile au crescut nominal de 26 de ori, real de 14 ori fata de 1991, adica azi exportam in doua saptamani cat exportam atunci intr-un an. Salariul mediu a crescut in valori reale de vreo 5.5 ori fata de 1990, iar nivelul de trai a crescut inimaginabil. Am trait anii aia - atunci o portocala era un simbol de statut si bunastare, o Dacia 1310 un lux. Tin minte cum bateau profesorii Bucurestiul pe jos iarna pentru ca nu-si permiteau un nenorocit de abonament RATB.

PS : Daca dai citate din filosofia unui fascist nazist si anti-semit, asuma-ti-o macar. Si da, daca dai in mod pozitiv un citat dintr-un asemenea om, inseamna prin definitie ca ii faci apologia. Si desi consider (precum considera si legislatia romaneasca, si cea germana) ca libertatea de exprimare e aproape nelimitata - se termina exact acolo, la fascism (ala pe bune, declarat). Adica, daca alegi sa faci apologia unui nazist anti-semit in mediu public (ca Tutea), s-a terminat orice dezbatere, si incepe legea. Stiu, in anii '90 s-a incercat reabilitarea lor - ca si a altor indivizi reprobabili ca Antonescu sau Codreanu - dar din fericire a esuat lamentabil. Si nu-ti trebuie "facultate de filosofie" ca sa stii ca nazismul (impreuna cu manifestarile romanesti - legionarismul, gardismul...) este ghena de gunoi a umanitatii alaturi de stalinism si extrema ailalta. Deci da, chiar cred ca un citat dintr-un asemenea individ nu lasa loc de buna ziua!

Iar de respect, presupun ca glumesti. Peste faptul ca esti complet agramat si debitezi chestii ilogice si vadit false pot trece, dar peste convingeri naziste debitate in public? Niciodata! Pana si un obraz-gros ca Ciolacu a trebuit sa-si ceara scuze cand a facut imprudenta sa citeze din acelasi mistic fascist...

Deviați foarte mult, vă rog să încetați.

De la Ionut Ivasca: Pod Arges /C.F. Giurgiu-Bucuresti/PORR\ 08.12.2023


In filmarea asta, de la 0.15 la 1.45 vedem ecluza de la Falaştoaca, care se afla aici: https://maps.app.goo.gl/gUqcsr3Bw9i2HUUK9 , adica in aval de nou pod feroviar...

Dureros de dezolant  :(

azi la "contramitologia" la RFI , din arhivele securității despre canal: în realitate în decembrie '89 stadiul lucrărilor era pe la 30% (mult mai aproape de ce se vede în teren decât 70%) . Plus informații despre calitatea proastă a betoanelor folosite. Cred că încă nu au pus emisiunea online, dacă îmi aduc aminte zilele următoare pun și link.